Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PROIECT LA DISCIPLINA FINANTE PUBLICE - INCHEIEREA EXECUTIEI BUGETARE, CONTROLUL SI APROBEREA EXECUTIEI RESPECTIVE

Finante












ALTE DOCUMENTE

CERERE DE FINANŢARE
CREDITUL SI DOBANDA
Gestiunea portofoliului de active
FINANTE-subiecte
ABORDAREA SI PERFORMANTELE IMM-urilor PE PLAN MONDIAL SI IN ROMANIA
Cadrul legal al activitatii bancilor
Costul capitalului
Ce este un fond mutual?
Banca europeana de investitii
Ana Popa, expert Centrul analitic independent Expert-Grup: \"Trecerea treptata la tintirea directa a inflatiei este posibila\"

                                                                 

                 Universitatea "Dimitrie Cantemir"din Tārgu Mures



PROIECT LA DISCIPLINA

FINANTE PUBLICE

INCHEIEREA EXECUTIEI BUGETARE, CONTROLUL SI APROBEREA EXECUTIEI RESPECTIVE

Īndrumator:                                                                    Numele si prenumele:

          Elena Dragoescu                                                              Oprescu  Raul  Dan - CIG

                                                                             Negrea Razvan Dorel - ECTS

                                                                           Armean Cristian Ioan-ECTS


Cuprinsul

Cuprinsul.. 1

        Introducere.. 2.

1.      CAPITOLUL I   BUGETUL DE STAT SI PROCESUL SAU BUGETAR.. 3.

1.1.   INCHEIEREA CONTULUI EXECUTIEI BUGETULUI DE STAT. 3.

    1.2.   INCHEIEREA EXECUTIEI BUGETARE.........................................................................4

        1.2.1 In sistemul de exercitiu...................................................................................................4

        1.2.2 In sistemul de gestiune...................................................................................................4

    1.3. CONTROLUL EXECUTIEI BUGETARE...............................................................................5

    1.4  APROBAREA EXECUTIEI BUGETARE...............................................................................6

2.     CAPITOLUL II  INCHEIEREA CONTULUI GENERAL SI REZULTATELE EXECUTIEI........8

   

 2.1. CONTUL GENERAL  AL EXECUTIEI DE STAT..................................................................8

         2.1.1.Rezultatul executiei bugetare........................................................................................9

         2.1.2 Contul anual al executiei bugetului asigurarilor sociale de stat.....................................9

         2.1.3. Contul general al datoriei publice...............................................................................10

         2.1.4. Raportul public anual..................................................................................................10

    2.2. CONTROLUL EXECUTIEI BUGETULUI DE STAT............................................................11

        2.2.1. Controlul politic si legislativ..........................................................................................11

        2.2.2 Controlul administrativ sau de specialitate...................................................................12

        2.2.3. Controlul judiciar sau juridictional...............................................................................12

3.   CAPITOLUL III  ACTIVITATEA BUGETARA A STATULUI ROMAN.PROCEDURA BUGETARA..............................................................................................................................................13

   

3.1. EXECUTIA DE CASA BUGETARA...................................................................................13

    3.2. PRINCIPIILE PROCEDURII BUGETARE.........................................................................13

    3.3. UNIVERSALITATEA BUGETARA.....................................................................................14

    3.4. ECHILIBRAREA BUGETULUI...........................................................................................14

    3.5. ANUALITATEA BUGETARA..............................................................................................15

4.   CONCLUZII.............................................................................................................................16

5.    BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................17

        


Introducere

Executia bugetara este o activitate de incasare a veniturilor si efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget.

Este etapa urmatoare incasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor pentru un an bugetar,aceasta etapa se caracterizeaza prin intocmirea contului de executie bugetara, care reflectatotalitatea operatiunilor de executie a bugetului si permite eterminarea rezultatelor.In functie de rezultatul executiei bugetare ,a raportului dintre venituri si cheltuieli,anul bugetar se poate finaliza cu un deficit sau excedent bugetar.

Ministerul Finantelor are obligatia de a urmari si supraveghea in permanenta mersul executiei bugetului  si de a prezenta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului cu privire a starea de echilibru a bugetului.

La incheierea exercitiului bugetar ,el trebuie sa intocmeasca contul general anual de executie a bugetului de stat si conturile anuale de executie pentru bugetul asigurarilor  sociale de stat si pentru bugetele fondurilor speciale.Momentul intocmirii depinde de metoda folosita in realizarea exercitiului bugetar.

Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de autoritatea statala competenta cu privire la etapele consecutive ale procedurii bugetare: elaborarea proiectului de buget, aprobarea acestuia, executarea sa, incheierea, controlul si aprobarea executiei bugetare.

La noi in tara, atributiile de control ale executiei bugetare revin urmatoarelor organe: Parlamentul (Adunarea Deputatilor si Senatul), care exercita un control politic; Curtea de Conturi, care exercita un control jurisdictional; Ministerul Finantelor, care exercita un control administrativ specializat.

Durata in timp a intregului proces bugetar cunoaste unele deosebiri, de la o tara la alta. Luand in calcul etapele procedurii bugatare, aceasta se prelungeste pe parcursul a trei ani calendaristici (cazulanualitatii bugetare), intrucat elaborarea proiectului incepe in anul precedent celui pentru care se intocmeste, executarea bugetului continua in cursul anului respectiv si se definitiveaza prin  contul de incheiere a exercitiului bugetar in anul urmator. 

La noi in tara, la baza elaborarii si executiei bugetului administratiei centrale de stat, a bugetului asigurarilor sociale si a bugetelor locale stau principiile universalitatii, echilibrului si realitatii, aplicabile la specificul fiecarui buget (art. 4 al Legii finantelor publice, nr. 72/1996). Pe langa aceste principii, formulate in mod expres in  textul legii, din analiza celorlalte texte mai reies, implicit, si alte principii: al unitatii (art. 19, alin. 1), al neafectarii veniturilor (art. 10), al echilibrului bugetar (art. 1), anualitatea (art.75) si publicitatea (art.4  din aceeasi lege).

Capitolul I Bugetul de stat si procesul sau bugetar

1.1. Incheierea contului executiei bugetului de stat

 "In functie de sistemul adoptat privind anualitatea bugetului, executia bugetului se incheie ori la 31 decembrie, ori la alta data din an (30 aprilie, 30 iunie etc.).In Romania executia se incheie la 31 decembrie a fiecarui an.Aceasta inseamna ca:

-orice venit neincasat pana la 31 decembrie se va raporta in bugetul anului urmator ca incasari curente

-orice cheltuiala neefectuata pana la 31 decembrie nu se mai poate efectua decat in contul anului bugetului anului urmator.

Rezultatul incheierii anului bugetar trebuie prezentat de catre guvern, parlamentului.In Romania, reflectarea rezultatului respectiv se evidentiaza intr-un numar de situatii pe care Guvernul este obligat sa le intocmeasca in acest scop.Acestea sunt:

-contul general al executiei bugetului de stat;

-rezultatul executiei, sub forma excesului sau a deficitului;

-conturile anuale ale executiei bugetului asigurarilor sociale de stat , ale bugetelor locale, ale fondurilor speciale si ale ordonatoriilor de credite;

-contul general al datoriei publice;

-raportul public anual"¹

  

"Contul general al executiei bugetului de stat ste evident documentul principal.El este, asa um sugereaza enumirea, un proces de contabilitate, intocmit pe baza darilor de seama contabile depuse de ordonatorii principali de credite, bugetare pe baza conturilor privind executia da casa a bugetului, prezentate de organele care au aceasta sarcina.

In urma verificarii si analizarii acestora , Ministerul Finantelor Publice elaboreaza Contul general anual de executie a bugetului de stat, pe care-l prezinta Guvernului.Dupa ce-l analizeaza, Guvernul prezinta Contul general anual  al executiei bugetului de stat, spre aprobarea Parlamentului , pana la data de 1 iulie anul urmator, la care se refera executia.

Dupa  dezbaterea in Parlament, Contul general de executie a bugetului de stat se aproba printr-o lege speciala  (odata cu conturile anuale de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, ale ordonantelor de credite , dupa aprobarea acestora de catre Curtea de Conturi."²

_________________

¹Elena Dragoescu, Finante Publice, Editura Dimitrie Cantemir, Tārgu-Mures, 2006, p. 151-152

² Idem

1.2 Incheierea executiei  bugetare

"Concretizarea modului de gestionare a bugetului se efectueaza prin intocmirea, la finele anului bugetar, a contului de executie bugetara. Acesta reflecta finalitatea operatiunilor de executare a veniturilor si cheltuielilor bugetare si conduce la determinarea modului cum executivul , prin institutile publice din structura si subordinea sa, a respectat incadrarea in veniturile, cheltuielile si soldul bugetar aprobatde parlament (chilibru, deficit sau excedent) "³

Continutul contului de executie bugetara este diferit in raport cu metoda de evidenta bugetara adoptata de autoritatile guvernamentale privind durata exercitiului bugetar. In acest sens, se poate utiliza sistemul de  exercitiu sau sistemul de gestiune.

"1.2.1. In sistemul de exercitiu contul de executie bugetara cuprinde totalitatea operatiunilor care privesc anul bugetar respectiv, chiar daca unele dintre acestea - incasarea unor venituri si efectuarea unor cheltuieli - se realizeaza dupa incheierea anului bugetar. Ca efet al acestor particularitati , pentru o perioada de cateva luni , in cursul unui an bugetar se conduce o evidenta paralele, concretizata in conturi de venituri si respectiv de cheltuieli, corespunzatoare atat anului curent cat si anului bugetar precedent.

"1.1.2. In sistemul de gestiune contul de executie bugetara cuprinde numai operatiunile e incasari ale veniturilor si plati in contul cheltuielilor realizate efectiv in anul bugetar respectiv, indiferent de exercitiul bugetar la care se refera. Asadar operatiunile ramase neefectuate in cursul unui an bugetar se reflecta in contul de executie al anului urmator,ceea ce inseamna ca acest cont in sistemul de gestiune, cuprinde operatiunile aferente atat anului curent, cat si celui precedent.

Intocmirea contului de executie bugetara se face de catre MEF, pe baza darilor de seama contabile si a conturilor privind executia de casa a bugetului, elaborate de fiecare institutie publica. Aceste documente de raportare contabila se centralizeaza, pe verticala, la nivelul fiecarei entitati guvernamentale (ordonator principal de credite), care depune apoi la MEF situatia executiei bugetare din domeniul sau de activitate."4

Contul general de executie bugetara , intocmit de Ministerul Economiei si Finantelor, se prezinta guvernului, care, dupa discutare hotareste suspendarea acestuia parlamentului pentru dezbatere si aprobare.

_________________

³ Iulian Vacarel (coordonator), Finante Publice, Editia aVI-a, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., p.572-573

4 Idem

1.3. Controlul executiei bugetare

"Dupa primirea contului privind executia bugetara, arlamentul transmite documentul institutiei supreme de control finantelor publice care, in cele mai multe tari, poarta denumirea de Curte de Conuri. Acesta este o institutie publica exterioara guvernului care actioneaza in mod autonom, conform legii proprii de organizare si functionare pe langa forul legislativ . Curtea de Conturi raporteaza parlamentului asupra rezultatelor controalelor efectuate, propunand, totodata, masuri de imbunatatire a unor dispozitii legale in vederea cresterii eficientei utilizarii fondurilor publice."5

In privinta contului de executie bugetara , Curtea de Conturi efectueaza la fiecare institutie publica controlul ulterior, vizand legalitatea si realitatea atelor cuprinse in acest document.

"Totodata, bazandu-se pe criteriile de performanta bugetara ce trebuie elaborate si aprobate de guvern, cu reflectarea specificului fiecarui domeniu de activitate economicao-sociala finantata de la buget, Curtea de conturi verifica eficienta, eficacitatea si economicitatea executiei bugetare, pronuntandu-se si asupra calitatii gestiunii banilor publici la nivelul fiecarei institutii si pe ansamblul bugetului. La incheierea verificarilor efectuate prin structurile sale functionale, daca nu se constata nelegalitati si prejudicii aduse fondurilor publice, Curtea de Conturi emite actul de descarcare de gestiuni a conducatorului (ordonatorului de credite) fiecarei institutii publice. Daca se constata operatiuni nelegale,generatoare de pagube materiale, acestea se recupereaza prin instantele  de profil din sfera puterii judecatoresti.

In final, Curtea de Conturi prezinta parlamentului raportul privind controlul contului de executie bugetara in vederea dezbaterii si aprobarii acestui cont."6

"Organizarea si functionarea contului financiar, in general, asupra executiei bugetare, in special, prezinta particularitati de la o tara la alta.Important este ca, prin formele concrete de organizare si functionare a controlului financiar, sa se evite manifestarea conflictului de interese si sa se realizeze controlul reciproc al puterilor in stat, in sensul ca organismul care gestioneaza bugetul (guvernul) sa fie controlat si de o entitate publica exterioara acestuia,aprobarea executiei bugetare efectuand-o o alta putere in stat, respectiv forul legiuitor (parlamentul).

In afara controlului financiar (intern si extern, in cadrul fiecareia din aceste categorii existand cele doua forme de exercitare:preventiv si ulterior), mai functioneaza controlul politic executat de parlament.Acest tip de control  se manifesta atat cu prilejul examinarii si aprobarii proiectului de buget, cat si la aprobarea contului e executie bugetara, precum si pe parcursul executiei bugetare."7

_________________

5 Constantin I. Tulai, Finante Publice si Fiscale, Casa cartii de stiinta, Cluj-Napoca 2003, p.173

6 Iulian Vacarel (coordonator), op. cit., p. 573-574

7 Idem

1.4. Aprobarea executiei bugetare

Pe baza raportului privind contul de executie bugetara, elaborat de institutia specializata de control al finantelor publice,parlamentul declanseaza procedura de dezbatere si aprobare a acestuia .Mai ntai are loc analiza aportului in comisiile permanente reunite de buget, finante si banci ale forului legislativ, iar apoi se dezbate in planul parlamentului proiectul de Lege rivind aprobarea contului de executie bugetara.

"Cu aceasta ocazie se prezinta de catre executiv sinteza evolutiilor economico-financiare din anul la care se refera executia bugetara si factorii care au influentat evolutia acesteia. Apoi are loc exprimarea punctelor de vedere ale formatiunilor politice reprezentate in forul legislativ, prilej cu care se fac precieri privind caliatea gestiunii bugetare comparativ cu prevederile bugetului aprobat.Totodata se pot avansa propuneri privind modificarea unor legi in vederea cresterii eficientei utilizarii banilor publici. In continuare se trece la discutarea pe articole a proiectului legii privind aprobarea contului respectiv, se pot introduce prevederi referitoare la continuarea verificarii de catre Curtea de Conturi a anumitor aspecte ale executiei bugetare si la raportarea catre Prlament a constatarilor rezultate si a masurilor legale aplicate."8

     MinisterulEconomiei          si Finantelor(MEF)

Propune obiectivele politicii fiscale si bugetare,impreuna cu limitele de cheltuieli pe ordonatorii principali de credite

                 Parlament

Este informat de guvern asupra principalelor orientari ale politicii macro-economice si ale finantelor publice

          Guvern

Aproba propuerile MEF

                  Ordonatori principali



        de credite

Elaboreaza proiectele de buget propriu cu incadrarea in limetele de cheltuieli aprobate de guvern 

Ordonatori principa de credite

Elaboreaza proiectele de buget propriu cu incadrarea in limetele de cheltuieli aprobate de guvern 

                       MEF

Transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare-cadru continand contextul macro-economic care sta la baza intocmiri bugetului, metodologiile de elaborare a acestuia si limitele de cheltuieli aprobate de guvern.

                                                                                                                                

     MEF

Primirea darilor de seama contabile si elaborarea, pe baza acestora, a contului de executie bugetara

Cartea de Conturi

Verificarea contului de executie bugetara si transmiterea la parlament a raportului privind controlul efectuat

      

     

     MEF

Elaboreaza proiectul legii bugetare si al bugetului.

    Guvern

Aproba proiectul legii bugetare si al bugetului

 

        Parlament

Analiza raportului Curtii de Conturi si adoptarea proiectului legii de aprobare a contului de executie bugetara

      Gvern

 Aprobarea, pentru supunere spre adoptare de catre parlament,a contului de executie bugetara.

Parlament

Dezbate si aproba proiectul de lege privind bugetul

    

     Parlament

Primirea contului si transmiterea acestuia spre verificarea Curtii de Conturi


_________________

8 Iulian Vacarel, op. cit., p.574-575

"Votul final favorabil asupra proiectului de lege privind probarea contului de executie bugetara marcheaza incheierea etapelor componente ale procesului bugetar .

Este importat de precizat faptul ca durata in timp a intregului proces bugetar prezinta unele deosebiri, de la o tara la alta.Totusi, in general, luand in calcul intervalul de timp consumat de la primele faze ale elaborarii proiectului de buget si pana la adoptarea proiectului legii privind aprobarea contului de executie bugetara, putem afirma ca procesul referitor la bugetul unui an calendaristic dureaza,cu aproximatie, intre 3 ani si 3 ani si jumatate.

Luand ca exemplu bugetul anului 2006 (si admitand ca anul bugetar corespunde cu anul calendaristic), pe etape,procesul bugetar poate fi structurat,in timp astfel: in perioada martie-decembrie 2005 (10 luni) se elaboreaza si aproba bugetul; in anul 2006(12 luni) se executa bugetul; in perioada ianuarie-iunie 2007 se intocmeste contul de executie bugetara ; din luna iulie 2007 un interval de timp cuprins intre 6 si 12 luni, in functie de complexitatea exercitiului bugetar si de modul cum a fost respectata legalitatea  de catre gestionarii bugetului, este afectat verificarii de catre Curtea de Conturi a executie bugetare incepand cu institutiile bugetare operationale  (scoli, spitale, teatre, muzee, unitati militare etc.), pana la nivelul ministerelor si altor agentii guvernamentale; in final, mai sunt necesare 1-2 luni pentru dezbaterea si aprobarea contului de executie bugetara"9

Dimensiunile relativ extinse in timp, impactul economico-social larg si complexitatea etapelor procesului bugetar, precum si numarul semnificativ de mare al institutiilor care participa la realizarea acestuia, indreptatesc afirmatia multor economisti si oameni politici conform careia legea bugetara anuala reprezinta, dupa constitutie cea mai importanta decizie a parlamentului si, implicit a guvernului unei tari.

Pentru exemplificarea amplorii si caracterului complex al procesului bugetar, in figura de mai sus sunt redate etapele acestui proces la nivelul autoritatiilor publice centrale din Romania.

"Pentru a deveni lege bugetara,proiectul intocmit de cei care au aceasta atriubutie trebuie dezbatut si votat de catre parlament.

Procedura isccutarii si votarii bugetului este, in general, aceea urmata in materie legislativa obisnuita. Diferentrea se produce, pe o parte,in problema dreptului de amendament al parlamentului, iar pe de alta parte,in cea ce priveste puterea celor doua camere, in tarile cu regim bicameral.

1. In cea ce priveste dreptul de amendament al parlamentului se intalnesc, in general doua practici:

a) parlamentul trebuie sa acepte sau sa refuze in bloc proiectul de bget (ca in S.U.A.).

b) parlamentul are posibilitatea de a modifica, mai mult sau mai putin profund, prevederile proiectului (ca in Anglia, Franta, etc.). Propunerile de modificare pot fi formulate de consilile financiare ale organelor legislative (ale celor doua camere in tarile cu regim bicameral) si in cazuri mai rare direct de catre deputati."10

_________________

9 Iulian Vacarel (coordonator), op. cit., p. 576

10 Elena Dragoescu,op. cit., p.139-140

     

     2     Capitolul II Incheierea contului general si rezultatele       

                                              Executiei

  2.1 Contul general al executiei de stat

"Se intocmeste obligatoriu sub conducerea Guvernului, prin Ministerul Finantelor, conform prevederilor Legii finantelor publice

Astfel pe baza darilor de seama contabile prezentate de ordinii principali de credite,a conturilor privind executia de casa a bugetului de tatprezentate de organele de care au aceasta sarcina si,in urma verificarii si analizarii acestora,Ministerul Finantelor elaboreaza lucrarile privind contul general anual de executie a  bugetului de stat pe care le prezinta Guvernului."11

Pentru a putea urmari sistematic executia bugetara, se prevede obligatia intocmirii contului general anual in structura bugetului aprobat de Parlament, si care are ca anexe conturile anuale de executie ale bugetelor ordonatorilor principali de credite,inclusiv anexele lor.

"Guvernul analizeaza si efinitiveaza contul general anual de executie a bugetului de stat si-l prezinta spre aprobare Parlamentului, pana la data de 1 iunie a anului urmator celui de executie.Termenul limita stabilit in Legea finantelor publice pentru aprobarea acestui cont este 30 noiembrie a anului urmator celui la care se refera.

           Odata cu contul general anual de executie a bugetului de stat se depn, se analizeaza si se aproba si conturile fondurilor speciale aprobate.

Continutul conturilor anuale ale executiei bugetului de stat,ale ordonatorilor principali de credite si ale ondurilor speciale:

La venituri:

1.      Evaluari bugetare;

2.      Drepturi constante;

3.      Incasari realizate;

La cheltuieli:

1.      Credite aprobate;

2.      Credite definitive;

3.      Plati efectuate;

4.      Obligatii cu termene legale pana la 31 decembrie."12

Situatia de casa se stabileste prin comparatie intre incasari la venituri si plati la cheltuieli.

_________________

11 Prof. Univ. Dr. Tatiana Moseanu, Buget si Trezorerie Publica, Editia aIII-a revizuita si completata, Editura DUStile Bucuresti 2000, p.101-103

12 Idem

2.1.1.  Rezultatul executiei bugetului

Excedentul sau deficitul bugetului de stat se stabileste:

                       E/D=V1- (Pn+On)

in care :E/D=xcedent sau deficit;  V1= venituri incasate pana la incheierea exercitiului; Pn=plati efectuate pana la incheierea exercitiului;On=obligatii cu termene legale pana la sfarsitul anului.

Ministerul Finantelor este obligat sa propuna Guvernului ca in pozitia obligatiilor cu termene legale de plati pana la 31 decembrie sa se includa si alte sume de bani datorate de stat rezultate din activitatea financiara a anului,care apar si se pot determina pana la data de 15 martie a anului urmator.

In caz de necesitate, Ministerul Finantelor poate prezenta Guvernului,pana la 31 martie, un proiect de lege pentru regularizarea exercitiului financiar incheiat.

. Rezultalul deficit

"Este acoperit prin bonuri de tezaur nerambursate sau imprumut acordat de Banca Nationala, conform prevederilor Legii finantelor, Parlamentul hotareste, la propunerea Guvernului , acoperirea deficitului, modul de acoperire a deficitului si masurile pe care trebuie sa le ia pentru a preveni repetarea acestor situatii in exercitiul financiar al anului urmator."13

. Rezultatul excedent

"Parlamentul este investit cu competenta de a hotara , la propunerea Guvernului, asupra modului de utilizare a excedentului. Totusi legea finantelor publice prevede ca din excedentul anual se va rezerva o cota de 50% pentru crearea unui fond de tezaur al statului.Acest fond se pastreaza in cont special la Banca Nationala cu dobanda negociata si se utilizeaza cu aprobarea Parlamentului. Pentru acest fond se intocmesc conturi e executie anuale, care se supun aprobarii o data cu contul general de executie a bugetului de stat."

2.1.2.  Contul anual al executiei bugetului asigurarilor sociale de stat

"Se intocmeste de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, pe care,impreuna cu raportul de verificare si analiza al Ministerului Finantelor, il prezinta Guvernului,pana la cel mai tarziu la 1 mai a anului urmator celui la care se refera. Guvernul prezinta acest cont Parlamentului spre aprobare,pana la data de 1 iunie a anului urmator celui de executie. Aprobarea acestui contare loc o data cu aprobarea contului general anual al executiei bugetului de stat,t ermenul limita fiind 30 noiembrie a anului rmator celui la care se refera."14

 

_________________

13 Prof. Univ. Dr. Tatiana Moseanu, op. cit., p.103

14 Idem

2.1.3. Contul general al datoriei publice

"Acesta se intocmeste anual de catre Ministerul Finantelor. El cuprinde contul operatiunilor in tara si in strainatate si se anexeaza la contul general anual al executiei bugetului de stat, care se depune la Parlament.

La acest cont se anexeaza si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe primite de catre alte persoane juridice."15

2.1.4.  Raportul public anual

"Acesta este inlocuit de Curtea de Conturi si este inaintat Parlamentului.

Acesta ste un document important care furnizeaza puterii legislative informatii concrete privind executia conturilor publice examinate mai sus.

Astfel in Raportul public anual, Curtea de Conturi prezinta Parlamentului observatiile asupra conturilor de executie a bugetelor supuse controlului, si anume asupra:

a)     contul general anual al executiei bugetului de stat;

b)     contul anual al executiei getului asigurarilor sociale de stat;

c)      conturile anuale de executie a bugetelor locale;

d)      conturile anuale de executie a fondurilor speciale;

e)     Conturile fondurilor de tezaur;

f)        Contul anual al datoriei publice a statului si al situatiei garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe primite de catre alte persoane juridice.

Acest raport se intocmeste in termen de sase luni de la primirea conturilor mentionate de la organele competente a le intocmi si care sunt obligate a le inainta Curtii de Conturi.

Lucrarile de intocmire, aprobare si executie a bugetului de stat se fundamenteaza pe analize in executie si prognoze ale stadiilor de evolutie a echilibrului financiar, monetar si valutar, a datoriei interne si externe a statului, in vederea stabilirii directiei de folosire a instrumentelor financiare pentru determinarea dezvoltarii economico-sociale.In acest scop Ministerul Finantelor intocmeste si foloseste in conducerea trezoreriei nationale proiectele si executiile privind:

-          balanta financiara generala a economiei;

-          balanta de plati externe;

-          balanta de venituri si cheltuieli banesti ale populatiei si a masei monetare;

-          balanta creantelor si a angajamentelor externe pe tari ;

-          balanta formarii capitalurilor pe conomie;

-          balanta financiara a resurselor si cheltuielilor de investitii."16

_________________

15 Prof. Univ. Dr. Tatiana Moseanu, op. cit., p. 103

16 Idem




2.2.  Controlul executiei bugetului de stat

In conceptia moderna , controlul executiei bugetului de stat se exercita pe trei cai:

-          control politic si legislativ

-          control administrativ sau specialitate

-          control juridic sau jurisdictional

2.2.1 Controlul politic si legislativ

"Parlamentul exercita direct controlul politic si legislativ prin dezbaterea si aprobarea contului general anual de executie a bugetului de stat. Astfel, prin votul Parlamentului, autoritatea executiva este descarcata de stiunea financiara a anului bugetar incheiat"17

Competenta de aprobare este data numai Parlamentului, fiind singura autoritate publica care exercita dreptul de supraveghere privind modul in care au fost percepute veniturile publice si efectuate cheltuielile aprobate prin bugetul de stat.Dar efectuarea controlului  numai asupra contului general anual de executie a bugetului de stat ar insemna ca acesta sa se limiteze numai la o comparatie a unor rezultate sintetice cuprinse in acest document financiar. Un astfel de control ar fi limitat si superficial .De aceea, in mod necesar s-a instituit un control detaliat asupra conturilor ordonatorilor de credite si a documentelor justificative ce au stat la baza operatiunilor bugetare.Astfel pe langa Parlament s-a infintat un organ de specialitate, care sa pregateasca prin verificarea contabilitatii trezoreriei,datele si elementele necesare exercitarii controlului parlamentar.

Este vorba de Curtea de Conturi, care functioneaza pe principiile institutilor superioare de control al finantelor publice din statele democratice moderne.

"Curtea de Conturi a fost infintata in Romania pe baza Legii 94/1992 si a inceput sa functioneze la 1 martie 1993. Atributiile ei vizeaza atat executia bugetului de stat,cat si finantele publice in ansamblul lor. Membrii curtii de Conturi sunt numiti de Parlament si sunt inamovibili."18

"Anual se prezinta de catre Curtea de Conturi Parlamentului,raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul expirat, cuprinzand si neregulile constante. De asemenea , la cererea uneia din Camerele Parlamentului,curtea de conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza cele constante. Rapoartele Curtii de Conturi sunt examinate in sedintele comune ale camerelor Parlamentului."19

_________________

17 Prof. Univ. Dr. Dan Drosu saguna, Tratat de Drept Financiar si Fiscal, BACK  2001, p.562

18 Prof. Univ. Dr. Tatiana Moseanu, op. cit., p.105

19 Idem

2.2.2     Controlul administrativ sau de specialitate

"Acesta este un control ierarhic care se exercita in cadrul autoritatii executive

A. Potrivit legii privind finantele publice, Guvernul exercita conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor publice, in care scop examineaza periodic situatia financiara pe economie, executia bugetului public national si stabileste masuri pentru imbunatatirea echilibrului financiar.

Aceasta competenta este deosebit de larga si ea se explica in mod necesar prin faptul ca marea majoritate a ordonatorilor principali de credite din administratia publica centrala sunt fie membri, fie subordonatii Guvernului

Totodata la nivel Guvernului functioneaza un corp de control al primului-ministru,care potrivit atributiilor sale,poate desfasura actiuni de control in domeniul executiei bugetului de stat.

B. Ministerul Finantelor exercita,in numele statului, controlul in intreaga economie asupra administrarii si utilizarii fondurilor de la bugetul de stat, a realizarii veniturilor bugetare precm si pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

Organele specializate ale M.F. pentru control sunt: Directia Generala a Controlului Fiscal  de Stat si Garda Financiara . In teritoriu,adica in judete si municipiul Bucuresti aceste organe sunt reprezentate de Directii ale controlului financiar de stat, avand in structura si sectii ale Garzii Financiare,in cadrul Directiilor Generale ale Finantelor Publice Locale.

Obiectul controlului este administrrea si folosirea fondurilor de la buget de catre institutile si agentii economici, precum si al exactitatii si realitatii inregistrarilor in evidentele acestora, in vederea verificarii tabiloiriicorecte si a indeplinirii integrale si la termen a obligatilor fiscale fata de stat."20

Garda Financiara este un corp de control financiar, militarizat, neincazarmat care efectueaza un control operativ si inopinat asupra respectarii legilor fiscale,inclusiv a reglementarilor vamale,urmarind impiedicarea oricaror sustrageri sau eschivari  de la plata impozitelor si taxelor.

"Pentru intarirea controlului asupra legalitatii,disciplinei bugetre in legatura cu utilizarea fondurilor bugetare,indeosebi a controlului preventiv la angajarea cheltuielilor, Ministerul Finantelor are cate un reprezentant  in toate ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale"21

"C. Controlul propriu al ministerelor,celorlalte organe centrale ale administratiei publice centrale si locale este orientat catre respectarea legalitatii,oportunitatii si eficientei utilizarii fondurilor bugetare.

2.2.3. Controlul judiciar sau jurisdictional

Controlul udiciar este de competenta Curtii de Conturi,compusa din magistrati inamovibili,a caror contributie principala este de a judeca pe toti administratorii,contabili si gestionarii statului."22

________________

20 Prof. Univ. Dr. Tatiana Moseanu, op. cit., p. 105-106

21 Curs Universitar, Dan Drosu saguna, Dan sova, Drept Financiar Public, Editura All Beck Bucuresti 2005,

 p. 90

22 Prof. Univ. Dr. Tatiana Moseanu, op. cit., p. 106

     3      Capitolul III  Activitatea bugetara a statului roman. 

                                  Procedura Bugetara

3.1. Executia de casa bugetara

"Executia de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizeaza prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice.

Trezoreria statului asigura:

-          incasarea veniturilor bugetare;

-          efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate ale institutilor publice, in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate potrivit dispozitiilor legale;

-          efectuarea operatiunilor de incasri si plati privind dstoria publica interna si externa rezultata din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenta si plata dobanzilor,comisioanelor spezelor si altor costuri aferente;

-          efectuarea altor operatini financiare in contul autoritatilor administratiei publice centrale si locale.

Toate fondurile publice, apartinand tuturor bugetelor componente ale sistemului bugetar  sunt derulate prin conturile Trezoreriei Statului. Contul curent general al Trezoreriei Statului functioneaza la Banca Nationala a Romaniei si este deschis in numele Ministerului Finantelor Publice si al unitatiilor Trezoreiei Statului din cadrul directiilor generale ale finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucurest."23

3.2. Principiile procedurii bugetare

In statele cu economie de piata definesc: modul de reflectare a veniturilor si cheltuielilor publice in bugetul de stat, adica sfera de cuprindere a acestuia; durata de timp pentru care parlamentul autorizeaza guvernul sa realizeze exercitiul bugetar; relatia care trebuie sa existe intre veniturile si cheltuielile bugetare; informarea opiniei publice despre sursele veniturilor si destinatia acestora.

La noi in tara, la baza elaborarii si executiei bugetului administratiei centrale de stat, a bugetului asigurarilor sociale si a bugetelor locale stau principiile universalitatii, echilibrului si realitatii, aplicabile la specificul fiecarui buget (art. 4 al Legii finantelor publice, nr. 72/1996). Pe langa aceste principii, formulate in mod expres in  textul legii, din analiza celorlalte texte mai reies, implicit, si alte principii: al unitatii (art. 19, alin. 1), al neafectarii veniturilor (art. 10), al echilibrului bugetar (art. 1), anualitatea (art.75) si publicitatea (art.4  din aceeasi lege).

In  terminologia de specialitate a teoriei financiare, ca si in practica financiara a statelor,  sunt intalnite urmatoarele principii ale procedurii bugetare: universalitatea bugetara, echilibrul bugetar, realitatea sau specializarea bugetara, unitatea (unicitatea) bugetara, neafectarea veniturilor, anualitatea si publicitatea procedurii bugetare.

________________

23 Curs Universitar, Dan Drosu saguna, Dan sova, op. cit., p. 91

3.3. Universalitatea bugetara.

"Potrivit acestui principiu, veniturile si cheltuielile statului trebuie sa figureze in buget cu sumele lor totale. Respectarea principiului universalitatii permite cunoasterea  si controlul sumelor exacte a veniturilor si cheltuielilor publice. Bugetul intocmit cu respectarea principiului universalitatii poarta denumirea de buget brut si presupune ca veniturile sa fie inscrise in buget  cu produsul lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor totala, iar nu cu soldul dintre acestea. In practica, acest principiu nu este respectat si se trece astfel la bugetul net, care cuprinde numai rezultatul final al actiunilor producatoare de venit si al celor generatoare de cheltuieli, ca apoi sa se ajunga la bugetul mixt, in care la unele pozitii figureaza cifre totale, iar la altele numai soldul dintre venituri si cheltuieli.

Practicarea unui sistem bugetar mixt este determinata de actiunea unor factori ce vizeaza evolutia rolului si functiilor statului.

Prin infiintarea unor unitati economice sub forma de regii autonome, cu personalitate juridica si o larga autonomie functionala, statul a  dat posibilitatea unor reglementari financiare diferite de cele aplicabile  institutiilor de drept public, asa incat ele nu mai figureaza cu totalitatea veniturilor si cheltuielilor in bugetul de stat, ci numai cu sumele pe care le varsa, respectiv le primesc de la buget. De asemenea, unitatile administrativ- teritoriale figureaza numai cu eventualele subventii primite sau varsate catre buget.

Unele institutii publice locale fara scop lucrativ, care au dobandit personalitate juridica si implicit dreptul de a- si organiza gestiunea financiara dupa alte criterii decat cele specifice serviciilor publice, isi retin veniturile pe care le realizeaza din diverse surse pentru acoperirea propriilor cheltuieli, primind de la buget subventii in completare. Asemenea institutii sunt centrele de cercetare stiintifica, universitatile, spitalele etc. In mod similar, organizatiile care gestioneaza fondurile asigurarilor sociale de boala, invaliditate, somaj, pensii de batranete etc. se bucura de o existenta de sine- statatoare, de personalitate juridica si dispun de o autonomie financiara, fapt ce le indreptateste sa nu figureze cu veniturile si cheltuielile lor totale in bugetul de stat. "24

3.4. Echilibrarea bugetului

 

Este principiul  bugetar considerat a fi  "cheia de bolta" a finantelor publice si care presupune nu numai intocmirea unui buget ale carui cheltuieli sa fie acoperite integral din veniturile bugetare, ci si respectarea acestui echilibru pe parcursul intregului exercitiu bugetar. Urmarea fireasca a politicii de militarizare a economiei nationale, a majorarii cheltuielilor pentru functionarea aparatului de stat, a cresterii datoriei publice este inregistrarea unui dezechilibru bugetar sub forma deficitului bugetar.

Pentru acoperirea deficitului bugetar se recurge, de regula, la venituri extraordinare care provin din imprumuturi de stat si emisiune monetara fara acoperire. Emisiunea monetara duce la cresterea masei monetare in circulatie, fara acoperirea corespunzatoare in marfuri si servicii, fapt cu consecinte negative asupra economiilor nationale. Astfel, se reduce puterea de cumparare a banilor, se inregistreaza o crestere substantiala a preturilor si implicit a cheltuielilor publice, ceea ce genereaza, in ultima instanta, noi deficite bugetare.

________________

24 Prof. Univ. Dr. Dan Drosu saguna,op.cit.,p. 564

In prezent, statele dezvoltate ale lumii solutioneaza problema deficitului bugetar recurgand la imprumuturi sau emisiuni monetare, la bonuri de tezaur sau operatiuni de stat sau la vanzari de aur din rezerve de stat.

3.5. Anualitatea bugetara

"Este principiul bugetar potrivit caruia perioada de timp pentru care se intocmeste si in care se executa bugetul de stat este de un an.

In practica statelor, anul bugetar poate coincide sau nu cu anul calendaristic. Inceputul anului bugetar in tarile in care acesta nu coincide cu anul calendaristic este determinat de factori de natura economica, de traditie, de regimul de lucru al parlamentului. In tari ca Austria, Belgia, Brazilia, Franta, Germania, anul bugetar coincide cu anul calendaristic; in alte tari ca Anglia, Danemarca, Japonia, anul bugetar se desfasoara in intervalul 1 aprilie a.c. - 31 martie , anul urmator; in Italia si Suedia, anul bugetar este cuprins intre 1 iulie - 30 iunie; in S.U.A., anul bugetar se desfasoara de la 1 octombrie - 30 septembrie.

La intocmirea proiectului de buget, intr-o tara cu un pronuntat caracter agricol, este necesar a se cunoaste perspectivele recoltei, deoarece resursele financiare ale statului in anul pentru care se ibtocmeste bugetul depind in mare masura de veniturile realizate din agricultura in anul de baza. De asemenea, intr-o tara dezvoltata este necesar sa se cunoasca evolutia productiei industriale, conjunctura pe piata interna si pe cea externa, evolutia preturilor si a altor factori care influenteaza  nivelul veniturilor si cresterea economica.

Procedura parlamentara, numarul de sedinte rezervate dezbaterii proiectului de buget, modul de solutionare a eventualelor divergente dintre guvern si parlament, ori dintre camerele parlamentare pot influenta momentul inceperii anului bugetar.

In unele state, traditia are un rol important in stabilirea si perpetuarea unei anumite practici bugetare.

Romania a cunoscut o experienta interesanta cu privire la principiul anualitatii. Practica romana a imbratisat de la inceput principiul anualitatii impozitelor directe, fiind influentata de practica franceza si belgiana. In practica bugetara din tara noastra, anul bugetar a inceput la diferite date. Astfel, pana in anul 1880, anul bugetar coincidea cu anul calendaristic. Dupa anul 1880, anul bugatar  a inceput la 1 aprilie. Din anul 1923, s-a trecut din nou la 1 ianuarie ca data a inceperii anului bugetar.

In practica financiara a statelor dezvoltate se cunosc abateri de la anualitatea bugetara. In Franta, de pilda, se aplica formula "legilor program" pentru cheltuielile esalonate pe o perioada mai indelungata de timp. Legea program nu are caracter obligatoriu , ci numai valoarea unei declaratii de intentii.

In unele state, principiul anualitatii bugetului de stat, sub aspectul duratei exercitiului bugetar, se reflecta in practica bugetara in asa - numitul sistem de exercitiu, care presupunein plus o perioada de trei sau sase luni, de la scadenta anului bugetar pana la momentul incheierii exercitiului bugetar, interval in care se continua incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor. Acest sistem prezinta dezavantajul coexistentei in paralel a doua bugete - bugetul anului expirat, cu privire la care se  extinde perioada executiei bugetare pentru lichidarea operatiunilor aferente si bugetul  in curs - fapt ce creeaza dificultati in activitatile  de evidenta si control bugetar."25

________________

25 Prof. Univ. Dr. Dan Drosu saguna, op.cit.,p. 565

4   Concluzii

Durata in timp a intregului proces bugetar cunoaste unele deosebiri, de la o tara la alta. Luand in calcul etapele procedurii bugatare, aceasta se prelungeste pe parcursul a trei ani calendaristici (cazulanualitatii bugetare), intrucat elaborarea proiectului incepe in anul precedent celui pentru care se intocmeste, executarea bugetului continua in cursul anului respectiv si se definitiveaza prin  contul de incheiere a exercitiului bugetar in anul urmator

Calsificatia bugetara este un document tehnic, conceput si realizat de Ministerul Finantelor pe baze stiintifice, grupand veniturile si cheltuielile intr-o anumita ordine si dupa anumite criterii,  si care  arata: sursele veniturilor bugetare, repartitia cheltuielilor bugetare, institutiile publice prin care se realizeaza veniturile si se efectueaza cheltuielile prevazute in buget. Clasificatia bugetara trebuie sa fie cat mai simpla si cat mai clara, pentru a putea fi inteleasa si de cei care nu au pregatire de specialitate.

Votul final favorabil asupra proiectului de lege privind aprobarea contului de executie bugetara marcheaza incheierea etapelor procesului bugetar.

Caracteristic acestei etape este intocmirea contului de incheiere a  executiei bugetare, care permite determinarea rezultatelor executiei bugetare, adica raportul dintre venituri si cheltuieli. Contul de incheiere a executiei bugetare este alcatuit din totalitatea veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate si reflecta rezultatul executiei  bugetare care poate fi  un deficit sau un excedent bugetar.

Contul de incheiere a executiei  bugetare, intocmit de Ministerul Finantelor, este prezentat Guvernului, care, dupa discutare, il supune spre dezbatere si aprobare Parlamentului.

 BIBLIOGRAFIE

1. Elena Dragoescu, Finante Publice, Editura "Dimitrie Cantemir" Targu-Mures 2006

2. Iulian Vacarel (coordonator), Finante Publice, Editia aVI-a,Editura Didactica si Pedagogica R.A.

3. Constantin I. Tulai,Finante Publice si Fiscalitate,Casa Cartii de Stiinta,Cluj-Napoca 2003

4. Prof.Univ.Dr. Tatiana Moseanu,Buget si Trezorerie Publica,Editia aIII-a revizuita si completata, Editura DU Style Bucuresti 2000

5. Curs Universitar, Dan Drosu Saguna, Dan Sova, Drept financiar public,Editura All Beck Bucuresti 2005

6. Prof. Univ. Dr. Dan Drosu Saguna, Tratat de Drept Financiar si Fiscal, Bck 2001

7. http://www.preferatele.com/referate/Principiile_procedurii_bugetare_1104.htm

8.http://facultate.regielive.ro/fituici/management/finante_publice-25594.html?in=fituici&s=mind

9. http://www.studentie.ro/Referat_BUGETUL_PUBLIC_NATIONAL-nrciteste13246.html

                                                                                                                              














Document Info


Accesari: 9979
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )