Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Prezentarea impozitelor si taxelor locale

Finante











ALTE DOCUMENTE

Investitorii
Auditul Financiar
BNR a redus dobanda de referinta
Continutul politicii financiare
Definitia, clasificarea si functiile taxelor vamale in economia de piata
SISTEMUL FISCAL IN ROMANIA - Concept, organizare si evolutie
Rata interna de rentabilitate(RIR)
PROGRAMELE INTERNATIONALE DE FINANTARE
Eficienta investitiilor in industria de mobila cu valoare adaugata mare in procesarea lemnului
Bazele teoretice ale supravegherii bancare eficiente


Prezentarea impozitelor si taxelor locale

2.1. Impozitul pe cladiri

Acest impozit anual, instituit, de la 1 ianuarie 1995, se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile aflate in proprietatea lor situate in Romania, indiferent de locul unde sunt amplasate si de destinatia acestora. Subiectul impunerii sau contribuabilul coincide cu platitorul impozitului si este, de regula, proprietarul cladirii, indiferent de locul unde este situata in Romania si de destinatia acesteia. De la aceasta regula generala, exista o derogare, si anume, pentru cladirile proprietate publica si privata a statului ori a unitatilor administrativ teritoriale aflate in administrarea sau in folosinta, dupa caz, a contribuabililor, in calitate de subiect al impunerii, apar cei care le au in administrare sau in folosinta.

Impozitul pe cladiri se determina si percepe atat pentru cladirile aflate in functionare, cat si pentru cele care se afla in rezerva sau in conservare. De asemenea, se impun si cladirile aflate in functiune si amortizate integral, impozitul calculandu-se pe baza valorii inscrisa in evidenta.

Cladirile noi, dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite. in acest caz, impozitul se calculeaza pe numele noului contribuabil, proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului.

Corespunzator, cladirile demolate in conditiile legii, cladirile distruse si cele transmise in administrarea sau, dupa caz, in proprietatile altor contribuabili, in cursul anului, se scad de la impunere cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs una dintre aceste situatii.

Impozitul pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in care este amplasata cladirea. Obiectul impozabil il reprezinta cladirile de orice fel, situate in municipii, orase, comune si sate, indiferent de modul cum sunt folosite si de destinatia data acestora, cu exceptia celor care nu sunt supuse impozitului, prevazute in mod expres in lege. Prin cladire in sens fiscal se intelege orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si de altele asemenea. Baza de calcul o reprezinta valoarea impozabila a cladirii care se stabileste diferit, dupa cum contribuabilii sunt persoane fizice sau juridice.

Impozitul pe cladiri, in cazul contribuabililor persoane fizice, se calculeaza pe baza declaratiei de impunere, depusa de catre proprietar, in conditiile legii, la serviciul de specialitate al consiliului local teritorial pe raza caruia se afla cladirea sau constructia. Pentru ceilalti contribuabili, impozitul se calculeaza de catre acestia prin declaratia de impunere, care se depune la serviciile de specialitate ale consiliilor locale.

Impozitul pe cladiri se calculeaza anual si se plateste in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Impozitul anual pe cladiri, datorat de catre contribuabili, persoane fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe cladiri amplasate pe raza aceleiasi unitati administrativ -teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe cladiri cumulat.

Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza:

a)      cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

b)      cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

c)      cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

d)      cu 100% pentru ce de-a patra cladire in afara celei de la adresa de domiciliu.

In aceste cazuri contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie speciala de impunere pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat la compartimentele de specialitate ale consiliului local teritorial pe raza caruia se afla aceste cladiri, in termen prevazut de lege.

Impozitul pe cladiri nu se majoreaza pentru cladirile:

a)      care sunt dobandite prin succesiune legala, incepand cu data de 01.01.2007;

b)      au destinatia de locuinta si sunt inchiriate, indeplinind cumulativ urmatoarele conditii:

-         proprietarul are incheiat contract de inchiriere in forma scrisa;

-         contractul de inchiriere in forma scrisa este inregistrat la organul fiscal competent;

-         chiriasul nu poate fi membru al familiei (sot, sotie, copii necasatoriti); aceasta conditie nu se urmareste in cazul in care cladirea utilizata ca locuinta se inchiriaza unei persoane juridice.

Persoanele fizice care platesc impozitul pe cladiri pentru intregul an pana la 31 martie a anului pentru care se plateste, beneficiaza de o reducere de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

De regula, subiectul impunerii coincide cu platitorul impozitului si este, in general, proprietarul cladirii, indiferent de locul unde este situata si de destinatia acesteia. Exceptie de la aceasta regula general fac:

-         cladirile proprietate de stat aflate in administrare sau folosinta, dupa caz, unde in calitate de subiect al impunerii apar cei care le administreaza sau folosesc;

-         cladirile care fac parte din fondul locativ de stat, unde subiect al impunerii este unitatea care le administreaza.

Baza de calcul o reprezinta valoarea impozabila a cladirii, care difera in functie de proprietarul cladirii, astfel:

-         pentru cladirile apartinand persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,1% la valoarea impozabila a cladirii;

-         pentru cladirile apartinand altor contribuab 323j99d ili decat persoanele fizice ba de calcul o reprezinta valoarea inscrisa in evidenta contabila, indiferent de locul unde sunt situate acestea.

Valoarea impozabila a cladirii, exprimata in lei, se determina prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a acesteia, exprimate in metrii patrati, cu valoarea impozabila corespunzatoare, exprimata in lei/m², din tabelul urmator:

Valorile impozabile pe metru patrat de suprafata construita-desfasurata la cladiri si alte constructii apartinand persoanelor fizice

Felul si destinatia cladirilor si a altor constructii impozabile

Valoarea impozabila* in lei /m2

Cu instalatii de apa, canalizare, electrice, incalzire

Fara instalatii de apa, canalizare, electrice incalzire

1

2

A. Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic

669

397

B. Cladire cu peretii exteriori din lemn, din piatra naturala, din caramida nearsa, din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic

182

114

C. Cladire- anexa cu cadre din beton armat sau cu peretii exteriori din caramida arasa sau din orice alte materialerezultate din urma unui tratament termic si/sau chimic

114

102

D.Cladire- anexa cu peretii exteriori din lemn, din piatra naturala, din caramida nearsa, din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic

68

45

E. In cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol, la demisol si/sau la mansarda, utilizate ca locuinta, in oricare dintre tipurile prevazute la lit. A-D

75% din suma care s-ar aplica cladirii

75% din suma care s-ar aplica cladirii

F. In cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol

50% din suma care s-ar aplica cladirii

50% din suma care s-ar aplica cladirii

Valoarea impozabila se reduce in raport cu perioada in care au fost realizate, dupa cum urmeaza:

- cu 20% pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani de la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta;

- cu 10% pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30-50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta.

Anexele aflate in afara corpului principal al cladirii sunt: bucataria, pivnita, magazia, garajul, grajdul, baraca, depozitul s.a.

Valoarea impozabila a cladirii poate fi ajustata in functie de rangul localitatii si zona in care este amplasata cladirea, prin inmultirea valorii impozabile cu coeficientul de corectie corespunzator, prevazut in tabelul urmator:

Coeficientul de corectare privind valoarea impozabila a cladirii

Zona in cadrul localitatii

Rangul localitatii

0

I

II

III

IV

V

A

2,60

2,50

2,40

2,30

1,10

1,05

B

2,50

2,40

2,30

2,20

1,05

1,00

C

2,40

2,30

2,20

2,10

1,00

0,95

D

2,30

2,20

2,10

2,00

0,95

0,90

In cazul unui apartament amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente, coeficientul de corectie se reduce cu 0,10.

In cazul cladirii utilizata ca locuinta, a carei suprafata construita depaseste 150 m², valoarea impozabila a acesteia se majoreaza cu cate 5% pentru fiecare 50 m² sau fractiune din acestia.

Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, atunci suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

De la plata impozitului pe cladiri sunt scutite, conform reglementarilor legale in vigoare, urmatoarele:

- cladirile institutiilor publice, cu exceptia celor care se folosesc in alte scopuri;

- cladirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice, de arhitectura si arheologie;

- muzeele si casele memoriale, cu exceptia spatiilor acestora folosite pentru activitati economice sau comerciale;

- cladirile care, prin destinatie, constituie lacase de cult si apartinand cultelor recunoscute de lege;

- constructiile si amenajarile funerare din cimitire;

- constructiile speciale, cum sunt:

- sondele de titei, gaze, sare;

- platformele de foraj marin;

- centralele hidroelectrice, termocentralele;

- statiile de transformare si posturile de transformare subterane;

- centralele nuclearo-electrice;

- caile de rulare;

- puturile de mina;

- barajele si constructiile accesorii;

- cosurile de fum;

- podurile, viaductele, apeductele, tunelurile;

- conductele pentru transportul produselor petroliere, gazelor si lichidelor industriale;

- digurile s.a.

- cladirile veteranilor de razboi, ale vaduvelor de razboi, precum si ale vaduvelor necasatorite ale veteranilor de razboi;

- cladirile eroilor-martiri si urmasii acestora, ale ranitilor si altor luptatori ai Revolutiei din decembrie 1989.

Pentru cladirile apartinand persoanelor juridice, impozitul calculeaza prin aplicarea cotei procentuale proportionale stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsa intre 0,25% si 1,50% inclusiv asupra bazei impozabile. Baza de calcul o reprezinta valoarea de inventar a cladirii, adica valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare.

Referitor la calculul impozitului pe cladiri, in cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referinta, cota impozitului pe cladiri se stabileste de Consiliul local /Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii, in cazul carora cota impozitului pe cladiri se reduce cu 15%.

Neplata la timp a impozitului se sanctioneaza, initial printr-o majorare de 0,25 pentru fiecare zi de intarziere si care se aplica asupra sumei intarziate la plata.

Daca impozitul nu a fost calculat si platit, sau a fost subevaluat, acesta se poate recalcula, retroactiv, pe doi ani fata de data constatarii.

Contribuabilii, nemultumiti de impozitul calculat, pot face contestatie, in cel mult 30 de zile de la data primirii instiintarii de plata. Contestatia se depune la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, judeteana sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, care este obligata sa o rezolve in termen de 30 de zile de la inregistrare, avand si avizul consiliului local.

Daca solutia primita o considera, in continuare, necorespunzatoare, contribuabilii pot depune o plangere la Ministerul Finantelor in termen de 30 de zile de la primirea deciziei anterioare. Ministerul Finantelor este obligat sa solutioneze plangerea in cel mult 40 de zile, iar solutia acestuia poate fi atacata, tot cu plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria teritoriala, ca ultima instanta. Contestatiile se timbreaza cu 2% din suma contestata, iar plangerile cu 1%, iar cand acestea se admit taxa de timbru platita se restituie. De asemenea, inaintarea contestatiei si a plangerii nu suspenda urmarirea si incasarea impozitului, iar platile efectuate, intre timp, in plus, se restituie sau se compenseaza. Totodata, depunerea peste termen a declaratiei de impunere, sau nedepunerea acesteia, sustragerea de la impunere a unor cladiri supuse impozitarii, constituie contraventii si se constata si aplica amenzile corespunzatoare de catre organele fiscale teritoriale.

2.2. Impozitul pe terenuri

Impozitul pe teren, asa cum este reglementat de Codul fiscal, cu intrare in vigoare da la data de 1 ianuarie 2004, incorporeaza cele doua categorii distincte de impozite locale existente pana la 31 decembrie 2003 (reglementate de Ordonanta Guvernului nr. 36 /2002 privind impozitele si taxele locale), respectiv:

impozitul pe teren - instituit la 1 ianuarie 1995 in scopul de a stimula micsorarea suprafetelor de teren utilizate in scopuri neagricole, precum si cultivarea spatiilor disponibile: curti, gradini etc.

taxa pe teren - datorata pentru terenurile proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale aflate in administrarea sau in folosinta regiilor autonome, a societatilor comerciale si a altor persoane juridice, utilizate in alte scopuri decat pentru agricultura si silvicultura. Taxa pe teren inlocuieste, incepand cu data de 1 ianuarie 2003, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura, introdusa in tara noastra in anul 1974 in scopul utilizarii cat mai eficiente a suprafetelor de teren, precum si a inlaturarii risipei sau degradarii acestuia. In fapt, prin introducerea acestui impozit local se urmarea atingerea acelorasi obiective, respectiv protectia fondului funciar de stat, cresterea productiei agricole sau silvice, precum si constituirea resurselor financiare necesare finantarii actiunilor de protectie si dezvoltare a fondului funciar al tarii. "Taxa pe teren" a constituit venit al bugetelor locale sub aceasta denumire doar in exercitiul fiscal 2003, intrucat de ia 1 ianuarie 2004 exista o reglementare unitara a "impozitului pe teren".

Impozitul pe terenuri este un impozit pe avere, direct si anual, si se datoreaza bugetelor locale.

Obiectul impunerii il constituie atat terenurile proprietate a persoanelor fizice si a celor juridice, cat si terenurile date in folosinta si situate in municipii, orase, comune si sate apartinatoare acestora. In cazul blocurilor de locuinte, obiect al impozitului pe teren este suprafata de teren atribuita, potrivit legii, apartamentelor aflate in proprietatea contribuabililor. Acestia nu trebuie sa depuna, la organul fiscal competent, declaratia de conformitate.

Subiecti ai impunerii sunt atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice care detin in proprietate in Romania terenuri situate in municipii, orase si comune atat in intravilanul, cat si in extravilanul localitatilor. Impozitul se datoreaza anual si se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia este situat terenul.

Impozitul pe teren se stabileste anual, in suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiat pe categorii de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone, in intravilan.

Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si /sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de consiliul local. Impozitul se stabileste diferit, dupa cum terenul este amplasat in extravilan sau in intravilan, iar pentru terenurile amplasate in intravilan, cotele de impozitare (lei /m2) sunt diferite, dupa cum terenurile sunt acoperite de constructii sau, dupa caz, reprezinta orice alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii.

A. In cazul unui teren amplasat in intravilan, impozitul pe teren se stabileste astfel:

1. Pentru terenurile cu constructii se inmulteste suprafata terenului, exprimata in hectare, cu nivelul impozitului unitar stabilit pe ranguri de localitati si zone in cadrul localitatilor respective (exemplu, pentru anul 2007, nivelul impozitului stabilit pentru zona A din cadrul unei localitati de rang II este de 5.401 lei/ha)

2. Pentru terenurile inregistrate in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, se procedeaza astfel: se inmulteste suprafataterenului, exprimata in hectare, cu nivelul impozitului unitar stabilit pe zone (A, B, C, D) in cadrul localitatilor in functie de categoria de folosinta a terenului, respectiv: teren arabil, pasune, faneata, vie, livada, padure sau alt teren cu vegetatie forestiera, teren cu ape, drumuri si cai ferate, neproductiv (exemplu: pentru anul 2007, nivelul impozitului stabilit pentru terenurile arabile din zona C a unei localitati a fost de 13 lei /ha); se inmulteste rezultatul obtinut cu coeficientul de corectie stabilit in lege.

B. In cazul unui teren amplasat in extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel, inmultita cu coeficientul de corectie corespunzator fiecarui rang de localitati:

Nr.Crt.

Categoria de folosinta

Zona(lei/ha)

A

B

C

D

1.

Teren cu constructii

22

20

18

16

2.

Arabil

36

34

32

30

3.

Pasune

20

18

16

14

4.

Faneata

20

18

16

14

5.

Vie pe rod, alta decat cea prevazuta la nr. Crt. 5.1

40

38

36

34

5.1

Vie pana la intrarea pe rod

X

X

X

X

6.

Livada pe rod, alta decat cea prevazuta la nr.crt. 6.1

40

38

36

34

6.1

Livada pana la intrarea pe rod

X

X

X

X

7.

Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera, cu exceptia celui prevazut la nr. Crt. 7.1

12

10

8

6

7.1

Padure in varsta de pana la 20 de ani si padure cu rol de protectie

X

X

X

X

8.

Teren cu apa, altul decat cel cu amenajari piscicole

4

3

2

1

8.1

Teren cu amenajari piscicole

24

22

20

18

9.

Drumuri si cai ferate

X

X

X

X

10.

Teren neproductiv

X

X

X

X

In cadrul localitatilor, incadrarea terenurilor pe zone se stabileste de catre consiliile locale in functie de:

- caracterul zonei respective (zona de locuit sau zona industriala);

- pozitia terenurilor fata de centrul localitatii;

- distanta fata de caile de comunicatie;

- alte elemente specifice fiecarei localitati.

Pentru terenurile ocupate de cladiri si constructii proprietate a persoanelor fizice, asociatiile familiale, asociatiile agricole, unitatile economice ale unor persoane juridice, precum si cele ale organizatiilor obstesti si politice, institutiilor publice, fundatiilor, unitatilor de cult recunoscute de lege, a reprezentantelor persoanelor fizice si juridice straine autorizate pe teritoriul Romaniei nu se datoreaza impozit pe teren. De asemenea, nu se datoreaza impozit pe teren si pentru:

- terenurile apartinand manastirilor, schiturilor manastiresti;

- perimetrul cimitirelor;

- terenurile ocupate de cladirile si constructiile unitatilor scutite de plata impozitului pe cladiri;

- terenurile folosite in scop agricol.

Contribuabilii care dobandesc dreptul de proprietate pentru unele terenuri proprietate de stat, avute anterior, in administrare sau in folosinta, datoreaza impozitul pe terenuri incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a aparut aceasta modificare.

Totodata, impozitul pe terenurile situate in orasele care trec in categoria municipiilor sau in comunele care trec in categoria oraselor, dupa caz, se modifica corespunzator noii incadrari a localitatii in care sunt situate terenurile, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a aparut aceasta modificare legala.

Impozitul pe teren este datorat si de catre cei care detin baze sportive, sali pentru practicarea sporturilor, bazine de inot, amenajari pentru spectacole in aer liber (gradina de vara, teatre de vara etc.). Impozitul pe terenuri se calculeaza cu formula:

Impozit pe teren = suprafata impozabila x cota de impozit

Impozitul se stabileste pe baza declaratiei de impunere, care trebuie depusa de contribuabil, la organul fiscal in raza caruia se afla terenul.

Declaratia de impunere se depune, la organul fiscal competent, impreuna cu copii ale actului de dobandire a terenului si schitele aferente. Impozitul /taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre contribuabil, pana la 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In cazul in care cotribuabilul detine in proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiasi unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe teren cumulat.

Contestatiile, plangerile si sanctiunile se depun, solutioneaza si aplica la fel ca la impozitul pe cladiri.

Pentru terenurile proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale aflate in administrarea sau in folosinta regiilor autonome, societatilor comerciale, societati si a altor persoane juridice, utilizate in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura, acestea datoreaza taxa pe teren.

2.3. Impozitul pe mijloacele de transport

Alaturi de impozitul pe terenuri si impozitul pe cladiri, la formarea veniturilor bugetelor locale contribuie si taxa asupra mijloacelor de transport, respectiv impozitul perceput asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica si mijloacelor de transport pe apa. In calitate de platitori ai acestei taxe apar persoanele fizice si juridice, romane si straine, care au in proprietate mijloace de transport cu tractiune mecanica si mijloace de transport pe apa. In obiectul impunerii se includ:

mijloacele de transport cu tractiune mecanica (autoturisme, autobuze, autocare, microbuze, autocamioane de orice fel, tractoare, motociclete, motorete si scutere, biciclete si triciclete cu motor);

mijloacele de transport pe apa (luntre, barci fara motor folosite pentru uz si agrement personal, barci cu motor, bacuri, poduri plutitoare, salupe, iahturi, slepuri si remorchere, vapoare).

Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste anual, in sume fixe, cu anumite particularitati, dupa cum avem de-a face cu mijloace de transport cu tractiune mecanica sau pe apa, astfel:

- in cazul mijloacelor de transport cu tractiune mecanica baza de impozitare o reprezinta capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 200 cmc sau fractiune de capacitate sub 200 cmc, iar pentru fiecare 200 cmc, taxa este diferentiata pe feluri de autovehicule;

- pentru remorci de orice fel, semiremorci si rulote, taxa anuala se stabileste in functie de capacitatea acestora exprimata in tone;

- taxa asupra mijloacelor de transport pe apa se stabileste, anual, pentru fiecare mijloc de transport in parte.

Capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcilor, semiremorcilor si rulotelor se dovedesc cu cartea de identitate a autovehiculului, respectiv a remorcii, cu factura de cumparare sau cu alte documente legale din care sa rezulte acestea.

Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza incepand cu data de intai a lunii in care au fost dobandite, iar in cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele organelor de politie sau ale capitaniilor porturilor, dupa caz, taxa se da la scadere incepand cu data de intai a lunii in care a aparut una dintre aceste situatii.

De asemenea, taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste de catre serviciile de specialitate ale consiliilor locale in raza carora contribuabilii isi au domiciliul sau sediul, dupa caz, pe baza declaratiei de impunere, depusa la termenele legale stabilite.

Proprietarii mijloacelor de transport supuse taxei, care isi schimba domiciliul, sunt obligati sa declare, in termen de 30 de zile, la organul fiscal de la vechiul domiciliu data mutarii si noua adresa, in scopul inregistrarii debitului la organul fiscal de care apartine noul domiciliu.

Ca si in cazul majoritarii impozitelor si taxelor, exista si in cazul taxei asupra mijloacelor de transport o serie de scutiri de la plata. Astfel, scutirile de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se acorda urmatoarelor categorii de contribuabili:

- invalizii, care detin in proprietate autoturisme, motociclete cu atas, tricicluri cu motor adaptate invaliditatii acestora;

- proprietarii de barci si luntrii din Delta Dunarii si din Insula Mare a Brailei, folosite pentru transport de uz personal;

- institutiile publice, precum si persoanele juridice care au ca profil de activitate transportul de calatori in comun, din interiorul localitatilor si din afara acestora (numai daca se pastreaza tarifele stabilite in conditiile transportului in comun);

- mijloacele de transport fara tractiune mecanica.

Taxa asupra mijloacelor de transport este anuala si se plateste in doua rate egale, pana la datele 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluias buget local de catre contribuabili, persoane fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiasi unitati administrativ- teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.

Pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului, impozitul se datoreaza de la data de intai a lunii urmatoare celei in care mijlocul de transport a fost dobandit. Persoanele fizice si juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a mijloacelor de transport, sunt obligate sa achite, integral, taxa datorata, la data luarii in evidenta de catre organele fiscale.

2.4. Impozitul pe spectacole

Impozitul pe spectacole este un impozit indirect datorat bugetului local de catre contribuabilii care organizeaza spectacole, pentru incasarile obtinute din manifestarile artistice, competitiile sportive, activitati distractive de videoteca si discoteca, indiferent de modul de incasare a sumelor (prin vanzare de bilete, abonamente sau prin virament), dar si de locul unde sunt organizate manifestarile respective sau, dupa caz, in functie de suprafata incintei unde se desfasoara spectacolul.

Platitorii de impozit pe spectacole sunt persoanele juridice si fizice autorizate, care organizeaza cu plata, permanent sau ocazional, manifestari artistice, competitii sportive, manifestari artistice si activitati distractive care au loc intr-o videoteca sau discoteca din Romania, denumite in acceptiunea legii Codului fiscal spectacole.

Baza impozabila o reprezinta valoarea incasarilor rezultate din vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor, exclusiv valoarea timbrelor instituite potrivit legii (privind timbrul cinematografic, teatral, muzical, folcloric sau de divertisment) sau, dupa caz, suprafata incintei unde se desfasoara spectacolul.

Biletele de intrare la spectacole sunt imprimate de valoare cu regim special, a caror confectionare si inregistrare cade in sarcina unitatii autorizate sa organizeze asemenea manifestari. Timbrele reprezinta un anumit procent din pretul de vanzare al unui bilet vandut la spectacole organizate in tara si se adauga acestui pret. Cele patru categorii de timbre aplicate pe biletele de intrare la spectacole sunt: timbrul cinematografic, timbrul teatral, timbrul muzical si timbrul folcloric sau de divertisment.

Cotele de impunere sunt exprimate in doua moduri, respectiv:

a) in cote procentuale proportionale, diferentiate in functie de categoriile de activitati organizate de subiectii impunerii, astfel:

-2% pentru manifestarile artistice de teatru, de opera, de opereta, de filarmonica, cinematografice, muzicale, de circ, precum si pentru competitiile sportive interne si internationale;

-5% pentru manifestarile artistice de genul: festivaluri, concursuri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestari artistice ori distractive care au un caracter ocazional.

b) in sume fixe, pe m2 de suprafata a incintei videotecii sau discotecii in care se desfasoara spectacolul pe zi de functionare pentru activitatile artistice si distractive care au loc intr-o videoteca sau discoteca. Cuantumul taxei se stabileste de catre consiliile locale in a caror raza administrativ-teritoriala se realizeaza activitatile artistice si distractive.

- in cazul videotecilor, pana la 1 lei /m² /zi;

- in cazul discotecilor, pana la 2 lei /m2 /zi.

In majoritatea tarilor, veniturile obtinute din activitatile cultural-artistice si sportive se afla sub incidenta fiscalitatii. In Romania, impozitul pe spectacole este un impozit indirect datorat bugetului local, iar platitorii acestuia sunt persoanele fizice si juridice care organizeaza, cu plata, spectacole, manifestari artistice sau sportive, activitati artistice si distractive de discoteca si videoteca.  In categoria acestor platitori se includ:

institutiile artistice, cum sunt: teatrele (muzicale, dramatice, de opera si balet, de estrada, de varietati, de papusi), filarmonicile, orchestrele (simfonice, populare, de estrada), ansamblurile de cantece si dansuri, fanfarele, circurile;

agentii economici care au in obiectul de activitate exploatarea si difuzarea de filme cinematografice pentru public;

institutiile, societatile comerciale, asociatiile, fundatiile, cluburile care organizeaza, ocazional, spectacole cu plata;

persoanele fizice autorizate sa organizeze, cu plata, spectacole de teatru, opera, circ, competitii interne si internationale, videoteci, discoteci, indiferent daca activitatea este permanenta, sezoniera sau intamplatoare;

agentii de impresariat artistic si sportiv, persoane fizice si juridice;

alti platitori, care nu sunt nominalizati in mod expres.

Obiectul impozabil il constituie sumele banesti incasate din vanzarea biletelor de intrate si abonamentelor, exclusiv valoarea timbrelor instituite potrivit legii privind timbrul cinematografic, literar, muzical, folcloric si cel al artelor plastice. Timbrele reprezinta o anumita cota din pretul de vanzare al unui bilet vandut la spectacolele organizate in tara. Astfel, timbrele care se aplica pe biletele de intrare la spectacole sunt:

timbrul cinematografic, care reprezinta 2% din pretul unui bilet;

timbrul teatral, care reprezinta 5% din pretul unui bilet;

timbrul muzical si timbrul folcloric, care reprezinta 5% din pretul unui bilet si 2% din pretul fiecarui disc, caseta video si caseta audio inregistrate.

Biletele de intrare la spectacole si abonamentele sunt imprimate cu regim special, a caror tiparire, inregistrare, vizare, vanzare si evidentiere sunt in sarcina organizatorilor de spectacole.

Impozitul pe spectacole are caracter de impozit indirect, deoarece platitorii formali ai impozitului sunt organizatorii manifestarilor cultural-artistice si sportive, iar suportatorii sunt cei care achizitioneaza biletele de intrare si abonamentele.

Calculul impozitului pe spectacole se face prin aplicarea cotelor procentuale de impozit asupra incasarilor totale, fara a se deduce vreo cheltuiala din valoarea incasarilor rezultate din vanzarea biletelor de intrare si abonamentelor. Cheltuielile necesare organizarii si desfasurarii spectacolelor se suporta din incasari, dupa plata acestui impozit la bugetul local.

Impozitul pe spectacole se plateste lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare si alimenteaza bugetele unitatilor administrativ-teritoriale in a caror raza teritoriala au loc spectacolele.

Platitorii impozitului pe spectacole, au urmatoarele obligatii:

- sa inregistreze biletele de intrare si abonamentele la organele fiscale competente in a caror raza teritoriala isi au sediul;

- sa vizeze biletele de intrare si abonamentele la organele fiscale in a caror raza teritoriala au loc spectacolele;

- sa afiseze tarifele la casele de vanzare a biletelor si la locul de desfasurare a spectacolelor;

- sa depuna decontul de impunere la organul fiscal teritorial pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare;

- sa declare spectacolele la organele fiscale teritoriale cu cel putin doua zile lucratoare inaintea datei de desfasurare a acestora;

- sa elibereze bilete de intrare pentru toate sumele incasate de la spectatori si sa nu practice tarife mai mari fata de cele inscrise pe bilete;

- sa puna la dispozitia organelor de control documentele care atesta calculul si plata impozitului pe spectacole.

De la plata acestui impozit sunt scutite incasarile obtinute din manifestarile cultural-artistice si sportive cedate, in scopuri umanitare, unor organizatii, pe baza de contract. De asemenea, consiliile locale pot aproba, pe baza unor motive justificate, esalonarea, amanarea, reducerea sau scutirea de la plata a majorarilor de intarziere. Neplata impozitului la termenul stabilit se sanctioneaza cu o majorare de intarziere de 0,12% pentru fiecare zi de intarziere.

Incalcarea normelor legale privind tiparirea, inregistrarea, vanzarea, gestionarea si utilizarea biletelor de intrare si abonamentelor la spectacole constituie contraventie, daca faptele nu indeplinesc conditiile infractiunii si se sanctioneaza cu amenda, al carii cuantum se actualizeaza, prin hotarare a Guvernului, in corelatie cu indicele de inflatie. Sanctiunea privind plata amenzilor se aplica organizatorilor de spectacole. Acestia pot face contestatii si plangeri impotriva sumelor constatate si aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor de specialitate din Ministerul Finantelor si din unitatile sale teritoriale, precum si de catre persoanele imputernicite in acest scop din cadrul Ministerului Culturii, Ministerului Tineretului si Sportului, Oficiului National al Cinematografiei. Contestatiile si plangerile trebuie analizate si rezolvate in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.


2.5. Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor

si autorizatiilor in domeniul constructiilor

Atat pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor de constructie, precum si a altor autorizatii si certificate, cat si pentru viza anuala sau trimestriala a acestora se datoreaza taxe. Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor pot fi grupate in doua categorii, in functie de obiectul impozabil si modul de asezare, astfel:

1. in domeniul constructiilor, taxele se stabilesc in functie de valoarea autorizata a lucrarilor de constructii sau a instalatiilor, de suprafata terenurilor sau de natura serviciilor;

2. pentru eliberarea altor autorizatii si certificate, precum si pentru viza anuala sau trimestriala a acestora, taxele sunt stabilite in suma fixa pe tipuri de activitati economice.

Eliberarea de catre organele locale competente a certificatelor, avizelor si autorizatiilor in domeniul constructiilor, solicitate de contribuabili, sunt supuse unor taxe diferentiate in functie de: valoarea constructiilor si instalatiilor; suprafata terenurilor; natura serviciilor prestate.

Taxele se platesc inaintea eliberarii documentelor respective (certificate, avize si autorizatii) si includ taxele pentru:

- certificatul de urbanism si autorizatiile de construire;

- autorizarea de foraje si excavari necesare studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari;

- autorizarea constructiilor provizorii de santier, necesare executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea;

- autorizatii pentru organizarea de tabere de corturi, casute, campinguri;

- autorizarea constructiilor pentru lucrari cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si in spatiile publice, precum si pentru amplasarea corpurilor si panourilor de afisaj, a firmelor si reclamelor;

- autorizatia de desfiintare, partiala sau totala, a constructiilor si amenajarilor;

-autorizarea lucrarilor de racordare si bransamente la retelele publice de apa, canalizare, gaze, energie electrica si telefonie;

- eliberarea autorizatiilor de orice fel, cu exceptia celor din constructii, precum si viza anuala a acestora (pentru activitati lucrative si viza anuala a acestora, autorizatii sanitare de functionare s.a.).

In cazul certificatelor de urbanism, baza de impozitare o reprezinta suprafata terenului pentru care se solicita certificatul, iar taxa se stabileste in suma fixa in functie de suprafata terenului. Taxa perceputa in mediul rural pentru eliberarea certificatului de urbanism este de 50% din cea prevazuta pentru mediul urban.

Pentru eliberarea certificatului de urbanism, in functie de suprafata pentru care se solicita:

In mediul urban:

-------------------------------------------------------------------------------------------

Suprafata Taxa

-lei-

-------------------------------------------------------------------------------------------

a) pana la 150 mp inclusiv 4

b) intre 151 si 250 mp inclusiv 5

c) intre 251 si 500 mp inclusiv 7

d) intre 501 si 750 mp inclusiv 8

e) intre 751 si 1.000 mp inclusiv 10

f) peste 1.000 mp 10+1 lei /mp

pentru ceea ce depaseste

suprafata de 1.000 mp

-------------------------------------------------------------------------------------------

*ST*

In mediul rural se percepe 50% din taxa prevazuta pentru mediul urban.

Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se stabileste in cota procentuala din valoarea autorizata a lucrarii sau constructiei. Pentru eliberarea autorizatiei de construire taxa este de 1% din valoarea autorizata a lucrarilor, inclusiv a instalatiilor aferente acestora. Pentru cladirile cu destinatie de locuinta si anexe gospodaresti taxa este de 0,5% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructie. Taxele de autorizare nu se datoreaza in cazul eliberarii de autorizatii pentru lacasuri de cult, inclusiv pentru constructiile-anexe ale acestora, pentru lucrarile de dezvoltare, de modernizare sau de reabilitare a infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului, pentru lucrarile de interes public judetean sau local, precum si pentru constructiile ai caror beneficiari sunt institutiile publice.

Pentru eliberarea autorizatiei de foraje si excavari, necesare studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari taxa datorata pentru fiecare m² este de pana la 6 lei.

Pentru eliberarea autorizatiei pentru constructiile de santier, necesare executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea, taxa este de 3% din valoarea autorizata a constructiilor.

Pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote, campinguri taxa datorata este de 2% din valoarea autorizata a lucrarii sau a constructiei.

Pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere, situate pe caile si in spatiile publice, precum si pentru amplasarea corpurilor si a panourilor de afisaj, a firmelor si reclamelor taxa datorata este de 6 lei pentru fiecare m².

Pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, partiala sau totala, a constructiilor si a amenajarilor taxa datorata este de 0,1% din valoarea impozabila a acestora. In cazul desfiintarii partiale cuantumul taxei se calculeaza proportional cu suprafata construita a cladirii supuse demolarii.

Pentru prelungirea certificatului de urbanism, precum si a autorizatiilor de construire taxa este de 30% din valoarea taxei initiale.

Pentru eliberarea autorizatiilor privind lucrarile de racorduri si bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu taxa datorata este de 8 lei pentru fiecare instalatie.

Pentru eliberarea avizului comisiei de urbanism si amenajarea teritoriului, de catre primari ori de structurile de specialitate din cadrul consiliilor judetene, taxa datorata este de pana la 11 lei.

Pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa taxa datorata este de pana la 7 lei.

Pentru eliberarea altor autorizatii si certificate, precum si pentru viza anuala sau trimestriala a acestora se datoreaza urmatoarele taxe:

Pentru eliberarea autorizatiilor de functionare pentru activitati lucrative si viza anuala a acestora:

1. Pentru eliberarea unei autorizatii pentru desfasurarea unei activitati economice taxa este stabilita de catre consiliul local in suma de pana la 11 lei in mediul rural si de pana la 57 lei, in mediul urban. Taxa de viza reprezinta 50% din cuantumul taxei stabilita pentru eliberarea autorizatiei.

2. Pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare, taxa se stabileste de catre consiliul local si este de pana la 14 lei.

3. Pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, detinute de consiliile locale, taxa este de pana la 23 lei.

4. Pentru eliberarea certificatului de producator si viza trimestriala a acestuia, taxa este de pana la 57 lei.

2.6. Taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate,

afisaj si reclama

Contribuabilii care beneficiaza, sub diverse forme, de serviciul de reclama si publicitate au obligatia sa achite bugetelor locale pe raza carora se efectueaza publicitatea, dupa caz, o taxa pentru servicii de reclama si publicitate sau o taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate.

Taxa pentru serviciile de reclama si publicitate se determina prin aplicarea cotei de impunere cuprinse intre 1% si 3% la valoarea serviciilor de reclama si publicitate, exclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta. Cota procentuala se stabileste, in limitele respective, de catre consiliile locale in a caror raza teritoriala se realizeaza publicitatea. Nivelul cotei se stabileste de catre consiliile locale in cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal urmator. Valoarea serviciilor de reclama si publicitate cuprinde orice plata obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta pentru serviciile de reclama si publicitate, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata.

Valoarea taxei anuale datorate se calculeaza prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a afisajului cu cota taxei unitare exprimate in suma absoluta stabilita de autoritatea deliberativa, astfel:

a) in cazul unui afisaj situat in locul in care persoana deruleaza o activitate economica, suma este de pana la 23 lei. Firma instalata la locul in care o persoana deruleaza o activitate economica este asimilata afisajului.

b) in cazul oricarui alt panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama si publicitate, suma este de pana la 17 lei.

Contribuabilii, persoane fizice si juridice care utilizeaza mijloace de publicitate prin afisaj si reclama sunt obligati sa plateasca taxa pentru folosirea acestora. Baza de impozitare o constituie dimensiunea mijlocului de publicitate (afis, reclama) stabilita pe m2, iar cota de impozitare se stabileste in suma fixa, cuprinsa intre o limita minima si o limita maxima. De pilda, pentru firmele instalate la locul exercitarii activitatii, taxa poate fi de pana la 23 lei /an /m2.

Taxele se stabilesc de catre consiliile locale in raza carora se efectueaza publicitatea, in limitele prevazute de lege.

Daca publicitatea se realizeaza exclusiv intr-o limba straina legea prevede o majorare a taxei de 5 ori, iar daca se realizeaza pe panouri exterioare, mijloace de transport si afisaj public pentru tigari, produse din tutun si bauturi alcoolice (exceptand berea sub 12% alcool), pe baza de contract scris, taxa platita va fi de 20% din valoarea contractului.

Pentru activitatile sponsorizate, in conditiile legii, nu se datoreaza aceasta taxa. Taxa se plateste la bugetul local, in a carui raza se realizeaza serviciul, de catre cel care efectueaza publicitatea si reclama, pana la data de 10 a lunii urmatoare, pe toata durata desfasurarii contractului, incepand cu luna in care a devenit exigibila (adica incepand cu data intrarii in vigoare a contractului de prestare a serviciului de publicitate si reclama).

2.7. Taxa hoteliera

Pentru sederea in municipii, orase sau comune, consiliile locale pot hotari instituirea taxei hoteliere datorate de persoanele fizice in varsta de peste 18 ani. Taxa se determina pe baza cotei stabilite de consiliile locale intre 0,5% si 5%, in mod diferentiat, in functie de categoria unitatii de cazare, la tarifele practicate de aceasta.

Pentru sederea in statiunile turistice, declarate conform legii, taxa se determina pe baza cotei stabilite de consiliile locale intre 0,5% si 5%, in functie de categoria unitatii de cazare, la tarifele practicate de aceasta pentru o noapte de cazare, indiferent de durata sejurului.

Persoanele care au domiciliul in aceste localitati, cele aflate in deplasare in interesul serviciului, turistii cazati la cabanele turistice aflate in afara statiunilor turistice, persoanele cu handicap, pensionarii, elevii si studentii sunt scutiti de plata taxei hoteliere.

Taxa hoteliera se incaseaza de catre persoanele juridice prin intermediul carora se realizeaza cazarea, o data cu luarea in evidenta a persoanelor cazate, si se varsa la bugetul local in primele 10 zile ale fiecarei luni pentru luna precedenta. In cazul in care taxa hoteliera este inclusa in chitanta sau in costul biletului de odihna si tratament, persoanele juridice mentionate vor varsa la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale suma incasata cu acest titlu, recuperata de la agentiile de turism prin intermediul carora a fost valorificata chitanta sau biletul de odihna si tratament, in primele 10 zile ale fiecarei luni pentru luna precedenta.

2.8. Alte taxe locale si taxe speciale

Pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot adopta taxe speciale. Domeniile in care consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum si cuantumul acestora se stabilesc in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45 /2003 privind finantele publice locale.

Consiliile locale sau consiliile judetene pot institui o taxa zilnica de pana la 13 lei pentru utilizarea temporara a locurilor publice si pentru vizitarea muzeelor, a caselor memoriale sau a monumentelor istorice, de arhitectura si arheologice. Consiliul local sau consiliul judetean poate institui taxe zilnice de pana la 13 lei pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor destinate in scopul obtinerii de venit. Taxa se aplica claselor de echipamente precizate de consiliul local. Consiliul local poate stabili o taxa anuala de pana la 41 lei pentru vehicule lente. Taxele se calculeaza si se platesc in conformitate cu procedurile elaborate de consiliul local.


Document Info


Accesari: 3258
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )