Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































RISCUL DE LICHIDITATE

Finante












ALTE DOCUMENTE

BĂNCILE COMERCIALE (DE DEPOZIT) sI ROLUL LOR N SISTEMUL BANCAR
NECESITATEA DE A COMBATE SPALAREA BANILOR
CREDIT PERSONAL
PREVEDERI LEGISLATIVE de combatere a traficului de droguri, crimei organizate si a spalarii banilor
Fiscalitate- intrebari si raspunsuri
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNITATILOR OPERATIVE
Caracteristicile, costurile si garantiile aferente creditului de tipul Alpha 4ALL
REFERAT FINANTE PUBLICE
Retragerea autorizatiei de functionare a bancii
Constiuirea societatilor comerciale bancare

RISCUL DE LICHIDITATE

CONCEPTE TEORETICE

Lichiditatea reprezinta, pentru banca, posibilitatea de a onora in orice moment solicitarile deponentilor vizand plati dispuse in favoarea tertilor sau retrageri ale depozitelor.



Pentru evitarea riscului lichiditatii trebuie sa se realizeze o corelare corespunzatoare a activelor cu pasivele privind durata de mobilizare si utilizare a resurselor. Spre deosebire de celelalte riscuri bancare (riscul ratei dobanzii, riscul valutar, riscul de tara), riscul de lichiditate este un aspect normal al managementului unei banci, doar in cazuri extreme el transformandu-se in probleme de solvabilitate pentru banca.

Riscul de lichiditate        are doua laturi determinante :

- latura pasiva a bilantului, consecinta a solicitarilor deponentilor vizand retragerea depozitelor constituite ;

- latura activa a bilantului, ca urmare a angajamentelor de creditare si a liniilor de credit, care cand sunt exercitate (tragerea fondurilor) pot pune in pericol asigurarea lichiditatii.

5.1 DETERMINANTELE SI TEHNICILE DE ACOPERIRE ALE RISCUL 13413g613n UI DE LICHIDITATE

        In ambele situatii descrise mai sus, societatile bancare trebuie sa fie capabilesa atraga alta resurse prin noi depozite sau imprumuturi, fie sa vanda o parte din active, atunci cand necesarul de lichiditati depaseste nivelul activelor lichide (cash) detinute de banca.

5.1.1 RISCUL DE LICHIDITATE DETERMINAT DE PASIV

Dupa cum se cunoaste, bancile atrag o mare parte din resurse din depozite pe termnen scurt, utilizandu-le apoi in plasamente pe diferite scadente.

Tabelul urmator, continand bilantul agregat al bancilor comerciale americane, reflecta acest lucru (65%din pasive sunt reprezentate de depozite, din care 20% conturi curente si depozite la vedere, activele lichide reprezentand doar 5,5% din total activ).

Activele si pasivele bancilor americane :

(mld USD)

ACTIVE

PASIVE

Titluri        953.3

Depozite        2539.9

Credite        2380.5

Imprumuturi        633.6

Active lichide (cash)        212.5

Alte pasive        725.6

Alte active        352.8

TOTAL ACTIVE        3899.1

TOTAL PASIVE        3899.1

Sursa: Federal Reserve Bulletin, Mardi

        1995

In mod normal cele mai multe depozite la vedere reprezinta resurse stabile pentru banca (soldul minim permanent al acestora), depozitele retrase putand fi acoperite de atragerea altor noi. Exista insa situatii cand retragerea depozitelor pune probleme de lichidiatte bancii, managerii avand la dispozitie doua cai prin care pot solutiona dificultatile : managementul pasivelor si/sau managementul activelor de rezerva.

In mod traditional, bancherii se bazeaza pe managementul activelor de rezerva, ca prim mecanism de ajustare. In prezent multe banci, mai ales cele mari, utilizeaza managementul pasivelor.

Utilizand managementul pasivelor, bancile se pot imprumuta de pe piata monetara sau pot emite obligatiuni sau certificate de depozit.

Aceasta rezolvare nu este intotdeauna convenabila pentru banca,fiind dezavantajos sa plateasca dobanda pietei pentru fondurile atrase care acopera depozitele (la vedere) retrase, remunerate la o dobanda mult mai mica. In consecinta, cu cat este mai mare costul noilor resurse imprumutate relativ la veniturile obtinute din active, cu atat mai putin atractiv devine managementul pasivelor.

In locul atragerii de noi resurse pentru acoperirea necesarului de lichiditati, bancile pot lichida o parte din active. Traditional, bancile detin o parte din rezervele in numerar la banca centrala, in majoritatea tarilor utilizandu-se sistemul rezervelor minime obligatorii. Chiar si acolo unde aceste cerinte prudentiale nu exista, o parte din active este mentinuta in forma lichida.

Aplicatie rezolvata : Banca ALFA are la un moment dat urmatoarea structura a bilantului :

ACTIV

PASIV

Numerar        45

Depozite        350

Alte active        455

Imprumuturi                50

Alte pasive        100

TOTAL        500

TOTAL        500

Stabiliti modul in care se va realiza acoperirea necesarului de lichiditati in conditiile in care banca se confrunta cu o retragere a depozitelorin suma de 20.

Rezolvare:

Dupa retragerea depozitelor bilantul bancii va avea urmatoarea forma:

ACTIV

PASIV

Numerar                45

Depozite        330

Alte active        455

Imprumuturi        50

Alte pasive                100

TOTAL        500

TOTAL        480

Prin managementul pasivelor ajustarea se va realiza atragand noi imprumuturi in suma de 20:

ACTIV

PASIV

Numerar        45

Depozite        330

Alte active        455

Imprumuturi        70

Alte pasive        100

TOTAL        500

TOTAL        500

Managementul pasivelor permite bancii sa mentina acelasi nivel al bilantului, fara a modifica nivelul si structura activelor. De aceea ajustarea la retragerea depozitelor se produce in partea pasiva a bilantului, izoland activul de compartamentul deponentilor. Acesta este unul dintre motivele cresterii importante in ultimii ani a tehnicilor managementului pasivelor (asociate cu emisiunea certificatelor de depozit, a conventiilor de rascumparare etc.).

Prin managementul activelor de rezerva retragerea depozitelor va fi acoperita prin diminuarea numerarului :

ACTIV

PASIV

Numerar        25

Depozite        330

Alte active        455

Imprumuturi        50

Alte pasive        100

TOTAL        480

TOTAL        480

Prin aceasta metoda are loc o diminuare a totalului bilantier. Costul pentru banca, pe langa reducerea taliei bancii, este ca ea trebuie sa mentina in activ rezerve de numerar care sunt neremunerate.

5.1.2

Asa cum retragerea depoziteor poate pune probleme de lichiditate, la acelasi efect se poate ajunge si prin exercitarea angajamentelor de creditare sau a liniilor de credit de catre clienti imprumutati.

Aplicatie rezolvata : Banca ALFA are urmatoarea structura bilantiera :

ACTIV

PASIV

Numerar        45

Depozite         350

Alte active        455

Imprumuturi        50

Alte pasive        100

TOTAL         500

TOTAL        500



La un moment dat, un client face trageri dintr-o linie de credit in suma de 15. stabiliti cum se poate rezolva problema lichiditatii.

Rezolvare :

Dupa tragerea din linia de credit banca va avea urmatoarea situatie bilantiera :

ACTIV

PASIV

Numerar        45

Depozite        350

Alte active                470

Imprumuturi        50

Alte pasive        100

TOTAL        515

TOTAL                500

Cele doua solutii alternative (imprumuturi pe piata monetara sau diminuarea numerarului) sunt prezentate in tabelele urmatoare :

Managementul pasivelor        Ajustarea activelor de rezerva

ACTIV

PASIV

Numerar        45

Depozite 350

Alte active 470

Imprumuturi 65

Alte pasive 100

TOTAL 515

TOTAL 515

ACTIV

PASIV

Numerar        30

Depozite        350

Alte active 470

Imprumuturi        50

Alte pasive 100

TOTAL 500

TOTAL 500

Aplicatie propusa:

O banca are de restituit depozite in suma de 80 si de acoperit trageri ale clientilor din liniile        de credit deschise in suma de 120. Pe piata monetara ratele dobanzilor sunt 6% la depozite si 7% la imprumuturi. De asemenea, banca are solicitari de credite din partea clientilor pentru care ar incasa o dobanda de 8% anual. Stabiliti costurile cu care s-ar putea rezolva problema de lichiditate a bancii in cele doua variante prezentate si alegeti solutia optima.

5.2 Masurarea riscului de de lichiditate

Pentru a evalua expunerea la riscul de lichiditate se utilizeaza mai multi indicatori, a caror semnificatie va fi descrisa in continuare :

-         pozitia lichiditatii ;

-         indicele de lichiditate utilizat de Comisia Bancara Franceza ;

-         indicele de lichiditate utilizat de bancile americane (initiat de FED).

Pozitia lichiditatii

O pozitie a lichiditatii se defineste astfel : pentru o clasa de scadente este diferenta dintre active si pasive. Se calculeaza deci pentru fiecare clasa, fiind un indicator de suma, durata si scadenta a transformarilor operate de banca. Nivelul acestui indicator pune in evidenta discordantele de scadenta ca si felurile de fonduri maxime cu care banca va avea        de-a face, perioada dupa perioada :

Pli=ACTIVEi-PASIVEi

ACTIVEi = activele aferente clasei de scadente i

PASIVEi = pasivele aferente clasei de scadente i

Indicile de lichiditate recomandat de Comisia Bancara Franceza

Indicele de lichiditate se calculeaza ca raport intre pasivele ponderate si activele ponderate :

IL = (PASIVE PONDERATE) /(ACTIVE PONDERATE)

Ponderarea fiecarei clase de active/pasive se face in functie de numarul mediu de zile al fiecarei clase :

Mi = (nr. zile inceputul perioadei - nr. zile sfarsitul perioadei)/2

-         daca IL<1 ineamna ca banca transforma resursele pe termen scurt in utilizari pe termen lung, aratand o utilizare defectuoasa si un risc de lichiditate crescut

-         daca IL>1 inseamna ca banca este capabila sa-si acopere utilizarile pe termen scurt cu resursele pe termen lung, avand influente pozitive asupra riscului de lichiditate, dar si influente negative asupra rentabilitatii.

Indicile de lichidiate utilizat in bancile americane masoara perderea potentiala suferita de o banca in conditiile vanzarii rapide a unor active pentru a acoperi necesarul de lichiditati. Cu cat este mai mare diferenta dintre pretul de vanzare al activelor (Pi) si conditiile corecte ale pietei (P*i), cu atat mai putin lichid este portofoliul de active al bancii :

IL = Wi*

 

Wi = ponderea activului i in totalul activelor

Wi = 1

n = numarul activelor detinute.

Indicele de lichiditate este cuprins intre 1 si 0, cu cat acesta este mai mare, cu atat lichiditatea bancii este mai buna.

Aplicatii rezolvate :

1.      Banca BETA are urmatoarea structura a activelor si pasivelor pe scadente :

Data

31.12.n

31.12.n+1

Scadenta

Active

Pasive

Active

Pasive

< 1 luna

8.0

33.5

5.6

31.1

1 - 3 luni

9.2

49.7

9.3

47.2

3 luni - 1 an

48.7

13.5

62.4

16.7

1 - 5 ani

33.1

3.2

19.8

4.9

5 - 10 ani

1.0

0.1

2.9

0.1




Total

100

100

100

100

Stabiliti modul cum a evaluat lichiditatea bancii in cele doua perioade.

Rezolvare :

Pozitia lichiditatii pe fiecare scadenta se prezinta astfel :

Data

31.12.N

31.12.N+1

Scadenta

Pozitia lichiditatii

< 1 luna

- 25.5

- 25.5

1 - 3 luni

- 40.5

- 37.9

3 luni - 1 an

35.2

45.7

1 - 5 ani

29.9

14.9

5 - 10 ani

0.9

2.8

Total

0

0

Se observa in ambele perioade o lichiditate necorespunzatoare pe scadente scurte, situatie care ilustreaza faptul ca retrageri ale depozitelor pot pune probleme bancii in urmatoarele 3 luni.

Indicele de lichiditate :

ILn         = = 0.2046

ILn+1 = = 0.2874

Se observa o situatie dificila a lichiditatii, cu valori mult subunitare ale indicelui lichiditatii, avand loc o usoara ameliorare in anul N+1.

2.      O banca americana are 30% din active in bonuri de tezaur cu scadenta la 3 luni si 70% din active in credite ipotecare. Daca banca ar vinde bonurile de tezaur in prezent ar obtine 98$ din 100$ valoare nominala, iar daca le-ar lichida peste 1 luna, pretul asteptat ar fi 99$. Banca ar putea creditele ipotecare in prezent cu 82$ pentru 100$ valoare nominala, iar pretul estimat peste o luna este 88$. Calculati indicele de lichiditate pentru perioada de o luna. Indicele mediu al bancilor americane pe aceeasi perioada este de 0.955. Comentariu.

Rezolvare :

IL = 0.5*+0.5* = 0.9608 $

Se observa ca banca are o lichiditate corespunzatoare, peste media bancilor, un volum important al retragerilor depozitelor sau tragerilor din liniile de credit ar putea fi acoperit cu costuri de oportunitate minime.

5.3 Reglementarea prudentiala a lichiditatii

Concepte teoretice

Problema lichiditatii bancare este mai importanta pentru derularea politicii monetare si mai putin semnificativa din punct de vedere prudential, fara a exista o armonizare la nivel international a indicatorilor folositi pentru aprecierea lichiditatii.

In cele mai multe state reglementarea lichiditatii bancilor se suprapune peste cerintele vizand rezervele minime obligatorii, folosite, in principal, ca instrument al politicii monetare. Cu toate acestea, bancile centralizeaza indicatorii de lichiditate bancara, de care se tine cont in acordarea calificativului general de risc al bancii (vezi sistemul de rating bancar si de avertizare timpurie CAMPL utilizat de B.N.R.).

Sistemul rezervelor minime obligatorii a suferit modificari in perioada de dupa 1990, insa el se caracterizeaza si in prezent prin urmatoarele elemente comune :

-         nivelul prevazut al rezervelor se determina ca produs intre baza de calcul si rata rezervelor minime obligatorii ;

-         baza de calcul o constituie nivelul mediu pe perioada de observare a obligatiilor bancii sub forme de surse atrase imprumutate, datorii si alte obligatii fata de persoane fizice sau juridice, cu exceptia B.N.R. si celorlalte banci ;

-         perioada de observare este intervalul pentru care se determina baza de calcul (prima chenzina a lunii 1-15, respectiv chenzina a doua 16-30(31) ale lunii) ;

-         perioada de aplicare este intervalul de timp in care trebuie mentinut in contul deschis la B.N.R. nivelul prevazut al rezervei minime. In prezent este reprezentata de chenzina imediat urmatoare perioadei de aplicare ;

-         nivelul efectiv este soldul mediu zilnic inregistrat de banca in contul curent de la B.N.R ;

-         nivelul minim/maxim prevazut este soldul minim/maxim al contului curent al bancii la B.N.R., fiind calculat prin aplicarea unei cote procentuale asupra nivelului prevazut al rezervei minime obligatorii.

-        

In cazul in care soldul disponibilitatilor in contul curent al bancilor se afla in afara coridorului, banca suporta costuri suplimentare : ce depaseste nivelul maxim nu este luat in calcul efectiv al rezervelor minime obligatorii, iar ceea ce este sub nivelul minim se asimileaza deficitului de rezerve, media zilnica a acestor sume in perioada de aplicare se adauga la nivelul calculat al rezervelor in perioada de aplicare urmatoare.

Aplicatie rezolvata :

La banca BETA in perioada 16 - 30 aprilie sumele supuse rezervelor minime obligatorii au inregestrat urmatoarele valori :

Data

Surse atrase (mln. lei)

16.04

56.125

17.04

57.080

18.04

57.120

19.04

57.113

20.04

56.986

21.04

57.131

22.04

57.131

23.04

57.231

24.04

57.282

25.04

57.314

26.04

57.314

27.04

57.322

28.04

57.343

29.04

57.665

30.04

57.898

Soldurile zilnice ale contului curent al bancii la B.N.R. in perioada 1 - 15 mai au fost urmatoarele :

Data

Sold

1.05

19.623

2.05

18.375

3.05

17.875

4.05

17.875

5.05



19.637

6.05

19.637

7.05

5.422

8.05

5.422

9.05

15.422

10.05

15.422

11.05

20.480

12.05

21.300

13.05

21.300

14.05

21.300

15.05

21.300

Rata rezervelor minime obligatorii este 30%, nivelul al rezervelor maxim 120% iar nivelul minim 40%. Stabiliti daca banca respecta cerintele prudentiale si in caz contrar masurile care se impun.

Rezolvare :

Nivelul bazei de calcul in perioada de observare este egal cu suma soldurilor zilnice ale surselor atrase supra numarul zilelor :

 

= = 57203.66 mln. lei.

Nivelul prevazut al rezervei minime obligatorii :

57203.66*=17161 mln. lei

Nivelul maxim al rezervelor :

17161*=20593 mln. lei

Nivelul minim al rezervelor :

17161*=6864 mln. lei

Calculul nivelului efectiv al rezervelor :

Maxim 120% din nivelul prevazut, adica maxim 20.593 (mln. lei)

Data

Sold cont curent

(mln. lei)

Coeficient ajustare

Sold ajustat

(mln. lei)

Deficit zilnic

(sold zilnic - sold minim prevazut) (mln. lei)

1.05

19.623

19.623

2.05

18.375

18.375

3.05

17.875

17.875

4.05

17.875

17.875

5.05

19.637

19.637

6.05

19.637

19.637

7.05

5.422

5.422

1.442

8.05

5.422

5.422

1.442

9.05

15.422

15.422

10.05

15.422

15.422

11.05

20.480

20.480

12.05

21.300

20.593

13.05

21.300

20.593

14.05

21.300

20.593

15.05

21.300

20.593

Total

258.890

257.562

2884

Nivelul efectiv = (257*562)/15 = 17170.8 mln lei

Se observa ca nivelul efectiv (17170.8 mln. lei) depaseste nivelul prevazut (17161 mln. lei), deci banca respecta cerintele prudentiale referitoare la rezerve. Totusi, exista zile (17.05 si 8.05) cand soldul disponibilitatilor la B.N.R. scade sub nivelul minim al rezervelor, ceea ce antreneaza o crestere a nivelului cerut al rezervelor in perioada 16 - 31 mai cu :

2884/15=192.26 mln. lei.













Document Info


Accesari: 7450
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )