Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Starea sistemului bancar

Finante












ALTE DOCUMENTE

ANALIZA PIETEI - PLANIFICARE CALENDARISTICA
Programele de finantare active în anul 2008
FINANTE-subiecte
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
Caracteristicile, costurile si garantiile aferente creditului de tipul Alpha 4ALL
RISCUL IN ACTIVITATEA BANCARA
OPERATIUNILE BANCARE DE CREDIT
Conditiile Specifice ale Contractului de Asigurare
Prezentarea Bancpost
ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE

Mugur Isårescu, guvernatorul B.N.R., prezintå

Starea sistemului bancar

În prezent nu existå în România foarte multe bånci, si asta poate fi considerat un atu, pentru cå în tårile în care a avut loc o pråbusire a întregului sistem bancar, de exemplu în Rusia sau în Bulgaria, situatia a apårut în urma faptului cå s-a permis crearea a foarte multe bånci slabe - si-a început interventia în fata Senatului domnul Mugur Isårescu, guvernatorul B.N.R.

Noi avem 45 de unitåti bancare, din care 36 de bånci românesti si 9 sucursale ale unor bånci stråine solide, de reputatie internationalå. Sistemul bancar format din aceste entitåti constituie, în aprecierea pe care Consiliul de Administratie al Båncii Nationale a fåcut-o publicå, un sistem care functioneazå. El crediteazå economia, si fac aceastå subliniere pentru cå de multe ori se spune cå båncile au întors spatele economiei. Creditele neperformante sunt prima dovadå cå sistemul bancar crediteazå economia. Nu suficient, pentru cå finantarea economiei s-a fåcut în mult prea mare måsurå din credit bancar si mai putin din capital.



În acelasi timp, sistemul bancar din România finanteazå si bugetul statului într-o måsurå foarte mare. Existå acum, într-adevår, o problemå de concurentå pe resursele limitate pe care le au båncile, resurse limitate din cauza nivelului economisirilor din tarå, atât pentru finantarea economiei si a investitiilor, cât si pentru finantarea bugetului statului si aceasta este o problemå majorå. Mai precizåm cå sistemul bancar românesc are probleme, dar, cu problemele sale, este departe de a fi un sistem foarte precar. Este un sistem bancar care are probleme si aceste probleme trebuie så încercåm så le solutionåm cât se poate de repede.

O ultimå precizare, este aceea cå, din cele 36 de bånci românesti, 29 de bånci sunt bånci viabile, fårå probleme de lichiditate în prezent. Din punct de vedere al problemelor sistemului bancar, fac precizarea cå sistemul bancar românesc trece printr-o perioadå grea în prezent, perioadå pe care o putem numi de restructurare si asa 858t1910i nare.

În ceea ce priveste cauzele care au dus la acumularea problemelor din sistemul bancar românesc, Banca Nationalå considerå cå acestea sunt, în ordinea importantei:

* distorsiunile din economia realå, întârzierile legate de restructurare si schimbarea regimului acestor întreprinderi. * fluctuatiile ratelor de dobândå, din cauza repetatelor macrostabilizåri care s-au fåcut din 1991 pânå în prezent. * fluctuatiile cursului de schimb. * fluctuatiile preturilor de consum si, mai ales, întâzierea liberalizårii preturilor.

Toate acestea s-au acumulat în performantele financiare ale båncilor si în deteriorarea indicatorilor de prudentå bancarå, în sensul cresterii, pe de o parte, a ponderii veniturilor nerealizate, dobânzi neîncasate, iar pe de altå parte, a influentelor negative din deprecierea si fluctuatiile cursului valutar. În ceea ce priveste indicatorii principali cu care se urmåreste sånåtatea unui sistem bancar, asiståm în ultimii doi ani la deteriorarea lor, dar ei se mentin, per ansamblul båncilor bune si a båncilor românesti care nu sunt în proces de lichidare sau restructurare, în limitele de prudentå recunoscute pe plan international.

Astfel, în 1998 s-a asistat la o reducere a nivelului de solvabilitate al båncilor de la 13,6% la 12,5% pe ansamblul sistemului bancar, înså nivelul este peste cel minim recunoscut pe plan international de 8%. Majoritatea båncilor, repet dintre cele bune, au atins o ratå de adecvare a capitalului peste nivelul minim recunoscut pe plan international de 8% prevåzut în normele B.N.R.

Subliniez, de asemenea, cå prin Normele din 1999, Banca Nationalå a ridicat indicatorul de solvabilitate de la 8% la 12%. Este o orientare cu care s-a cåzut de acord pe plan international: în tårile în tranzitie, adecvarea capitalului så fie mai mare decât în tårile cu economie stabilå. Noi am solicitat båncilor ca aceastå adecvare a capitalului în perioada urmåtoare så fie de 12%. Fac precizarea cå, pe ansamblul sistemului bancar, rata de adecvare a capitalului este 12 %, dar nu toate båncile au peste 12%. Båncile care au doar peste 8%, vor trebui så-si majoreze capitalul, pentru a se înscrie în normele cerute de B.N.R.

Un alt indicator extrem de important este lichidarea curentå. Si aici de doi ani se înregistreazå o evolutie mai putin favorabilå. Nivelul de lichiditate a scåzut pe ansamblul sistemului bancar de la 101% la 94 %. Dar chiar 94 % în 1998 este un indicator bun.

În ceea ce priveste indicatorii de rentabilitate, rentabilitatea capitalurilor proprii si eficienta utilizårii activelor a scåzut în 1998 comparativ cu 1997 de la 75% la 30,7%, respectiv de la 8,2% la 3,8%. Aceastå înjumåtåtire a pus båncile în situatia de a simti cå nu mai au profituri foarte mari. Una din acuzele aduse sistemului bancar românesc se referå la faptul cå el a înflorit, în timp ce economia s-a deteriorat. Acest lucru nu mai e nici pe departe adevårat.

Încå din 1992, Banca Nationalå a încurajat, prin cadrul legal existent atunci si prin legile bancare în vigoare în prezent, înfiintarea de sucursale si filiale ale unor bånci stråine. Acestea au, în opinia noastrå, un rol important în extinderea gamei de servicii bancare prin îmbunåtåtirea calitåtii serviciilor bancare din România. Cum vå spuneam, toate cele 9 sucursale din România sunt sucursale ale unor bånci de reputatie; de exemplu, ING Bank, care are cota cea mai ridicatå ajungând anul trecut la o cotå de aproape 3% din totalul activitate bancarå în România si, dupå datele preliminare, în 1999 cota acestei bånci în total activitate bancarå în România va depåsi 6%.

Prin majorarea rapidå a cotei de piatå a acestor bånci stråine - datele preliminare aratå cå båncile cu capital stråin vor detine în acest an mai mult de 10% din totalul activitåtii bancare, sistemul bancar românesc se va îmbunåtåti si aceastå concurentå crescutå va obliga si båncile autohtone så-si sporeascå eficienta. Bineînteles, procedeul, ca orice ascutire a concurentei, este dureros, dar acesta e sistemul economic spre care ne îndreptåm.



În cadrul sistemului bancar românesc, sapte bånci sunt cu probleme. Trei dintre acestea, Dacia Felix, Credit Bank si Columna, fac înså obiectul unor actiuni în instantå declansate în conformitate cu vechea legislatie bancarå, din 1991 pânå anul trecut. Ele sunt în actiuni în instantå în vederea falimentului sau reorganizårii judiciare. Banca Nationalå le-a retras licenta de functionare dar, desi instanta le-a redat statutul de bancå, noi, desi ne supunem hotårârii instantei, consideråm în continuare cå, din punct de vedere prudential si al legislatiei bancare, cele trei bånci nu îndeplinesc conditiile de functionare în calitate de entitåti bancare.

În ceea ce priveste Banca Albina, dupå ce Banca Nationalå i-a ridicat licenta de functionare în baza prevederilor noii legi, a fost declaratå în stare de faliment de cåtre instantå. Depozitele populatiei în lei si valutå vor fi acoperite de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, în limita sumei de 35 milioane de lei.

Ultimele discutii care au avut loc între reprezentantii deponentilor si membrii Fondului de Garantare au stabilit ca restituirea banilor så se facå din 15 iulie. Consiliul de Administratie al Fondului a luat aceastå hotårâre, în opinia noastrå corectå, ca sumele datorate depunåtorilor så fie restituite în limita legalå înainte de încheierea procesului dintre B.N.R. si Banca Albina. Precizez cå Banca Albina a fåcut, bineînteles, recurs la hotårârea instantei.

Cazul Bankcoop meritå o atentie deosebitå. Banca este în continuare într-o perioadå dificilå, este sub presiunea deponentilor, care doresc så-si retragå cel putin dobânzile. Banca a fåcut si continuå så facå plåti, dar numai în anumite limite si are probleme în principal de lichiditate. Banca Nationalå s-a exprimat public în sensul cå Bankcoop poate fi redresatå numai prin majorarea substantialå si rapidå a capitalului social. În cazul cel mai grav în care banca nu va reusi så aducå aceastå majorare de capital sub formå lichidå, deci capitalul bånesc, depozitele populatiei urmeazå så fie acoperite tot din Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. (N.red.: Problemele legate de Bancorex, la care s-a referit guvernatorul B.N.R., sunt tratate într-un articol distinct.)

În ceea ce

priveste Banca Agricolå, procesul de restructurare a demarat în 1998, el trebuie înså neapårat finalizat si solutiile de finalizare a restructurårii si apoi de privatizare sunt legate în principal de cazul Comtim. 80% din creditele neperformante din portofoliul Båncii Agricole sunt creditele acordate Comtim. Restructurarea Båncii Agricole este prevåzutå în programul convenit de autoritåtile române cu Banca Mondialå fapt ce, spunem noi, conferå siguranta cå va rezulta o institutie financiarå solidå.

Într-o proportie covârsitoare, creditele neperformante din sistemul bancar românesc sunt concentrate la båncile mentionate anterior. Deci când se spune cå 50% din creditele acordate în sistemul bancar românesc sunt neperformante se are în vedere aceastå medie. Dacå am reduce creditele neperformante din båncile cu probleme la nivelul sistemului bancar în ansamblu creditele neperformante sunt sub 30% din totalul creditelor si sub 20% din totalul activelor. Dacå am avea în vedere cazul båncilor viabile pe care Banca Nationalå le-a obligat så se provizioneze, pentru aceste credite, aceste 20% sunt în totalitate provizionate, deci acoperite cu rezerve speciale, provizioane sau Fondul General de rezervå.

Nemultumirile privind sistemul bancar românesc sunt legate în special de activitatea de creditare, de aici apar cele mai mari probleme. Pe de o parte, båncile nu acordå suficiente credite, iar, pe de altå parte, aceste credite sunt neperformante. Legat de aceste nemultumiri, probabil multi se întreabå ce face Banca Nationalå, cum s-a prevenit acest volum de credit neperformante. Din acest an, când a început procesul de asanare a sistemului, deci de scoatere din sistem a båncilor cu probleme, fie prin introducerea lor în procedurå de faliment sau prin restructurarea si reintroducerea în sistem în momentul în care ele råspund indicatorilor prudentiali, criticile la adresa B.N.R. si asupra activitåtii de supraveghere s-au întetit. Aceste critici sunt în mare parte îndreptåtite. Se face înså adeseori simtitå o întelegere gresitå a rolului Båncii Nationale ca institutie de supraveghere a sistemului bancar. Pe de o parte, cauzele dificultåtilor nu sunt numai supravegherea mai slabå a Båncii Nationale. Cauzele dificultåtilor din sistemul bancar sunt multiple. O primå cauzå este legatå de climatul economic geenral. În general când economia intrå în recesiune, când inflatia este ridicatå, aceste probleme se råsfrâng asupra sistemului bancar. Båncile nu tråiesc în alt climat, nu dau credite altcuiva decât economiei românesti si dacå economia are probleme, ele se reflectå si în portofoliul båncilor. Pe de altå parte, multe întreprinderi, în special întreprinderile de stat, si-au pierdut capacitatea de a produce lichiditåti.




Si mai multe societåti, nu numai cå nu produc lichiditåti, produc pe debit, au vânzåri neîncasate si atunci cu greu pot så restituie banii båncilor. Si mai multe societåti românesti au datorii fatå de stat si fatå de furnizorii lor, ceea ce le blocheazå foarte mult accesul la finantare. Amintim aici si cåderea continuå a productiei si cele mai amenintate sunt ramurile de bazå în care båncile românesti, în special cele de stat au fost implicate în procesul de creditare.

De asemenea, vreau så spun cå dacå nu vor fi accelerate reformele, în sensul asanårii economiei reale, nu putem nici så oprim declinul productiei si nici så asanåm cum trebuie sistemul bancar.

Alte probleme legate de creditele neperformante sunt corelate cu problemele derivate din impactul întârziat pe care-l are rata ridicatå a inflatiei din anii precedenti. Asta înseamnå ceea ce în literatura de specialitate se numeste profituri iluzorii. Båncile au avut senzatia cå au înregistrat profituri mari, aceste profituri au fost impozitate, dar ele au fost, de fapt, profituri din inflatie, iar impozitarea a fost o impozitare pe inflatie. În timp, båncile au constatat cå au fost decapitalizate, au plåtit lichiditåti cåtre bugetul statului, dar baza lor de capital calculatå în noile conditii, în termeni reali la un curs de schimb stabil s-a redus.

Mai avem în vedere si cauze particulare. Båncile românesti, o spunem ca o realitate, nu au fost pregåtite pentru a dezvolta politici adecvate pentru påstrarea resurselor si plasamentelor specifice perioadelor de tranzitie si de crizå. Multe au si plecat cu o capitalizare insuficientå, actionarii acestor bånci au avut o fortå financiarå reduså si când li s-a solicitat majorarea capitalului, nu au putut så vinå cu lichiditåti.

În sfârsit, avem si probleme legate de supravegherea bancarå, care este insuficient dezvoltatå. Banca Nationalå a dezvoltat sectorul aproape de la 0, dar el nu trebuie confundat cu activitatea de control preventiv. Aici, cele douå slåbiciuni sunt legate pe de o parte de supravegherea propriu-ziså, iar pe de altå parte de faptul cå båncile nu au respectat legislatia bancarå si normele de prudentialitate emise de Banca Nationalå. Båncile care acum au probleme au acordat pe diverse cåi, uneori ocolite, împrumuturi depåsind 20% din capital unui singur debitor.

Un alt punct nevralgic au fost împrumuturile acordate persoanelor cu care banca se aflå în relatii speciale, de regulå actionarilor sau administratorilor.

În ceea ce priveste sensul supravegherii bancare, vreau så spun cå nu este posibil, si nici normal, ca în spatele fiecårui inspector de credite så stea un supraveghetor sau un inspector de la Banca Nationalå. Nu este posibil nici ca situatia creditelor specifice så se centralizeze la B.N.R.

Banca Nationalå are propriile råspunderi în sistemul bancar, are propriile vinovåtii, dar când o bancå intrå în încetare de plåti, principala råspundere revine actionarilor, administratorilor si conducåtorilor såi. Fiecare bancå este autonomå.

Autoritatea de supraveghere controleazå legalitatea måsurilor stabilite, a actului de conducere si respectarea normelor de prudentialitate, dar nu îndrumå pasii unei bånci. Dacå Banca Nationalå ar interveni si ar dirija creditul, acest lucru ar fi incompatibil cu o economia de piatå si atunci n-am mai avea nevoie de 45 de bånci.

Supravegherea bancarå, atunci când constatå cå lucrurile merg råu, începe cu avertismente date în primul rând proprietarilor si administratorilor, iar dacå situatia nu se îmbunåtåteste, se ajunge la restrictionarea operatiunilor båncii respective, iar sanctionarea supremå este închiderea båncii respective.

Referitor la responsabilitåti, interventia båncii centrale pentru salvarea unei bånci când ea prezintå riscuri de sistem sau pentru închiderea unei bånci când nu prezintå riscuri de sistem si nu mai poate fi însånåtositå, nu protejeazå nici proprietarii, nici administratorii si nici debitorii båncii. Interventia Båncii Centrale este numai pentru protejarea creditorilor båncii si în special a creditorilor mici, a depunåtorilor care nu au suficiente instrumente si nici informatii pentru a se proteja singuri. Pentru o mai bunå transparentå, începând cu luna iulie vom obliga båncile så-si publice indicatorii de prudentå, indicatorii de lichiditate si solvabilitate, ceea ce va ajuta si micii depunåtori så se protejeze mai mult. Dar pentru protejarea acestora functioneazå si Fondul de Garantare a Depozitelor Populatiei.

A consemnat Mådålina IFRIM



loading...











Document Info


Accesari: 2439
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )