Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Structura ratelor de dobanda

Finante


Structura ratelor de dobânda

Nvelul dobânzii se stabileste pornind de la dobânda de baza (dobânda d ereferinta) la care se adauga în mod firesc factorul de risc, marja de risc, care majoreaza diferentiat, nivelul dobânzii pentru fiecare din  solicitantii de credit . Marimea dobânzii se exprima în diferitele segmente ale pietelor de credit si în diferitele raporturi dintre debitori si creditori, în special între banci si clientii lor, în variate tipuri si marimi.



Dobânda de referinta a BNR se calculeaza ca medie, pond 24124b118y erata cu volumul tranzactiilor, între dobânda la depozitele atrase de BNR si vânzarile reversibile de titluri de stat de aceasta în luna anterioara celei pentru care se face anuntul.

Nivelul ratei de refinantare este stabilit de catre Banca Centrala si are un nivel fix, nivelul acesteia stabilindu-se în concordanta cu solicitarile bancilor comerciale. Aceasta rata, este cunoscuta în prealabil, si este valabila pe perioade mai lungi.

Diferitele tipuri de rate de dobânzi existente, specifice în diverse relatii sunt structurate în cadrul unor legaturi reciproce semnificateive si actioneaza în cadrul unui mecanism.

Analiza tipurilor de dobânzi se face în functie de mai multe criterii.[1]

Din punct de vedere al bancii, se disting doua tipuri de dobanzi :

- dobânda bonificata

- dobânda perceputa.

Din punct de vedere al nivelului la care se practica dobânda, se disting:

- la nivelul bancilor comerciale: taxa privata a scontului;

- la nivelul Bancii Centrale: taxa oficiala a scontului;

- la nivelul întreprinzatorilor: dobânda practicata între întreprinzatori;

- dobânda practicata pentru titluri guvernamentale si efecte de comert emise de societati comerciale.

Din punct de vedere al relatiei existente între rata dobânzii si rata inflatiei se disting:

- dobânda nominala;

- dobânda reala.

1.3.1. Rata dobânzii la bonurile de tezaur

În economia unor tari ca SUA, Anglia, piata creditului aferenta bonurilor de tezaur implica un volum mare de operatiuni, iar nivelul dobânzilor practicate pe aceasta piata este orientativ sau hotarâtor pe pietele creditului pe termen scurt.

Bonurile de tezaur se vând pe piata la valoarea lor actuala, nivelul dobânzii putând fi astfel determinat. Un exemplu de determinare a ratei dobânzii pe piata bonurilor de tezaur din Anglia este ilustrativ. Daca un bon de tezaur în valoare nominala de 10000 lire se vinde primului beneficiar (casele de scont) cu pretul de 9757 de lire înseamna ca dobânda de  243 lire ( calculata ca diferenta între valoarea nominala de 10000 si pretul de vânzare de 9757) este aferenta celor 91 zile, pentru care se emit aceste bonuri, ceea ce înseamna ca peste 91 zile debitorul va încasa de la Tezaur 10000 lire.

Rata scontului se va determina astfel:

%

Rata dobânzii la care se valorifica capitalul investit de cumparatorul bonurilor de tezaur este:

Rd = ( %

În cazurile în care operatiunile cu bonuri de tezaur sunt preponderente pe pietele creditului în tara respectiva, nivelul acestei rate este la rândul sau hotarâtor pentru stabilirea ratei medii de piata a dobânzii.

Rata dobânzii pe piata monetara interbancara

Rata dobânzii pe piata monetara interbancara se stabileste zilnic pe baza cererii si ofertei de credit negociate între banci si adesea sub influenta bancii de emisiune.

Dat fiind ca nivelul acestei rate reprezinta pretul de cost al creditului pentru principalele banci, acesta devine orientativ în legatura cu stabilirea scarilor de dobânzi pe piata respectiva.



Ratele interne bancare ale dobânzii

Fiecare banca îsi stabileste o scara a dobânzilor creditaore si debitoare (active, pasive) care reflecta implicit raportul dintre cheltuielile si veniturile bancii si posibilitatile de a obtine profit.

Pe de o parte, banca procura resurse prin depozite ce le constituie în relatiile cu clientii si de la furnizorii de resurse, alte banci sau Banca de Emisiune, pe care trebuie sa le remunereze la nivelul dat de regula de nivelul pietei.

Pe de alta parte, fata de debitorii sai, fiecare banca aplica un anumit nivel de dobânzi, în masura sa-i acopere cheltuielile cu dobânzile si de functionare si implicit un nivel al profitului.

"Între dobânzile interne practicate de banci, rata dobânzii la depozite este de o importanta majora pentru nivelul general al dobânzii interne. Marimea acesteia determina nivelul dobânzii practicate ulterior pentru creditele acordate de banci".

Rata de baza a dobânzii - rata dobânzii anuale fixata de o banca - reprezinta pentru fiecare banca nivelul fundamental în raport de care se constituie o serie de rate ale dobânzilor practicate ulterior pentru creditele acordate de banci.

Pe o prima treapta se afla o dobânda normala, comerciala, care se construieste adaugând câteva puncte la rata dobânzii de baza (2-3 procente).

Functie de gradul de risc, unele firme se crediteaza cu dobânzi sporite prin adaugarea la dobânda de baza a înca 4, 5, 7 puncte.

Rata dobânzii pentru împrumuturile personale este la nivel real foarte ridicata, deoarce cum este de înteles vizeaza operatiuni ce implica o multime de debitori si multiple riscuri.

Împrumutul are la baza încrederea de care se bucra debitorul, reputatia lui de a-si îndeplini promt obligatia, calitatile morale ale solicitantului, dar si situatia lui materiala. Chaiar daca nu se cere o garansie efectiva sub raport juridic, ca în cazul creditului real, calitatile morale ale debitorului nu pot fi ignorate.

Dupa natura lor, împrumuturile personale pot fi considerate acoperite sau descoperite. Un credit personal negarantat cu bunuri reale nu este neaparat descoperit, ci devine acoperit în cazul în care o terta persoana îsi ia angajamentul sa ramburseze împrumutul la scadenta.[3]

Privite în ansamblul lor, dobânzile practicate de banci fata de clientii lor se afla în corelatia necesara de coeziune a unui mecanism. Examinarea ratelor interne ale dobânzii subliniaza posibilitatea bancii de a a vea o politica proprie fata de clientii sai în general, îndeosebi vis-a-vis de fiecare dintre ei, în special. Banca este obligata în acelasi timp sa se alinieze la evolutiile pietei, care-i determina propria atitudine prin diverse si multiple influente.



Nicolae Dardac, Teodora Barbu, Moneda, Banci si politici monetare, EDP, Bucuresti 2005, p. 176

Nicolae Petria, Moneda, credit, banci, burse, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2003, p. 153

Vasile Turliuc, Vasile Cocris, Angela Boariu,..., Moneda si credit, Editura Economica, Bucuresti, 2005, p.151





Document Info


Accesari: 3388
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )