Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Īntrebari de rationament analitic

economie




Īntrebari de rationament analitic

34 de īntrebari

Zamfir intervieveaza un numar de exact cinci dintr-un total de sapte candidati pentru un post - Georgescu, Imre, Luca, Necula, Orlov, Radu, si Tanase. Zamfir īi intervieveaza pe cei cinci, unul cāte unul, cāte o singura data pe fiecare. Desfasurarea interviului trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii:

Luca este cel de-al doilea sau cel de-al treilea intervievat.

Unul dintre cei doi - Necula sau Tanase - este intervievat ultimul.

Daca este intervievat, atunci Georgescu este intervievat primul.

Daca amāndoi sunt intervievati, atunci Imre este intervievat imediat 21421e414v dupa Radu.

Daca amāndoi sunt intervievati, atunci Orlov este intervievat imediat 21421e414v dupa Radu.

Daca amāndoi sunt intervievati, atunci Tanase este intervievat imediat 21421e414v dupa Necula.

1. Care anume dintre urmatoarele variante ar putea fi o lista completa si exacta a candidatilor pentru post īn ordinea īn care participa la interviu?

(A)    Georgescu, Luca, Imre, Necula, Tanase;

(B)   Georgescu, Luca, Imre, Radu, Necula;

(C)   Georgescu, Radu, Orlov, Luca, Tanase;

(D)    Imre, Georgescu, Luca, Orlov, Tanase

(E)  Orlov, Radu, Luca, Necula, Tanase

2. Care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A)      Imre nu este primul intervievat.

                   

(B)      Orlov nu este cel de-al doilea intervievat.

(C)     Imre nu este cel de-al treilea intervievat.

(D)     Radu nu este cel de-al patrulea intervievat.

(E)      Necula nu este cel de-al cincilea intervievat.

3. Daca Georgescu nu este intervievat, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii

trebuie sa fie  adevarata?

(A)      Imre este cel de-al doilea intervievat.

(B)      Luca este cel de-al doilea intervievat.

(C)     Orlov  este cel de-al doilea intervievat.

(D)     Necula este intervievat ultimul.

(E)      Tanase este intervievat ultimul.

4. Care anume dintre urmatoarele variante reprezinta o lista completa si exacta a numarului de ordine īn care poate avea loc  interviul lui Imre?

     

(A)      primul, al doilea, al treilea

(B)      primul, al treilea, al patrulea

(C)     al doilea, al treilea, al patrulea

(D)     primul, al doilea, al treilea, al cincilea

(E)     primul, al doilea, al treilea, al patrulea

5. Daca Orlov este primul intervievat, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?

(A)      Imre este intervievat al treilea.

(B)     Imre este intervievat al patrulea.

(C)     Necula este intervievat al treilea.

(D)     Radu este intervievat al doilea.

(E)     Radu este intervievat al treilea.

6. Care anume dintre urmatoarele variante reprezinta o lista completa si exacta a candidatilor care trebuie intervievati?

(A)      Georgescu

(B)     Imre

(C)     Luca

(D)     Georgescu, Luca

(E)     Georgescu, Luca, Tanase


7. Daca Imre este intervievat al patrulea, atunci care anume dintre urmatoarele

afirmatii trebuie sa fie adevarata?

 (A) Georgescu este intervievat

(B)  Orlov este intervievat

(C)  Radu este intervievat.

(D)  Luca este intervievat al doilea.

(E)  Necula este intervievat ultimul.

8. Daca Georgescu este intervievat primul si Orlov al doilea, atunci fiecare dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarate, CU EXCEPŢIA:

(A)  Imre este intervievat al patrulea.

(B)  Radu este intervievat al patrulea.

(C)  Necula este intervievat ultimul.

(D)  Tanase este intervievat ultimul.

(E)  Atāt Necula cāt si Tanase sunt intervievati.

 


O agentie de publicitate are exact sapte reprezentanti - Fetzger, Jianu, Liptak, Marascu, Pīrvu, Radoi, Suciu. Noua sa campanie publicitara este prezentata unui singur client de catre unul sau mai multi dintre reprezentantii sai, cu respectarea urmatoarelor conditii:

Daca campania este prezentata de catre Fetzger, atunci prezinta si Marascu si

Pīrvu.

Daca prezinta Jianu, atunci Radoi nu prezinta.

Daca Radoi nu prezinta, atunci prezinta Pīrvu.

Daca prezinta Liptak, atunci prezinta fie Jianu, fie Suciu, fie amāndoi.

Daca prezinta atāt Liptak cāt si Suciu, atunci Marascu nu prezinta.

     

9. Care anume dintre urmatoarele variante ar putea fi o lista completa si exacta a

reprezentantilor care fac prezentari?

(A)     Marascu, Suciu

(B)     Fetzger, Marascu, Radoi

(C)    Fetzger, Liptak, Marascu, Pīrvu

(D)    Marascu, Pīrvu, Radoi, Suciu

(E)     Jianu, Liptak, Marascu, Radoi, Suciu

10. Daca prezinta atāt Liptak cāt si Radoi, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?

(A)     Fetzger prezinta.

(B)     Jianu prezinta.

(C)    Marascu prezinta.

(D)    Exact doi dintre cei sapte reprezentanti prezinta.

(E)     Exact trei dintre cei sapte reprezentanti prezinta.


11. Care anume dintre urmatorii reprezentanti ai Agentiei ar putea fi cel care prezinta singur?

(A)    Fetzger

(B)    Jianu

(C)     Liptak

(D)    Radoi

(E)    Suciu

12. Daca Pīrvu nu prezinta, atunci care anume dintre urmatoarele variante reprezinta numarul maxim al reprezentantilor care fac prezentarea?

(A)    doi

(B)    trei

(C)    patru

(D)    cinci

(E)    sase

13. Daca exact doi dintre reprezentantii Agentiei fac prezentarea, atunci care anume dintre urmatorii reprezentanti NU POATE fi unul din cei doi?

(A) Liptak

(B)  Marascu

(C)  Pīrvu

(D)  Radoi

(E) Suciu


14. Daca Fetzger prezinta, atunci care anume dintre urmatoarele enunturi trebuie sa fie adevarat?

(A)    Cel putin trei dintre reprezentanti prezinta.

(B)    Cel mult patru dintre reprezentanti prezinta.

(C)    Nici Jianu si nici Radoi nu prezinta.

(D)    Exact unul dintre Liptak sau Suciu prezinta.

(E)    Fie Jianu fie Suciu prezinta, fie amāndoi.

15. Care anume dintre urmatoarele variante NU POATE  reprezenta o lista exacta partiala a reprezentantilor Agentiei care fac prezentarea ?

(A)    Fetzger, Jianu, Pīrvu

(B)    Fetzger, Liptak, Radoi

(C)    Fetzger, Pīrvu, Suciu

(D)    Jianu, Liptak, Marascu

(E)    Liptak, Pīrvu, Radoi

 

16. Sa presupunem ca īnlocuim conditia ca daca  Radoi nu prezinta noua campanie publicitara atunci o face  Pīrvu, cu conditia ca Pīrvu prezinta daca prezinta si Radoi. Daca toate celelalte conditii ramān valabile, atunci care anume dintre urmatoarele variante NU POATE  reprezenta o lista completa si exacta a reprezentantilor Agentiei care fac prezentari ?

(A)  Jianu, Pīrvu

     

(B) Jianu, Marascu, Pīrvu

(C) Liptak, Radoi, Suciu

(D) Liptak, Pīrvu, Suciu

(E) Marascu, Pīrvu, Radoi

Fiecare din urmatorii cinci experti - un avocat, un naturalist, un oceanograf, un psiholog si un statistician - tine cāte o prezentare la o conferinta. Cele cinci prezentari se desfasoara una dupa cealalta. Fiecare prezentare este sustinuta numai īntr-una din urmatoarele patru limbi: franceza, germana, japoneza sau mandarina. Fiecare expert vorbeste numai una dintre aceste limbi. Trebuie īntrunite urmatoarele conditii:

Doua dintre prezentari sunt īn aceeasi limba.

Statisticianul tine cea de-a doua prezentare īn limba germana.

Avocatul tine cea de-a patra prezentare īn mandarina sau īn franceza.

Oceanograful prezinta fie īn franceza, fie īn japoneza; la fel si psihologul.

Prima si ultima prezentare sunt īn japoneza.

17. Care anume din urmatoarele variante, ar putea reprezenta ordinea īn care expertii īsi tin prezentarile, īncepānd cu primul pāna la ultimul?

(A)   naturalistul, psihologul, statisticianul, avocatul, oceanograful

(B)  psihologul, statisticianul, avocatul, naturalistul, oceanograful

(C)  psihologul, naturalistul, oceanograful, avocatul, statisticianul

(D)  oceanograful, statisticianul, avocatul, naturalistul, psihologul

(E)  oceanograful, statisticianul, naturalistul, avocatul, psihologul

18. Care anume dintre urmatoarele variante ar putea reprezenta ordinea īn care expertii īsi tin prezentarile (si limba īn care le sustin), īncepānd cu primul pāna la ultimul?

(A) naturalistul (japoneza), statisticianul (franceza), psihologul (germana), avocatul (mandarina), oceanograful (japoneza)

(B)  naturalistul (japoneza), statisticianul (germana), oceanograful (franceza),

avocatul (mandarina), psihologul (japoneza)

(C)  oceanograful (franceza), statisticianul (germana), psihologul (japoneza),

avocatul (mandarina), naturalistul (japoneza)

(D) oceanograful (japoneza), naturalistul (franceza), statisticianul (germana), avocatul (mandarina), psihologul (japoneza)

(E)  oceanograful (japoneza), statisticianul (germana), naturalistul (japoneza),

avocatul (mandarina), psihologul (japoneza)


19. Care anume dintre urmatoarele variante reprezinta o lista completa si exacta a expertilor astfel īncāt oricare ar putea fi unul dintre cei doi care fac prezentarea īn japoneza?

(A)     avocatul, oceanograful

(B)     oceanograful, psihologul

(C)     naturalistul, oceanograful, psihologul

(D)     naturalistul, oceanograful, statisticianul

(E)     naturalistul, oceanograful, psihologul, statisticianul

20. Care anume dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?

(A)     Prima prezentare este tinuta de catre avocat.

(B)     A doua prezentare este īn limba franceza.

(C)     A treia prezentare este īn limba japoneza.

(D)     A patra prezentare este īn limba germana.

(E)     A cincea prezentare este tinuta de catre oceanograf.

 21.  Care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A)     Oceanograful prezinta īn japoneza.

(B)     Oceanograful este primul care prezinta.

(C)     Oceanograful este ultimul care prezinta.

(D)     Psihologul nu tine cea de-a treia prezentare īn limba mandarina.

(E)     Psihologul nu tine cea de-a treia prezentare īn limba franceza.


22. Daca naturalistul prezinta īn limba franceza, care anume dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?

(A)     Oceanograful este al treilea care prezinta.

(B)     Oceanograful este al cincilea care prezinta.

(C)     Avocatul tine prezentarea īn limba franceza.

(D)    Oceanograful tine prezentarea īn limba franceza.

(E)    Psihologul tine prezentarea īn limba franceza.

23. Daca avocatul prezinta īn limba franceza, atunci care anume dintre urmatoarele    afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A)    Naturalistul este primul care prezinta.

(B)    Naturalistul este al treilea care prezinta.

(C)    Oceanograful este primul care prezinta.

(D)    Oceanograful este al cincilea care prezinta.

(E)    Psihologul este primul care prezinta.

24. Daca oceanograful nu prezinta īn limba japoneza, atunci care anume dintre     urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?



(A)     Avocatul prezinta īn limba mandarina.

(B)     Psihologul prezinta īn limba franceza.

(C)    Naturalistul tine prima prezentare.

(D)    Psihologul tine prima prezentare.

(E)     Oceanograful prezinta la un moment oarecare īnaintea naturalistului.


25. Sa presupunem ca īnlocuim conditia ca statisticianul sa faca cea de-a doua prezentare īn limba germana cu  conditia ca statisticianul sa faca una din cele doua prezentari sustinute īn limba japoneza. Daca toate celelalte conditii initiale ramān valabile, atunci care anume dintre urmatoarele variante ar putea reprezenta ordinea īn care expertii fac prezentarile, īncepānd cu primul si sfārsind cu ultimul?

     

(A)    avocatul, oceanograful, statisticianul, naturalistul, psihologul

(B)    naturalistul, oceanograful, psihologul, avocatul, statisticianul

(C)    oceanograful, statisticianul, naturalistul, avocatul, psihologul

(D)    psihologul, oceanograful, avocatul, naturalistul, statisticianul

(E)    statisticianul, oceanograful, naturalistul, avocatul, psihologul

     


Un electrician angajat īntr-o īntreprindere monteaza exact sapte componente - denumite S, T, V, W, X, Y si Z - pe o placa de circuite īn exact sapte etape  consecutive; īn fiecare etapa se monteaza o singura componenta. Fiecare componenta este montata o singura data, fie manual, fie de un robot si nu īn ambele   moduri. 

X este a patra componenta montata.

Exact doua componente sunt montate manual la un moment dat īnainte de montarea componentei X.

Nici o componenta nu este montata manual īnainte de montarea componentei T.

W este montata  la un moment oarecare īnaintea componentei T.

Y este montata la un moment oarecare dupa ce sunt montate componentele Z si S.

Cea de-a sasea componenta este montata manual.

  

26. Care anume dintre urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata?

(A)     S este prima componenta montata.

(B)     T este a treia componenta montata.

(C)     Y este a cincea componenta montata.

(D)     V este a sasea componenta montata.

(E)     Z este a saptea componenta montata.

27. Daca exista doua etape consecutive īn care componentele sunt montate de robot, atunci fiecare din urmatoarele afirmatii ar putea fi adevarata CU EXCEPŢIA:

(A)     S este montata manual.

(B)     V este montata de robot.

(C)     X este montata manual.

(D)     Y este montata manual.

(E)     Y este montata de robot.

28. Daca V este cea de-a treia componenta montata, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie falsa?

(A)     S este cea de-a sasea componenta montata.

(B)     Y este cea de-a sasea componenta montata.

(C)     Y este cea de-a saptea componenta montata.

(D)     Z este cea de-a cincea componenta montata.

(E)     Z este cea de-a sasea componenta montata.

29. Care anume dintre urmatoarele variante ar putea fi succesiunea exacta a primelor trei componente, īn ordinea īn care au fost montate?

(A)     W, T, S

(B)     W, T, Y

(C)     X, Y, Z

(D)     Y, W, T

(E)     Y, Z, S

30.  Care anume dintre urmatoarele componente trebuie sa fie montata de robot?

(A) S

(B) V

(C) W

(D) Y

(E) Z

31. Daca V este montata imediat īnaintea unei componente montate de robot, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A) S este montata de robot.

(B)  V este montata manual.

(C)  X este montata manual.

(D)  Y este montata de robot.

(E)  Z este montata de robot.

32. Care anume dintre urmatoarele variante constituie o lista completa si exacta a componentelor, oricare din acestea putānd fi cea de a sasea componenta montata?

(A)   S, T, V

(B)   S, W, Z

(C)   S, T, Y, Z

(D)   S, V, Y, Z

(E)   S, W, Y, Z

33. Care anume dintre urmatoarele componente trebuie sa fie montata manual?

(A)     S

(B)  T

(C)  V

(D)  X

(E)  Z

34. Daca componenta S este montata de robot, atunci care anume dintre urmatoarele afirmatii trebuie sa fie adevarata?

(A)      Z este montata manual.

(B)     X este montata manual.

(C)  V este montata manual.

(D)  V este cea de-a treia componenta montata.

(E)  Y este cea de-a saptea componenta montata.


 

Capacitatea de īntelegere a unui text scris

16 īntrebari


5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

        Adesea auzim de la reprezentantii omunitatii stiintifice ca este irational ceea ce sustine asa-zisa pseudo-stiinta. De exemplu, oamenii de stiinta sunt uimiti de larga acceptare a astrologiei, care postuleaza existenta unei relatii de cauzalitate īntre planete si viata oamenilor ce poate fi analizata utilizānd un sistem ezoteric care combina matematica si astronomia. Nu am intentia aici de a sprijini sau combate sustinerile astrologiei. Ceea ce ma intereseaza mai curānd este sa cercetez caracterul afirmatiei ca astrologia este irationala. Este de presupus ca practicantii stiintei "rationale" au īn minte o anumita calitate pe care nu o regasesc cānd au īn vedere astrologia, dar este prezenta cānd au īn vedere, de exemplu, fizica, biologia sau astronomia. Dar ce īnseamna, de fapt, sa spui ca o anumita disciplina este rationala sau nu?

        Īn comunitatea stiintifica sunt unii pentru care aceasta īntrebare va suna caraghios. Lor le este pur si simplu evident ca astrologia nu este rationala; ideea ca pozitia planetelor la momentul nasterii cuiva īi poate influenta caracterul sau viitorul este, sustin ei, absurda la prima vedere. Categoric, aceasta atitudine comporta un anumit grad de plauzibilitate intuitiva. As dori totusi sa sugerez ca acesta abordare intuitiva este exact cea gresita cānd cercetam caracterul rational al unor discipline cum este astrologia, pentru ca ea se reduce practic la un simplu apel la bunul-simt. Daca īn stabilirea granitelor rationalului ne-am baza numai pe asemenea apeluri, atunci ar iesi din sfera rationalului nu numai discipline abstracte, cum este fizica cuantica, ci si īnsasi sustinerea ca Pamāntul e rotund.

       Unii ar putea sugera ca ceea ce arata caracterul irational al astrologiei nu este faptul ca pare sa contrazica bunul-simt, ci faptul ca teoria pe care se bazeaza nu ofera nici un aparat pentru a demonstra modul īn care se presupune ca ar functiona legatura dintre corpurile ceresti si vietile oamenilor. Tot ce se afirma este ca o astfel de legatura exista. Dar nici macar acesta sugestie nu functioneaza corespunzator pentru a respinge astrologia. Pentru ca si īn chimie, ca si īn astrologie, exista legaturi inexplicabile si care nu pot fi justificate: care este, de exemplu, mecanismul prin care o particula pozitiva atrage o particula negativa? Se poate spune ca exista īntre ele o "forta", dar aceasta afirmatie nu este decāt o reformulare a afirmatiei ca una dintre particule o atrage pe cealalta.

        Pāna la urma nu exista nici o modalitate de a determina a priori daca ceva este rational sau nu. Nici convingerile bazate pe bunul-simt si nici legaturile explicabile nu joaca un rol īn stabilirea caracterului rational al unei discipline. Din contra, caracterul rational depinde īn īntregime de existenta datelor empirice. Īntrucāt comunitatea stiintifica a catalogat discipline ca astrologia ca fiind irationale, ea nu a examinat deloc datele relevante. Pāna ce o va face, va trebui ca oamenii de stinta sa admita ca judecatile pe care le fac despre asa-zisele pseudo-stiinte nu reflecta aproape nimic īn plus decāt propriile prejudecati.


35. Care dintre urmatoarele variante reprezinta rezumatul cel mai complet si exact al pasajului?

(A)    Oamenii de stiinta au respins pe nedrept astrologia ca fiind irationala pentru ca modul lor de utilizare a criteriilor de plauzibilitate intrinseca si de legaturi cauzale explicabile īi impiedica sa vada caracterul valid al unei discipline, care este evident la o examinare atenta a datelor empirice relevante.

(B)    Adesea oamenii de stiinta judeca discipline cum e astrologia pe criterii de plauzibilitate intrinseca si legaturi cauzale explicabile, ceea ce īi duce la respingerea pe nedrept a acestor discipline ca fiind irationale īn loc sa cerceteze datele empirice relevante pentru ceea ce sustin disciplinele respective.

(C)   Oamenii de stiinta īsi tradeaza prejudecatile personale cānd condamna o disciplina ca astrologia ca fiind irationala pe baza aplicarii asupra datelor empirice relevante a criteriilor de plauzibilitate intrinseca si de legaturi cauzale explicabile.

(D)   Oamenii de stiinta se īnseala cānd aplica astrologiei criteriile de plauzibilitate intrinseca si de legaturi cauzale explicabile, pentru ca aceste calitati lipsesc si multor discipline asa-zis rationale ale caror sustineri nu sunt puse la īndoiala de catre oamenii de stiinta.

(E)   Īn absenta datelor empirice, oamenii de stiinta ar trebui sa afirme ca o disciplina este irationala numai daca mai īntāi i-au aplicat criteriile de plauzibilitate intrinseca si de legaturi cauzale explicabile si au constatat ca īi lipsesc ambele calitati.

36. Care anume dintre variantele de mai jos reprezinta o critica a astrologiei acceptata de autor?

(A)   Astrologia nu este o disciplina valida.

(B)   Astrologia, conform bunului-simt, este irationala.

(C)   Astrologia nu īndreptateste o cercetare stiintifica.

(D)   Astrologia trebuie judecata folosind criterii apriorice.

(E)   Astrologia ar trebui sa explice toate legaturile sale cauzale.


37. Īn scrierea pasajului, scopul principal al autorului a fost cel mai probabil acela:

(A)      de a convinge comunitatea stiintifica de faptul ca astrologia este o disciplina rationala, pentru ca se bazeaza pe un sistem care combina doua alte discipline rationale.

(B)      de a critica oamenii de stiinta pentru faptul ca au catalogat discipline ca astrologia drept irationale, desi aceste discipline nu sunt, de fapt, mai putin rationale decāt stiinta "rationala".

(C)      de a cerceta motivele pentru care oamenii de stiinta au fost reticenti īn a accepta datele empirice care arata ca discipline ca astrologia sunt de fapt rationale.

(D)      de a sustine ca oamenii de stiinta se īnseala cānd catalogheaza discipline ca astrologia ca fiind irationale pe baza unor criterii apriorice mai curānd decāt īn urma unei examinari a datelor empirice.

(E)      de a recomanda ca oamenii de stiinta sa se abtina de la a cataloga discipline ca astrologia ca fiind irationale pāna ce nu reusesc sa justifice legaturile cauzale din asa-zisa stiinta rationala.

38. De care anume dintre explicatiile propuse pentru sustinerea ca astrologia este irationala se ocupa autorul īn al treilea paragraf?

 

(A)   Astrologia nu explica afirmatiile de ordin cauzal pe care le face despre lumea fizica.

(B)  Astrologia face afirmatii de ordin cauzal despre lumea fizica si care nu pot fi testate pe cale empirica.

(C)  Astrologia face afirmatii de ordin cauzal despre lumea fizica si care sunt īn mod demonstrabil false.

(D)  Astrologia nu se conformeaza notiunilor de bun-simt despre cauzalitate din lumea fizica.

(E)  Astrologia nu a efectuat teste empirice ale afirmatiilor de ordin cauzal pe care le face despre lumea fizica.


39. Autorul foloseste exemplul atractiei īntre particule īn principal pentru :

(A)   a sprijini afirmatia conform careia chimia este o disciplina irationala.

(B)  a sprijini afirmatia ca multe dintre legaturile cauzale ale asa-ziselor discipline rationale contrazic bunul-simt.

(C)  a sprijini afirmatia ca disciplinele abstracte, cum este fizica cuantica, sunt, de fapt, irationale.

(D)  a combate afirmatia ca o disciplina este irationala daca nu sunt explicate toate legaturile sale cauzale.

(E)  a combate afirmatia ca toate legaturile cauzale ale asa-zisei stiinte rationale sunt sprijinite de date empirice.

40. Avānd īn vedere pasajul, e probabil ca autorul sa fie de acord cu toate enunturile de mai jos, CU EXCEPŢIA:

(A)   adesea oamenii de stiinta resping prematur sustinerile anumitor discipline, ca fiind irationale.

(B)  convingerile bazate pe bunul-simt nu joaca nici un rol īn stabilirea caracterului rational al unei discipline.

(C)  caracterul rational al unei discipline poate fi stabilit uneori si fara a face referire la dovezi empirice.

(D)  asa-zisele pseudo-stiinte nu ar trebui respinse fara a fi mai īntāi supuse testarii empirice.

(E)  unele dintre afirmatiile fizicii cuantice par sa contrazica bunul-simt.


41. Avānd īn vedere pasajul, pe care anume dintre urmatoarele cercetari stiintifice ar considera-o autorul ca fiind cea mai relevanta pentru evaluarea caracterului rational al astrologiei?

(A)   Un sondaj stiintific pentru stabilirea numarului exact de oameni care cred īn astrologie.

(B)  O analiza psihologica a oamenilor de stiinta pentru a stabili de ce au acestia o prejudecata īmpotriva astrologiei.

(C)  Un examen scris pentru a stabili nivelul de cunostinte īn domeniul matematicii si astronomiei al oamenilor care cred īn astrologie.

(D)  Un test al capacitatii oamenilor de a face preziceri ale viitorului pe baza viselor lor.

(E)  O cercetare a caracterului si istoriei vietii oamenilor nascuti exact īn acelasi moment.


5

10

15

20

25

30

35

40

45

50




55

                Suntem familiarizati cu distinctia dintre versuri si proza foarte devreme īn educatia noastra. Ni se impune treptat convingerea ca, daca spunem ce gāndim, scriem proza si ca versul este o modalitate ingenioasa, dar fundamental pervertita, de a distorsiona exprimari normale in proza. Aceasta convingere nu se formeaza doar īn

scoala cāt prin experienta repetata de observare a prozei si versului īn actiune, si īnradacinata īn aceasta convingere este presupunerea ca proza este limbajul vorbirii obisnuite. Dar lucrurile nu stau asa. Īn istoria literaturii observam ca tehnicile mai evoluate de versificatie au aparut de obicei īnaintea - chiar cu secole īntregi - tehnicilor evoluate ale prozei.

         Proza este exprimarea sau imitarea gāndirii focalizate sau o descriere controlata īn cuvinte, iar unitatea sa de baza este propozitia. Nu decurge de aici ca toata proza este descriptiva sau meditativa si cu atāt mai putin ca este logica, ci numai ca proza imita, īn ritmul si structura sa, exprimarea verbala a unei minti rationale. Proza, deci, nu este o vorbire obisnuita, ci o vorbire obisnuita foarte īngrijita, care e constienta ca se prezinta īn fata unui public si care si-a pregatit dinainte relatia pe care o va avea cu acel public. Este limbajul obisnuit al oamenilor care au darul de a vorbi bine si au ajuns sa stapāneasca dificilul sau idiom. Totusi, cānd vorbesc, chiar si acestia vor evita exprimarea

pretioasa sau "vorbitul ca din carte"; ritmul vorbirii lor arata

influenta a ceva ce nu este proza. Daca te ratacesti īntr-un oras strain si ceri cuiva indicatii, nu-ti va raspunde īn proza nici chiar omul cu cel mai mare dar al vorbirii. Ceea ce vei obtine va fi un ritm al vorbirii prolix si repetitiv, si īn care unitatea verbala este la fel de putin propozitie de proza pe cāt strofa de poezie.

         Vorbirea obisnuita se ocupa mai ales de transpunerea īn cuvinte a ceea ce, nu foarte riguros, este denumit fluxul constiintei: reveriile, amintirile, īngrijorarile, asocierile, tristetile si dorurile care ne trec continuu prin minte si pe care adesea le numim gānduri. Aceasta vorbire obisnuita se ocupa īn principal cu exprimarea de sine. si, fie din lipsa de

maturitate, fie din preocupare pentru altceva, fie din absenta

unui receptor, ea nu este complet constienta ca are un public. Constiinta deplina a faptului ca exista un public face vorbirea sa fie retorica, iar retorica īnseamna un ritm devenit conventional. Ritmul neregulat al vorbirii obisnuite poate deveni conventional īn doua feluri. Un fel este sa īi impui un model de recurenta; al doilea fel este sa impui tiparul logic si semantic al propozitiei. Avem de-a face cu versuri cānd

aranjamentul cuvintelor este dominat de ritm si sunet recurente si avem de-a face cu proza cānd este dominat de relatia sintactica īntre subiect si predicat. Dintre cele doua, versul este de departemodul mai simplu si mai primitiv, ceea ce explica faptul ca versurile au aparut īn istorie mai de timpuriu decāt proza.


42. Care dintre urmatoarele variante exprima cel mai exact ideea principala a pasajului?

(A)   Desi proza este considerata a fi mai asemanatoare vorbirii obisnuite decāt versurile, de fapt, versurile sunt acelea care sunt mai asemanatoare pentru ca au evoluat din vorbirea obisnuita mai devreme si au acelasi ritm neregulat.

(B)   Desi versurile sunt mai simple si mai primitive decāt proza, ele sunt mai asemanatoare cu vorbirea obisnuita īn sensul ca ambele se ocupa īn principal de exprimarea de sine.

(C)  Desi versurile sunt privite ca o distorsionare a prozei, ambele reprezinta metode de a face sa devina conventionale ritmurile neregulate ale vorbirii obisnuite, iar proza este cea mai sofisticata si deci, cea mai recenta dintre aceste tehnici.

(D)  Desi proza este considerata a fi mai literala decāt versurile, versurile impun asupra vorbirii obisnuite un tipar ritmic si de sunet care lipseste din proza.

(E)   Desi proza este folosita pentru exprimare directa, iar versurile sunt o metoda ingenioasa de exprimare indirecta, proza si versurile se aseamana prin aceea ca ambele depind de repetitivitate pentru a face sa devina conventional ritmul neregulat al vorbirii obisnuite.

43. Conform pasajului, care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata īn privinta limbajului  obisnuit al oamenilor cu un mare dar al vorbirii?

(A)   Īncearca sa transpuna īn cuvinte fluxul constiintei.

(B)   Contine putine subiecte sau predicate identificabile.

(C)  Este constient de relatia sa cu publicul care-l asculta.

(D)  Are acelasi tipar al ritmului ca vorbirea obisnuita.

(E)   Evita īn mod constient ritmurile si sunetele poetice.

44. Īn contextul pasajului, a pune vorbirea obisnuita sa fie foarte īngrijita (al doilea paragraf) īnseamna s-o faci mai:

(A)   poetica

(B)   logica

(C)  retorica

(D)  idiomatica

(E)   recurenta


45. Dupa cum se poate deduce din pasaj, care dintre urmatoarele afirmatii e cel mai probabil s-o creada autorul?

(A)   scoala ar trebui sa puna accent mai mare pe versuri decāt pe proza.

(B)   Unitatea de baza a versurilor este strofa.

(C)  Oamenii cu un mare dar al vorbirii ajung sa stapāneasca proza mai repede decāt versurile.

(D)  Dezvoltarea versurilor a precedat-o pe cea a prozei si a vorbirii obisnuite.

(E)   Ritmul prozei este prolix si repetitiv.

46. Pasajul ofera un raspuns la fiecare dintre īntrebarile de mai jos, CU EXCEPŢIA UNEIA; care este aceasta?

(A)   Care este relatia īntre proza si gāndire?

(B)   Care este relatia īntre versuri si vorbirea obisnuita?

(C)  Care este unitatea de baza a prozei?

(D)  Care este unitatea de baza a vorbirii obisnuite?

(E)   Care este scopul principal al vorbirii obisnuite?

47. Pasajul sugereaza ca vorbirea obisnuita este probabil mai putin eficace decāt proza pentru:

(A)   a transmite emotii

(B)   a exprima empatie

(C)  a alcatui argumentatii convingatoare

(D)  a transpune īn cuvinte amintiri din copilarie

(E)   a imita miscarea gāndirii obisnuite


48. Scopul principal al ultimului paragraf din pasaj este acela de:

 

(A)   a analiza ritmul neregulat al vorbirii obisnuite.

(B)   a explica modul īn care atāt poezia cāt si proza confera caracter conventional vorbirii obisnuite.

(C)  a critica punctul de vedere ca proza si poezia sunt cu adevarat diferite.

(D)  a introduce diversele elemente ale fluxului constiintei.

(E)   a sustine ca vorbirea obisnuita este inferioara atāt prozei cāt si poeziei.

49. Care dintre urmatoarele tehnici concorda CEL MAI PUŢIN cu ceea ce sustine autorul despre modul īn care versurile modifica vorbirea obisnuita?

 

(A)   Inversarea ordinii standard a cuvintelor pentru a atrage atentia asupra unui anumit substantiv sau verb.

(B)  Repetarea anumitor consoane sau vocale pentru a sugera sonoritatea a ceea ce se descrie.

(C)  Impunerea unui tipar regulat de cuvinte sau silabe accentuate si neaccentuate.

(D)  Folosirea de mai multe ori a unor cuvinte sau afirmatii pentru a intensifica reactia emotionala a ascultatorului.

(E)  Folosirea rimei pentru a crea un sentiment de muzicalitate a cuvintelor rostite.

50. Īn acest pasaj, scopul principal al autorului este cel mai probabil :

(A)  sa puna la īndoiala distinctia īntre versuri si proza.

(B)  sa descrie procesul prin care proza a evoluat din versuri.

(C)  sa explice de ce proza este limbajul vorbirii obisnuite.

(D)  sa sustina ca dezvoltarea prozei o precede pe cea a poeziei.

(E)  sa corecteze punctul de vedere cel mai raspāndit privitor la relatia dintre proza si poezie.

Bibliografie

Northrop Frye, The Well-Tempered Critic. ©1963 detinut de Indiana University Press.



Elemente de rationament logic

50 de īntrebari


Un jurnalist: Pāna nu demult, īn Canada medicii se bucurau de un īnalt statut. Desi cāndva admirati pentru altruismul lor, īn ultimele decade, medicii au pierdut din respectul populatiei. Cu toate ca se recunoaste ca medicii sunt indispensabili, criticii lor observa ca ei cer onorarii din ce īn ce mai mari din partea guvernului si chiar, īn unele cazuri, ca īsi acopera incompetenta, fiind asadar devotati mai curānd interesului personal decāt celui public.

1. Care dintre urmatoarele enunturi este sprijinit cel mai mult de comentariul jurnalistului?

(A) Medicii din Canada sunt perceputi de critici ca fiind mai putin competenti decāt erau pe vremuri.

(B) Fara stima publicului de care se bucurau cāndva medicii, mai putini canadieni vor deveni medici.

(C) Medicii din Canada sunt perceputi de critici ca fiind insuficient devotati interesului celorlalti.

(D) Reprezentantii profesiilor non-medicale din Canada sunt perceputi ca fiind altruisti si competenti.

(E) Īn trecut medicii nu ar fi acceptat, cu atāt mai putin cerut, onorarii mari din partea guvernului.


Īn general, pentru cineva care are nevoie de o transfuzie, e mai probabil ca sāngele de la o ruda sa fie infectat cu virusul hepatitei decāt sāngele de la o banca de sānge. Īn consecinta, riscul de a contracta hepatita īn urma unei transfuzii este mai mare pentru oamenii care primesc sānge de la rude decāt pentru cei care primesc sānge de la bancile de sānge.

2. Care dintre urmatoarele afirmatii, daca este adevarata, slabeste cel mai tare rationamentul de mai sus?

(A) Oamenii care primesc transfuzii de sānge precizeaza adesea ca doresc sa fie folosit sānge de la rudele lor.

(B) Transfuziile de sānge au doar rareori ca rezultat infectarea primitorului cu virusul hepatitei.

(C) E mult mai probabil ca sāngele de la o ruda sa fie de aceeasi grupa cu cea a primitorului.

(D) Donatorii la bancile de sānge sunt īntotdeauna īntrebati daca au fost vreodata infectati cu virusul hepatitei.

(E) Sāngele care urmeaza sa fie folosit pentru transfuzie este īntotdeauna testat pentru virusul hepatitei.


Laura: stiu ca florile de cāmp sunt īn pericol din cauza numarului redus de spatii adecvate unde pot creste, si ca, īn general, oamenii ar trebui sa le lase acolo unde cresc. Cāmpul asta mare este, totusi, plin de plante dintr-o singura specie de floare de cāmp si ar fi īn regula sa iau si eu o singura floare, din moment ce sunt atāt de multe.

Marta: Īn viitor n-o sa mai ramāna prea multe, daca multi vor actiona conform principiului tau.

3.  Marta critica punctul de vedere al Laurei prin aceea ca:

(A) argumenteaza ca daca o resursa poate fi folosita īn mod durabil si fara sa fie epuizata, atunci nu se petrece nimic rau;

(B) sustine ca Laura presupune ca e īn regula sa se faca o exceptie pentru ea, dar nu si pentru altcineva;

(C) subliniaza ca unele acte individuale aparent nesemnificative, de un anumit fel, pot avea un efect cumulativ considerabil;

(D) o acuza pe Laura de motivatii neadecvate īn loc sa raspunda la afirmatia Laurei;

(E) se bazeaza pe principiul ca un act egoist este gresit chiar si daca nu are un efect daunator.

4. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, este cel mai puternic raspuns pe care-l poate da Laura pentru a contracara critica Martei?

(A) Chiar daca as lua o floare de pe cāmp, n-as spune si altora despre cāmp, asa ca tu ai fi singura persoana care ar avea cunostinta despre actiunea mea si nu mi-as sustine acest principiu fata de un numar mare de oameni.

(B) Daca toata lumea ar face ca mine si ar avea grija sa lase o multime de plante mature care sa reīnsamānteze cāmpul, s-ar putea culege cāteva flori fara a face rau speciei.

(C) Daca as lua o floare, i-as oferi conditii de viata adecvate, inclusiv hrana si lumina, īn cantitati asemanatoare cu cele pe care le are acum, asa ca nu poti prezuma ca va muri.

(D) Chiar daca planta nu īmi este necesara pentru supravietuire, nu este singura planta de pe acel cāmp si este posibil ca specia sa supravietuiasca si fara ea.

(E) Nu toata lumea este interesata de acest tip de floare de cāmp si exista multi alti oameni care nu s-ar obosi sa scoata o planta din pamānt cu radacini cu tot.


Pentru a supravietui, bātlanii trebuie sa manānce cantitati mari de peste. Īn consecinta, conform naturalistilor, daca exista un numar mare de bātlani care īsi fac cuib unii lānga altii pe balta, asta īnseamna ca īn balta exista cantitati mari de peste. Dar, multi bātlani īsi fac cuib fara nici o problema pe balta Hargrave care, de multi ani, aproape ca nu are nici un peste.

5. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, ajuta cel mai mult la reconcilierea aparentelor discrepante din fragmentul de mai sus?

(A) Pesticidele folosite la fermele din apropiere s-au infiltrat īn apa baltii Hargrave si au omorāt majoritatea pestilor.

(B) De-a lungul anilor, balta Hargrave a devenit din ce īn ce mai sarata si, astfel, a murit o mare parte din vegetatia care servea pestilor drept hrana.

(C) Bātlanii de pe balta Hargrave au reusit sa creasca familii neobisnuit de mari, cu o medie de aproximativ doi pui supravietuitori īn fiecare perioada de cuibarit.

(D) Bātlanii care īsi fac cuib pe balta Hargrave, de obicei, manānca peste din alte balti aflate īn apropiere.

(E) Populatia numeroasa de bātlani de pe balta Hargrave a exercitat o presiune atāt de mare asupra populatiei de pesti īncāt numarul acestora a scazut dramatic.


Majoritatea psihologilor considera ca perceptia nu se schimba de-a lungul vietii adulte. Totusi, capacitatea de a depista diversele arome ale vinului si aceea de a percepe modalitatea complexa īn care se echilibreaza īntre ele acele arome se dezvolta numai dupa o īndelungata experienta īn degustarea vinului, ca adult. Din acest motiv, bautorii de vin fara experienta sunt adesea dezamagiti cānd degusta un vin excelent - ei nu sunt capabili sa perceapa vinul asa cum o face un expert.

6. Acest rationament contrazice sustinerea ca perceptia nu se schimba deloc pe īntreaga perioada a vietii adulte īn urmatorul fel:

(A) aratānd ca nimic nu poate ramāne neschimbat pe īntreaga perioada a vietii adulte;

(B) aducānd dovada ca multi experti nu sunt de acord cu sustinerea;

(C) prezentānd un caz concret care nu este descris corect de catre sustinere;

(D) aratānd modul īn care sustinerea este dovedita a fi eronata de catre alte sustineri cu caracter general despre perceptie;

(E) oferind un principiu care intra īn conflict cu sustinerea.


La ora actuala, animalele de companie cu sānge cald sunt primite īn tara numai daca poseda un certificat de vaccinare antirabica. Aceasta reglementare este deficitara, īn sensul ca uneori vaccinul este ineficient. Daca vaccinul īsi produce efectul, animalul are īn sānge un nivel īnalt de anticorpi ai rabiei. Prin urmare, pentru a īmpiedica intrarea īn tara a animalelor cu rabie ar fi mai eficace sa se faca testari ale sāngelui acestora si sa se refuze intrarea oricaror animale care nu au īn sānge un nivel ridicat de anticorpi ai rabiei.

7. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, slabeste cel mai tare rationamentul de mai sus?

(A) Conform acestei propuneri de reglementare, unele animale de companie care nu sunt infectate cu virusul rabiei ar putea fi īmpiedicate sa patrunda īn tara.

(B) Nu exista nici o modalitate de a distinge īntre nivelurile ridicate de anticorpi cauzate de infectii active si nivelurile ridicate determinate de o vaccinare eficienta.

(C) Conform reglementarii īn vigoare, unele specii de animale sunt plasate īn carantina si tinute sub observatie pentru simptomele rabiei īnainte de a se lua o decizie privitoare la primirea lor īn tara.

(D) Procentul de vaccinari antirabice care nu reusesc sa produca imunitate este semnificativ mai mare decāt cel al vaccinarilor īmpotriva altor boli ale animalelor.

(E) Reglementarea propusa nu ar avea eficacitate īn prevenirea patrunderii īn tara a animalelor salbatice infectate cu virusul rabiei.


Un studiu recent a constatat ca, īn mod surprinzator, riscul de accidente grave de munca este mai mare īn industriile care sunt monitorizate de inspectori guvernamentali de protectie a muncii decāt īn industriile care nu se afla sub o asemenea monitorizare.

8. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, ajuta cel mai mult la explicarea surprinzatoarei constatari descrise mai sus?

(A) Inspectorii guvernamentali de protectie a muncii nu numai ca monitorizeaza, dar si instruiesc pe muncitorii firmelor sa respecte normele de protectie a muncii.

(B) Inspectorii guvernamentali de protectie a muncii nu au autoritatea de a impune respectarea normelor de protectie a muncii.

(C)  Numai acele industrii cu risc inerent ridicat de accidente de munca sunt monitorizate de inspectori guvernamentali de protectie a muncii.

(D) Muncitorii se comporta cu precautie deosebita atunci cānd considera ca activitatea lor este monitorizata de inspectori guvernamentali de protectie a muncii.

(E) Unele dintre industriile care sunt monitorizate de inspectori guvernamentali de protectie a muncii au rate mult mai scazute ale accidentelor de munca decāt alte industrii care sunt si ele monitorizate.


Unii gānditori sustin ca orice lucru care produce placere oamenilor e bun si viceversa, si ca tot ceea ce produce durere este rau si viceversa. Este clar, totusi, ca acest lucru nu poate fi sustinut cu argumente. Conceptele de bine si rau sunt contradictorii, īn timp ce acelea de placere si durere, nu. Este clar ca e posibil sa te afli īntr-o stare de placere si durere īn acelasi timp.

9. Rationamentul de mai sus pune la īndoiala sustinerea ca doua perechi de concepte sunt echivalente, argumentānd ca:

(A) "bun" nu se aplica la nici unul dintre lucrurile la care se aplica "placere";

(B) "rau" nu se aplica la nici unul dintre lucrurile la care se aplica "durere";

(C) este un simplu accident faptul ca "placere" si "durere" se aplica īn acelasi mod īn care se aplica "bun" si "rau";

(D) "placere" si "durere" poseda o proprietate pe care nu o poseda nici o alta pereche posibila de concepte;

(E) "bun" si "rau" nu sunt īn acelasi raport unul fata de celalalt precum "placere" si "durere".


Nu exista compozitor mai cunoscut si totusi mai obscur decāt Scott Joplin, cel care a compus piesa "Maple Leaf Rag" si alte cāntece bine cunoscute si elegante. Joplin, fiu al unui sclav eliberat, a contopit forme si armonii muzicale africane si europene. El a rafinat un tip de proto-jazz denumit "ragtime", initial interpretat de persoane cu ascendenta africana, de pe rāul Mississippi, ce de mult sincopasera, sau "farāmitasera" (ragging)* ritmul altor forme muzicale cum ar fi marsul si two-step. Īntr-adevar se poate spune ca boogie-woogie, blues-ul si rock-ul sunt toate prefigurate, īntr-o anumita masura, de lucrarile lui Joplin.

10. Care dintre urmatoarele enunturi este cel mai puternic sustinut de informatiile de mai sus?

(A) Joplin este un compozitor important pentru ca a inventat ragtime.

(B) Joplin este semnificativ din punct de vedere istoric pentru ca a fost mai prolific decāt orice alt compozitor de ragtime.

(C) Lucrarile lui Joplin se bucura de o larga popularitate pentru ca au influentat multe forme de muzica pop.

(D) Lucrarile lui Joplin au influentat sau anticipat o mare varietate de genuri muzicale foarte populare.

(E) Lucrarile lui Joplin au fost populare pentru ca au contopit stilurile muzicale ale unor culturi foarte diferite.

* Īn limba engleza "ragging" īnseamna farāmitare.


Cercetatorii au dorit sa afle daca fumatul pasiv constituie un factor semnificativ īn contractarea bolilor de plamāni. Ei au efectuat un studiu comparānd starea de sanatate a unui grup de sotii nefumatoare ale unor fumatori cu starea de sanatate a unui grup de sotii nefumatoare ale unor nefumatori. S-a descoperit ca sotiile fumatorilor aveau o sensibilitate mult mai mare la boli de plamāni decāt sotiile nefumatorilor. Cercetatorii au concluzionat ca fumatul pasiv constituite īntr-adevar un factor īn evolutia bolilor de plamāni.

11. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, pune la īndoiala cel mai mult concluziile cercetatorilor?

(A) Sotiile de fumatori au fost crescute de fumatori īn numar semnificativ mai mare decāt sotiile de nefumatori.

(B) Este semnificativ mai putin probabil ca sotiile de nefumatori sa faca gimnastica pentru īntarirea tonusului cardiovascular comparativ cu sotiile de fumatori.

(C) Membrele grupului de sotii de fumatori erau, īn medie, cu cāteva luni mai tinere decāt membrele grupului de sotii de nefumatori.

(D) Nu este mai putin probabil ca sotiile nefumatorilor sa fi fost fumatoare ele īnsele comparativ cu sotiile fumatorilor.

(E) Grupul de sotii de fumatori a fost ales dintr-o zona urbana intens industrializata īn timp de grupul de sotii de nefumatori a fost ales dintr-o zona rurala.


Un antropolog: S-a sustinut ca interdictiile de ordin religios fata de consumarea anumitor tipuri de alimente reprezinta o dovada īmpotriva opiniei ca toate fenomenele culturale au o explicatie pur economica. Īn fond, sustine īn continuare rationamentul, numai un motiv de ordin moral sau spiritual poate convinge oamenii sa renunte la surse disponibile de alimentatie. Dar speciile a caror consumare este interzisa sunt de obicei elemente esentiale ale ecosistemelor din care fac parte alte specii care sunt consumate ca aliment. Conservarea speciilor interzise tinde astfel sa ajute la pastrarea si a celorlalte specii. Īn consecinta, asemenea interdictii au īn realitate o motivatie economica.

12. Rationamentul antropologului este eronat pentru ca:

(A) deduce numai pe baza sustinerii ca o practica are o anumita consecinta dezirabila ca acea consecinta trebuie sa constituie motivatia respectivei practici;

(B) ia ca fiind de la sine īnteles faptul ca oamenii ar putea avea un motiv pentru adoptarea unei anumite conduite si totusi sa nu-si dea seama care este acel motiv;

(C) deduce, numai pe baza sustinerii ca un anumit fenomen cultural nu are nici o explicatie economica, ca explicatia acelui fenomen trebuie sa fie spirituala sau morala;

(D) foloseste termenul-cheie "interdictii" īn doua sensuri diferite;

(E) trage o concluzie care nu este decāt o reformulare a celor prezentate īn sprijinul respectivei concluzii.


Animalele domestice, cum ar fi cāinii, au aparut prin cresterea numai a exemplarelor unei specii salbatice care erau suficient de blānde. De exemplu, daca īn procesul de crestere a lupilor omul īi īmperecheaza numai pe cei care sunt blānzi cānd sunt mici, atunci, dupa un numar de generatii, exemplarele astfel produse vor fi o specie de cāine. Īn consecinta, toate animalele pot fi, īn principiu, crescute pentru a deveni domestice.

13. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, slabeste cel mai tare rationamentul de mai sus?

(A) Animalele domestice nu pot fi transformate īn animale salbatice prin īnmultirea numai a acelor exemplare care dau dovada de unele caracteristici salbatice.

(B) La unele specii de animale, exemplarele aflate īn stare de salbaticie se īmperecheaza mai des decāt cele domestice.

(C) La unele specii de animale nu exista nici un exemplar care sa dea vreodata dovada de blāndete.

(D) La unele specii de animale exemplarele blānde sunt mai putin fertile decāt cele salbatice.

(E) La unele specii de animale domestice unele exemplare sunt mult mai blānde decāt altele.


Un eseist: Istoria omenirii este plina de dorul dupa tineretea vesnica si nemurire. si totusi, īmbatrānirea si moartea sunt normale si inevitabile, ba chiar de dorit. Īnchipuiti-va consecintele de ordin etic, social si economic daca s-ar ajunge vreodata la īmpiedicarea īmbatrānirii si a mortii.

14. Īn care dintre modurile de mai jos apare īn argumentul eseistului afirmatia ca istoria omenirii este plina de dorul dupa tineretea vesnica si nemurire?

(A) Introduce subiectul argumentului, dar nu joaca nici un rol logic īn obtinerea concluziei principale.

(B) Constituie una dintre concluziile argumentuui, desi nu este principala concluzie.

(C) Este o sustinere pe care argumentul ca īntreg īncearca s-o discrediteze.

(D) Enunta o problema la care argumentul ca īntreg sustine ca nu exista raspuns satisfacator.

(E) Este o premisa necesara pentru a stabili concluzia principala.


Un studiu pe 8 000 de adulti alesi aleatoriu dintr-o tara europeana a constatat ca 75% dintre cei care consuma alcool īn medie de doua sau mai multe ori pe saptamāna au suferit īn interval de sase luni de cel putin o raceala. De aici, putem trage concluzia preliminara ca un consum mare de alcool tinde sa duca la cresterea sensibilitatii omului la raceala.

15. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, ar slabi cel mai tare rationamentul de mai sus?

(A) 80% dintre participantii la studiu care au consumat alcool de  trei sau mai multe ori pe saptamāna au suferit raceli īn intervalul de sase luni.

(B) 75% dintre participantii la studiu care nu au consumat alcool deloc au suferit de cel putin o raceala īn intervalul de sase luni.

(C) 50% dintre participantii la studiu care au consumat alcool īn medie o data pe saptamāna au suferit raceli īn intervalul de sase luni.

(D) Mai putin de 75% dintre participantii la studiu care au suferit raceli īn intervalul de sase luni au consumat alcool īn medie o data pe saptamāna sau mai des.

(E) 60% dintre participantii la studiu care nu au suferit nici o raceala īn intervalul de sase luni au consumat alcool o data pe saptamāna sau mai des.


Franz: Oficialitatile din domeniul sanatatii stiu ca īn Extremul Orient cancerul este mult mai putin raspāndit decāt īn America de Nord. si este de asemenea binecunoscut faptul ca regimul alimentar tipic al locuitorilor Extremului Orient include o proportie mai mare de cereale integrale decāt regimul alimentar nord-american tipic. Deci, oficialitatile din domeniul sanatatii din America de Nord manifesta neglijenta fata de datoria lor de a proteja sanatatea publica daca nu īncurajeaza populatia nord-americana sa creasca proportia de cereale integrale īn regimul lor alimentar.

Popovici: Ceaiul contine substante care pot ajuta la prevenirea mai multor forme de cancer, iar consumul de ceai este mult mai raspāndit īn Extremul Orient decāt īn America de Nord.

16. Popovici īi raspunde lui Franz prin:

(A) īncercarea de a arata ca dovezile prezentate de Franz se contrazic īntre ele;

(B) subminarea argumentului lui Franz, prezentānd dovezi care sprijina o explicatie alternativa;

(C) introducerea de dovezi suplimentare care sprijina concluzia lui Franz;

(D) punerea la īndoiala a acuratetei tezei lui Franz cu privire la proportia consumului de cereale integrale īn Extremul Orient si America de Nord;

(E) demonstrarea faptului ca efectele benefice pe care Franz le atribuie regimului alimentar pot fi contracarate de alti factori.

17. Rationamentul lui Franz este discutabil deoarece:

(A) confunda o diferenta de proportie cu o diferenta īn termeni de cantitate absoluta;

(B) trece cu vederea posibilitatea ca unii oameni din America de Nord sa includa cam aceeasi proportie de cereale integrale īn regimul lor alimentar ca si cea din regimul tipic din Extremul Orient;

(C) nu face distinctia īntre prevenirea unor cazuri particulare ale unei boli si reducerea incidentei generale a acelei boli;

(D) ignora orice alte diferente, īn afara de cele de regim alimentar, care ar putea justifica incidenta cancerului īn Extremul Orient si America de Nord;

(E)  pentru a putea conchide foloseste termenul "tipic" īn mod ambiguu.


Un anumit tip de cos preistoric a fost descoperit īn numai doua locuri, unul pe o proprietate privata si celalalt īntr-un sit arheologic protejat. Unul dintre aceste cosuri a fost examinat cu microscopul electronic. Daca un artefact nu este curatat minutios, microscopul electronic va depista pe suprafata lui minerale caracteristice solului din situl de unde a fost dezgropat artefactul. si totusi, pe acel cos nu au fost depistate nici un fel de minerale caracteristice solului din situl protejat, desi cosul avea īnca o adevarata crusta de pamānt din locul de unde fusese dezgropat.

18. Care din enunturile de mai jos este sprijinit cel mai tare de infomatiile din pasajul de mai sus, presupunānd ca aceastea din urma sunt corecte?

(A) Cosul a fost dezgropat de pe proprietatea privata.



(B) Cosul a fost dezgropat din situl protejat.

(C) Cosul era prea acoperit cu pamānt pentru a putea fi examinat cum trebuie.

(D) Pe cos nu a fost depistat nici unul dintre mineralele caracteristice solului de pe proprietatea privata.

(E) Unele dintre mineralele caracteristice solului din situl protejat sunt prezente si īn solul de pe proprietatea privata.


Ceea ce defineste faptele ilicite de calomnie prin presa, discriminare si hartuire este mai mult motivatia decāt fapta īn sine. Din moment ce probarea motivatiei īn cazul acestor fapte este dificila, adesea judecatorii trebuie sa aplice legea fara a avea criterii specifice de īndrumare. Īn consecinta, īncrederea publicului īn judecatori este esentiala pentru ca publicul sa fie multumit de hotarārile date īn procese pe asemenea spete.

19. Care dintre urmatoarele variante descrie cel mai corect rolul jucat īn rationamentul de mai sus de afirmatia ca ceea ce defineste unele fapte ilicite este mai mult motivatia decāt fapta īn sine?

(A) Este citata ca fiind motivul pentru care nu toate actiunile īn justitie sunt solutionate adecvat de judecatori.

(B) Este specificata ca o trasatura a anumitor fapte ilicite care face sa fie dificila probarea comiterii acestora.

(C) Este citata pentru a contracara punctul de vedere conform caruia cauzele pot fi uneori solutionate fara a fi necesara īncrederea publicului īn solutiile date de judecatori.

(D) Este oferita ca dovada a faptului ca unele fapte ilegale nu pot fi niciodata constatate ca atare.

(E) Este oferita ca dovada ca o determinare precisa a caracteristicilor anumitor fapte ilicite ar duce la cresterea satisfactiei publicului fata de solutiile judecatorilor.


Presa de scandal care publica articole despre aterizarea extraterestrilor si despre locurile frecventate de celebritati poate fi considerata ca avānd un caracter facil, dar este evident ca cititorii o prefera revistelor saptamānale de stiri care publica articole cu caracter mai conventional. O comparatie a veniturilor realizate la chioscurile de ziare arata vānzari mult mai mari la publicatiile de scandal decāt la revistele saptamānale de stiri.

20. Rationamentul de mai sus este cel mai vulnerabil pentru ca nu ia īn considerare posibilitatea ca:

(A) stirile din presa de scandal sa fie mai putin conventionale decāt cele din revistele saptamānale de stiri;

(B) mai multe reviste de stiri sa fie vāndute prin abonament decāt reviste de scandal;

(C) nici o revista sa nu fi publicat vreodata stiri conventionale despre celebritati;

(D) presa de scandal sa nu fi luat niciodata stiri din surse conventionale;

(E) unele reviste de scandal sa fie cumparate de oameni care mai cumpara si alte reviste.


Dora este o voleibalista excelenta. Orice om care joaca volei zilnic este un voleibalist excelent. Deci Dora joaca volei īn fiecare zi.

21. Eroarea de rationament de mai sus este cel mai asemanatoare cu cea continuta īn care anume dintre variantele de mai jos?

(A) Francisc cānta īn fiecare zi. Orice om care cānta īn fiecare zi este un cāntaret bun. Deci Francisc este un cāntaret bun.

(B) Francisc face jogging. Orice om care danseaza nu face jogging. Deci Francisc nu este dansator.

(C) Orice om care face drumetii face exercitiu fizic. Francisc nu face exerciti fizice. Deci Francisc nu face drumetii.

(D) Orice om care este mare gurmand gateste adesea. Francisc gateste adesea. Deci Francisc este un mare gurmand.

(E) Francisc este sculptor. Orice om care nu este sculptor este pictor. Deci Francisc nu picteaza.


Un membru al consiliului local: Primarul sustine ca, din cauza numarului īn crestere de proceduri de evacuare īmpotriva beneficiarilor de ajutor social, primaria ar trebui sa angajeze mai multi avocati care sa reprezinte beneficiarii de ajutor social implicati īn asemenea proceduri. Totusi, ceea ce e cu adevarat necesar este sa existe oficii de ajutor social mai eficiente si nu mai multa asistenta juridica gratuita. Marea majoritate a procedurilor de evacuare īmpotriva beneficiarilor de ajutor social apare cānd oficiile de ajutor social omit plata ajutorului din cauza unor gafe administrative sau refuza acordarea ajutorului pentru chirie unor beneficiari de ajutor social care īndeplinesc īn mod evident conditiile pentru acordare. Cel mai adesea, oficiile de ajutor social nu corecteaza acele erori pāna ce nu se iau masuri juridice care sa le forteze sa faca acest lucru, astfel complicānd problema, din moment ce asemenea masuri nu pot fi luate decāt dupa ce chiriasul a primit o notificare de evacuare.

22. Care dintre urmatoarele variante prezinta cel mai exact concluzia principala a celor sustinute de membrul consiliului local?

(A) Beneficiarii de ajutor social aflati īn procedura de evacuare au prea putina nevoie de asistenta juridica suplimentara.

(B) Masurile legale care forteaza oficiile de ajutor social sa-si īndrepte greselile nu pot fi invocate pāna ce beneficiarii de ajutor social nu primesc notificari de evacuare.

(C) Beneficiarii de ajutor social sunt adesea amenintati cu evacuarea ca rezultat al erorilor administrative ale oficiilor de ajutor social.

(D) Daca oficiile de ajutor social ar lucra mai bine, numarul de beneficiari de ajutor social amenintati cu evacuarea ar descreste, īnlaturānd nevoia de mai multa asistenta juridica.

(E) Oficiile de ajutor social complica problemele create de propriile lor greseli, pentru ca nu corecteaza acele erori pāna ce nu se iau masuri legale care sa le forteze sa faca acest lucru.

23. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, sprijina cel mai puternic rationamentul membrului consiliului local?

(A) A crescut numarul de proprietari de locuinte din oras ai caror chiriasi sunt beneficiari de ajutor social.

(B) A crescut numarul de functionari ai primariei care au fost pregatiti sa prelucreze cererile de asistenta pentru chirie.

(C) A crescut numarul de beneficiari de ajutor social care folosesc serviciile de asistenta juridica gratuita oferite de primarie.

(D) A crescut numarul de proceduri de evacuare soldate cu evacuarea efectiva a beneficiarilor de ajutor social din oras.

(E) A crescut numarul de greseli facute de oficiile de asistenta sociala din oras privitor la cererile de asistenta pentru chirie.


Īn Franta secolului al XVII-lea multe dintre functiile retribuite din cadrul aparatului de stat din provincii erau vāndute de catre rege si apoi transmise din tata īn fiu. Istoricii au conchis ca acest sistem era mai eficace decāt unul pur meritocratic pentru ca el asigura nu numai faptul ca majoritatea functionarilor erau competenti ci si ca acestia erau mai apropiati de populatia locala decāt de rege.

24. Fiecare dintre urmatoarele variante, daca este adevarata pentru Franta secolului al XVII-lea, sprijina concluzia istoricilor CU EXCEPŢIA:

(A) pentru a creste veniturile la visterie, noi functii erau adesea īnfiintate si vāndute de catre rege;

(B) oamenii care preluau functii īn cadrul aparatului de stat erau adesea pregatiti īnca din copilarie pentru īndeplinirea acestor atributii;

(C) era dificil pentru rege sa dea afara un functionar neloial dintr-o functie mostenita;

(D) majoritatea functionarilor din aparatul de stat aveau legaturi strānse cu populatia din provinciile īn care detineau functia;

(E) functionarii din aparatul de stat primeau adesea gratuitati din partea negustorilor locali.


Adānc īn scoarta Pamāntului s-a descoperit un depozit natural de material radioactiv a carui compozitie seamana cu cea a deseurilor periculoase produse de aplicatiile tehnologiei nucleare. Nu s-au constatat efecte adverse produse de acest depozit natural. Deoarece inginerii au elaborat la ora actuala o modalitate de a depozita deseurile nucleare rezultate din procese de fabricatie la aceeasi adāncime īn scoarta Pamāntului ca si a recent-descoperitului depozit natural, se poate demara acum depozitarea deseurilor nucleare īn conditii de siguranta.

25. Care dintre urmatoarele enunturi, daca este adevarat, slabeste cel mai tare rationamentul de mai sus?

(A) Cantitatea totala de deseuri periculoase produsa anual a scazut īn ultimii ani.

(B) La ora actuala nu pot fi determinate conditiile geologice īn care a fost posibil ca depozitul radioactiv natural sa fie pastrat īn conditii de siguranta.

(C) La ora actuala este fezabil din punct de vedere economic sa se foreze īn scoarta Pamāntului pāna la adāncimea la care a fost descoperit depozitul natural de material radioactiv.

(D) Producerea īn continuare de deseuri radioactive īn ritmul actual va ajunge pāna la urma sa depaseasca posibilitatile de depozitare īn conditii de siguranta.

(E) Nici una dintre metodele actuale de eliminare a deseurilor nucleare nu s-a dovedit a fi complet sigura.


Este mai probabil ca oamenii de stiinta sa considere ca experimentele lor sunt bine concepute daca rezultatele experimentelor se potrivesc cu asteptarile lor decāt daca nu se potrivesc. Avem un experiment care a dat rezultate ce nu se potrivesc cu asteptarile oamenilor de stiinta care l-au efectuat. Īn consecinta, este mai probabil ca acestia sa considere experimentul prost conceput decāt sa-l considere bine conceput.

26. Rationamentul din enuntul de mai sus este viciat, deoarece ignora posibilitatea ca:

(A) unii oameni de stiinta sa considere doar rareori experimentele lor ca fiind bine concepute, chiar si atunci cānd rezultatele sunt conforme cu asteptarile lor;

(B) rezultatele, chiar si ale acelor experimente pe care oamenii de stiinta le considera prost concepute sa se potriveasca de obicei cu asteptarile lor;

(C) oamenii de stiinta sa considere uneori experimentele lor ca fiind prost concepute din alte motive decāt faptul ca rezultatul nu a fost conform cu asteptarile lor;

(D) oamenii de stiinta sa considere de obicei experimentele lor ca fiind bine concepute chiar si atunci cānd rezultatul nu este conform cu asteptarile lor;

(E) oamenii de stiinta sa considere uneori experimentele lor ca fiind prost concepute chiar si atunci cānd acestea sunt bine concepute.


Tudorica sustine ca nu-i place muzica folk, dar acest lucru nu poate fi adevarat deoarece prietenilor lui, Alexandru si Laurentiu, le place muzica folk. Din moment ce Tudorica, Alexandru si Laurentiu sunt toti adolescenti, si majoritatii adolescentilor le place muzica de acelasi gen ca si prietenilor lor, lui Tudorica trebuie sa-i placa muzica folk.

27. Care dintre urmatoarele variante contine un rationament viciat care sa fie cel mai asemanator cu cel din rationamentul de mai sus?

(A) Majoritatea bunicilor īsi vad fiecare dintre nepoti īn medie o data pe an. Victor si Carmen sunt bunici si nu si-au vazut nici un nepot anul acesta. Rezulta ca la anul īsi vor vedea probabil toti nepotii de doua ori.

(B) Majoritatea familiilor care au un cāine au si cel putin o pisica. Familia Cincu are o pisica, asa ca probabil are si un cāine.

(C) Īn cele mai multe familii care au copii, fiecare dintre acestia are o treaba de facut īn casa care e diferita de cea a fratilor sai. Īn familia Andreev sunt patru copii, asa ca, probabil, fiecare dintre ei are alta treaba de facut īn casa.

(D) Īn cele mai multe cupluri casatorite, ambii soti se trezesc la aceeasi ora. Petre se trezeste īn fiecare dimineata la sapte, asa ca sotia lui, Luana, precis ca se scoala si ea tot la sapte īn fiecare dimineata.

(E) Īn cele mai multe perechi de gemeni, ambii au aproximativ aceeasi īnaltime. Antonia este cu un cap mai īnalta decāt fratele ei, Rares. Deci este putin probabil ca Antonia si Rares sa fie gemeni.


Una dintre conceptiile despre revolutiile stiintifice este ca acestea sunt determinate de noi observatii stiintifice; alta este ca acestea reprezinta versiuni stiintifice ale unor idei larg raspāndite. Daca  ideile larg raspāndite duc la idei stiintifice revolutionare, atunci ideile stiintifice revolutionare ar trebui sa fie acceptate imediat de publicul nespecialist. Totusi, daca forta motrice a producerii de idei stiintifice revolutionare este observatia stiintifica, atunci asemanarea dintre acele idei stiintifice si cele larg raspāndite este o coincidenta. Aproape toate ideile revolutionare īn stiinta s-au confruntat multi ani cu o atitudine de respingere din partea comunitatii de nespecialisti.

28. Care dintre urmatoarele enunturi este cel mai puternic sprijinit de informatiile de mai sus?

(A) Ideile stiintifice care se aseamana celor larg raspāndite sunt revolutionare.

(B) Ideile larg raspāndite duc doar rareori la aparitia unor idei stiintifice revolutionare.

(C) Ideile stiintifice acceptate imediat de comunitatea de nespecialisti sunt versiuni stiintifice ale ideilor populare.

(D) Ideile stiintifice revolutionare sunt rareori respinse de comunitatea stiintifica.

(E) Noile observatii ale oamenilor de stiinta sunt īntotdeauna respinse de comunitatea de nespecialisti.


Nuredin: Īn viitorul apropiat vom putea construi masini capabile sa converseze exact ca un om. Nu este asa de problematic pe cāt se credea sa īnveti un computer sa foloseasca sintaxa limbii engleze si facem progrese mari īn a descoperi de ce cunostinte de context vor avea nevoie aceste masini.

Albert: Dar capacitatea de a conversa la fel ca un om nu īnseamna doar a poseda o sintaxa corecta si cunostinte de context. Ea implica si capacitatea de a comunica cunostinte confuze si de ordin emotional; pe scurt, nici un computer nu va putea vreodata sa faca asa ceva.

29. Dezacordul dintre Nuredin si Albert se refera īn modul cel mai evident la ideea ca:

(A) computerele vor deveni mai apte sa comunice cunostinte confuze si de ordin emotional;

(B) īn viitorul apropiat oamenii si masinile vor putea conversa īntre ei;

(C) va exista vreodata un computer capabil sa converseze la fel ca oamenii;

(D) cunostintele de sintaxa si de context sunt importante īn īnvatarea computerelor sa converseze ca oamenii;

(E) numai oamenii pot comunica cunostinte confuze si de ordin emotional.


Un arheolog: Acuzatia ca membrii echipei de sapaturi au descoperit artefacte īn afara zonei autorizate este nefondata. Spre deosebire de majoritatea vānatorilor de comori, arheologii scot la suprafata artefacte pentru a publica rezultatele propriilor descoperiri. Īnsa, materialul gasit īn mod ilegal nu poate fi folosit īn cadrul unei lucrari publicate fara ca fapta ilegala sa fie descoperita. Asa ca el nu ar fi de nici un folos unui arheolog.

30. Rationamentul arheologului este cel mai vulnerabil la critica pentru ca:

(A) ignora posibilitatea ca nu toti membrii echipei de sapaturi sa fie arheologi;

(B) nu ia īn considerare faptul ca nu toti vānatorii de comori actioneaza ilegal;

(C) presupune, fara a oferi si o justificare adecvata, ca majoritatea vānatorilor de comori scot la suprafata artefacte pentru a le vinde;

(D) presupune, fara a oferi vreo garantie, ca orice material descoperit ilegal este ilegal īn sine;

(E) deduce, fara nici o baza, din faptul ca majoritatea membrilor echipei nu sunt vānatori de comori, ca acestia sunt toti arheologi.


Īn cadrul unui experiment, Dr. Fabruzzi a studiat o serie de plante de apartament carora le-a mers bine ani de-a rāndul. Pe parcursul unei perioade de trei zile le-a vorbit plantelor foarte frumos. Apoi le-a transplantat afara, īn gradina, si nu a mai vorbit cu ele. Desi a continuat sa le ude si sa le puna īngrasamānt, curānd acestea au īnceput sa se ofileasca. Vazānd ca dupa doua zile nu-si reveneau deloc, Dr. Fabruzzi s-a īngrijorat atāt de tare īncāt a īnceput sa le vorbeasca din ora īn ora; a doua zi ele au īnceput sa-si revina.

31. Care dintre urmatoarele enunturi este cel mai puternic sprijinit de informatiile de mai sus?

(A) Daca vorbesti cu plantele ele vor fi mai sanatoase.

(B) Plantele au īntotdeauna nevoie de cel putin doua zile pentru a se adapta la transplantare.

(C) Schimbarea conditiilor de cultivare poate afecta dezvoltarea plantelor.

(D) Udarea īn exces a plantelor este la fel de periculoasa pentru sanatatea lor ca si udarea insuficienta.

(E) Exista multe aspecte ale dezvoltarii plantelor care nu pot fi explicate stiintific.


Marea majoritate a studentilor politehnisti din anul īntāi de la universitate sunt īnscrisi la cursul de introducere īn fizica. Simona este īnscrisa la cursul de introducere īn fizica; asadar, pare probabil ca ea este studenta politehnista īn anul īntāi.

32. Care dintre urmatoarele enunturi, daca ar fi presupus, permite sa se traga concluzia de mai sus īn mod justificat?

(A) Orice student politehnist al universitatii trebuie neaparat sa ia examenul la cursul de introducere īn fizica sau unul echivalent pentru a trece mai departe.

(B) Numarul de studenti politehnisti din anul īntāi ai universitatii depaseste cu putin numarul total de studenti īnscrisi la cursul de introducere īn fizica.

(C) Programul de studii politehnice de la universitate este foarte bine structurat si nu lasa studentilor decāt putine posibilitati de a se īnscrie la cursuri optionale non-stiintifice.

(D) Īn universitate exista de doua ori mai multi studenti īnscrisi la cursul de de introducere īn fizica decāt totalul celor īnscrisi īn anul īntāi la programul de studii politehnice.

(E) Unii studenti politehnisti de la universitate urmeaza cursul de introducere īn fizica īn anul doi, dar nici unul nu face acest curs īn anii mai mari.


Māncarea gatita īn vase de fier absoarbe cantitati semnificative de fier īn timpul gatitului, iar oamenii care consuma māncare gatita īn vase de fier consuma īn acest fel suficient fier pentru a acoperi necesarul nutritional de fier. Asadar, acesti oameni nu au nevoie sa consume alimentele care contin fier īn mod natural.

33. Care dintre urmatoarele variante este o presupozitie pe care se bazeaza rationamentul de mai sus?

(A) Māncarea gatita īn vase de fier nu absoarbe nici un element non-nutritiv din acele vase.

(B) Orice substante nutritive esentiale, altele decāt fierul, din alimente care contin fier īn mod natural se pot obtine si din alte alimente.

(C) Oamenii care prefera sa foloseasca vase de fier pentru gatit nu folosesc vase facute din nici un alt material.

(D) Exista unele alimente care contin īn mod natural toata cantitatea de fier care poate fi obtinuta din orice alt aliment care a fost gatit īntr-un vas de fier.

(E) Fierul absorbit īn māncare din vasele de fier nu este la fel de usor digerabil ca cel din alimentele care contin fier īn mod natural.


Nici o democratie nu ar trebui sa ceara cetatenilor sai sa aiba acte de identitate nationale, pentru ca asemenea acte sunt caracteristice societatilor totalitare si au servit numai pentru a urmari cetatenii si a-i tine sub control.

34. Care anume dintre enunturile de mai jos, daca este presupus, implica logic concluzia de mai sus?

(A) Orice democratie care cere cetatenilor sai sa aiba acte de identitate nationale devine, ca rezultat, din ce īn ce mai totalitara.

(B) Actele de identitate nationale pot servi doar pentru a-i urmari pe cetateni si a-i tine sub control.

(C) Nici o democratie nu ar trebui sa-si urmareasca cetatenii si sa-i tina sub control.

(D) Cei care sustin existenta actelor de identitate nationale doresc sa faca societatea mai totalitara.

(E) O democratie nu trebuie sa adopte nici una dintre trasaturile caracteristice unei societati totalitare.


Unele studii arata ca studentii sunt mai creativi dupa ce primesc o recompensa pecuniara pentru rezultatele lor scolare, dar alte studii arata ca studentii sunt mai putin creativi dupa ce primesc o recompensa pecuniara. Asadar, pentru a evita riscul de a descuraja creativitatea studentilor, nu trebuie sa li se acorde recompense pecuniare pentru rezultatele lor scolare.

35. Care dintre rationamentele de mai jos este cel mai asemanator cu cel de mai sus?

(A) Cercetarile stiintifice produc rezultate contrare cu privire la nivelul de exercitiu fizic optim pentru mentinerea unei forme fizice bune. Asadar, pentru mentinerea unei forme fizice bune, este mai bine sa ne concentram pe regimul alimentar.

(B) Daca sefa directa a Doinei afla ca Doina a facut cerere de angajare īn alta parte, atunci sefa ar putea sa-i ofere Doinei unele stimulente care s-o determine sa nu plece. Totusi, este posibil ca sefa Doinei sa reactioneze negativ la aceasta veste. Din cauza acestei posibilitati, Doina ar trebui sa nu-i spuna sefei sale ce are de gānd.

(C) Daca se reproiecteaza modelul actual al celui mai popular automobil ieftin astfel īncāt el sa devina mai puternic, atunci pretul sau va creste. Un pret mai mare al acestui model ar putea duce la scaderea vānzarilor. Asadar, ar trebui ca acest model sa nu fie reproiectat.

(D) Cresterea pretului biletului pe transportul īn comun nu va duce la o crestere a veniturilor pentru ca numarul de calatori va descreste. Un numar mai mic de calatori va īnsemna, de asemenea, o crestere a aglomeratiei īn traficul auto si a poluarii orasului. Asadar, nu ar trebui majorat pretul biletului.

(E) Viata va fi mult mai confortabila pentru Jean daca īsi cumpara masina noua, dar daca nu-si cumpara deloc masina va economisi multi bani. Asadar, pentru a avea mai mult confort si a economisi ceva bani, Jean ar trebui sa-si cumpere o masina la māna a doua.


Daca īmprumut o masina de tuns iarba de la un vecin, am obligatia morala sa i-o dau īnapoi cānd nu mai am nevoie imediata de ea. Sa presupunem, īnsa, ca iau cu īmprumut un automobil si, cānd ma duc sa īl dau īnapoi, vecinul de la care l-am īmprumutat este foarte beat si vrea sa se suie la volan; atunci obligatia de a returna automobilul imediat este mult mai putin limpede. Asa ca nu toate cazurile de īmprumuturi sunt echivalente īntre ele.

36. Care dintre urmatoarele variante exprima cel mai exact ideea principala a rationamentului de mai sus?

(A) Desi unele cazuri par sa constituie exceptii, regula conform careia cel care a luat ceva cu īmprumut trebuie sa dea acel ceva īnapoi nu are exceptii.

(B) Exista obligatia de a te abtine sa actionezi de o maniera care poate avea ca rezultat vatamarea altora, si aceasta obligatie are preeminenta asupra obligatiilor mai putin importante atunci cānd apare un conflict īntre ele.

(C) Daca exista posibilitatea ca un om pe care īl cunoastem sa raneasca pe altul nu este complet limpede daca avem sau nu obligatia de a interveni.

(D) Desi īntr-o situatie obisnuita faptul de a fi luat ceva cu īmprumut da nastere unei obligatii de a returna obiectul cu promptitudine, nu este atāt de evident ca se petrece acelasi lucru īn absolut toate cazurile.

(E) Desi proprietatea privata are o semnificatie morala, aceasta semnificatie este mai scazuta decāt aceea a vietii si sanatatii omenesti.


Herman: Cānd doi oameni īsi fac reciproc cadouri si cadoul dat de primul este īn mod evident mai scump decāt cel dat de al doilea, apare o situatie sociala stānjenitoare. si totusi, cānd doi oameni īsi fac unul altuia cadouri de valoare egala, īsi dau seama curānd ca puteau la fel de bine sa si le pastreze īn loc sa le dea. Schimbul de cadouri are, deci, ca rezultat, invariabil, fie o situatie stānjenitoare din punct de vedere social, fie un transfer inutil de bunuri.

Manuela: Dar din experienta mea nu e deloc asa. De exemplu, o veche prietena din copilarie si cu mine ne-am facut una celeilalte cadouri despre care sunt sigura ca erau foarte diferite ca pret. si totusi, deoarece ne-am dat una alteia cāte un cadou care exprima gustul celei care-l oferise, amāndoua am considerat acest schimb ca extrem de potrivit.

37. Cu care anume din principiile de mai jos se potriveste cel mai bine judecata Manuelei cu privire la caracterul potrivit al schimbului de cadouri?

(A) Orice cadou acceptat atrage dupa sine o obligatie din partea celui care-l primeste de a oferi īn schimb un cadou de valoare egala, la o data ulterioara.

(B) Numai oamenii care se potrivesc foarte bine la gusturi ar trebui sa-si faca unul altuia cadouri.

(C) Principalul lucru de avut īn vedere la alegerea unui cadou este ca acesta sa te reprezinte.

(D) Cu exceptia situatiilor īn care cadoul este o formalitate complet lipsita de importanta, cei care fac un cadou ar trebui, cānd īl aleg, sa aiba īn vedere nevoile persoanei careia i-l vor da.

(E) Deoarece sentimentul din spatele cadoului este ceea ce īi confera acestuia valoare, absolut orice obiect poate constitui un cadou potrivit.


Unii psihologi sustin ca raspunsurile empatice sunt forme de comportament moral. Observānd ca la copiii mici care sunt martorii suferintei altora reactia este de exprimare a tristetii si de oferire de ajutor, acesti psihologi considera ca acest comportament moral īncepe devreme īn viata. Un al doilea grup de psihologi sustine ca raspunsul empatic nu constituie, īn sine, comportament moral si ca, pentru a avea caracter moral, comportamentul trebuie sa se bazeze pe o īntelegere clara a principiilor morale si pe un anumit grad de aptitudini de rationament moral. Pe baza reactiilor verbale nesofisticate ale copiilor la dileme morale ipotetice, acesti psihologi conchid ca la copii lipseste gradul de aptitudini de rationament moral necesar pentru ca modul īn care se comporta, oricāt ar fi de plin de compasiune, sa fie considerat a fi de ordin moral.

38. Care anume din urmatoarele variante se potriveste cu sustinerile primului grup de psihologi si nu se potriveste cu cele ale celui de-al doilea grup?

(A) Pisicile si cāinii, care nu sunt capabili de rationament moral, dar sunt capabili de reactii empatice, sunt capabili de comportament moral.

(B) La oamenii cu reactii empatice puternice este mai mare posibilitatea de a avea bune aptitudini de rationament moral decāt la oamenii cu reactii empatice slabe.

(C) La oamenii cu reactii empatice puternice este mai mica posibilitatea de a avea bune aptitudini de rationament moral decāt la oamenii cu reactii empatice slabe.

(D) Principiile morale sunt greu de īnvatat.

(E) Caracterul moral al unei actiuni trebuie judecat mai curānd din punctul de vedere al intentiei care a stat la baza sa decāt din punctul de vedere al consecintelor sale.

39. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, submineaza cel mai mult concluzia trasa de al doilea grup de psihologi?

(A) Copiii studiati de al doilea grup de psihologi au dat dovada de un nivel ceva mai īnalt de rationament moral cānd erau odihniti decāt atunci cānd erau obositi.

(B) Adultii care raspund la dileme morale ipotetice dau dovada de un nivel mult mai īnalt de rationament moral decāt copiii care au raspuns la aceleasi dileme morale ipotetice.

(C) Copiii studiati de cel de-al doilea grup de psihologi au dat dovada  de un nivel ceva mai īnalt de rationament moral ca raspuns la dileme ipotetice care implicau adulti decāt ca raspuns la dileme ipotetice care implicau copii.

(D) Īn situatiile īn care apar dileme morale reale, copiii dau dovada de un nivel de rationament moral mult mai īnalt decāt cel al copiilor care, īn studiul celui de-al doilea grup de psihologi, au raspuns numai la dileme ipotetice.

(E) Unii adulti care raspund la dileme morale ipotetice rationeaza cam la acelasi nivel ca si copiii care raspund la aceleasi dileme morale ipotetice.


Un criminolog: Cei care propun o lege prin care sentinta cu īnchisoarea pe viata sa fie obligatorie pentru orice infractor care are mai multe condamnari pentru infractiuni grave sustin ca acest lucru ar fi o lovitura data infractorilor de cariera. Īn realitate, totusi, putini recidivisti ajung sa fie condamnati pentru alte fapte decāt īncalcari minore ale legii.

40.  Care dintre enunturile de mai jos este sprijinit cel mai mult de afirmatiile criminologului, daca acestea sunt adevarate?

(A) Sentintele aplicate majoritatii recidivistilor nu ar fi afectate de propunerea legislativa, daca aceasta ar intra īn vigoare.

(B) Multi infractori primari sunt condamnati atāt pentru infractiuni grave, cāt si pentru īncalcari minore ale legii.

(C) Este foarte redusa posibilitatea ca persoanele care nu au fost niciodata condamnate pentru o infractiune minora sa devina infractori de cariera.

(D) Cei mai multi oameni care au savārsit infractiuni grave nu sunt condamnati decāt pentru īncalcari minore ale legii.

(E) Daca propunerea legislativa ar deveni lege, ea nu ar creste cu adevarat numarul de sentinte cu īnchisoarea pe viata.


Mioara: Te īnseli cānd afirmi ca problema autenticitatii tabloului este o chestiune de fapt. Tu s-ar putea sa crezi ca tabloul este autentic, dar aceasta este o opinie si nu un fapt. Expertii nu sunt de acord daca tabloul este sau nu autentic.

Pavel: Daca un tablou este frumos sau nu este doar o chestiune de opinie, dar nu este o chestiune de opinie si cine l-a pictat. Un tablou fie este autentic, fie nu este. Asadar autenticitatea tabloului este o chestiune de fapt.

41. Care dintre urmatoarele variante descrie cel mai exact rolul jucat īn argumentatia lui Pavel de afirmatia ca este doar o chestiune de opinie daca un tablou este frumos sau nu?

(A) Este oferita ca o modalitate de a īi da dreptate Mioarei īn sensul ca tabloul s-ar putea sa nu fie autentic.

(B) Este prezentata ca o respingere a punctului de vedere al Mioarei ca autenticitatea tabloului este o chestiune de opinie.

(C) Este folosita pentru a clarifica ce īntelege Pavel prin "chestiune de fapt", prin contrast cu o chestiune de opinie.

(D) Este punctul de vedere pe care argumentatia lui Pavel trebuie sa-l respinga pentru a ajunge la concluzia sa.

(E) Este concluzia argumentatiei lui Pavel.


Īn general, pentru oricare doua specii de animale, specia la care raportul dintre masa creierului si cea a corpului e mai mare va fi mai inteligenta. Totusi, s-a stabilit ca multi mari matematicieni au creiere considerabil mai mici relativ la masa lor corporala, decāt omul obisnuit. De aici reiese ca, desi raportul dintre masa creierului si cea a corpului este un indicator demn de īncredere al inteligentei īntre specii diferite, acelasi lucru nu mai este adevarat si īn cadrul aceleiasi specii.

42. Care dintre urmatoarele enunturi este o presupunere ceruta de rationamentul de mai sus?

(A) Raportul dintre masa creierului si cea a corpului este indicatorul cel mai demn de īncredere al inteligentei īntre specii diferite de animale.

(B) Nu exista diferente fiziologice notabile īntre membrii aceleiasi specii care sa arate intr-un mod demn de īncredere care dintre ei este mai inteligent.

(C) Exista unii mari matematicieni cu un raport relativ scazut īntre masa creierului si cea a corpului si care sunt mai inteligenti decāt omul obisnuit.

(D) Raportul dintre masa creierului si cea a corpului la oameni nu are nici o legatura cu aptitudinile la matematica.

(E) Raportul dintre masa creierului si cea a corpului īn interiorul unei specii de animale tinde sa nu varieze mult.


Un politolog: Desi alegatorii au dreptul prin lege de a sti ce fac cei pe care i-au ales, trebuie sa existe si unele limite ale accesului publicului la amanuntele functionarii procesului legislativ. Legiuitorii primesc prea putine laude pentru ca ajung la solutii de compromis, dar o multime de critici pentru ca nu-si respecta principiile si astfel devin mai putin dispusi sa-si modifice pretentiile astfel īncāt legislatia necesara sa poata fi adoptata.

43. Care anume dintre urmatoarele principii, daca ar fi valid, ar sprijini cel mai mult rationamentul politologului?

(A) Legislatia trebuie redactata astfel īncāt sa urmareasca binele tuturor cetatenilor si nu doar pe al cātorva dintre ei.

(B) Restrāngerea anumitor drepturi prevazute de lege este acceptabila daca prin aceasta procesul politic devine mai eficient.

(C) Numai legiuitorii fara principii pot ajunge la compromisuri īntre factiuni cu interese la fel de puternice.

(D) Procesul legislativ trebuie astfel gāndit īncāt sa reduca la minimum lipsa de transparenta la nivelul autoritatilor īn stat.

(E) Legiuitorii trebuie laudati pentru ajungerea la compromisuri care faciliteaza votarea unor acte normative necesare.


Un articol de ziar: Ministerul Sanatatii nu poate oferi o explicatie pentru recenta constatare ca de-a lungul timpului o crestere cu 10% a pretului tigarilor a dus la o reducere cu 5% a numarului fumatorilor. Aceasta constatare este surprinzatoare pentru ca se stie ca tigarile dau o dependenta puternica si numeroase studii au aratat ca o crestere a pretului tigarilor nu determina aproape niciodata oamenii sa se lase de fumat.

44. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, sprijina cel mai mult explicarea faptului ca o crestere a pretului tigarilor a redus numarul fumatorilor?

(A) Cresterea de 10 % a venit dupa o alta crestere, recenta, de 15 %.

(B) Masura īn care tigarile dau dependenta depinde de fiziologia creierului caracteristica speciei umane.

(C) Cresteri anterioare ale pretului au dus si ele, īn timp, la o reducere a numarului fumatorilor.

(D) Pe masura ce cresc preturile tigarilor, fumatorii tind sa fumeze mai putin si sa treaca la marci de tigari mai ieftine.

(E) Pe masura ce cresc preturile tigarilor, numarul anual de decese ale fumatorilor depaseste numarul anual de oameni care se apuca de fumat.


Unii muzicologi sustin ca muzica poate trezi īn ascultator sentimentul de mila. Dar din moment ce mila nu poate fi resimtita decāt daca exista cineva sau ceva de care sa-ti fie mila si, din moment ce nu exista decāt muzica pentru a fi obiectul milei ascultatorului, atunci, daca ceva este vrednic de mila, acel ceva este muzica īnsasi. A spune, īnsa, ca o bucata muzicala e vrednica de mila nu are nici un sens; asadar, muzica nu poate trezi sentimentul de mila īn ascultator.

45. Care anume dintre rationamentele de mai jos este cel mai asemanator ca structura de argument cu rationamentul de mai sus?

(A) Unii oameni sustin ca se poate estima calitatea vietii unui om īnsumānd toate aspectele pozitive si scazānd toate aspectele negative ale vietii sale. Asta īnseamna ca este posibil sa atribui o valoare numerica unor lucruri cum ar fi sanatatea si bunastarea emotionala; dar īncercarea de a atribui valori numerice unor asemenea lucruri este un nonsens. Asadar, calitatea vietii nu poate fi masurata īn acest fel.

(B) Astronomii folosesc fotografia color pentru a masura temperatura stelelor. Folosirea fotografiei color implica faptul ca obiectul fotografiat are culoare. Dar nu are nici un sens sa vorbim de culoarea stelelor deoarece stelele sunt nori de gaz. Asadar, fotografiile īn culori ale stelelor trebuie ca arata altceva decāt culorile stelelor.

(C) Unii statisticieni prezic evenimente viitoare prin observarea evenimentelor din trecut; aceasta cere extrapolarea pe baza trecutului. Desi este imposibil sa faci preziceri suta la suta exacte prin extrapolare, multe preziceri se pot face cu un grad rezonabil de īncredere. Asadar, acesti statisticieni au o justificare pentru prezicerea viitorului.

(D) Adesea oamenii sunt preocupati sa stie daca stiinta si religia sunt compatibile. Aceasta chestiune presupune ca stiinta si religia se ocupa de aceleasi probleme. Dar multi oameni considera ca stiinta si religia nu se ocupa de aceleasi probleme, chiar daca par sa o faca. Asadar, multi oameni pot sa creada atāt īn stiinta cāt si īn religie.

(E) Unii autori īsi imagineaza cum ar fi viata daca oamenii ar putea sa locuiasca pe planete īndepartate. Ei sustin ca a ajunge sa locuim pe acele planete este o consecinta inevitabila a cercetarii stiintifice actuale. Dar este absurd sa credem ca oamenii chiar vor ajunge sa locuiasca pe alte planete. Asadar, trebuie sa fie gresit sa sustii ca aceasta decurge inevitabil din cercetarea stiintifica actuala.


Margareta ar fi putut sa fure masina lui Iancu din parcare numai daca ar fi stiut unde este parcata. Dar Iancu sustine ca nu i-a spus unde era parcata masina. Daca el spune adevarul, ea nu avea de unde sa stie daca nu īl urmarise cānd īsi parca masina. Numai ca ea nu l-a urmarit. Asa ca, fie Iancu i-a spus Margaretei unde si-a parcat masina, fie altcineva a furat masina lui Iancu.

46. Care dintre urmatoarele presupuneri permite sa se traga īn modul cel mai exact concluzia de mai sus?

(A) Daca Iancu i-a spus Margaretei unde era parcata masina, Margareta nu a furat masina.

(B) Daca Iancu i-a spus Margaretei unde era parcata masina, ea ar fi putut sa o fure din parcare.

(C) Iancu nu putea sa-i fi spus Margaretei  unde era parcata masina.

(D) Altcineva, si nu Margareta, a urmarit unde si-a parcat Iancu masina.

(E) Cineva a furat masina lui Iancu din parcare.


Componentele importante ale muncii oricarui profesor universitar sunt nu numai predarea de cursuri, ci si cercetarea, publicarea si prelegerile sustinute īn fata colegilor si a publicului. De aceea, profesorii universitari care predau bine cursuri, dar nu se angajeaza si īn alte activitati academice, de regula, nu primesc numirea definitiva la catedra.

47. Care anume dintre variantele de mai jos este sustinuta cel mai puternic de afirmatiile de mai sus, daca acestea sunt adevarate?

(A) Profesorilor universitari care nu neglijeaza parti importante ale muncii lor, de regula, nu li se refuza numirea definitiva la catedra.

(B) Unor profesori universitari li s-a refuzat numirea definitiva la catedra desi se achitasera bine de o mare parte a īndatoririlor lor de munca.

(C) Profesorii universitari care nu se ocupa de alte activitati academice, de regula, predau bine la curs.

(D) Profesorii universitari care s-au implicat īn cercetare, publicare si prelegeri īn fata colegilor si a publicului primesc, de regula,  numirea definitiva la catedra.

(E) Predarea de cursuri este cea mai putin importanta parte a muncii unui profesor universitar.


Odata ce copiii īncep sa citeasca, cel mai natural mod īn care ei īsi īnsusesc cuvinte noi este rezultatul indirect al citirii unor texte dificile, care le pun probleme. Principala alternativa - īnvatarea directa de cuvinte noi - este mai putin naturala; majoritatea oamenilor tind sa nu faca asa. Copiii īntre sase si treisprezece ani īnvata mii de cuvinte noi īn fiecare an, īn cea mai mare parte din citit; ponderea studiului direct este de sub o zecime din totalul cuvintelor nou īnvatate. Asa ca īnvatarea de catre elevii mici a cuvintelor noi prin studiu direct trebuie ca e ineficienta.

48. Care dintre urmatoarele variante, daca este adevarata, slabeste cel mai serios rationamentul de mai sus?

(A) Expertii nu sunt de acord cu numarul estimat de cuvinte pe care le īnvata īn mod normal copiii īntre sase si treisprezece ani.

(B) Copiii pot īnvata cuvinte noi urmarind conversatiile īntre adulti si de la televizor.

(C) Citirea textelor dificile poate lasa uneori neclaritati cu privire la īntelesul anumitor cuvinte.

(D) Copiii īntre sase si treisprezece ani petrec mult mai mult timp citind decāt īnvatānd direct cuvinte noi.

(E) Adultii care de obicei citesc texte dificile nu prea īnvata astfel multe cuvinte noi.


Un istoric: Pentru ca o democratie sa faca fata cu succes propriilor provocari, cetatenii sai trebuie sa cunoasca ceva istorie. Totusi, constiinta istorica larg raspāndita este inevitabil distorsionata, pentru ca majoritatea oamenilor īnvata istorie din povestiri de popularizare care mentin treaz interesul cititorului, pretinzānd ca o māna de eroi faimosi si de ticalosi notorii au faurit īntreaga istorie.

49. De care anume dintre presupozitiile de mai jos depinde rationamentul istoricului?

(A) Constiinta istorica este distorsionata de conceptia ca eroii faimosi sau ticalosii notorii au fost doar o māna de oameni.

(B) Istoria ca poveste distorsioneaza inevitabil realitatea istorica.

(C) Majoritatea povestirilor istorice sustin interesul cititorului pretinzānd ca o māna de eroi faimosi si de ticalosi notorii au faurit īntreaga istorie.

(D) Numai povestirile scrise cu un alt scop decāt acela de a mentine treaz interesul cititorului pot transmite o constiinta istorica nedistorsionata.

(E) Ideea ca o māna de eroi faimosi si de ticalosi notorii au faurit īntreaga istorie distorsioneaza istoria.


Reclama: De fiecare data cānd folositi cardul dumneavoastra X pentru a cumpara ceva, acumulati puncte de credit la Worldwide Airlines proportional cu costul cumparaturii. Aceste puncte de credit pot fi folosite apoi pentru a reduce costul biletelor dvs. la Worldwide Airlines. Astfel, cu acest nou program va puteti permite cumparaturi pe care nu vi le puteati permite mai īnainte: banii economisiti la biletele de avion sunt bani pe care īi puteti cheltui pentru aceste cumparaturi!

50. Pe care anume dintre urmatoarele presupozitii se bazeaza rationamentul din reclama?

(A) Unele dintre destinatiile catre care ar fi posibil sa calatoriti sunt deservite de linii aeriene care se afla īn concurenta cu Worldwide Airlines.

(B) Soldul cumparaturilor pe care le puteti trece pe cardul X face obiectul unei rate a dobānzii aflate sub medie.

(C) Cumparaturile pe care le faceti īn mod normal sunt invariabil de la magazine care accepta cardul X.

(D) Puteti acumula un cuantum de puncte de credit la Worldwide Airlines care sa fie cel putin la fel de mare ca valoarea oricaror cumparaturi potentiale pe care nu vi le puteati permite mai īnainte.

(E) Este posibil sa calatoriti catre cel putin una dintre destinatiile deservite de Worldwide Airlines.

Bibliografie

Michael Walsh, "American Schubert", ©septembrie 1994 detinut de Time Inc.

Jurnalul de Studii Canadiene, ©1992 detinut de Jurnalul de Studii Canadiene.













Document Info


Accesari: 5592
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )