Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

Transporturi












ALTE DOCUMENTE

Tehnologii moderne de transport
GEOMETRIA NAVEI
TRANSPORTUL MARITIM
TRANSPORTUL AERIAN
Depozitarea marfurilor
ASIGURARILE IN TRANSPORTURI
TRANSPORTUL FEROVIAR
Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

1.0  Sisteme fixe de stingere a incendiilor

Dupa modul de operare, instalatiile de stingere a incendiilor pot fi impartite in doua categorii, respectiv de suprafata si volumice. Primele trimit la suprafata incendiului substante stingatoare, care racesc sau opresc alimentarea cu aer a zonei de ardere impiedicand formarea gazelor combustibile si reaprinderea lor. In grupa de stingere volumica intra cele care umplu volumul liber al incaperii cu substante care nu intretin arderea, precum aburul, gazele inerte sau spuma foarte usoara. Indiferent de tipul lor, instalatiile de stingere de la bordul navelor, trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:




•          Sa fie astfel dispuse incat sa tina seama de potentialul de producere a incendiului in incaperile

protejate;

•          Sa fie oricand gata de functionare, indiferent daca nava se afla in stationare sau in mars;

•          Sa nu favorizeze prin functionarea lor intensificarea arderii;

•          Sa fie sigure in functionare si sa aiba vitalitate ridicata;

•          Sa actioneze asupra incendiului astfel incat sa excluda posibilitatea reaprinderii;

•          Sa aiba mijloace de actionare locala si de la distanta precum si posibilitati de control;

•          Sa nu fie periculoase pentru oameni;

•          Sa nu provoace corodarea sau afectarea instalatiilor si constructiilor, cu care intra in contact,

•          Eliberarea mediului de gaz sa se faca automat;

•          Substantele utilizate pentru stingere sa nu produca gaze toxice.

1.1  Sisteme de stingere cu efect de racire - Instalatii de stins incendiul cu jet de apa

Actioneaza de la distanta asupra focarelor de incendiu cu jeturi cinetice de apa, cu debite cuprinse intre 2 si 6 l/s  si sunt compuse din urmatoarele elemente:

Pompe de incendiu sunt de obicei  electro-pompe centrifugale verticale, cu capacitatea intre 40 m3/h si 200 m3/h, care imping apa pe coloana cu o forta de pana la 6 Kgf/cm2.          La navele de pasageri si similare lor, cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 4000 tdw, sunt prevazute cel putin 3 pompe de incendiu iar la cele cu un tonaj mai mic de 4000 tdw, 2 pompe. (cerinta SOLAS). Atunci cand nava e in mars, pompele de incendiu trebuie testate saptamanal, atat in cadrul unui program separat de mentenanta, cat si in cadrul exercitiilor de tip drill. Testul trebuie sa includa verificarea comenzilor locale si de la distanta, precum si presiunea de refulare. La navele de peste 6000 tdw, presiunea minima cu doua furtunuri cu ajutajele montate si o pompa in functiune trebuie sa fie de cel putin 2,8 bar.        

Racord international. Navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 500 tdw trebuie sa dispuna la bord de cel putin un racord international de legatura cu uscatul, corespunzator Fire Safety System

 

Code pentru a facilita cuplarea instalatiei la alte mijloace de stins incendiu cu apa (de la alta nava sau de la alte mijloace cum ar fi masini de pompieri sau instalatii portuare specializate).

Hidranti. Numarul si amplasarea hidrantilor de incendiu sunt stabilite astfel incat sa asigure furnizarea a cel putin doua jeturi de apa ce nu pleaca din acelasi hidrant, unul din jeturi fiind furnizat de un furtun dintr-o singura bucata, care pot fi dirijate spre orice punct al navei accesibil in mod normal echipajului sau pasagerilor in timpul navigatiei si in orice punct al oricarei incaperi de marfa cand aceasta este goala, al oricarei incaperi ro-ro sau al oricarei incaperi pentru vehicole, in acest ultim caz, cele doua jeturi trebuind sa atinga orice punct al incaperii, fiecare provenind de la un furtun dintr-o singura bucata iar hidrantii sa fie amplasati langa caile de acces ale incaperilor protejate. In plus, pentru navele de pasageri, Codul FSS impune ca numarul si amplasarea hidrantilor in incaperile de locuit, de serviciu si de masini sa fie astfel stabilite incat cerintele impuse mai sus, sa poata fi indeplinite cand toate usile etanse si toate usile peretilor zonelor verticale principale sunt inchise. O atentie speciala trebuie acordata acestora in cadrul programului de verificare si intretinere.

Furtunuri. Furtunurile de incendiu sunt fabricate din materiale nedegradabile aprobate de Administratie si trebuie sa aiba o lungime suficienta pentru a putea proiecta un 323c28d jet de apa in oricare din spatiile care ar necesita acest lucru. Fiecare furtun este prevazut cu o teava de refulare de mana si cuplajele necesare. Furtunurile de incendiu impreuna cu toate sculele si accesoriile necesare, trebuie sa fie mentinute gata de utilizare si la vedere, in apropierea hidrantilor sau a racordurilor de incendiu. In spatiile interioare ale navelor de pasageri care transporta mai mult de 36 persoane, furtunurile de incendiu trebuie sa stea in permanenta cuplate la hidranti. Furtunurile de incendiu vor avea o lungime de cel putin 10 m dar nu mai mult de :

o          15m in incaperile de masini,

o          20m in alte incaperi sau punti deschise,

o          25m pentru puntile deschise de pe navele cu o latime de  peste 30m.

Ajutajele. In functie de tipul jetului care poate fi refulat se deosebesc trei tipuri de ajutaje : cu jet compact, care se folosesc pe puntile exterioare, cu jet imprastiat, ce se folosesc la puntile interioare si C.M. in combinatie cu cel cu jet compact si cu jet combinat, folosite la interioare si in C.M.

1.2  Instalatii de stins incendiul cu sprinklere

Instalatiile automate cu sprinklere, sunt printre cele mai eficiente sisteme de actiune contra incendiului, care folosesc drept agent de stingere apa si care constau in principal in mijloace de protectie cu functie complexa care detecteaza, localizeaza, semnalizeaza incendiul si intra automat in functiune pentru anihilarea actiunii distructive a acestuia.

Superioritatea lor asupra celorlalte sisteme automate de protectie cu apa este determinata in primul rand de faptul ca sprinklerele se declanseaza individual si actioneaza numai asupra ariei incendiate, evitand astfel aplicarea inutila a apei asupra zonelor necuprinse de incendiu.

Se bazeaza pe racirea suprafetei carburante cu un curent de particule de apa creat automat cu ajutorul unor capete de pulverizare tip sprinkler. Instalatia se monteaza in cabine birouri, saloane, sufragerii precum si in coridoarele care comunica cu aceste incaperi. Instalatiile tip sprinkler sunt obligatorii pentru navele de pasageri si cele similare lor si se compun in principiu din urmatoarele elemente principale:

          hidrofoare

          retele de conducte ramificate sau inelare,

          capete sprinkler (duze de refulare) care se deschid la o temperatura definita,

          aparate de control si semnalizare,

          racorduri pentru cuplarea pompelor mobile de incendiu.

 

Modul de functionare este urmatorul: sursele de alimentare tin permanent sub presiune retelele de conducte pe care sunt montate capetele sprinkler.

Gazele calde emanate de incendiu se ridica si se acumuleaza la partea superioara a incaperii, formand in jurul sprinklerului un strat cu temperatura ridicata. Preluand caldura prin convectie si radiatie de la mediul spatiului incendiat, dispozitivele de inchidere ale sprinklerelor situate deasupra zonei de ardere se incalzesc treptat si in timp relativ scurt se deschid la atingerea temperaturii nominale de declansare.

Odata eliberat orificiul de curgere, apa este proiectata sub forma de picaturi dispersate asupra focarului. Actiunea instalatiei este operativa si proportionala cu gradul de dezvoltare a incendiului. Pentru identificarea usoara a focarului precum si din alte considerente functionale, instalatiile mari se impart in sectoare (zone) deservite fiecare de cate un aparat de control si semnalizare.

Exista trei categorii de sisteme sprinkler:

•          Sisteme conventionale cu presiune scazuta (watersprinkler system) unde presiunea de lucru este

sub 10 bar (un sprinkler acopera cca 9 m2  suprafata podea)

•          Sisteme cu presiune medie (watermist system). Presiunea de lucru este cuprinsa intre 10 si 40

bar iar consumul de apa reprezinta cel mult 50-70% din cel al sistemelor conventionale (suprafata acoperita de un cap sprinkler 16 m2)

•          Sisteme de inalta presiune (hi - fog system), sunt cele mai eficiente sisteme de sprinklere si in

comparatie cu sistemele clasice, prezinta urmatoarele avantaje:

* Particulele de apa sunt emise sub forma de ceata, fiind nonconductive electric.

* Cantitatea de apa utilizata este mult mai mica,

* Pericolul acumularii de apa in spatiile interioare  este scazut,

* Puterea de penetrare mult mai mare,

* Eficacitate sporita,

* Efect de racire extrem de ridicat,

* Suprafata de podea acoperita de o duza, 25 m2

* Diametrul tubulaturilor de drenaj si cel al tubulaturilor instalatiei este mult mai mic.

Functionare: La detectarea incendiului, o pompa de inalta presiune sau un gaz presurizat intr-o baterie de butelii, asigura impulsul apei la o presiune cuprinsa intre 40 si 200 bar catre duzele de pulverizare. Constructia speciala a acestora, favorizeaza dispersia particulelor de apa cu un diametru de 50-120΅m, in timp ce presiunea extrem de ridicata asigura o penetrare eficienta si o rapida racire a materialelor combustibile implicate in incendiu.

In imaginile de mai sus sunt prezentate : un compartiment de masini protejat cu HI-FOG, o baterie de butelii cu agent (gaz) propulsor, o duza de ceata tip sprinker.

1.3  Sisteme de stingere cu efect de inabusire - Instalatii de stingere cu bioxid de carbon.

CO2 este eficient in stingerea incendiilor de mici dimensiuni, in principal cele de natura electrica, dar si in cazul incendiilor mari, in compartimente inchise.

CO2 ca agent de stingere are urmatoarele calitati: eficienta ridicata, neagresiv fata de obiectele si materialele stinse, capacitate de penetrare ridicata, rau conducator de electricitate, conservare indelungata, insensibil la actiunea temperaturilor scazute.

Domenii de utilizare ca agent de stingere:



          Depozite de materiale, magazii de marfa,

          Masini si instalatii electrice aflate in incaperi inchise,

          Transformatoare si generatoare electrice, statii de distributie.

Instalatiile de stingere cu CO2 se impart in doua categorii :

          Instalatii de inalta presiune, unde CO2 este stocat in butelii in stare lichida

la temperatura mediului ambiant. La o temperatura de 21°C, presiunea in butelii este de cca 58 bar.

          Instalatii de joasa presiune, unde CO2 este stocat in rezervoare mari la

temperatura de cca - 20°C si la o presiune de cca 20 bar.

Atunci cand CO2 este lansat dintr-un stingator, temperatura lui poate atinge valori chiar mai mici de - 78°C. In ciuda acestui lucru, CO2 nu are efect de racire. Asta inseamna ca daca materialul implicat in incendiu nu este racit sub temperatura de aprindere, exista riscul ca acesta sa se reaprinda.

Stingerea prin inundarea unui compartiment cu CO2 se va adopta atunci cand folosirea altor mijloace de stingere nu este eficace.

*Atunci cand se initiaza semnalul de alarma de declansare a instalatiei, compartimentul respectiv trebuie evacuat rapid.

*CO2  nu va fi admis in compartiment pana ce acesta nu este evacuat complet,

*Instalatia nu va fi activata decat cu permisiunea comandantului navei si a sefului mecanic sau a persoanelor imputernicite de catre acestia.

*Inainte de a fi inundat cu CO2, compartimentul trebuie inchis etans si ventilatia trebuie oprita.

In paralel cu alarmarea echipajului se demareaza procedurile de lansare a bioxidului de carbon in spatiile vizate dupa cum urmeaza:

          Oprirea ventilatiei,

          Inchiderea etansa a spatiilor,

          Stoparea utilajelor in functiune din compartimentele respective,

          Evacuarea oamenilor din aceste spatii,

          Efectuarea prezentei (nu se lanseaza instalatia daca cineva este lipsa la apel pana nu

se afla situatia exacta),

          Lansarea CO2

          Observarea evolutiei focului,

          Supravegherea compartimentelor adiacente,

          Operatiuni post stingere.

1.4  Sisteme de stingere cu efect de inabusire -Instalatii de stingere cu spuma

Un sistem de stingere cu spuma consta in principal dintr-un rezervor in care se afla agent spumant concentrat si un ansamblu de tubulaturi, manici, aplicatoare si elemente de conexiune la instalatia generala de stingere cu apa. Apa de la hidrantii navei, prin intermediul unui distribuitor, antreneaza o cantitate de aer si spumant, intr-o proportie corecta (exista posibilitatea reglarii la distribuitor), rezultatul fiind obtinerea unei solutii apoase de spuma cu concentratia dorita, trimisa prin liniile instalatiei, catre monitoarele aplicatoare. La punerea in functiune a instalatiei, jetul nu trebuie orientat catre incendiu intrucat pana la formarea spumei,  la monitor va aparea apa.

Atunci cand se actioneaza cu spuma, aceasta trebuie directionata pe o suprafata verticala adiacenta la foc, permitandu-i deopotriva sa se disipe si sa se scurga pe aceasta, asternandu-se pe lichidul care

 

arde precum o patura, impiedicand alimentarea cu oxigen a focului. Directionarea directa a jetului de spuma asupra focului, ar putea antrena lichid inflamabil si ar implica in acest fel in procesul de ardere si alte materiale combustibile , consecinta imediata fiind extinderea focului.

1.5  Sisteme cu efect inhibitor –Instalatii de stingere cu pulberi chimice

Rezultatele excelente obtinute in stingerea unor incendii de mari proportii implicand gaze sau lichide combustibile, posibilitatile bune de conservare, simplitatea instalatiei, fac ca pulberile stingatoare sa constituie un agent de stingere deosebit de eficace. Componentul de baza al majoritatii pulberilor stingatoare este bicarbonatul de sodiu, sulfatul de potasiu sau mono-fosfatul de amoniu. Trebuie mentionat insa ca pulberea cea mai eficace este cea pe baza de bicarbonat de potasiu ce este cu 30% pana la 50 mai eficienta decat cea pe baza de bicarbonat de sodiu.

Pulberile stingatoare si produsele de descompunere nu sunt periculoase pentru sanatatea omului, ele protejeaza persoanele care actioneaza la stingerea incendiului impotriva radiatiei termice emisa de focar si nu au influenta coroziva asupra materialelor cu care vin in contact.

Este totusi de mentionat ca pulberile stingatoare au un efect de racire neglijabil, lucru de care trebuie intotdeauna sa se tina seama, dupa stingere existand pericolul reaprinderii.

Acest gen de instalatii se intalnesc in special in cazul navelor ce transporta gaze lichefiate

Pornirea de la distanta se poate face automat (actionare pneumatica sau mecanica) si manual, din oricare post de stingere iar aplicarea pulberii are loc in cel mult 30 secunde dupa deschiderea buteliei de pornire din postul de stingere cel mai indepartat.

1.6  Instalatii de stingere in bucatarii

Conform Codului FSS, echipamentul pentru gatit trebuie prevazut cu urmatoarele elemente de protectie:

          O instalatie automata sau manuala de stingere a incendiului conform standardelor internationale acceptate,

          Un termostat principal si unul de rezerva cu o alarma pentru alertarea utilizatorului in cazul unei defectiuni ,

          Dispozitiv pentru oprirea automata a alimentarii cu energie electrica la activarea instalatiei de stingere a incendiului,

          O alarma pentru indicarea functionarii instalatiei de stingere a incendiului, situata in bucataria in care este instalat echipamentul,

          Comenzi pentru functionarea manuala a instalatiei de stingere care sa fie vizibil afisate in vederea utilizarii imediate de catre echipaj.

Agentul de stingere utilizat trebuie sa aiba urmatoarele calitati :

•          sa nu fie toxic,

•          sa fie un agent curat adica sa nu rezulte reziduuri in urma utilizarii lui,

•          sa aiba eficienta mare de stingere.

2.0  Stingatoare de incendiu portabile

Stingatoarele portabile constituie prima linie de aparare impotriva focului. Majoritatea incendiilor au un inceput de mica amploare iar o actiune prompta si hotarata cu un stingator sau mai multe in paralel poate pune rapid capat unei situatii care ar deveni altfel foarte periculoasa.

 

Stingatorul este un aparat de stingere actionat manual, care contine o substanta stingatoare (apa, spuma, pulbere, CO2), ce poate fi refulata si dirijata asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii unui gaz (Azot sau CO2).

Pe timpul exercitiilor de incendiu, echipajul trebuie sa primeasca instructiuni clare referitoare la utilizarea diverselor tipuri de stingatoare si sa participe la demonstratii practice, prin descarcarea prin rotatie a unor stingatoare, in scopul dobandirii de experienta si incredere in sine si in aparatul respectiv. Fiecare stingator trebuie marcat corespunzator printr-o eticheta dintr-un material durabil si care sa cuprinda urmatoarele informatii: numele fabricantului, pictograme cu clasele de foc pentru care este recomandat, text si pictograme cu indicatii de utilizare, tipul si cantitatea de agent de stingere, termen de utilizare, detalii referitoare la autorizare.




In imaginea alaturata se prezinta principalele elemente ale unui stingator de incendiu portabil cu butelie de presurizare aflat in dotarea tuturor navelor de ape interioare si maritime din toata lumea, elementele constitutive principale fiind notate sugestiv pe desen. Aceasta constructie este comuna atat pentru stingatoarele cu apa, cat si pentru cele cu pulberi chimice si spuma mecanica.

Stingatorul cu pulberi chimice. Fiecare stingator cu pulberi are o capacitate de cel putin 5 kg conform Codului FSS.

Pot fi cu presurizare interna sau cu butelie de gaz ca si in figura. De regula la duza de evacuare 3 este conectat un furtun terminat cu un ajuataj din plastic. Distanta de refulare este 3 – 9 m functie de marimea stingatorului.

Un caz particular il reprezinta stingatoarele a caror  capac este strabatut de un cui perforator, mentinut in pozitie de repaos prin intermediul unui arc tensionat, ca in imaginea de mai jos: Evacuarea pulberii din stingator se face prin teava sifon. Punerea in functiune se face in modul urmator:

•          Se transporta stingatorul la locul interventiei,

•          Se aseaza stingatorul jos, se extrage siguranta si se rupe sigiliul,

•          Se ridica stingatorul, se apuca ferm furtunul si se indreapta catre baza flacarii,

•          Se apasa clapeta de actionare sau se loveste ciuperca cuiului percutor cu mana libera

* Furtunul trebuie dirijat in functie de evolutia procesului de stingere.

* Se actioneaza stand cu spatele la curentii de aer.

* Se directioneaza jetul catre baza focarului.

Stingatorul cu spuma Acest tip de stingatoare sunt cele mai eficiente mijloace de stingere pentru incendiile de mica anvergura in cazul produselor de hidrocarburi.

La fel ca si in cazul prezentat mai sus, spumantul concentrat din butelia stingatorului, poate fi presurizata permanent cu azot (gradul de presurizare este indicat de un manometru amplasat pe capul stingatorului), sau nepresurizata, dar avand o butelie incarcata cu gazul propulsor (bioxidul de

 

carbon). In acest din urma caz, presiunea din butelie trebuie verificata anual, ceea ce insa nu implica schimbarea incarcaturii, aceasta avand de regula un termen de valabilitate de minimum 5 ani. La actionarea clapetei, gazul propulsor antreneaza spuma prin tubul ascendent si furtunul de refulare catre baza focarului. De subliniat ca acest gen de stingatoare au ca terminatie a furtunului un ajutaj cu orificii radiale, care are rolul de a antrena o cantitate de aer care sa permita un grad ridicat de infoiere a spumei (uzual 4 – 8).

Stingatorul cu CO2

Fiecare stingator cu bioxid de carbon aflat la bordul unei nave trebuie sa aiba o capacitate de cel putin 5 kg conform Codului FSS.

Acest tip de stingator face parte din grupa stingatoarelor cu gaze inerte si este un recipient sub presiune de forma cilindrica de capacitati variabile. Agentul de stingere este bioxidul de carbon stocat in recipient sub forma lichida.

Functionare:

Apasarea clapetei, duce la ridicarea supapei de pe orificiul de descarcare si eliberarea caii de descarcare a agentului de stingere catre difuzorul situat la capatul furtunului.  In difuzor datorita fenomenului de detenta (gazul comprimat trece de la volum mic si presiune mare, la volum mare si presiune mica), temperatura CO2 scade sub punctul de solidificare -78,5C, acesta fiind evacuat sub forma de zapada carbonica. Verificarea starii de incarcare se face prin cantarire, stingatorul avand inscriptionate greutatea neta si bruta. La pierderi de cca. 20-25% butelia se va inlocui. Aceste tipuri de stingatoare se folosesc pentru stingerea incendiilor de la instalatii si transformatoare electrice, lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate scazuta, incendii izbucnite in spatii inchise, etc.

 

Stingatorul cu agenti chimici lichizi (Wet Chemical Extinguisher) pentru clasa K (bucatarii si restaurante) care implica in principal uleiuri de gatit nesaturate si care au o mare capacitate de stingere in principal datorita efectului de racire si inhibitie chimica.

Agentul de stingere este constituit din amestecuri de acetat de potasiu, citrat de potasiu si  saruri de potasiu cu PH scazut si care nu lasa reziduuri chimice la locul actiunii care sa trebuiasca a fi curatate ulterior. Modul de constructie a aplicatorului, are menirea de a tine pe cel ce face interventia, la distanta sigura fata de foc.

Stingatorul cu apa presurizata (Stored Pressure Water Fire Extinguisher). Apa sub presiune este pulverizata cu putere in particule foarte mici. Avand un foarte bun efect de racire si penetrare, stingatoarele de acest tip sunt eficiente indeosebi pentru stingerea incendiilor de clasa A (in spatiul accommodation), nefiind recomandate pentru combaterea altor clase de foc.

Stingatoarele cu ceata de apa (Water Mist Fire Extinguisher). Au aparut ca o alternativa la stingatoarele cu halon, apa neavand potential agresiv fata de stratul de ozon. Agentul de lucru este apa distilata stocata intr-un recipient sub presiune. Particulele de apa cu diametre de ordinul micronilor si presiuni foarte mari, sunt non-conductiv electric si prin urmare acest gen de stingatoare pot fi folosite cu succes in stingerea incendiilor de clasa A  chiar si in spatii unde exista instalatii electrice.

Intretinerea stingatoarelor. Pentru garantia unei bune functionaari in orice imprejurare, ofiterul responsabil trebuie sa se preocupe de revizia periodica a elementelor de baza ale stingatoarelor, respectiv recipient, agent extinctor, mediu impulsor, accesorii, dupa cum urmeaza:

Stingatoarele trebuiesc mentinute si intretinute in concordanta cu recomandarile fabricantului si

 

indicatiile incluse in SOLAS Maintenance log. In acest jurnal trebuie inregistrate toate operatiunile de

intretinere ale fiecarui stingator iar etichete cu mentiunile respective for fi atasate la acestea (data

verificarii, semnatura celui care a facut operatiunea, etc)

In concordanta cu regulile societatilor de clasificare, perioada de serviciu a stingatoarelor este data de mentinerea presurizarii interne dar nu se extinde peste 5 ani. Dupa aceasta perioada ele trebuiesc reancarcate.

Stigatoare de incendiu transportabile

Stingatoarele de incendiu transportabile sunt acele echipamente care au o greutate mai mare de 20 kg si care pentru a putea fi deplasate la locul interventiei, sunt dotate de regula cu roti pentru usurinta manevrei care se face de regula de doi servanti. Acestea pot fi stingatoare cu bioxid de carbon, cu pulberi stingatoare sau cu spuma.

O ilustrare sugestiva a procedurilor incorecte/corecte de actiune cu singatoare in combaterea unui incendiu, este prezentata mai jos:

Aplicatoare de spuma mecanica.

Prezinta avantajul ca in caz de necesitate, se poate produce imediat agent de stingere cu spuma mecanica utilizand instalatia generala de stingere cu apa. Asa cum este prezentat in desen, agentul spumant concentrat aflat in recipienti cu diverse volume este preluat printr-un tub ejector si combinat cu o cantitate de apa si aer prin intermediul unui proportioner (amestecator de linie) functie de concentratia finala dorita a spumei mecanice. Atentie deosebita trebuie acordata termenului de garantie a spumantului concentrat precum si familiarizarii intregului echipaj cu modul de utilizare a unui astfel de echipament.

Ghid de utilizare in siguranta a stingatoarelor

•          Inainte de a incepe atacul asupra focului, testeaza daca stingatorul e functional,

•          Alege tipul corect de stingator functie de natura focului,

•          Fii sigur ca stii procedurile corecte de punere in functiune si actionare,

•          Asigura-te ca esti in siguranta tot timpul,

•          Ai grija, rapiditatea este esentiala dar este mai important e sa fii precaut si calculat

•          Asigura-ti sa ai tot timpul la indemana cel putin o cale de retragere si nu te apropia de foc mai mult decat este necesar,

 

Capitolul VIII  -  Echipamente de protectie folosite la stingerea incendiilor

1.0  Echipamentul pentru pompieri (Fireman`s outfits)

Toate navele sunt dotate cu cel putin doua echipamente complete de protectie tip pompier, depozitate in compartimente special destinate lor si in permanenta accesibile si gata de utilizare. Navele tip tanc si cele ce transporta marfuri periculoase, trebuie dotate suplimentar cu alte doua astfel de echipamente. Un echipament complet este compus din costum de protectie, ghete, casca, manusi, lanterna antiexplozie, secure, coarda calauza.

Costumul de protectie este confectionat din materiale ignifuge speciale, care protejeaza pielea de caldura radianta, de arsuri si oparire cu abur. Suprafata exterioara a costumului este impermeabila si prevazuta cu benzi reflectorizante.

Ghetele trebuiesc confectionate din materiale nonconductive din punct de vedere termic si electric si cu rezistenta mecanica si chimica ridicata.

Casca trebuie sa asigure protectia impotriva impactului mecanic, sa fie prevazuta cu vizor panoramic rezistent si guler de protectie.

Lanterna, sa fie de un tip aprobat si alimentata cu baterii cu o durata de lucru de cel putin trei ore.

Securea de pompier trebuie sa aiba coada dintr-un material neconductor pentru curentul electric si construita conform destinatiei.

Costumul de apropiere este confectionat dintr-un material aluminizat, fapt care ii confera un grad ridicat de termoreflexie, constituind o bariera termica impotriva caldurii emise prin radiatie si convectie. Pentru intervale scurte de timp poate rezista la temperaturi de 400-600°C. Se compune din gluga (capison) cu vizor, bluza, manusi, pantalon, cizme.



Costumul de protectie pentru patrundere  este confectionat dintr-o singura piesa, din materiale speciale, captusit la interior cu lana si kevlar si permite trecerea prin foc. In spate, costumul este prevazut cu o gluga ce permite echiparea prealabila cu aparatul de respirat

1.1  Aparatul de respirat cu aer comprimat

Dispozitivele de protectie a cailor respiratorii pot fi considerate ca o prelungire a aparatului respirator, motiv pentru care la analiza modului de protectie trebuie sa se tina seama de mecanismul de functionare al acestuia.

In conditiile desfasurarii diferitelor activitati, poluantii atmosferici din spatiile de lucru care actioneaza asupra cailor respiratorii variaza in limite foarte largi, de la agenti relativ nepericulosi dar “suparatori”, la agenti foarte periculosi generatori de intoxicatii grave.

Gradul de nocivitate al poluantilor atmosferici pentru aparatul respirator uman difera de la un agent la altul, fiind determinat de o serie de factori care se refera la cantitatea si concentratia activa a substantei, la actiunea cumulativa in organism, la timpul de expunere, la temperatura mediului de lucru, la particularitatile fiziologice. In anumite conditii omul poate trai intr-o atmosfera care contine mai putin oxigen decat in mod normal, astfel:

•          pana la 18% oxigen, omul respira in mod normal;

•          intre 18 si 15% oxigen, la muncile mai intense survin accidente de respiratie;

•          sub 15% nu se pot desfasura activitati fizice;

•          la 8-9% oxigen, omul nu mai poate trai decat culcat, evitand orice miscare care poate duce la un consum suplimentar de oxigen;

•          sub 8% oxigen, survine paralizia membrelor, pierderea constientei si apoi moartea.

Este important de semnalat ca omul nu-si poate da seama de scaderea concentratiei de oxigen, deoarece respiratia nu este reglata de oxigen, ci de bioxidul de carbon, care este un excitant al centrului nervos respirator.

In general, omul suporta bine pana la o concentratie de 4% dioxid de carbon in aerul de respiratie.

          La 4-5% bioxid de carbon se observa o accelerare a respiratiei.

          La 8% bioxid de carbon se produc ameteli si dureri de cap.

          La 9-10% bioxid de carbon survine pierderea constientei.

          Peste 10% bioxid de carbon survine moartea.

 

Prezenta in mediul respirator a unor compusi chimici (ce pot rezulta si din ardere) cum ar fi cianurile, amoniacul, hidrogenul sulfurat si multe altele, chiar in procente relativ reduse, pot duce la intoxicari grave sau pot cauza chiar moartea.

Din cauza faptului ca insasi interventia intr-un mediu ostil vietii reprezinta un stress, este necesar ca utilizatorul aparatului sa aiba incredere deplina in acest echipament pentru ca atentia sa sa fie orientata in special asupra lucrarilor ce trebuie efectuate. Aceasta incredere este data de capacitatea de protectie proiectata, caracteristicile constructive si de fiabilitate si nu in ultimul rand de antrenament De asemenea utilizatorul trebuie sa fie intr-o stare fizica si psihica foarte buna si trebuie sa se antreneze cu aparatul de respirat, intrucat consumul de aer este in functie de capacitatea pulmonara, dar si de antrenament si de gradul de efort.

Autonomia de functionare a aparatului de respiratie depinde strict de consumul de aer, in litri pe minut. Astfel, pentru diferite activitati, orientativ se poate considera consumul de aer din tabelul urmator :

Natura pozitiei sau efortului   Numar de respiratii./min        Marimea unei respiratii in litri            Consum de aer litri/min.

Pozitia culcat   14        0,35     4,9

Pozitia sezand 18        0,40     7,2

Mars, 85 pasi/min.      20        0,75     15,0

Mars, 125 pasi/min.    23        1,4       32,0

Alergare 165 pasi/min. sau urcare pe scari 111 trepte in 80 sec.     24        1,7       40,8

Alergare 220 pasi/min.           40        2,0       80,0

Alergare pe scari 111 trepte in 28 sec.          40        2,6       104,0

 

Valorile pot fi influientate considerabil de particularitatile fiziologice ale subiectului, antrenamentul si starea psihica.

Pentru un consum mediu de 35 litri/min. (conform normelor europene privind aparatele de respiratie), in functie de rezerva totala de aer din butelii (capacitatea buteliei in litri inmultita cu presiunea de incarcare a buteliei in bar), se poate calcula, cu titlu orientativ, autonomia de functionare a aparatului si rezerva necesara pentru retragere.

*  Pe fiecare nava maritima un numar de persoane trebuie sa fie atestate si instruite corespunzator, in a utiliza aparatele de respirat.

* Numele persoanelor respective, a persoanelor de ajutor si a indatoririlor acestora trebuie mentionate in Muster List.

* Un ofiter este numit responsabil cu verificarea, intretinerea, introducerea intr-un program de intretinere conform SMS si pastrarea in conditii optime de lucru a intregului echipament.

* Inaintea punerii in functiune se verifica starea de incarcare a buteliei prin citirea presiunii la manometru, conectarea acestuia la aparat, functionarea reductorului de presiune, etanseitatea mastii, a tuburilor de legatura si a tuturor elementelor de imbinare ale aparatului, fixarea ferma a harnasamentului pe corp si functionarea sistemului de alarmare.

* Numarul si tipul echipamentelor de pompier difera de la un tip de nava la altul dar in oricare caz ele trebuie corect depozitate, utilizate si intretinute. Din acest motiv este indicat sa se consulte indicatiile fabricantului care se gasesc in manualul de utilizare si intretinere al fiecarui echipament

* Toate buteliile trebuie pastrate incarcate full. Ori de cate ori se foloseste o butelie, chiar daca aerul nu a fost complet consumat, aceasta trebuie descarcata si reancarcata imediat.

* Compresorul, daca exista la bord, trebuie exploatat si intretinut in concordanta cu indicatiile in manualul producatorului.

* Amplasamentul aparatelor trebuie sa fie vizibil marcat si gata in orice moment pentru utilizare rapida.

 

* Ofiterul responsabil trebuie sa inregistreze orice activitate legata de intretinerea aparatelor in log book.

* Este absolut esential ca echipajul sa fie familiarizat cu tipurile de aparate existente la bord.

* Toate exercitiile (emergency fire drills) trebuie sa includa si utilizarea aparatelor de respirat.

Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca persoana desemnata (operatorul)  sa utilizeze aparatul de respirat :

Lupta contra incendiilor si operatiunile de salvare care implica utilizarea aparatului de respirat, intotdeauna solicita pesoana respectiva la un efort fizic si mental crescut.

Bazat pe acest fapt, operatorul trebuie sa fie inainte de toate apt din punct de vedere fizic si psihic pentru aceasta munca. Un test medical specific trebuie repetat periodic, pentru cei sub 40 ani odata la trei ani, pentru cei cu varsta cuprinsa intre 40 si 50 ani odata la doi ani, iar cei trecuti de 50 ani, anual.

In plus, operatorul trebuie sa demonstreze stabilitate phsihica si autocontrol, pentru a fi capabil sa evalueze si sa mentina situatia sub control, precum si sa judece circumstantele in orice imprejurare.

Desi depune un efort considerabil, acesta nu trebuie sa impiedice operatorul in a-si pastra controlul respiratiei, sa se miste calm si sa acorde atentie partenerului cu care actioneaza, sa ia decizii si sa actioneze decisiv.

Toate acestea pot fi invatate, exersate si tinute sub control chiar foarte bine, daca operatorul are suficiente cunostinte referitoare la echipamentele cu care lucreaza, inclusiv despre principiile care guverneaza functionarea lor, stie sa recunoasca pericolul si sa evite situatiile periculoase, stie sa-si ofere protectie siesi in cele mai bune conditii.

Printr-un antrenament repetat, operatorul poate deveni perfect increzator in capacitatile proprii si ale aparatului, lucru care ii poate conferi sanse superioare in actiunea pe care o intreprinde.

De retinut ca familiaritatea de a actiona cu un echipament poate fi obtinuta prin antrenament, in timp ce pierderea acestei familiaritati se face lesne prin lipsa acestuia

1.2  Depozitarea echipamentelor pentru pompier

Echipamentele pentru pompieri sau seturile de echipament individual, vor fi depozitate astfel incat sa fie usor accesibile si pregatite pentru utilizare.

La navele de pasageri, vor fi accesibile din orice loc, cel putin doua echipamente pentru pompieri si, in plus, un set de echipament individual. In fiecare zona verticala principala trebuie sa existe cel putin doua astfel de echipamente.

1.3  Aparate de respiratie pentru evacuare in caz de urgenta (EEBD)

Un Emergency Escape Breathing Devices (EEBD) este un aparat alimentat cu aer sau oxigen, utilizat numai pentru evacuarea dintr-un compartiment cu o atmosfera periculoasa. Aceste aparate nu trebuie intrebuintate in alte scopuri precum interventii in vederea stingerii incendiilor sau intrare in spatii cu continut redus de oxigen. In cadrul programului de instruire, tot echipajul trebuie sa fie familiarizat cu modul si conditiile de utilizare a EEBD.












Document Info


Accesari: 3531
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )