Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MANIPULARE A MARFURILOR LA LOCURILE DE INCARCARE-DESCARCARE

Transporturi

loading...









ALTE DOCUMENTE

EXPEDITIA INTERNATIONALA
TRANSPORTUL AERIAN
TRANSPORTURILE NECONVENTIONALE
LIMITAREA SI INLATURAREA OBSTACOLELOR PE AEROPORTURI
CONTRACTUL DE TRANSPORT NAVAL
EXECUTAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT AUTO
INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT DE MARFURI PE CALEA FERATA
EXPEDITIILE INTERNATIONALE
ASIGURARILE INTERNATIONALE
Perspectivele serviciilor de transporturi in perioada 2003-2007

ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MANIPULARE A MARFURILOR LA LOCURILE DE INCARCARE-DESCARCARE

Operatiile procesului de transport se pot grupa in operatii de deplasare a autovehiculelor si implicit a marfurilor (calatorilor) si operatii de manipulare a marfurilor pentru incarcarea (descarcarea) autovehiculelor.

Operatiile de manipulare a marfurilor sunt din punct de vedere al utilizarii autovehiculelor, durate de stationare, iar nivelul de mecanizare al acestora nu este intotdeauna similar cu cel al operatiilor de deplasare. Aceste elemente de diferentiere sunt cauzele consumului mai mare de munca manuala si de timp la operatiile de manipulare, de unde si necesitatea unei atentii deosebite pentru organizarea activitatii de manipulare a marfurilor.

Locurile de incarcare-descarcare a autovehiculelor sunt spatii amenajate, de regula, sub forma de rampe, unde autovehiculele sosesc si se plaseaza in diferite pozitii f 111j95b ata de frontul de incarcare-descarcare: perpendicular, paralel sau in diagonala fata de acesta. La fiecare loc de incarcare-descarcare se efectueaza incarcarea (descarcarea) unui singur autovehicul. Mai multe locuri de incarcare-descarcare formeaza un punct de incarcare-descarcare.

Punctul de incarcare-descarcare reprezinta amplasamente permanente, special amenajate, pentru efectuarea operatiilor de incarcare-descarcare a autovehiculelor si unde se intocmesc formele de primire sau expediere a acestora. Amplasarea punctelor trebuie facuta rational, in raport cu caile de acces, cu spatiile de manevra precum si al dotarii cu instrumente de manipulare astfel incat incarcarea sau descarcarea sa se faca in cel mai scurt timp. Activitatea punctelor de incarcare-descarcare este caracterizata cu ajutorul mai multor indicatori.

Capacitatea orara a locului de (postului) de incarcare-descarcare exprimata in tone Ch(t) si in autovehicule Ch(a) se determina pe baza urmatoarei relatii:

unde:

- timpul mediu de incarcare-descarcare pe tona; se determina cu relatia:

unde:

- timpul mediu de incarcare-descarcare pe cursa

c

- capacitatea nominala a autovehiculelor;

CUT

- coeficientul de utilizare a tonajului;

- coeficient de neuniformitate a sosirii autovehiculelor la punctul de incarcare-descarcare;

Numarul locurilor de incarcare-descarcare ce compun un punct de incarcare-descarcare (Nl):

, unde:

Qz

- cantitatea zilnica de marfa planificata pentru incarcare-descarcare;

Hz

- programul zilnic de lucru al punctului de incarcare-descarcare [ore-zi];

Frontul de incarcare-descarcare reprezinta spatiu minim de acces necesar autovehiculelor, la locurile de incarcare-descarcare. Lungimea frontului de incarcare-descarcare se stabileste in functie de modul de asezare a autovehiculelor fata de axa longitudinala a rampelor de incarcare-descarcare, de numarul locurilor de incarcare-descarcare, de dimensiunea de gabarit a autovehiculelor.

Lf(l) =Nl (L+d)+d [m] si Lf(p) =Nl (l+d)+d [m]

Lf(l) si Lf(p)

- lungimea frontului de incarcare-descarcare pentru asezarea longitudinala si perpendiculara a autovehiculului;

L si l

- lungimea (dimensiunea longitudinala) si latimea (dimensiunea transversala) de gabarit a autovehiculelor [m];

d

- distanta minima intre autovehicule [m].

Cand autovehiculele sunt plasate in diagonala fata de frontul de incarcare-descarcare, la determinarea lungimii acestuia, trebuie sa se tina seama si de unghiul de asezare al acestora.

In functie de numarul locurilor care formeaza punctul de incarcare-descarcare si de capacitatea orara a acestora se poate determina capacitatea de incarcare-descarcare a punctului, in tone Chp(t) si autovehicule Chp(a):

Chp(t) = Nl Ch(t) si Chp(a) = Nl Ch(a)

Parcul activ de autovehicule necesar asigurarii graficului zilnic de marfa (Pa) se determina cu relatia:

[autovehicule], unde:

- numarul mediu de ore in exploatare ce revin pe o zi pentru autovehicule active. Este necesar ca programele de lucru ale punctului de incarcare-descarcare (Hz) si al transportului sa fie egale = Hz;

- timpul mediu de cursa a unuia autovehicul activ;

, unde:

ti(d)/c

- timpul mediu de incarcare sau descarcare pe cursa afectat de neuniformitatea sosirii autovehiculelor;

- coeficient de neuniformitate a sosirii autovehiculelor;

tci/c

- timpul mediu de circulatie a unui autovehicul in timpul unei curse:

unde:

Dm

- distanta medie de deplasare a marfurilor [Km];

Vt

- viteza medie tehnica a autovehiculelor;

CUPS

- coeficientul de utilizare a parcursului autovehiculelor;

Se mai poate folosi relatia:

[autovehicule] .

Ritmul mediu al sosirii autovehiculelor la punctul de incarcare-descarcare (Rsos) se determina, cu relatia:

.

Ritmul mediu al expedierii autovehiculelor de la punctul de incarcare-descarcare (Rexp) se determina cu relatia:

.

Intre cele doua ritmuri trebuie sa existe relatia: Rsos = Rexp.

Timpul de incarcare-descarcare, prin marime absoluta si pondere in durata totala a cursei, influenteaza nivelul indicatorului de utilizare a unei tone de capacitate din parcul inventar de autovehicule. In influenta duratei de stationare a autovehiculelor in operatii de incarcare-descarcare se evidentiaza explicit in relatia:

Iu = CUP CUT PMZ CUPS Zc [tona-km / tona-capacitate], unde:

Iu

- volumul prestatiei ce revine la o tona capacitate inventar;

Zc

- numarul zilelor calendaristice ale perioadei;

sau:

Iu = CUP CUT CUPS Zc .

Se pot evidentia doua situatii:

-        cand: tid = 0




=> Iu este maxim;

-        cand: tid -> +¥

=> Iu = 0 (creste nelimitat).

Analizand variatia indicatorului de utilizare a unei tone capacitate din parcul inventar de autovehicule in functie de distanta medie si timpul de stationare pentru incarcare-descarcare se constata urmatoarele:

-   pentru distante mici si medii, 20-30 Km, influenta timpului de stationare pentru incarcare-descarcare este mare datorita ponderii mari a acestuia in timpul de cursa;

-   pentru distante mari, de peste 50 Km, aceasta influenta devine tot mai neinsemnata.

Plecand de la aceste considerente si de la tendinta permanenta de reducere a distantei medii de deplasare apare tot mai pregnanta, necesitatea reducerii timpului de manipulare a marfurilor pentru incarcare-descarcare, lucru care se poate realiza prin mecanizarea acestor operatii.

a)       Reducerea timpului de stationare a autovehiculelor pentru incarcare-descarcare datorita mecanizarii (Eid) se determina cu relatia:

unde:

Q

- cantitatea de marfa manipulata la incarcare-descarcare, in tone, buc., intr-o perioada de timp;

L

- parcursul de transbordare sau deplasare in depozit [m];

,

- norma de ridicare si asezare a marfurilor pentru activitate manuala si pentru activitate mecanizata in bucati sau tone/ora;

Vman, Vmec

- viteza de deplasare a omului sau a mijlocului de transport [m/ora];

qman, qmec

- cantitatea de marfa deplasata odata, manual si respectiv mecanizat [tona].

b)     Reducerea necesarului de forta de munca (Ep) ca urmare a simplificarii muncii prin mecanizarea operatiilor de manipulare, se determina cu relatia:

, unde:

Nt/1 si Nt/0

- norma de timp dupa si inainte de mecanizare [ore/tona];

Ep

- economia de personal;

Qa

- cantitatea anuala de marfuri ce se manipuleaza [tone];

Kt

- coeficientul zilelor lucratoare (zile lucratoare / zile caledaristice);

Ns

- numarul programat de schimburi;

Btm

- fondul anual de timp de munca a unui muncitor.

c)     Reducerea cheltuielilor cu manipularea marfurilor (Ec) se determina cu relatia:

Ec = (Cman - Cmec)Q [lei], unde:

Ec

- economiile rezultate din reducerea cheltuielilor cu manipularea marfurilor ca urmare a mecanizarii operatiilor, in lei, pentru o anumita perioada;

Cman, Cmec

- cheltuielile unitare cu manipularea manuala si mecanizata a marfurilor; se determina cu relatiile:

unde:

r

- cheltuieli cu retributia personalului muncitor care manipuleaza manual sau mecanizat;

u

- cheltuielile cu uneltele manuale (lopeti, franghii, etc.);

a

- valoarea amortizarilor, reparatiilor capitale, reinnoirii instalatiilor [lei];

i

- cheltuielile cu intretinerea si reparatiile curente;

e

- cheltuielile cu energia electrica si combustibilul;

m

- cheltuielile cu materiale de intretinere, lubrefianti;

t

- cheltuielile cu transportul, protectia si conservarea mijloacelor de transport.

Cunoscand valoarea investitiei pentru achizitionarea mijloacelor de manipulare (I), se poate determina termenul de recuperare a investitiei (Tr):

.

d)     Necesarul de mijloace de manipulare, parcul activ (Ma), se determina cu relatia:

unde:

Kn

- coeficientul de neuniformitate, zilnica a marfurilor;

Nm/t

- numarul de manipulari pe tona de marfa;

Rm/t

- randamentului utilajului de manipulari pe ora;

Ns

- numar de schimburi programat;

Ds

- durata, in ore, a unui schimb

Knt

- coeficientul de utilizare a duratei schimbului.

Parcul inventar de mijloace de manipulare (Mi) se determina in raport cu coeficientul de utilizare a parcului de masini (CUP), dupa relatia:

.




Document Info


Accesari: 18674
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )