Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Protectia impotriva focului pe nave

Transporturi












ALTE DOCUMENTE

Tehnologii moderne de transport
GEOMETRIA NAVEI
EXPEDITIA INTERNATIONALA
Depozitarea marfurilor
TRANSPORTUL FEROVIAR
TRANSPORTURILE FEROVIARE
Metoda de planificare a extinderii sistemului de transport folosind criteriul probabilistic pentru siguranta in functionare
Protectia impotriva focului pe nave

Protectia impotriva focului pe nave

1.0  Cerinte functionale



La constructia navelor se au in vedere o serie de reguli de protectie contra incendiilor ce se aplica elementelor constructive, sistemelor de semnalizare precum si celorlalte dotari tehnice in conformitate cu cerintele stipulate in Conventia SOLAS Cap.II Regula 2, ,,Cerinte functionale’’:

1.         Compartimentarea navei in zone principale verticale si orizontale prin pereti avand rezistenta termica si mecanica,

2.         Separarea incaperilor de locuit de restul navei prin pereti cu rezistenta termica si mecanica ridicate,

3.         Utilizarea limitata a materialelor combustibile,

4.         Detectarea oricarui incendiu in zona unde s-a produs,

5.         Localizarea si stingerea oricarui incendiu in zona unde s-a produs,

6.         Protectia mijloacelor de evacuare si acces necesare pentru combaterea incendiului,

7.         Posibilitatea utilizarii rapide a mijloacelor de stingere,

8.         Reducerea posibiliatii de aprindere a vaporilor de marfa inflamabili.

1.1  Definitii (SOLAS Cap.II Reg.3)

Incaperi de locuit (Accommodation Spaces) - sunt acele spatii folosite ca incaperi sociale, cabine, coridoare, spalatoare, birouri, infirmerii, sali de cinema, camere de recreere, frizerii, oficii, magazine si care nu contin instalatii de gatit si spatii similare.

Constructii de tip A (A class divisions) - sunt acele constructii formate din pereti si punti care indeplinesc urmatoarele criterii:

•          Sunt din otel sau dintr-un alt material echivalent suficient de rigide

•          Sunt astfel executate incat sa nu permita trecerea flacarii sau fumului pana la terminarea incercarii standard la foc timp de 60 minute,

•          Sunt izolate cu materiale incombustibile astfel incat temperatura medie pe  suprafata neexpusa sa nu creasca mai mult de 1400C peste temperatura initiala si nici temperatura din orice punct, inclusiv la orice imbinare, sa nu creasca mai mult de 180C peste temperatura initiala in timpul specificat mai jos :

Tipul A-60        Tipul A-30        Tipul A-15        Tipul A-0

60 minute        30 minute        15 minute        0 minute

                       

 

Atrium (Atrium) - sunt incaperi sociale cu o singura zona verticala principala care se intind peste trei sau mai multe punti deschise, elemente de constructie intalnite la navele de pasageri.

Constructii de tip B (B class divisions) - sunt acele constructii formate din pereti, punti, plafoane, sau captuseli care indeplinesc urmatoarele criterii:

•          Sunt executate din materiale incombustibile aprobate,

•          Au un grad de izolare adecvat, astfel incat temperatura medie de pe suprafata neexpusa sa nu creasca mai mult de 140C peste temperatura initiala si in nici un punct, inclusiv imbinarile, temperatura nu trebuie sa creasca mai mult de 2250C peste temperatura initiala, in timpul specificat mai jos :

Tipul B-15                    15 minute

Tipul B-0                        0 minute

•          Sunt executate astfel incat sa previna propagarea flacarii la sfarsitul primei jumatati de ora a incercarii standard a rezistentei la foc.

Puntea peretilor etansi (Bulkhead Deck) - este puntea superioara pana la care se extind peretii transversali etansi .

Zona de marfa (Cargo Area) - este acea parte a navei care contine magaziile de marfa, tancurile de marfa si cele de reziduuri si compartimentele pompelor de marfa inclusiv compartimentele pompelor, coferdamurile, spatiile de balast si spatiile goale adiacente tancurilor de marfa si de asemenea suprafetele puntii pe toata lungimea si latimea partii navei deasupra spatiilor mai sus mentionate.

Spatii de marfa (Cargo Spaces) - sunt incaperile folosite pentru marfa, tancurile pentru hidrocarburi, tancurile pentru alte marfuri lichide si puturile aferente acestor spatii.

Post central de incendiu (Central Control Station) este un post de comanda in care sunt centralizate urmatoarele functii de comanda si semnalizare :

•          Instalatia fixa de detectare si de semnalizare a incendiului;

•          Statia automata de detectare, semnalizare si stingere a incendiilor cu sprinklere;

•          Tablou de semnalizare a usilor antifoc;

•          Inchiderea de la distanta a usilor antifoc;

•          Tablou de semnalizare a usilor etanse la apa;

•          Inchiderea usilor etanse la apa;

•          Comanda de la distanta a instalatiei de ventilatie;

•          Alarme generale / de incendiu;

•          Instalatii de comunicare;

Constructii de tip C (C class divisions) - Sunt realizate din materiale incombustibile aprobate. Ele nu sunt obligate sa satisfaca nici cerintele privind trecerea fumului si a flacarii, si nici pe cele privind limitele de crestere a temperaturii.

Plafoane sau captuseli continue de tip B (continuous B class ceilings or linings) - sunt plafoane sau captuseli de tip B care se termina in dreptul unei constructii de tip A sau B.

Post central de comanda supravegheat continuu (Continuously Manned Central Control Station) - este un post central de comanda supravegheat in permanenta de un membru responsabil al echipajului.

Post de comanda (Control Station) – este o incapere in care se gasesc echipamentele radio, echipamentele principale de navigatie, sursa de energie pentru avarie sau instalatiile centralizate de detectare si de comanda pentru stingerea incendiilor.

Incaperi de masini de categoria A (Machinery spaces of category A) sunt acele incaperi care adapostesc urmatoarele echipamente:

            * Motoare cu ardere interna folosite pentru propulsia principala ;



* Motoare cu ardere interna folosite in alte scopuri decat propulsia principala daca puterea

lor totala este de cel putin 375kW ;

            * Orice cazan cu combustibil lichid sau instalatie de combustibil, sau orice echipament cu

combustibil lichid altul decat caldarile, cum ar fi generatoarele de gaz inert, incineratoarele, etc .

 

Zone verticale principale (Main Vertical Zones) - sunt acele sectiuni in care corpul, suprastructura si rufurile sunt impartite prin pereti de tip A a caror lungime si latime medie pe oricare punte nu depaseste in general 40 metri.

Usi rezistente la foc (fire doors) – sunt construite de regula dupa aceleasi standarde ca si peretii rezistenti la temperaturi ridicare. Unele usi de acest tip sunt actionate manual, altele pot fi controlate de la distanta. Usile rezistente la foc cu actionare manuala, trebuie mentinute in permanenta inchise

Obturatoare  (Fire Dampers) – sunt destinate inchiderii galeriilor de ventilatie pentru prevenirea alimentarii cu oxigen a compartimentelor unde acestea sunt prevazute. Ele pot fi controlate atat manual cat si de la distanta. Toate obturatoarele de acest gen trebuie sa fie prevazute cu indicatoare de pozitie inchis – deschis. Locul din care obturatoarele sunt actionate se marcheaza clar cu culoarea rosie iar daca acestea sunt localizate in spatele unor usi, la loc vizibil se inscrie clar ,,Fire Damper”

Cai de evacuare in caz de urgenta (Escape Routes) – In cazul unui incendiu, caile de evacuare in caz de urgenta, asigura o evacuare rapida si sigura catre puntea de ambarcare in barcile si plutele de salvare. Toti membrii din echipaj trebuie sa fie familiarizati cu locatia si destinatia acestora. Ele trebuie marcate clar spre satisfactia statului de pavilion si a Societatilor de Clasificare. Niciodata aceste cai nu vor fi obstructionate.

Butoane de alarmare (manualy call point) – Sunt amplasate atat in castelul navei cat si in zone unde sunt impuse prin reguli, asa cum se va arata mai jos.

            -  Sisteme de detectie a incendiilor

Scopul inzestrarii navei cu sisteme de detectie automata  si alarmare in caz de incendiu, este acela de a detecta focul in spatiul in care s-a produs si de a alarma echipajul oferindu-i posibilitatea de a-l anihila inainte de a creste in intensitate. (SOLAS Cap II – 2 Regula 7).

Sistemul de detectie si alarmare trebuie testat saptamanal si pastrat in conditii optime de functionare.

Pentru ca exista o mare varietate de astfel de echipamente, comandantul si ofiterii trebuie sa fie familiarizati cu tipul de echipament din dotarea propriei nave.

           

1.0  Sisteme de detectie conventionale

Sistemele conventionale sunt cele prin care sunt protejate spatiile accommodation, compartimentele motoarelor, atelierele navei, compartimentele mecanismelor de carma, caldarinelor etc. Conditiile privind performantele, certificarea si intretinerea, sunt cuprinse in Conventia SOLAS Capitolul II – 2 partea C si Codul FSS. De regula, sistemele moderne sunt prevazute cu detectoare de incendiu care sa

 

permita identificarea individuala de la distanta atat a detectoarelor de incendiu initiate automat cat si a butoanelor de alarmare actionate manual.

Intrarea in functiune a oricarui detector sau buton de semnalizare actionat manual va produce un semnal de incendiu optic si acustic distinct in panoul de control ( fire control panel) care este localizat in fire control station sau pe puntea de comanda. Daca semnalul nu atrage atentia timp de doua minute, atunci o alarma acustica se activeaza in cabinele echipajului, statiile de control si cele de masini.       

Un sistem de indicare/avertizare separat trebuie sa afiseze informatii detaliate si clare despre situatia semnalizata si sa fie usor accesibil de catre  persoanele responsabile.

In compartimentele de masini fara supraveghere permanenta, sistemele de detectie trebuie sa initieze in

caz de incendiu, semnale acustice si optice distincte de toate celelalte alarme care nu semnalizeaza

focul. Alarma trebuie sa sune in cabina ofiterului de serviciu sau salonul ofiterilor si pe puntea de

comanda. Cand puntea de comanda nu este supravegheata, alarma trebuie sa sune in locul in care

ofiterul responsabil isi face serviciul.

Instalatia de detectare a incendiilor bazata pe principiul detectiei termice, contine detectoare de incendiu (de temperatura) care transmit semnale la depasirea unei anumite temperaturi prestabilite in compartimentul unde sunt instalate.

Cerinte conform FSS :

•          Detectoarele de caldura trebuie sa intre in functiune inainte ca temperatura din

spatiul protejat sa depaseasca 78C dar nu inainte de 54C, daca cresterea temperaturii la aceste limite nu depaseste 1C pe minut.




•          Temperatura la care detectoarele de caldura intra in functiune in uscatorii si incaperi

similare in care temperatura ambianta este de obicei mai ridicata, poate fi de pana la 130C si de pana la 140 in saune.

•          Toate detectoarele vor fi de un astfel de tip incat sa poata fi incercate in ceea ce

priveste functionarea corecta si sa poata reveni la regimul normal de supraveghere fara inlocuirea vreunei componente. In cazul in care unul sau mai multe detectoare se defecteaza, in panoul de comanda se declanseaza un semnal distinct si care indica pozitionarea detectoarelor defecte.

Instalatia de detectare a incendiilor prin detectie de fum, se bazeaza pe diminuarea fluxului luminos emis de o lampa catre o celula fotoelectrica, daca intre acestea se interpune o atmosfera cu fum. Detectoarele de fum sunt prevazute cu camere de ionizare sau sisteme de detectie optice, in care analizarea aerului din incinta se face automat, in timp ce impulsul electric purtator de informatie pleaca spre centrala automata de semnalizare. Acest tip de detectoare se amplaseaza de regula in toate casele scarilor, coridoarelor si cailor de evacuare din incaperile de locuit si sunt setate a intra in functiune inainte ca densitatea fumului sa depaseasca 12,5% obscuritate pe metru, dar nu mai inainte de 2% obscuritate pe metru.

Instalatii de detectare a focului deschis, (detectoare de flacara), au o camera ce dispune de un sistem de filtre si lentile sensibile la radiatiile infrarosii si ultraviolete emise de flacara. Sistemul este imun la lumina solara si nu exista pericolul declansarii alarmelor false. Ele se monteaza de regula deasupra caldarinelor, turbosuflantelor, preancalzitoarelor, separatoarelor de combustibil si generatoarelor de curent, aditional la alte tipuri de detectoare (cerinta FSS).

1.1  Sisteme de detectie prin extractie de probe

 In cazul instalatiilor de detectare a fumului prin extragere de probe, conform Codului FSS, acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte conform SOLAS si FSS:

          In fiecare spatiu inchis, pentru care se cere detectarea de fum, trebuie sa fie amplasata cel

putin o priza de fum,

          Tubulatura pentru prelevarea probelor trebuie sa fie proiectata astfel incat locul in care a

izbucnit incendiul sa poata fi rapid identificat,

          Detectarea fumului sau a altor produse de ardere trebuie sa declanseze un semnal optic si

 

acustic la panoul de comanda cu supraveghere permanenta,

          Orice pierdere de energie trebuie sa declanseze un semnal vizual si acustic la panoul de

comanda si pe puntea de navigatie care va fi unul distinct fata de semnalul ce indica detectarea fumului.

Constructiv, din fiecare compartiment supus supravegherii, prin intermediul unui extractor, pleaca o tubulatura de prelevare catre un distribuitor (selector de comutare secvential) unde se intalnesc toate tuburile ce provin de la compartimentele protejate. Aici se afla un ventilator electric  care absoarbe aer din fiecare compartiment prin tubulatura de prelevare. Comutarea se face automat, succesiv pe toate tubulaturile de aer prin intermediul unui tambur distribuitor.

Timpul de comutare este astfel ales, incat la debitul de aer asigurat de ventilator sa existe timp suficient pentru aspirarea si detectarea eventuala a fumului in tubulatura de prelevare de la cel mai indepartat loc de observatie. Analizarea mostrei de aer aspirat, se face similar ca in cazul detectoarelor de fum. Senzorul trebuie sa fie certificat ca intra in functiune inainte ca densitatea fumului in camera de detectare sa depaseasca 6,65% obscuritate pe metru. Codul FSS impune pentru acest gen de instalatie, ventilatoare duble pentru extragerea probelor, panou de comanda care sa permita observarea fumului in tubulatura separata de prelevat probe, precum si posibilitatea de purjare periodica cu aer comprimat.

1.2  Avertizoare de urgenta cu comanda manuala (manually operated calling  point).

Avertizoarele de incendiu cu comanda manuala care corespund Codului international pentru instalatiile de protectie contra incendiului (Fire Safety Systems Code) trebuie sa fie instalate pe punti, in camera de comanda a masinilor, in posturile de comanda, pe coridoare, scari si in imediata apropiere a cailor de evacuare in caz de urgenta. Atunci cand un astfel de buton este activat, un semnal acustic se face audibil in spatiul accommodation, in incaperile de serviciu, in statiile de control si in spatiile de masini. Fiecare pozitie in care este montat un buton de alarmare este specificata in Planul de incendiu al navei.

1.3  Verificarea initiala si periodica

Functionarea instalatiilor fixe de detectare a incendiului si de alarma in caz de incendiu, ceruta de regulile specificate mai sus, trebuie verificata in diferite conditii de ventilatie dupa instalare. Dupa intrarea navei in exploatare curenta, aceste instalatii se verifica  periodic de catre ofiterul responsabil, cu ajutorul echipamentelor care produc aer fierbinte la temperatura corespunzatoare, generatoare de fum sau particule de aerosoli cu o densitate a fumului sau o marime a particolelor incadrata in domeniul respectiv de valori, sau care produc alte fenomene asociate incendiilor incipiente, la care detectorul este conceput sa reactioneze.

 

Substante stingatoare

1.0       Apa ca agent de stingere

Apa este cel mai comun agent de stingere si totodata cel mai eficace. Nici o alta substanta stingatoare nu are abilitatea apei de a absorbi caldura si de a raci materialele combustibile implicate in incendiu. Efectul de racire se realizeaza atunci cand apa, sub efectul caldurii absorbite, trece din stare lichida in stare de abur, 1 litru de apa expandand in 1680 litri abur.

Aplicata sub forma pulverizata si nu jet, apa are un efect superior datorita atragerii unei cantitati mai mari de caldura, dar are un efect penetrant mai mic in cazul materialelor solide care ard.



Apa nu poate fi utilizata la stingerea incendiilor de amestecuri si aliaje usoare precum carbid, sodiu, calciu, magneziu, potasiu, strontiu sau bariu, aceste substante reactionand violent cu apa si dezvoltand gaze explozive si fierbinti.

Apa nu trebuie aplicata asupra echipamentelor electrice care ard, datorita proprietatilor conductoare a acesteia, cu risc major asupra echipei de interventie, precum si datorita capacitatii distructive asupra echipamentelor respective.

 

1.1  Bioxidul de carbon

Este un gaz neinflamabil. La presiunea normala de 1 bar si la temperatura mediului inconjurator, CO2  este cu circa 50% mai greu decat aerul. Atunci cand CO2 este utilizat ca agent de stingere, el are proprietatea de a disloca oxigenul si de a sufoca focul fiind eficient in cazul stingerii incendiilor de mici dimensiuni de lichide inflamabile si mai ales in cazul celor de origine electrica, nefiind electric conductiv.

CO2 este utilizat atat in stingatoarele portabile cat si in instalatiile fixe de la bord, pentru stingerea incendiilor in compartimentele de masini, in cele ale pompelor de marfa, magazii pituri si alte zone protejate.

1.2  Substituienti ai Halonului

Desi hidrocarburile halogenate (Halonii) sunt considerate a fi printre cele mai eficiente substante stingatoare, utilizarea lor la neve a devenit prohibitiva datorita efectului distructiv al acestora asupra stratului de ozon. Alternativele in aceasta privinta sunt:

Halocarbonul (FM 200 sau FE 13) - sunt gaze non-conductive din punct de vedere electric, care au un efect inhibator asupra focului prin ruperea reactiei in lant. Totusi, in comparatie cu Halonul 1301 (prohibit), pentru a stinge un focar de incendiu de aceeasi aploare ar fi necesara o cantitate dubla de halocarbon.

Gazul inert (ex Argonul) – volumul de Argon necesar pentru a stinge un incendiu este de cca. 10 ori mai mare decat daca s-ar folosi Halon 1301

1.3  Pulberile chimice

Rezultatele excelente obtinute in stingerea unor incendii de mari proportii implicand gaze sau lichide combustibile, posibilitatile bune de conservare, simplitatea aplicarii, fac ca pulberile stingatoare sa constituie un agent de stingere deosebit de eficace. Componentul de baza al majoritatii pulberilor stingatoare este bicarbonatul de sodiu, sulfatul de potasiu sau mono-fosfatul de amoniu.

Pulberile stingatoare si produsele de descompunere nu sunt periculoase pentru sanatatea omului, nu sunt toxice dar totusi pot avea un efect iritant daca sunt inhalate. Sunt foarte eficiente in cazul stingerii incendiilor de gaze  si hidrocarburi, de asemenea in cazul celor de natura electrica cu mentiunea ca reziduurile de agent ramase la locul interventiei, pot cauza pagube majore instalatiei.

Pulberile chimice nu au efect de racire si prin urmare, unele materiale se pot reaprinde datorita efectului radiant, ceea ce inseamna ca dupa stingere ele trebuiesc racite cu apa.

Depozitarea. Pulberile stingatoare sunt fabricate astfel incat nu sunt afectate de o depozitare pe termen lung. Desi toate pulberile sunt stabile atat la temperaturi joase cat si la temperaturi ridicate, exista limite ale temperaturilor  de depozitare, care se vor corela cu natura chimica a fiecarui tip de pulbere. Ca regula generala, nu se vor depasi temperaturi de 50 grade Celsius. Durata la valabilitate a pulberilor este de  minim 5 ani. Pulberile se vor depozita intr-un loc uscat, in ambalajul original indicat pentru depozitare.

1.3       Spuma ca substanta stingatoare

Stingerea incendiilor cu spuma se bazeaza pe separarea si intreruperea contactului materialului combustibil cu aerul. Datorita vascozitatii reduse, spuma este recomandata pentru stingerea lichidelor inflamabile. Functie de tipul de spuma, acest lucru se poate face in felul urmator:

•          Patura de spuma acopera combustibilul sufocand focul;

•          Combustibilul este racit de catre apa ce intra in compozitia spumei;

•          Patura de spuma impiedica producerea si eliberarea vaporilor combustibili care s-ar putea

combina cu oxigenul din aer.

Spumantii concentrati, sunt in general netoxici, necorozivi si biodegradabili in conditii normale de utilizare. Pierderile prin scurgerea spumei se spala cu apa, neexistand pericolul poluarii mediului ambiant.

 

Domenii de utilizare :

          Stingerea lichidelor combustibile si inflamabile care ard

          Stingerea materialelor solide care nu reactioneaza cu solutiile apoase ale spumelor si sarurilor

          Protectia materialelor elementelor de constructie impotriva caldurii radiante

          Impiedicarea raspandirii in atmosfera a gazelor de combustie si a vaporilor

          Impiedicarea excesului de oxigen in zona de ardere.

Conditii impuse agentului spumant:

•          Sa aiba densitate mica, care sa ii dea posibilitatea sa pluteasca pe suprafata lichidului ce arde

•          Sa aiba mare coeficient de spumare

•          Sa fie compacta (stratul de spuma sa nu aiba spatii goale)

•          Sa fie omogena (bulele de aer sau gaz sa fie de aceeasi marime)

•          Sa fie persistenta (sa reziste minimum 30 minute fara sa se degradeze)

•          Sa fie aderenta, proiectata pe materiale in plan vertical sa se mentina

•          Sa nu produca coroziune.












Document Info


Accesari: 2556
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )