Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































TRANSPORTURILE FEROVIARE

Transporturi


TRANSPORTURILE



FEROVIARE

Concurate de transporturile navale, rutiere si aeriene, cele feroviare si-au mentinut importanta in multe tari ale lumii datorita unor avantaje deosebite cum ar fi capacitate, viteza, siguranta. Astfel, daca la transportul de calatori se inregistreaza, in general, scaderi, la cel de marfuri, mai ales al celor voluminoase se mentin cote ridicate. De asemenea, exploatarea unor resurse (minereuri, carbuni, lemn etc.) din regiuni geografice relativ izolate, aflate in conditii climatice dificile 141f56b , ar fi aproape imposibila fara o retea de cai ferate. Nu trebuie neglijat nici faptul ca prezenta trenurilor la suprafata sau in subteran (metrouri) in zonele marilor aglomeratii urbane, si in cele invecinate rezolva in mare masura problema transportului calatorilor catre locurile de munca.

Transportul pe calea ferata are o istorie relativ recenta. Locomotiva cu abur a fost inventata in Anglia de catre George Stephenson, care a experimentat-o in 1825 la Newcastle. A urmat primul tren tractat de o locomotiva cu abur, care a circulat in anul 1830 pe linia Liverpool Manchester, de circa 60 km lungime, cu o viteza de 25 km/h. In S.U.A., prima magistrala transcontinentala, ce unea' orasele New York si San Francisco, a fost data in exploatare in 1872.

In perioada 1840 - 1900 s-au construit retelele feroviare de baza in Europa si America de Nord si a inceput construirea acestora in Asia, Africa, America Latina si Australia, iar lungimea lor a crescut de la 8.640 km, cat era la inceputul perioadei, la 794.000 km, la sfarsitul acesteia.

In ultimele decenii s-a extins reteaua de cai ferate in tarile Europei Centrale si de Est, in China, Asia de Sud si Sud-Est (India, Vietnam, Malaysia), in Asia de Sud-Vest (Turcia, Iran), America Latina (Mexic, Argentina, Brazilia), Australia si Africa (Gabon, Nigeria, Angola, R.D.Congo). Au fost construite multe linii in zone greu accesibile, altele s-au dublat, au fost electrificate, s-a modernizat materialul rulant (locomotive Diesel si electrice etc.).

Dupa anul 1900, caile ferate au continuat sa se extinda, astfel ca in anul 1934 ajunsesera la 1.317.000 km, in 1981 la 1.550.000 km, iar in prezent la 1.600.000 km.

La nivel mondial, in repartitia geografica a retelei de cai ferate se observa o distributie inegala, ca reflectare a nivelului de dezvoltare economica, o concentrare a cailor ferate In America de Nord si Centrala (487.000 km) si In Europa, inclusiv C.S.I.(396.000 km), dupa care urmeaza Asia, America de Sud, Africa si Australia.

Tarile cu mari suprafete dispun de retele feroviare cu lungimi considerabile, dar cu densitati reduse. De exemplu, S.U.A., tara aflata pe primul loc in lume in privinta lungimii retelei de cale ferata, utilizeaza in mai mica masura aceasta cale de transport; din totalul marfurilor transportate, pe calea ferata au fost traficate 39%, iar din numarul calatorilor, numai 0,7%. Noduri feroviare cu un trafic deosebit sunt: Chicago, New York, Salt Lake City, San Francisco.

Deosebirile dintre tari in privinta dotarii cu cai ferate ies mai bine in evidenta din analiza densitatii, exprimata prin lungimea liniilor la 1.000 km2. Acest indicator are valori mari in tarile europene: Germania (114,4), Luxemburg (106,3), Elvetia (72,3), Olanda (67,4), Italia (53,5). Dintre celelalte continente, numai in America de Nord densitatea are valori mai ridicate (S.U.A.- 20,0); in America de Sud, in Asia (cu exceptia Japoniei care are 10,6), in Africa si Australia se inregistreaza densitati foarte scazute, unele tari fiind lipsite de cai ferate.

CLASIFICARE

Caile ferate construite pe glob se pot clasifica dupa mai multe criterii:

Particularitatile mediului geografic diferentiaza:

- cai ferate construite la suprafata solului, cum este cazul in majoritatea tarilor;

- cai ferate construite in subteran, partial sau total, aici fiind incluse liniile de metrou din cele 76 de oras, sunt dotate cu asemenea constructii, sectoarele de tuneluri feroviare si caile ferate din galeriile exploatarilor miniere;

- cai ferate suspendate pe anumite portiuni.

Dupa ecartamentul caii ferate (distanta dintre sine) se pot deosebi:



- cai ferate normale, cu un ecartament de 1.435 mm, caracteristic celor mai multe tari europene, asiatice si africane;

- cai ferate cu un ecartament de 1.524 mm, specific pentru C.S.I., Mongolia si China;

- cai ferate cu un ecartament de 1.676 mm, specific pentru unele tari europene (Spania), din Asia (India), din America de Nord si America de Sud;

- cai ferate cu un ecartament cuprins intre 700 - 1.200 mm, care se construiesc in zonele montane, din lipsa de spatiu.

O alta clasificare posibila este cea dupa intensitatea traficului de calatori si marfurfi.

a) Cai ferate magistrale, cu o importanta deosebita pentru circulatia nationala si internationala. In aceasta categorie sunt incluse caile ferate care asigura legaturi intre mai multe tari sau continente. Cea mai mare magistrala feroviara este Transsiberianul, de 9.302 km, construita in perioada 1891-1900 pe directia Moscova - Celeabinsk - Krasnoiarsk - Irkutsk - Habarovsk - Vladivostok, cale ferata dubla si electrificata pe tot traseul, cu mai multe variante.

Din aceasta categorie mai fac parte si rutele feroviare Bucuresti - Budapesta - Berlin (Balt Orient Expres); Sofia - Bucuresti - Chisinau - Moscova (Danubius Expres); Transaustralianul (Perth - Melbourne - Sydney); Transandinul (Buenos Aires - Mendoza - Valparaiso); magistrala Transafricana din zona ecuatoriala (Lagos - Mombasa), de 6.530 km lungime, care leaga 6 tari si 5 capitale.

b) Cai ferate de importanta nationala, prin care se asigura legaturile intre marile regiuni industriale, centre economice de importanta deosebita. Aici exemplele sunt mai numeroase: Bucuresti Ploiesti - Brasov; Bucuresti - Craiova - Timisoara; Madrid - Valencia; Moscova - Sankt Petersburg; Koln- Dusseldorf - Duisburg etc.

In Franta a continuat construirea cailor ferate de mare viteza (TGV), inaugurate in 1981 cu magistrala Paris - Lyon (409 km), parcursa in 2 ore si 20 de minute, trenul fiind cunoscut si sub numele de TGV Sud-Est; a fost extinsa an nord pe directia Paris - Amiens - Lille; apoi Lyon - Avignon - Marsilia. Trenurile de mare viteza vor functiona si in Coreea de Sud (Seul - Pussan - 432 km), un prim tronson devenind functional in 1999, iar in totalitate in 2001. Dupa aceste tari, TGV va functiona si in Spania, Marea Britanie, Belgia, Olanda, China (Beijing - Shanghai - 1.350 km), Australia (Canberra - Sydney - 250 km).

In Japonia, o cale ferata de mare viteza, denumita pe primul tronson 'Tokkaido', functionala din 1964, de 515 km lungime, leaga Tokyo - Nagoya - Osaka, cu un tren care circula cu 220 km/h; al doilea tronson, Osaka - Okayama, pe 160 km lungime, functioneaza din 1972; al treilea, Okayama- insulele Kyushu, de 392 km, din 1975.

In aceasta tara s-au realizat deja trasee cu viteze superioare (270 km/h, intre Omya si Morioka).

(caile ferate din Japonia)

Linii de cale ferata de mare viteza au fost construite si in Germania (Hanovra -Wurzburg; Mannheim - Stuttgart).

In America de Nord, magistralele feroviare construite pe teritoriul S.U.A. strabat tara de la est la vest, de la orasele-porturi la Oceanul Atlantic la cele asezate la Oceanul Pacific, fiind in acelasi timp cai ferate nationale, dar si transcontinentale. Cele mai importante sunt: magistrala New York - Indianapolis - St. Louis - Amarillo - Los Angeles, in lungime de 6.350 km; magistrala Boston - Cleveland - Chicago - Minneapolis - Seattle, in lungime de 6.000 km; magistrala Jacksonville New Orleans El Paso Phoenix - LosAngeles, prin sudul S.U.A., din Florida In California, de 5.800 km.




c) Cai ferate secundare, construite, de regula, pentru a deservi mari obiective industriale sau ca linii de 'centura' ale marilor aglomeratii urbane. Adeseori, reteaua cailor ferate strabate masive muntoase, fluvii, lacuri, stramtori maritime etc. prin tunele. Cele mai multe dintre acestea se gasesc in statele alpine din Europa, apoi In Japonia, S.U.A., in zona Muntilor Anzi si Noua Zeelanda.

Un mijloc de transport feroviar utilizat pentru legaturile peste stramtori, mari, lacuri di fluvii este ferry-boat-ul. Legaturile prin ferry-boat sunt foarte frecvente intre Marea Britanie si continent, indeosebi intre Folkestone si Calais, intra tarile din Scandinavia (Suedia, Norvegia si Danemarca), intre insulele japoneze si cele apartinand Noii Zeelande etc.

Eurotunelul, construit intre Franta si Marea Britanie (Coquelles, langa Fretun, si Cheriton, langa Folkestone), inaugurat la 6 mai 1994, dar intrat in exploatare in 1995, asigura 22% din actualul trafic, foarte intens, peste Marea Manecii. Tunelul are o lungime de 51,5 km si este parcurs de un tren cu 28 de vagoane (pe care sunt imbarcate autovehiculele), care parcurge distanta in circa 35 de minute in regim de mare viteza, cu 160 km/h.


Pe caile ferate, curentii de transport de marfuri sunt orientati mai ales pe liniile magistrale cu caracter national si international si pe magistralele transcontinentale.

Un volum mare de marfuri se inregistreaza in C.S.I. (2.000 mil. t/km), S.U.A., China, Germania, Polonia, Franta si India.

Transporturile de pasageri pe calea ferata sunt importante pentru unele tari cum ar fi C.S.I., Japonia, India, China, Franta, Italia, Germania.

In Romania, primele cai ferate s-au construit pe traseele Oravita - Bazias (1856), Jimbolia - Timisoara (1857), Constanta - Cernavoda (1860), Oravita - Anina (1863), Bucuresti - Giurgiu (1869), Burdujeni - Roman (1869) 9i Pascani - lasi (1870).

Reteaua feroviara are o lungime de 11.300 km, 33% fiind eleetrificata. In tara noastra exista o linie ingusta electrificata in anul 1922 (Arad - Pancota), iar prima linie ferata electrificata cu ecartament normal a fost Campina - Brasov, inaugurata in anul 1965. Densitatea retelei de cai ferate este de 48,1 km la 1,000 km2. Linii de ferry-boat se afla Intre Calafat si Vidin (Bulgaria) si intre Constanta si Istanbul (Turcia).

Cel mai lung tunel de cale ferata se afla pe linia miniera Ostra - Lesu Ursului (6.000 m), urmat de Teliu (4.375 m) pe linia Brasov - intorsura Buzaului, Talasmani (3.330 m) pe traseul Galati - Barlad, Romuli - Maramures (2.388 m), Salva Viseu.













Document Info


Accesari: 14906
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )