Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































TRANSPORTURILE TURISTICE

Transporturi


TRANSPORTURILE TURISTICE

1. Rolul transporturilor in dezvoltarea   activitatii turistice



Turismul inglobeaza ideea de miscare, dc deplasare in spatiu, transporturile avand un rol determinant, fund considcrat motorul acestei activitati.

Dc aici rezulta ca, de nivelul de dezvollare a transporturilor si mai ales, de organizarea lor, depinde valorificarea poten|ialului turistic si amploarea circulatiei turistice. Majoritatea specialistilor aprecieaza ca 'programul adecval, siguranta, confortul, rapiditatea transporturilor reprezinta preconditia turismului de masa'.

Transportul turistic al persoanelor reprezinta una din componentele de baza ale prestatiei turistice, asigurand. in principal, deplasarea turistilor dc la locul de re§edinta la locul de petrecere a vacantei, in cazul turismului de sejur sau. pe toata durata calatoriei. in cazul turismului itinerant.

Interdependenta existenta intre turism si transported poatc fi evidentiata de o serie de clcmentc din randul carora amintim:

> prin serviciile de transport se asigura pdtrunderea turistilor in zonele de mare atractivitate si odata cu accasta, intainirea ofertei cu cererea, transfbrmarea lor din 'potentiale' in 'cfcctive';

> crearca conditiilor de acces permite valorificarea potentialului turistic al zonei sau tarii respective;

> reprezinta prima manifestare u consumului turistic, asigurand deplasarea de la resedinta pcrmanenta la locul de petrecere a vacantei (turismul de sejur) sau pe toata durata calatoriei (turismul itinerant);

> de nivelul dezvoltarii si organizdrii transporturilor depinde in buna parte durata si calitatea vacantei (facem trimitere la rapiditate, respectiv durata calatoriei, legata de alegerea unei anumite destinatii);

> perfectionureu mijloacelor de transport a stimulat evolufia turismului, conducand la extinderea sa in spajiu, ca si la aparitia unor noi forme de manifestare a actului si consumului turistic.

In conditiile existentei unei atractivitati reale si a unor prestatii turistice de calitate - ce permit desfasurarea activitatii cu bune rezultate, in mod normal sc inregistreaza cote din ce in ce mai ridicate ale circulatiei turistice. Managcrii activitatilor turistice trebuie sa gaseasca, in aceste conditii. posibilitati pentru satisfacerea calitativ superioara a nevoii de calatoric pentru un numar din ce in cc mai mare de turi§ti. Pe de aha parte mijloacele dc transport utilizate trebuiesc utilizatc cficient §i rational.

Alegerea modului de transport este influentatd, in buna parte, de urmatoriifactori' :

'f disponibiliiatea, frecventa si flexibilitatea fiecami tip de transport;

•/ distanta de parcurs si timpul necesar spre a ajunge la destinatie, utilizdnd tipuri diferite de transport;

S confortul sau haul unui tip de transport fata de altul;

/ serviciile terestre sau facilitdtile terminale, disponibile pentru fiecare tip de transport in parte;

^ starea editor de comunicatie si intensitatea traftcului;

^ dimensiunea calatoriei, molivul voiajuluisi componenta grupurilor;

S nivelul tarifelorpracticate /disponibilitdtile bdnesti;

S statutul sau prestigiul dorit.

Factorii enumerati trebuie sa fie combinati astfel incat, sa poata fi atins complexul ideal al aspiratiei turistului despre mijlocul de transport turistic: rapid, confortabil, economicm.

De nivelul de dezvoltare si mai ales de organizarea transporturilor depinde calitatea prestatiei turistice si extinderea activitatii in domeniul turismului. Timpul total de vacantd al unui turist poate fi considerat, dintr-un anumit punct de vedere, ca fiind compus din doua elemente: timp de transport §i timp de sejur. Analizand raportul intre cele doua elemente, putem evidentia cateva particularitati ale relatici turist-transporturi:

> pentru a da o cat mai buna utilizare vacantei, turistul este intcresat in efectuarea unor deplasari rapide. deci cu clteituiald de timp minima110, mai ales ca au crescut calatoriile pe distante lungi. Problcma realizarii unor transporturi rapide capata o importanta deosebita, in primul rand, in ideea satisfacerii calitativ superioare a nevoii de calatorie a unui numar mereu crescand de turi$ti §i in al doilea rand, in vederea exploatarii rationale a capacitatii mijloacelor de transport.

> organizarea serviciilor dc transport trebuie sa tina seama de necesitatea asocierii atributelor rapid si confortabil in derularea calatoriei. Confortul vizeaza, in principal, conditiile oferite in interiorul mijlocului de transport, dar si alte elemente legate de organizarea deplasarii cum ar fi: asigurarea transferului de la statia de destinatie la hotel sj invers; desfasurarea fara intrerupere a calatoriei si in cazul folosirii mai multor

1. Cosmescu. op.cii., p.. 171 l0*l. Nita, C. Nita. Piata mrisiicu a Romania, Editura Ecran Maga/in 2003., p. 116 10 Chiar $i in cazul unor forme dc turism in care transportul ocupa inevitabil o pondere mai mare (turism itinerant, turism de raliuri etc.) calatorul doreste ca timpul de deplasare sa fie mic. acesta nereprezentand decat un consum turistic auxiliar. Obieciivul de scurtare a timpului de calatorie este mai evident in cazul deplasarii cu mi.jloacc proprii undc, pc langa celclalte inconveijienlc inter'ine si oboseala si solicitarca nervoasa a turistului.

tipuri de mijloacc, cfcctuarca unor prestatii auxiliare privind transportul bagajelor etc.

> prezenta costurilor serviciilor de transport in structura tarifelor pcntni aranjamentele turisticc, cu ponderi cuprinse intre 25 si 50% din chcltuielile totale de vacanta. Realizarea unor costuri de transport scazute constituic o cale de crcstere a aetivitatii turistice; din acest punct dc vedere, in activitatea de transporturi trebuie sa se asigurc:

in primul rand, corespondents intrc continutul serviciilor prestate si nivelul tarifelor precum si o stabilitate a acestora.

in al doilea rand, reducerea costurilor trebuie sa se faca printr-o mai rationale utilizare a capacitatilor de transport si nu prin scaderi de continut sau dc calitate de realizare a serviciilor.

in al treilea rand, se recomanda acordarea unor facilitati sau practicarea unui sistem de reduceri in perioadele de mai slaba activitate turistica pentru stimularca acesteia.

Masurile de perfectionare a aetivitatii turistice si introducerea de noi scrvicii si facilitati in domeniul transporturilor pot crea un trafic turistic complet nou sau pot dirija un trafic preexistent spre noi destinatii, fie in detrimentul unor destinatii mai vechi. care devin mai putin atractive, fie ea rezultat al introducerii unor noi programc si aranjamente turistice. Aceasta dezvoltare se poate produce in special datorita progresului tchnic permanent, in urma caruia:

- sunt oferite publicului noi mijloacc si servicii de transport, noi capacitati, frecventc si corespondente imbunatatite;

- voiajul devine mai rapid si se efectueaza cu mai multa regularitatc, cu mai mult confort si securitate;

- introducerea unor mijloace de transport tot mai moderne si mai eficiente si a unor mctode pcrfectionate de exploatare pot conduce la o rcducere a costurilor de exploatare si ca urmare, la o relativa reducere a tarifelor, argument concurcntial deloc neglijabil in economia de pia|3.

In desfasurarea efectiva' a traficului turistic se apeleazii la o gama variata dc mijloace de transport. Utilizarea unuia sau altuia dintre ele, ca si folosirea lor combinata este determinate de factori legati de specificul calatoriei si particularitatile mijloacelor de transport, ca si de elemente ce tin de psihologia turistilor.

Turismul influenteaza puternic transporturi le, determined aparitia asa-zisci ramuri specifice mijloacelor de transport si anume cea a mijloacelor de transport turistic de agrement (hidrobicicletelc, telccabine, telescaune, etc.).

Caracterizarea formelor de transport turistic, analiza avantajelor si limitelor lor pornestc, eel mai frecvent, de la gruparea acestora dupa natura mijlocului folosit. Din acest punct de vedere se intilneste transport rutier, feroviar, aerian si maritim. Tendintele in evolutia lor, locul fiecaruia in economia traficului turistic sunt dependente, in egala masura, de dinamica turismului si dezvoltarea transporturilor de calatori, aliniindu-se mutatiilor manifestatc in volumul si structura acestora.

Transportul aerian

Reducerea timpului de dcplasare apare ca o necesitate datorita faplului ca turistii au un interes crescand pentru calatoriile pe distante lungi si foarte lungi.

Traficul aerian dc pasageri la nivel mondial va urma o evolutie de crestcre pe tcrmen lung, cu un ritm de crestere mediu anual de 5,3%, pe o pcrioada de 20 de ani. Luand in considerare magnitudinca evenimentelor succesive care au intrerupt sever dezvoltarea traficului aerian, - 9 septembrie 2001, Razboiul din Iraq. S.A.R.S.( Sindromul Respirator Acut Sever.), gripa aviara -, guvernele, autoritatile avialice, companiile aeriene si producatorii de aeronave au colaborat pentru maximizarea securitatii.

Structura traficului aerian mondial (R.P.K.)

Tab.nr.11.1.

2000

2020

Japonia

5%

Japonia

5%

China

4%

China

7%

Oceania

3%

Oceania

4%

Asia

9%

Asia



14%

Europa de Est

1%

Europa dc Est

1%

Uniunea Furopeana

30%

Uniunea Europeana

28%

America de Nord

38%

America de Nord

30%

America Latina

5%

America Latina

6%

Orientul Mijlociu

3%

Orientul Mijlociu

3%

Africa

2%

Africa

2%

Sursa: Japan Aircraft Development Corporation. Worldwide Market Forecast 2001--2O20, 2001

Calatoria aeriana este o forma generala dc transport a pasagerilor pe distante lungi si foarte lungi si singura alternative rezolvata cand timpul este esential.Vitcza foarte mare a avioanelor corelata cu un sistem de preiuri compctitiv a condus la crestcrca transportului aerian si mai ales a deplasarii pasagerilor. Studiile unor organisme de specialitate arata ca avionui este folosit ca mijloc de deplasare in proportie de 50% pe distante intre 1000 si 4000 km si aproape in exclusivitate pe rutc ce depasesc 4000 km.

La nivel mondial exista circa 900 linii aeriene, cu o flota de 22 000 avioane ce folosesc I 670 aeroporturi si define 47% din to tain I sosirilor de turistim.

Skytrax, o firma britanica de consultants a publicat rezultatele mai multor sondaje, din care s-a intocmit un top al celor mai bune 10 linii aeriene si al aeroporturi lor in care calatorii se simt eel mai bine.

Europa nu se regaseste in topul liniilor aeriene, insa are patru aeroporturi in primele 10 din lume. Surprinzator, Statele Unite nu s-au calificat in top 10 la nici o categorie, aeroport sau linii aeriene. Castigatorul absolut este Hong Kong-ul, care prin liniile aeriene Cathay Pacific si aeroportul Hong Kong International a luat toata „crema' transportului aerian.

Aeroporturile au fost atent studiate, luandu-se in considerare mai muki factori, printre care curatenie. procedurile de imbarcare si securitatc, serviciile anexe, amabilitatea si promptiiudinea personalului, facilitati de recreere (sala dc gimnastica, jocuri pentru copii), amenajarea interioara, etc.

Topul celor mai bune 10 linii aeriene si aeroporturi

Tab.nr.11.2.

Rang

Aeroporturi

Linii aeriene

1.

Hong Kong International (Hong Kong. China)

Singapore Airlines (Singapore)

2.

Singapore Changi (Singapore)

Cathay Pacific (Hong Kong)

3.

Incheon International (Seoul. Coreea de Sud)

Qantas Airways (Australia)

4.

Kuala Lumpur (Kuala Lumpur, Maiaezia)

Thai Airways (Tailanda)

5.

Munchen (Munchen. Germania)

Asiana Airlmes (Seul, Coreea)

6.

Kansai (Osaka, Japonia)




Malaysia Airlines (Maiaezia)

7.

Copenhagen (Coperthaga, Danemarca)

Qatar Airways (Qatar)

8.

Zurich (Zurich. Elvetia)

Air New Zealand Noua Zeelanda)

9.

Helsinki (Helsinki. Finlanda)

Emirates (Dubai)

10.

Cape Town (Cape Town. Africa dc Sud)

Etihad Airways (Emiratcle Arabe Unite)

Sursa: www.worldairlinesurvey.com

Tourism highlights. 2008. UNWT. Publications Department, p.2

Progrcsele in domcniul transporturilor acriene s-au materializat in cresterea vitezei comercialc a mijloacelor, dar si in inmultirea numarului liniilor directc §i cresterea frecvcntei zborurilor, in folosirea unor nave dc marc capacitate, in reducerea costurilor de exploatare a echipamcntului dc zbor etc. Toate acestea au insemnat pentru turist reducerea duratei calatoriei, cresterea gradului de confort. posibilitatca efectuarii unor calatorii pe cele mai variate rute, scurtarea timpului intrc luarea deciziei de calatorie si elcctuarca propriu-zisa a acesteia, reducerea tarifclor etc.

Divcrsificarea mijloacelor de transport a aparut din necesitatea de a folosi noi cai de comunicatie, din caracteristicile specifice ale acestora, care hotarasc eficienta transportului. Principalele caracteristici ale transporturilor aeriene sunt :

rapiditatea constituic un avantaj hotarator, in special pentru doua situatii: pentru distantele lungi si foarte lungi si pentru traseele care, prin configuratia terenului, determina un parcurs deosebit de lung sau dificil de parcurs, folosind altc mijloacc terestre;

-> servkiile sunt un alt atribut important al calatoriei cu avionul. Numanil si calitatea acestora a crescut si s-a diversiticat impresionant, ajungand la ora actuals sa tie principalul domeniu de concurenta intre companiile aeriene. Serviciile nu sc limiteaza numai la cele din timpul zborului, ci le includ si pe cele de la sol, raspunzand cerintelor clientilor companiilor aeriene;

-> oportunitatea reprezinta avantajul competitiv major, in prestarea oricarui serviciu. Cu atat mai mult, in cazul serviciilor logistice, oportunitatea lor decurge din necesitatea accesului in timp real la un act de consum, dc documentare. de productie;

-> economicitatea sc refera la posibilitatca clientilor de a beneficia in conditii avantajoase dc serviciile respective. Costurilc de operare s-au redus substantial, in ultimii ani, pennitand practicarea unor preturi tot mai atractivc, accesibile unui public tot mai larg;

-> regularitatea prestarii serviciilor de transport aerian decurge din modul de organizare a acestora. Transportul aerian se efectueaza, in cea mai mare parte, prin cursele de linie, pe anumite rute fixe, in conditii de frecventa, orare §i tarife relativ stabile. Respectarea acestor conditii se reflccta asupra reputatiei prestatorilor si pozitiei lorpe piata;

-> confortul sc refers nu numai la conditiile de transport la bordul aeronavei, ci si la dotarile din spatiile anexc de la sol (din acroporturi) care adaugS o motivatie la baza optiunii privind selectionarea avionului ca mijloc dc transport;

G. Stanciulescu, op.cii., p. 176-177

-> securitatea calatoriilor pe calea aerului este in fttnetie de factorii tehnici (performantcle tehnice ale aeronavelor), factorii umani (pregatirea personalului si dimensionarea adecvata a cchipajului), factorii meteorologici, factorii politici (pirateria aeriana);

■> avantajul social - se refera la faptul ca o calatorie cu avionul isi pastreaza in pofida evolutiei tehnologiei si a cunoasterii. fascinatia unei senzatii cu totul aparte zborul.

Principalele neajunsuri ale utilizarii transporturilor aeriene in scopuri turistice sunt determinate de:

dependenta acestora de conditiile atmosferice, care pune sub semnul incertitudinii respectarea riguroasa a oramlui sau chiar realizarea calatoriei;

investitive mari pe care le necesita construirea si exploatarea unor acroporturi modeme;

tarife de transport foarte indicate, fie din cauza costului carburantilor, fie datorita cheltuielilor de amortizare care trebuie acoperite indiferent de numarul pasagerilor transportati;

imbarcarea si debarcarea turistilor sc face in afara oraselor, necesitand transferul la baza de cazare etc.

Transporturile aeriene au inrcgistrat in ultimele decenii o dinamica accentuata, datorata in mare parte1'5:

•> avansurilor tehnologieiconcretizate in sporirea vitczei aeronavelor. cre§terca numarului de linii directe §i a frecvcntei zborurilor, construirea unor nave dc capacitate marc si implicit reducerea costurilor de zbor etc.

managementului adoptat materializat in initiativele societatilor spccializate in organizarea zborurilor si a diversificarii aranjamentelor si serviciilor oferite.

Pentru transportul turistilor se folosesc atat cursele de linie cat sj cele speciale (charter).

A) Cursele regulate sunt acele curse efectuate in conformitate cu un orar public, in aceleasi zile si la acelea§i ore, pe durata unui intreg sezon. Ele prezinta urmatoarele caracteristici legate de:

> certitudinea zborului - zborul nu poate ti anulat ca urmare a necompletarii locurilor;

^ existenta unui orar stabilit in prealabil:

> posibilitea de intrerupere a calatoriei si de combinare cu alte mijloacc:

> tipul de clientele care, in mare parte, este format din turistii care calatoresc pe cont propriu (deci in mod neorganizat);

J. Ch. Holloway. The business of tourism. Fourt edition. Pitman Publishing, London. l994.p.69-70

> conlinua preocuparc pentru diversiticarea claselor de servicii in scopul utilizarii la maximum a capacitftii oferite spre vanzare (FIRST CLASS si BUSINESS CLASS - pentru un nivel ridicat al calitapi si ECONOMY. BUGET si TOURIST - cu servicii mai restranse, avand un grad mai mic de confort).

> riscul comercial, suportat de companiile aeriene, o cursa regulata fiind eficienta in conditiile reali/arii unui coeficient de umplere de 30%.

In cadrul curselor regulate se practica mai multe tipuri de aranjamente turistice.           

•^Inclusive Tour (IT)- este o calatorie organizala de catre o agentie de turism impreuna cu o companie de transport aerian de linie. Acest aranjament presupunc:

S un sejur dus si intors (round-trip) sau in circuit, efectuat total sau partial pe calea aerului, contra unui tarif corespunzator. care acopcra: costul transportului. tariful de cazarc la hotel, masa, diverse excursii si alte cheltuieii ale agentiei.

s procurarea bilctului numai prin agentii turistice agreate dc Asociatia Internationale a Transportatorilor Acricni (IATA). S sa aiba o durata minima stabilita.

/ rcduceri de tarife dc pana la 50% din tarifclc neturisticc, in functie de termenul dc valabilitatc al biletului, restrictiile in ce privestc ruta, durata minima a sejurului etc.

+Part charter-iil reprezinta decomercializarea partiala a cursei regulate, considerarea unei portiuni din spatiul aeronavei cursA charter si vanzarea acesleia in sistcm charter. Aceasta formula reprezinta:

J o modalitate de a bencficia de tarife reduse in cursele regulate;

J o varianta mai simple §i mai avantajoasa, constand in cumpararea pentru un intreg sezon a unui numar de locuri pe o linie aeriana. repartizatc pe mai multe zboruri. dar la date si ore de trafic scazute;

S o inchirierc partiala a aeronavelor de catre tour-operatori, formula avantajata si de crestcrea ponderii turistilor in totalul calatoriilor pe liniile aeriene.

Broking-ul presupune cumpararea de catre un touroperator a unui numar mare de bilete de la companiile aeriene, pe care 1c vindc ulterior altor agentii de turism ce nu au eapacitatea de a dispune permanent de o clientele suficienta pentru a negocia un IT sau part charter.

B) Cursele speciale - charter (zborurile efectuate la cerere) - au loc alunci cand o persoana, o agentie de voiaj sau o intreprinderc dc turism inchiriaza partial sau integral eapacitatea dc transport a unui aparat de zbor, pentru o cursa sau mai multe curse. Specificitatea acestor tipuri de curse consta in urmatoarele:

> sunt organizate direct si deci sunt mai rapide, prin evitarea opririlor intcrmediare si schimbarea mijloacelor;

> ofera turistilor reduceri de tarife §i o serie dc facilitati de piata;

> riscul comercial trece asupra celui ce inchiriaza (afretatorului);

> sunt eficiente in conditiile realizarii unui grad de ocupare de 80% din capacitate.

In practica desfasurarii zboruri lor, cursele charter se concretizeaza intr-o multitudine dc tipuri de aranjamente:



+ Churtere degrup care sunt de doua feluri:

- cu aflnilate ■ se caracterizeaza prin faptul ca un grup are dreptul la conditii speciale de transport daca indeplineste urmatoarele conditii: scopul constituirii grupului este altul decat calatoria; exista suficienta afinitate intre membrii grupului (constituit cu un anume timp inaintca cererii de transport aerian). prin care sa se distinga grupul de publicul larg;

-fara afinitate - a aparut ca o noua etapa a liberalizarii transporturilor charter de grup, in vederea utilizarii capacitatii de transpon la tarife moderate. Reglementarile pe care se bazeaza organizarea de curse „non affinity' sunt: inchiricrca intregii capacitati a aeronavei; inchirierea de catre fiecare organizator a unui minim de 40 de locuri; pasagerii trebuie sa-si cumpere bcul cu eel putin 60 de zilc inainte de data calatoriei.

■» Charter Inclusive Tour (ITC) sunt acele zboruri pregatite de un organizator dc calatorii turistice, al caror tarif cuprinde transportul aerian, cazarea. alimentatia totala sau partiala) si unele sen-icii la sol (transferuri, excursii etc); el presupune o durata minima a calatoriei si un minim de zile pentru inaintarea de catre agentie a prospectului calatoriei (inclusiv garanjia).

+ Charter own-use (singleentity) presupune inchirierea integral a unui avion, de catre o persoana lizica sau juridica, in scopuri personale. Un asemenea aranjament nu mai permite comcrcializarea spatiului de zbor de catre eel care il inchiriaza, iar pretul transportului este suportat in intregime de afretator.

Churtere specializate (Special Event Charter) sunt acele aranjamente organizate pentru unui sau mai multe grupuri ce au ca obicctiv participarca la un eveniment cultural, sportiv sau dc afaceri. Acestc curse pot opera numai spre tara in care are loc evenimentul, iar durata sejurului si perioada de desfasurare sunt legate de calendarul evenimentului respectiv.

C)Scrviciile de taxi aerian sunt oferite dc curse charier private avand capacitate de 4-18 locuri si independenta de zbor dc 500-600 km.; sunt practicate cu prioritate, in calatoriile de afaceri oferind flexibilitate si confort.

In scopul cresterii eficientei activitatii prestate, multe companii aeriene au adoptat modelul hub and spoke'2' care consta in a avea cateva aeroporturi tntre care exista curse cu avioane de mare capacitate (si raza de zbor), celelalte aeroporturi de dimensiuni mai mici fiind conectate cu unui dintre aeroporturile principale pin curse (pe distante relativ scurte) cu avioane mai mici (formula de reducere a numarului de conexiuni intre noduri prin stabilirea unui nucieu - hub). Modalitati de stabilire a conexiunilor intre rute

Fig.nr.11.2.

In primul caz (grid) sunt necesare 10 conexiuni

In al doilea caz (hub) sunt necesare numai 4 conexiuni

Pentru a calatori intre doua aeroporturi secundare, un calator va ajunge la eel mai apropiat „hub' cu un avion de mici dimensiuni, apoi va calatori spre hub-ul eel mai apropiat de destinatie cu un avion de mare capacitate, pentru a parcurge restul distantei din nou intr-un avion cu raza scurta de actiune.

Cre§terea eficientei unui astfel de model de organtzare a rutelor aeriene se justifies prin urmatoarele:

> concentrarea diverselor facilitati pentru transport in locatii mai

putine;

> reduceri de cost prin capacitatea de utilizare mai mare;

> utilizarea unor avioane mari, mai eficicnte din punct de vedere al costurilor;

gruparea pasagerilor pentru zboruri lung-curicr. Modelul hub and spoke a dat posibilitatea mariior transportatori sa atinga pozitii dominante pe anumite piete sau rute, creind posibilitatea implementarii unui sistem integrat de rezervare si stabilire a conexiunilor prin stabilirea de aliante cu linii aeriene locale ('commuter airlines').

Hub and spoke este o expresie din limba engieza. 51 desemnea/a un model de transport caractcrizat de una sau mai multe locatii centrale, fiecare conectata la niste locatii ..secundare'. Numelc deriva de la modelul rotii de bictcleta care consta intr-un numar de spite (spokes) dispuse radial in jural butucului rotii (hub). In sensul abstract, locatia ccntrala este asimilata butucului. iar ceea de o uncjte cu destinatia sunt considerate spite.

Din punctul de vedere al mobilului calatoriei, pasagerii companiiior aeriene se impart in trei categorii distincte si anume:

a) catcgoria de public carepreferu calatoria cu avionul, indiferent de cost. Acedia sunt pasagerii „absoluti' ai transportului aerian (sunt cei mai cautati de companiile aeriene intrucat genereaza venitul eel mai mare pe pasager), ei detinand venituri mari si alegand mijlocul de transport §i tipul de avion pomind de la criteriul „timp' sj „confort'( calatoresc la FIRST CLASS si BUSINESS CLASS). Din aceasta categorie fac parte oamenii de afaceri, cei care participa la diferite congrese, simpozioane sau evenimente cu caracter stiintific, politic, cultural sau sportiv.

b) a doua categorie care formeaza §i eel mai important segment de piata, este publicul, majoritatea turisti, care opteaza pentru calatoria cu avionul. comparand avantajele si dezavantajele acestui tip de transport cu celelalte tipuri (feroviar, rutier, naval). Acestia, in general dispun de venituri medii, aleg clasa tip BUDGET, ECONOMY sau TOURIST si aduc companiiior aeriene venituri mai scazute pe pasager.

c) a treia categorie de public este cea constransd sa calatoreasca cu avionul, ca singurul mijloc de transport apt sa-i ofere posibilitatea realizarii unei calatorii (cxemplu: cei cu handicap fizic).

Aviatia este ramura de transport costisitoare si stimularea turismului pe calea aerului nu poate avea loc decat prin stabilirea unor diferentieri clare intre turisti si celelalte categorii de calatori (oameni dc afaceri, participanti la intruniri etc.) in vederea asigurarii unor reglementari specifice pentru transportul turistic aerian.

Pretul transportului aerian este un element cheie, deoarece niveiul veniturilor pentru majoritatea pasagerilor este mic. Studii independente au aratat ca pc pasager nu Tl intereseaza foarte tare daca zborul este direct sau nu, ci il intereseaza pretul transportului. Acest factor devine din ce in ce mai important odata cu raspandirea Intemetului, aparitia si dezvoltarea transportatori lor low-cost si cresterea numarului calatoriilor de afaceri.

Un studiu recent al Departamentului de Comert al Statelor Unite ale Americii a aratat ca pretul biietului aerian reprezinta principalul criteriu in alegerea unui zbor, mult mai important decat ofcrirea unui serviciu non­stop. Studiul a aratat ca pe piata japoncza exista alti factori mai importanti decat pe piata americana, dar tot pretul biietului a fost pe primul loc. Un studiu cfectuat de I.A.T.A. a aratat ca 41% dintre respondenti au identificat preturile mai reduse ca un factor care i-ar motiva sa zboare mai des.

Astfel au aparul companii aeriene low-cost12 care ofera in general biletc la preturi foarte scazute prin climinarea unor servicii traditionale oferite pasagerilor. Conceptul este originar din Statcle Unite de undc s-a raspandit rapid in F.uropa la inceputul anilor 1990.

Companiile aeriene low-cost au inregistrat o explozie uimitoare la nivel mondial. Previziunile indica faptul ca pana in 2010 cota lor de piata, ca procent din cursele intra-europene, va creste de la aproximativ 10% in prezent la 20-25%.

Majoritatea cresterii acestui sector nu se va face prin transferarea consumatorilor serviciilor companiilor aeriene traditionale, deoarecc s-a dovedit ca aceste companii genereaza cerere de transport suplimentara.

Particularitdile curselor low-cost:

->deservesc orase de marime mare si mijlocie, prin legaturi directe, point-to-point:

•-> transferul pasagerilor prin intermediul aeroporturilor cu rol de hub nu se utilizeaza in acest model dc afaceri; -> nu ofera zboruri intercontinental;

->urmarcsc consumatorii sensibili la pretul de transport, obtinand avantaje dc costuri in nenumaratc moduli:

/ nu ofera servicii gratuite la bord;

•/ scaunele nu sunt rezervate sau numerotate:

S nu exista programe de fidelizare a cal3torilor;

S nu ofer5 sali de asteptare;

/ ofera o singura clasa de transport.

distributia se face prin Internet si call-centcre, ceea cc determina costuri reduse.

-> salariilc acordate pcrsonalului sunt de obicei mai mici decat cele oferite de companiile aeriene traditionale, iar programul de munca este mai lung;

-> flota cuprinde in principal aeronave de un singur tip pentru a obtine cfecte de sinergie in intretincrea $i pregatirca pcrsonalului;

-> aeronavele companiilor aeriene low-cost au o rata de utilizare mult mai mare decat aeronavele celorlalte companii aeriene;

-^scaunele sunt pozitionate mai strans, crescand eapacitatea de transport;

Termenul low-coat caracteriza initial companiile aencne care rcuseau sa aiba costuri mai reduse decat competitorii, insa ulterior, datorita publicului si mediei, termenul a inceput sa se refere la companiile aeriene care ofera biletc la preturi foarte scazute prin climinarea unor servicii.

->auo politica a preturilor foarte dinamica. Planificand calatoriile in avans si cumparand biletul cu 2-3 luni inainte, pretul poate fi cu 50-70% mai mic decat al biletelor cumparate cu 1 -2 saptamani inainte;

■-> taxa pentru bagajele de cala este perceputi de majoritatea companiilor. Alternativ, pentru calatorii scurte, o valiza mica poate fi luata ca bagaj de mana (gratis). Bagajele de mana au In general dimensiunile maxime 20*40*50, iar limita de greutate (daca exista) este de 10kg.

Negocierile companiilor aeriene low-cost cu aeroporturile asupra taxelor de aeroport sunt foarte importante. Deoarece au impact putemic asupra traficului regional, ele sunt capabile de cele mai multe ori sa negociezc taxe reduse.

Doua tendintc majore par sa determine evolutia viitoare a companiilor aeriene low-cost:

Prima reflecta potentialul ridieat al cererii pentru transportul low-cost, la fel ca si in celelalte sectoare. Dar cresterea cererii se va reduce in timp.

••• A doua tendinta este data de expansiunea exorbitanta a capacitatii de transport a segmentului low-cost .

Companiile aeriene low-cost vor trebui sa concureze nu numai cu companiile aeriene traditionale, ci §i intre ele. Capacitatea de transport in exces va mentinc preturile sub presiune o buna bucat5 de timp. Acest lucru face nesigura supravietuirea unor companii aeriene siabe, iar consolidarea celor putemicc devine inevitabila.

Spre cxemplu. Easy Jet si Ryanair a plasat ficcare comenzi enorme de 250 de aeronave. la Airbus si Boeing. Aceste comenzi sunt cele mai mari din istoria aviatici civile. Se apreciaza astfel crearea in curand a unei capacitau de transport in exces.













Document Info


Accesari: 1741
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )