Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































AMENINTARI CLIMATICE

geografie










ALTE DOCUMENTE

Variante 30-32
Mersin
Tornadele
MEDII GEOGRAFICE
Italia
52
MUNTII RETEZAT ALPINISM
Orientarea in munti
ALIMENTATIA PE TIMPUL DESFASURARII ACTIVITATILOR IN MUNTI
TRASEE TURISTICE CHEILE TURZII

20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u 20120x232u STEFAN FLORINA


GEOGRAFIA TURISMULUI

ANUL 1 I.D.D. GRUPA 107

AMENINTARI CLIMATICE

CUPRINS:

SCHIMBARI CLIMATICE LA SCARA GLOBALA

PROBLEMA CRESTERI CONCENTRATIEI CO2

PROBLEMA OZONULUI

Asa cum s-a aratat deja, clima este regimul multianual al vremii, generat de actiunea conjugata a factorilor radiativi, dinamici si fizico-geografici, sub influenta tot mai accentuata a activitatii societatii omenesti.Altfel spus, ea reprezinta totalitatea schimbarii vremii.Iar singura trasatura constnta a vremii este schimbarea.Acaasta schmbare prezinta, pe de o parte, caracterul ciclic, regulat al fluctuatiilor diurne (determinate de miscarea de rotatie a Pamantului) si anuale (determinate de miscarea de rvolutie), iar pe de alta, caracterul neregulat al variatiilor interdiurne si interanuale (provocate de miscarile neancetate de directie, frecventa si intensitate ale circulatiei atmosferice(, precum si al fluctuatiilor neperiodice de lunga durata.

I ultimul deceniu si-a facut loc o abordare noua a ciclurilor climatice. Pentru ca analizele mai atente si mai detaliate au dus la concluzia ca ciclurile climatice considerate a fi variatii regulte, nu au in realitate o periodicitate foarte sigura.In regimul diurn, de pilda, maximele termice se succed rareoriexact la 24 de ore, iar la altitudini mari, ciclurile zilnice se deosebesc substantial de la vara la iarna.Ciclurile anuale inregistreaza frecvent anotimpuri intarziate sau timpurii,iar in zonele temperate si polare, ianuarie si iulie nu sunt intotdeauna luni extreme. La randul lor, schimbarile de directie ale musonilor-fenomene ciclice anuale- se produc la date foarte variate.

Pentru o mai buna sistematizare, modificarile de lunga durata ale climei au fost impartite in : modificari de ordinul milioanelor de ani, de ordinul miilor de ani si de ordin istoric, sau, mai generalizat, in modificari de ordin geologic si de ordin istoric.

Datele meteorologice instrumentale arata ca, in decurs de 60 de ani (1885-1945) clima planetei Pamant a cunoscut o perioada de incalzire lenta, cu efecte favorabile pentru cresterea productiei agricole.Aceasta incalzire este dovedita cu cresterea cu 0,60 C a temperaturii medii anuale si cu 1,00C a temperaturi lunilor de iarna.Pe alocuri incalzirea a fost deadreptul impresionanta.

Dupa 1960, o tendinta de racire a intervenit in evolutia climei terestre.

Procnozele climatice pe termen lung nu au inca rigurozitatea stiintifica. Totusi, cativa climtologi si-au pus in joc reputatia sustinand ca ,,in viitor clima va continua sa se inrautateasca''.

Consecintele posibile ale modificarilor climatice la scara globala sunt atat de complexe si de teribile, incat sfideaza imaginatia.Incalzirea climei ar determina inaintarea zonelor desertice catre poli, iar racirea dimpotriva, deplasarea acestora catre ecuator. In oricare dintre cele doua eventualitati, efectele asupra societatii omenesti ar fi dintre cele mai grave.Pentru a sugera principalul efect probabil este de ajuns sa amintim ca in ultimii ani, cativa arheologi si istoriciau revizuit teoriile mai vechi privitoare la prabusirea unor civilizatii puternice ale trecutului.

Cauzele modificarilor climatice au preocupat de multa vreme diferite categorii de specialisti. Un prim grup de ipoteze incearca sa stabileasca legaturi mai mult sau mai putin directe intre activitatea solara si clima Pamantului.Ele pornesc de la ipoteza ca Soarele este o stea variabila care isi modifica necontenit atat cantitatea cat si tipul de energie emisa, determinand astfel variatii corespunzatoare ale asa numitei ,,constante solare'' . La randul sau Pamantul, care primeste doar a doua miliarda pate din energia emisa de Soare, se raceste sau se incalzeste dupa cum activitatea acestuia este mai intensa sau mai slaba.

Daca presupunem constanta cantitatea de radiatii emisa de Soare, alta cauze de ordin astronomic, pot explica insolatia variabila de pe Pamant, dupa cum urmeaza :

Scimbarea unghiului dintre axa Pamantului si planul eclipticii afecteaza anotimpurile, modificand distribuirea temperaturii si circulatia atmosferica generala.

Modificarea excentricitatii orbitei Pamantului determina variatii ale distantei Pamant-Soare, care afecteaza temperatura atmosferei.

Succesiunea echinoctiilor se refera la schimbarea regulata in timpa momentelor cand Pamantul se afla la o distanta data fata de Soare. In prezent, Pamantul este cel mai apropiat de Soare, la 3 ianuarie.



Scimbarea axelor polare pare sa fi determinat, in trecut, migrarea polilor geografici din regiuni aflate astazi la latitudini mai joase, cu modificarile geografice corespunzatoare.

Variatia vitezei de rotatie a Pamantului este inclusa de curand printre cauzele posibile ale schimbarilor climatice de lunga durata.Se considera ca incetinirea vitezei determina incalziri, iar sporirea, raciri ale climei terestre.

Cresterea concentratiei gazelor cu absortie mare in domeniul infrarosu al spectrului radiativ este raspunzatoare, de tendintele de incalzire ale climei terstre. Intre acestea, un rol extrem de important il joaca bioxidul de carbon (CO2), al carui ,,efect de sera'' (transparenta pentru radiatiile de unda scurta primite de la Soare si opacitatea pentru radiatiile de unda lunga emise de Pamant) ar fi ar fi determinat incalzirea constanta in perioada 1885-1945, corespunzatoare in linii mari, asa-numitei ,,ere industriale'', care a determinat sporirea cu 10% a concentratiei gazului repectivin atmosfera terestra. Cei mai multi climatologi par sa fie deacord ca o dublare a concentratiei bioxidului de carbon ar deetermina o crestere de 20C a temperaturii medii anuale a atmosferei terestre.Exista insa si cercetatori care cred ca incalzirea datorata ,,efectului de sera'' al bioxidului de carbon, vaporilor de apa si altor gazecu absortie intensa in domeniul radiatiilorde unda lunga, ar putea determina o sporire a evaporarii , si implicit o crestere a nebulozitatii. Acestea ar putea atrage dupa sine cresterea albedoului atmosferei,ceea ce s-ar traduce obligatoriu printr-o racire a climei.Cresterea albedoului determina, asa cum s-a aratat mai sus, scaderea temperaturii atmosferei prin reducerea cantitatii de radiatii solare absorbite la nivelul suprafetei terestre.

Cresterea albedoului atmosferei nu se datoreaza numai sporirii nebulozitatii, ci si particulelor foarte fine de praf care ajung in straturile superioare ale atmosferei, unde pot ramane vreme indelungata, deoarece precipitatiile ce le-ar putea readuce pe suprafata terestra se formeaza mult mai jos, in troposfera.R.Bryson sustine ca epocile de racire din trecut au fost generate de intensificarile sensibile ale eruptiilr vulcanice, care au proiectat in stratosfera cantitati imense de praf. Stratul de cenusa descoperit in calotele glaciare din regiunile polare constitue dovada unei intense activitati vulcanice in urma cu 30.000-17.000 de ani, cand Pamantul trecea printr-o epoca glciara.

Concluziile de mai sus sunt concordate intrucatva cu observatia ca, in prima jumatate a secolului nostru, caracterizata printr-o tendinta de incalzire, vulcanii au fost neobisnuit de linistiti, noi eruptii producandu-se abia in anul 1955. Desigur praful vulcanic nu este singurul incriminat in tendintele de racire a climei. Acestuia i se adauga praful ridicat de vant de pe suprafetele terestre, cel rezultat in urma mecanizarii lucrarilor agricolesi pasunatul intensiv, precum si fumul datorat destelinarii terenurilor prin incendierea vegetatiei forestiere sau de savana si gama larga de impuritati emise prin arderea combustibililor fosili.

Totalitatea informatiilor prezentate mai sus conduce la concluzia ca ,,ipoteza'' sau ,,teoria'' modificarii severe a climei nu este suficient de verificata pentru a se constitui intr-o ,,obsesie'' a lumii contemporane.

20120x232u 20120x232u BIBLIOGRAFIE

Sterie Ciulache(2003) - Meteorologie si climatologie ( manual de curs) Bucuresti Editura Universitara


loading...











Document Info


Accesari: 1928
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )