Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































APELE NATURALE

geografie


APELE NATURALE

1.1.        Rolul apei



          Apa, ca si aerul, e un factor de mediu indispensabil vietii. Apa se gaseste totdeauna acolo unde exista viata si formeaza substanta cea mai raspāndita pe Pamānt. Apa proaspata este o resursa finita, esentiala pentru existenta umana, pentru agricultura si industrie. Fara apa proaspata si īn lipsa cantitatii si calitatii ei, dezvoltarea durabila nu va fi posibila. Apa a avut un rol de prim ordin īn aparitia vietii pe planeta noastra si continua sa aiba un asemenea rol 313i85d pentru ca:

-         apa constituie factorul de care depinde productivitatea plantelor si animalelor;

-         ea intra īn constitutia tuturor organismelor animale si vegetale, toate schimbarile organismului cu mediul si implicit mentinerea vietii acestuia petrecāndu-se prin intermediul apei;

-         īnlesneste si regleaza procesele fizico-chimice din celule, difuziunea substantelor nutritive īn celule si tesuturi, procesele de digestie, absobtie, circulatie si hranire a celulelor;

-         procesul de fotosinteza pe care īl īndeplinesc plantele verzi, prin care acestea sintetizeaza substanta organica din saruri minerale, nu poate avea loc īn afara apei;

-         apa transporta īn interiorul organismelor, sub forma de solutii sau suspensii, diferite substante din mediul extern si tot ea vehiculeaza spre exterior toate resturile de substante de care organismul nu mai are nevoie;

-         regleaza caldura organismelor prin evaporarea la suprafata etc.

Importanta apei pentru viata omului reiese si din faptul ca fara māncare acesta poate rezista circa 40 de zile, īn timp ce fara apa nu poate trai mai mult de 4 zile si numai rareori 7-8 zile. Necesarul mediu de apa pentru metabolism al unui om normal e de 2,5 l/24 h. Plantele contin apa pāna la 95% din greutatea lor, animalele mari si omul īntre 60-70%.

1.2.        Forma apei

Apa īn natura exista sub urmatoarele forme:apa de suprafata (ghetari, oceane, mari, fluvii, rāuri, lacuri) si apa subterana (straturi acvifere si izvoare).

Īn mod obisnuit, īn natura apa se gaseste īntr-un circuit continuu. Astfel, apa din rāuri, lacuri, mari si oceane se evapora si trece īn atmosfera sub forma de vapori alcatuind apa atmosferica. Aceasta este purtata de curentii de aer pāna atinge zone mai reci, cānd condenseaza si cade la suprafata solului sub forma de apa meteorica. Odata ajunsa la sol, apa poate īntālni un strat permeabil, pe care īl strabate cu usurinta pāna la un altul impermeabil, ramānānd la suprafata acestuia din urma si formānd apa subterana. Īn cazul īn care suprafata solului este impermeabila, apa meteorica, īmprumuta cu cea subterana, ajunsa la suprafata prin curgere īn sol, formeaza apa de suprafata. Īn natura, apa nu exista īn stare pura, ea contine: gaze, substante minerale si organice dizolvate īn suspensie.

Pe glob, apa e distribuita dupa cum urmeaza:

-         total                                                 1.400.000.000 km3 - 100,0%

-         apa oceanelor si marilor                 1.362.000.000km3 -   97,3%

-         apa dulce                                               38.000.000km3 -     2,7%

-         calote polare si ghetari                         29.336.000km3 -  77,20%

-         apa subterana si umiditatea solului      8.512.000km3 - 22,40%

-         lacuri si balti                                                113.000km3 -   0,35%

-         atmosfera                                                      15.200km3 -   0,04%

-         rāuri                                                                   3.800km3 -  0,01%




Īn afara de faptul ca se poate gasi īn cele trei stari de agregare: solida, lichida si gazoasa si ca trecerea īntre aceste stari constituie repere fixe de temperatura, apa este o substanta cu caracteristici deosebite care explica existenta ei la suprafata globului īn cantitati uriase.

Aceste caracteristici sunt:

-         densitatea maxima (0,9999) la +3,98 oC;

-         cresterea de volum la solidificare;

-         tensiunea superficiala foarte ridicata;

-         caldura specifica foarte mare;

-         caldura lenta la topire considerabila.

1.3.        Apa si proprietatile ei

Apa pura este o combinatie chimica bine definita īntre oxigen si hidrogen, care, la presiunea de 760 mm col Hg si temperatura T>0°C (4°C), se prezinta ca un lichid incolor, transparent, fara gust si miros; īn strat gros, apa este usor colorata īn albastru.

Cu toate ca peste 2/3 din suprafata globului pamāntesc este acoperita cu apa, ca urmare a cresterii populatiei (rata mondiala de 19%) si a intensificarii formelor de consum, se estimeaza o dublare a consumului de apa dulce īn mai putin de 35 ani.

Īn actualul sfarsit de secol si cu predilectie īn ultimul deceniu se ridica din ce īn ce mai numeroase semne de īntrebare referitoare la raportul resurse de apa dulce - consum, care reprezinta tot atātea avertismente pentru a se recurge la masuri ferme de īnlaturare a risipei de apa, īn ciuda faptului ca natura pare a pune la dispozitie cu larghete acest bun mondial si national.

Statisticile ONU, ale caror rezultate au fost prezentate īn cadrul Conferintei de la Mar de Plata - Argentina, evalueaza volumul total de apa existent pe planeta, la 1400 mil. km³, din care oceanul planetar reprezinta 1362,2 mil. km³ (97,3%), iar diferenta de 37,8 mil. km³ (2,7%) o reprezinta apa dulce.

Daca se are in vedere faptul ca numai 0,46% din volumul de apa dulce poate fi utilizat direct, restul fiind reprezentat de vaporii de apa din atmosfera, ghetari etc., apa dulce disponibila pentru utilizare reprezinta de fapt numai 0,0124% din īntreaga cantitate de apa a planetei.

Ţara noastra ocupa locul 21 in Europa īn privinta resurselor de apa formate pe teritoriu (37 miliarde m³/an - 1800 m³/an.loc.) si locul 11 daca se au īn vedere resursele totale de apa, inclusiv cele īn afara granitelor tarii (205 miliarde m³/an).

Ramāne un semnal de alarma pentru īntreaga omenire perspectiva lipsei de apa īntr-un viitor nu prea īndepartat, fata de care Raymond Furon, referindu-se la populatia anului 2000, spunea "Unii pot sa gāndeasca ca acestor oameni le va fi greu sa-si procure hrana, dar nimeni nu banuieste īnca viitoarea lipsa de apa: este o grava eroare".

1.3.1.                         Caracteristicile chimice ale apelor naturale

Pentru a aprecia calitatea unei ape, pe baza buletinului de analiza īntocmit, este necesara detalierea principalelor caracteristici ale apei, indicate de acesta.

Reactia apei dupa natura si cantitatea substantelor minerale dizolvate īn apa poate fi acida, alcalina (bazica) si neutra.

Aceasta clasificare se face in functie de concentratia ionilor de hidrogen existenti īntr-un litru de apa si se exprima prin indicatorul pH.

Īn functie de indicatorul pH, apele pot avea reactie neutra (pH=7), reactie alcalina (pH>7) sau reactie acida (pH<7).

Duritatea apei reprezinta caracteristicile ce le confera apei compusii de calciu si magneziu aflati in solutie. Se considera ca un grad de duritate este echivalent cu 10 mg CaO continut īntr-un litru de apa. Dupa natura substantelor continute, duritatea poate fi: temporara si permanenta, īmpreuna formānd duritatea totala.

Duritatea temporara se datoreste biocarbonatilor si poate fi eliminata prin fierberea apei: duritatea permanenta este data de compusi de calciu si magneziu, care nu se elimina prin fierbere.

Este cunoscut faptul ca o apa dura cu duritate temporara mai mare de 12 grade (apa dulce) este greu digerabila, fierbe anevoios alimentele (īntareste legumele), sporeste consumul de sapun si detergent la spalatul rufelor, iar unele alimente chiar nu pot fi consumate daca au fost fierte īntr-o asemenea apa (ex. fasolea).

Apa cu duritate mare, folosita īn instalatiile de īncalzire, micsoreaza randamentul caloric al acestora prin depunerile sub forma de crusta pe care le produc.

Īn cazul cazanelor cu fascicul de tevi fierbatoare, prin formarea crustei si apoi fisurarea ei pe alocuri (ceea ce face ca apa sa ia contact brusc cu peretele fierbinte al tevii) se pot produce explozii ale tevilor si deci deteriorarea cazanului.

Īn cazul instalatiilor de apa calda pentru consumatorii individuali, duritatea apei trebuie sa fie o caracteristica bine cunoscuta pentru a se putea lua eventualele masuri de dedurizare prealabila īn scopul protejarii cazanelor de īncalzire si deopotriva pentru sporirea randamentelor termice ale acestora.












Document Info


Accesari: 16209
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )