Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





















































loading...

Barladul

geografie

loading...









ALTE DOCUMENTE

TUNISIA
Populatia lumii
VALEA PRAHOVEI - Valea Doftanei - Valea Teleajenului
Despre polemica si toleranta
ELEMENTE SPECIFICE AGRICULTURII
BASTIONUL CROITORILOR
Rezolvare varianta 10 - Geografie
Curiozitati geografice
GEOGRAFIA SCHIMBURILOR ECONOMICE INTERNATIONALE
Pestera din Valea Ceuca

BARLADUL

- vegetatia regiunii Barlad este unica pentru Romania

- componenta antropica romaneasca permanenta, omogena etnic si  cultural

- Caile de transport au o densitate redusa

- tipica regiune defavorizata, cu nivelul de dezvoltare cel mai scazut din Romania, cu numeroase pr 818c28i obleme sociale si environmentale

1. Componenta naturala a bazei de sustinere

Barladul defineste ca topic regiunea geografica suprapusa unitatii de podis omonime, strabatuta axial de raul cu acelasi nume si polarizata, in mare parte, de orasul Barlad. Ca urmare, trei elemente de ordin morfologic, hidrografic si habitational conlucreaza la atribuirea unei denumiri pe care o apreciem, astfel, potrivita.

Intercalata intre cele doua culoare fluviatile orientate nord- sud,ale Prutului si Siretului, regiunea releva trasaturi peisagistice definitorii derivate din larga desfasurare a unui relief de podis modelat pe structuri sedimentare moi (de unde excesiva dezvoltare a proceselor erozionale). Podisul Barladului este compartimentat

morfologic in urmatoarele subunitati; Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Podisul Covurlui, Dealurile Falciului si Depresiunea Elanului.

 Fig.7. Subunitatile Podisului Barladului. a. Dealuri, coline; b- depresiuni; c- culoare depresionare.

Podisul Central Moldovenesc s-a dezvoltat pe latura sudica a platformei est-europene, acoperita de groase sedimente sarmatiene (marne, argile, nisipuri cu intercalatii de calcare si gresii), dispuse monoclinal. A rezultat un relief de platouri structurale si cueste afectate de alunecari de teren si torentialitate. Altitudinile sunt modeste (564 m in Dealul  Dorosan, 467 m in Dl. Cetatea).

Colinele Tutovei au aspectul unor interfluvii prelungi, monoclinale. Apar izolat cueste (Racovei), in schimb deplasarile in masa si torentialitatea sunt frecvente. Albia vailor este inecata in

propriile aluviuni ale raurilor.

Dealurile Falciului se extind intre vaile Barladului si Elanului si au altitudini mici (cea maxima, 376 m, in Dl. Oltenesti).

Platourile structurale, crestele, alunecarile de teren masive definesc

morfologia unitatii.

Depresiunea Elanului se sprijina in vest pe dealurile Falciului, iar in est pe culoarul Prutului. Are un relief de dealuri joase, cu mici cueste, terase si glacisuri.

Podisul Covurlui are un fundament hercinic, dobrogean, acoperit de depozite mezozoice si neozoice. Monoclinurile, cu altitudini sub 300 m, genereaza forme structurale (platforme, cueste, vai subsecvente). Pe loessuri s-a dezvoltat un microrelief de sufoziune si de tasare.

Clima unitatii este de podis, cu accente de tranzitie spre climatul de campie. Influenta est-europeana afecteaza intreaga regiune, indeosebi in anotimpul rece. Temperatura medie anuala oscileaza intre 8-10s C, iar precipitatiile intre 450-600 mm. Continentalismul climei este evident.

Raurile sunt tributare in primul rand Barladului (Crasna, Tutova, Racova, Zeletin, Vaslui) si apoi Prutului (Elan, Horincea) sau direct Siretului (Racatau). Alimentarea este pluviala, cu maxim de primavara si minim estival cand unele rauri seaca. Pot apare insa viituri la ploile torentiale. Apele freatice sunt cantonate in depozitele friabile, conuri de dejectie, lunci la adancimi de pana la 20-25 m.

Element definitoriu al peisajului unui sistem teritorial, vegetatia regiunii Barlad este unica pentru Romania datorita interferentelor vizibile intre asociatiile forestiere, cele de silvostepa si de stepa. . Astfel, la peste 400 m altitudine se dezvolta padurile de fag, sub aceasta altitudine intalnim stejarul si asociatiile de amestec.

In Colinele Tutovei si Dealurile Falciului predomina silvostepa, iar in Podisul Covurlui se extinde deja stepa cu graminee.  Fauna de rozatoare abunda in stepa, etajele urmatoare devenind domeniul iepurelui, vulpii, caprioarei sau mistretului. In rauri

vietuieste cleanul si mreana, iar avifauna include prepelita, potarnichea, ciocarlia, privighetoarea, cinteza.

Invelisul edafic cuprinde o gama variata de clase, tipuri si subtipuri de soluri, de la cernisoluri (cernoziom, cernoziom levigat inzonele joase sudice) la luvisoluri (brun roscate, cenusii) sau cambisoluri (brune, brune acide).




2. Componenta demografica si de habitat

Locuit inca din paleoliticul superior (dovezi descoperite la Arsura, Valea Ursului, Ivesti, Malusteni), Podisul Barladului si-a edificat o componenta antropica romaneasca permanenta, omogena etnic si  cultural. Densitatea populatiei este sub media pe tara, osciland intre 25-50 locuitori/km˛ in Depresiunea Elanului si 75-100 locuitori/km˛ in restul regiunii. Populatia rurala, cu un spor natural mai ridicat, este

dominanta numeric in comparatie cu cea urbana. Migrarea populatiei spre regiuni mai dezvoltate este un fenomen curent.

Asezarile rurale sunt localizate in lunci, pe terase si versanti. Predomina satele mici (in Colinele Tutovei) si cele mijlocii. Asezarile mari sunt rare. Densitatea lor depaseste 6 asezari/100 km˛. Asezarile urbane provin din vechile targuri. Vaslui  si Barlad apartin prin numarul locuitorilor oraselor mijlocii iar Husi, Negresti, Beresti si Targu Bujor celor mici (sub 50 000 locuitori). Functia de centru polarizator regional se disputa intre Barlad (cu un numar mai mare de locuitori) si Vaslui (cu functii administrative mai importante).

3. Economia regiunii

Componenta economica a spatiului regional are drept suport fundamental agricultura urmata de industrie. Evolutia fenomenului agricol in timp reflecta o presiun e crescanda a omului asupra peisajului, cu defrisari sustinute pentru largirea terenurilor cultivate, pentru fanete si pasuni ce ocupa astazi peste 73 % din suprafata regiunii. (de mentionat ca la inceputul secolului XIX peste 50 % din suprafata podisului era impadurita). Consecinta imediata a fost declansarea proceselor erozionale care afecteaza suprafete vaste ce au impus lucrari de terasare  si combatere a torentialitatii. Se cultiva porumb, grau, floarea soarelui, soia, sfecla de zahar, tutun, legume. Sunt extinse podgoriile (Nicoresti, Husi, Targu Bujor, Podu Turcului) si livezile de pruni, meri, cires, visini. Plantele de nutret se asociaza productivitatii pasunilor aturale in sprijinul cresterii animalelor (ovine, bovine).

Din lipsa materiilor prime necesare (dintre zacamintele subsolului singurele existente, in cantitati mici, sunt gazele naturale si petrolul in arealul Gaiceana-Glavanesti), a relativei izolari generata de precaritatea si insuficienta cailor de acces, industria s-a afirmat tarziu, abia in a doua jumatate a secolului trecut. Cunoscuta este productia de rulmenti de la Barlad, prelucrarea lemnului (mobila, butoaie, ambalaje) la Vaslui, Barlad si Husi, materialele de constructii la Barlad si Vaslui, industria alimentara si textila ce valorifica materii prime locale prezenta in toate orasele regiunii.

Caile de transport au o densitate redusa. Calea ferata directoare este Iasi-Vaslui-Barlad-Tecuci-Galati, cu ramificatii spre Negresti-Roman, Husi sau Falciu. O alta cale ferata porneste din  Galati spre Targu Bujor-Beresti-Barlad. Principala cale rutiera este soseaua Galati-Tecuci-Barlad-Vaslui-Iasi, cu ramificatia transfrontaliera de la Husi-Albita. Alte sosele modernizate leaga Barladul de Adjud, respectiv Vasluiul de Roman si Bacau. Regiunea nu are un aeroport propriu, necesarul de transport dirijandu-se spre bazele invecinate din Iasi sau Bacau.

Regiunea Barladului isi datoreaza pozitia inferioara in ierarhia indicilor dezvoltarii datorita urmatoarelor cauze:

- conul de umbra indus asupra sa de prezenta Culoarului Siretului spre care s-au concentrat majoritatea absoluta a fluxurilor de masa si energie din estul Romaniei;

- izolarea in raport cu aceasta axa ca urmare a unei infrastructuri de transport deficitara;

- perpetuarea unei imagini defavorabile asupra regiunii prin reliefarea unui rural arhaic si a unei urbanizari modeste;

- lipsa unor obiective de impact turistic major menite a spori atractivitatea si interesul pentru cunoasterea ei.

- politicile economice deficitare din secolul XIX si prima parte a secolului XX sub aspectul neglijarii teritoriilor periferice sau lipsite

de resurse industriale. Etc.

Bibliografie selectiva

1. Bacauanu, V., Barbu, N., Pantazica Maria, Ungureanu, Al, Chiriac,D. (1980), Podisul Moldovei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.

2. Ungureanu (1993), Geografia Podisurilor si Campiilor Romaniei, Editura Univ. “Al. I. Cuza”, Iasi.

3. x x x (1992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice, Editura Academiei, Bucuresti.


loading...


Document Info


Accesari: 3114
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )