Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DE LA TARCAU LA ARDELUTA

geografie


DE LA TARCAU LA ARDELUTA



Riul Tarcau, afluentul Bistritei, care-si aduna apele tocmai de sub Gosmanu (l 305 m), Grindusu (l 664 m) si Geamana (l 442 m), deschide cale adinca in masa Muntelui Tarcaului[1], avind valea cea mai evoluata fata de celelalte ape curgatoare care au profil transversal ingust, contrastind cu formele largi de pe interfluvii. Pornind din zona de confluenta prima localitate mai mare este Tarcau - important centru forestier, mentionat in documente din secolul al XV-lea. Este strajuita de 343g61d inaltimi mijlocii, unele sub l 000 m, multe lipsite de paduri. Pe ele se intind pina in zare finete si pasuni amestecate ici si colo cu unele pilcuri de arbori si arbusti. Valea nu-i da loc prea mult de desfasurare acestei asezari de veche salasluire a omului, dupa cum dovedesc unele rezultate ale sapaturilor arheologice. Recentele constructii edilitare completeaza tabloul viu al peisajului idilic plin de gingasie. Casele construite din lemn au ramas din ce in ce mai putine. Pe marginea prispelor, muscatele cu flori de un rosu aprins, iti atrag atentia. De cum intri in sat, un zgomot nedefinit de masini sageteaza intinderile, cind uniform, cind intrerupt, sint gaterele de la intreprinderea de cherestea. Climatul racoros, cu o medie anuala de 4-6C, cu bogate precipitatii, au favorizat organizarea unei statiuni de cercetari piscicole, care da bune rezultate prin cresterea puietilor, mai ales de pastrav, pentru popularea diferitelor ape de munte. Mai sus pe vale, spre marginea comunei, acolo unde apele riului rup bolovani mari din zidul muntos, poti vedea constitutia subsolului, formatiunile de flis gresos si greso-marnos din care sint formati Muntii Tarcaului. Roca tare de cristalin, care formeaza cea mai mare parte a Muntilor Bistrita, nu se mai vede aici in nici o parte, ceea ce inseamna ca se gaseste in adincuri. Gresiile de Tarcau si Kliwa de culoare gri ori galbuie, sint utilizate in constructii. Unele toponime din Muntii Tarcaului exprima pe alocuri aspectul unor forme de relief si gradul lor de impadurire; Virful Cimpilor, ori Poiana Radului. Nu rare sint cazurile cind unele plaiuri poarta numele de "obcine', datorita faptului ca se aseamana ca aspect cu obcinele bucovinene. "Masivul Tarcaului - spunea cunoscutul geograf Mihai David - reediteaza sistemul obcinelor din nord'. Remarca facuta isi gaseste corespondent aproape in totalitatea formelor montane ale Tarcaului, chiar si in orientarea culmilor si vailor.

Continua ingustare a vaii Tarcaului spre cursul superior nu permite desfasurarea prea mare a locuintelor omenesti. Satul Brates, asezat la confluenta piriului Brates cu Tarcau, isi leaga viata de lemnul padurilor si de zootehnie, are vatra destul de mica. Unele case sint cocotate pe diferiti umeri ai vaii. Apa limpede de munte, curgind repede la vale printre stinci, sub fosnetul padurii, genereaza un cadru poetic.

Parcurgind in sus drumul modernizat, care a inlocuit calea ferata ingusta, paralel cu apa Tarcaului, dupa un cot, acolo unde primeste apele Cichivei si ale Bolovanisului - spre partea centrala a muntilor - in umbra batrinilor codri, se afla o cabana si Schitu Tarcau - monument istoric - construit din lemn, in 1833. O poteca ceva mai jos de schit duce spre Virful Murgoci (l 293 m), de la poalele caruia pleaca spre est citeva piraie cu vai adinci si impadurite.




Din tabloul aspectelor desfasurate succesiv in bazinul Tarcaului se poate vedea ca mai ales pe culmile Tarhausului, Arsita, Tarcutei si Slatina, cresterea animalelor are conditii de dezvoltare deosebit de favorabile. Mai sus de Ardeluta, un sat din infundatura muntilor - acolo unde se intilnesc piriaiele Gosmanu cu Tarcaul, pe partea stinga a celui dintii, se intinde pe o suprafata de 173 ha rezervatia forestiera "Gosmanu-Tarcau'. Aici numerosi arbori trec de o suta de ani, altii chiar de doua sute, unii au un diametru pina la un metru si jumatate. Fauna din rezervatie are conditii favorabile de dezvoltare. Risii sint in mare numar, cum poate, nu se intilnesc in alte parti.

In afara de valea Tarcaului, circulatia in interiorul muntilor se face mai mult pe culmi, deoarece vaile, in cea mai mare parte sint adinci si impracticabile. Gradul de populare, cu exceptia vaii riului Tarcau, este scazut in cuprinsul muntilor. In partea estica si mai ales in marginea nord-estica - Cernegura, Bitca Doamnei s.a. - sapaturile arheologice din anii 1961-1962 au scos la iveala urme de locuire din epoca neolitica. Asezarea dacica - cetatea fortificata - datind de prin secolul I i.e.n. de pe Bitca Doamnei (457 m) considerata de unii istorici a fi Petrodava - mentionata de Ptolemeu in lucrarea lui "Geographia' - dovedeste ca aceasta margine a Tarcaului constituia un punct fortificat cheie, de mare importanta strategica folosit si in epoca feudala. Colectiile muzeului din Piatra-Neamt vorbesc, intre altele, si de ceramica pictata descoperita in Piatra Soimului de pe valea riului Calul (Muntii Tarcaului).



[1] Denumirea de "Tarcau', dupa cum explica filologii (I. Iordan, Nume de locuri romanesti in R.P.R., Editura Academiei R.P.R., 1952), ar veni de la "tarcat', "pestrit'; gresia de Tarcau prezinta intercalatii feruginoase. Dupa toate probabilitatile, in faza initiala, muntii au primit numele de la apa Tarcaului, care-i strabate in partea nordica si nu invers.













Document Info


Accesari: 1750
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )