Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Densitatea rocilor de zacamant

geografie










ALTE DOCUMENTE

Vegetatia Muntilor Bucegi
VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI TURISTICE BOTOSANI
Japonia ( Ţara Japoniei)
EXPLORAREA REALITĂŢII GEOGRAFICE
ELVETIA
America Latina
Banatul Economic
ENERGIA EOLIANA
RASNOV - Cetatea taraneasca
Tara Hategului

Densitatea rocilor de zacamānt

            Rocile de zacamānt, fiind corpuri solide poroase, au densitati care depind nu numai de compozitia mineralogica ci si de porozitatea si de fluidele care le satureaza. Evident, conditiile de presiune si temperatura au influenta lor asupra densitatii rocii, ca si a fluidelor.



            Densitatea mineralelor componente ale rocilor de zacamānt īn conditii normale a fost precizata īn capitolul 2. Subliniem faptul ca sursele bibliografice, prea numeroase pentru a fi citate aici, indica valori diferite, uneori semn 20220v213u ificative pentru densitatea aceluiasi mineral. Acest lucru se explica prin variabilitatea mineralelor, prin existenta impuritatilor, a solutiilor solide sau asocierea cu cantitati importante de apa.

            Pentru comoditate, datele privind densitatea mineralelor īn conditii normale sunt reluate īn tabela 9.1.

Tabela 1.9.1. Densitatea mineralelor rocilor de zacamānt

Denumirea mineralulului

si formula chimica

Densitatea, kg/m3

Calcit,  CaCO3

2720-2740

Aragonit,  CaCO3

2930-2950

Vaterit,  CaCO3

3000-3500

Magnezit,  MgCO3

2900-3100

Dolomit,  CaMg(CO3)2

2850-2950

Siderit,  FeCO3

3700-3900

Ankerit,  CaFe(CO3)2

2950-3100

Rodocrozit,  MnCO3

3450-3700

Ceruzit,  PbCO3

6500-6700

Cuart,  SiO2

2590-2670

Opal,  SiO2

1900-2500

Sare gema,  NaCl

2100-2200

Montmorillonit,  Al4Si8O20(OH)4 .

     2080

Hyalloisit,  Al2Si2O5(OH)4

     2500

Illit,  Ky(Al4Fe4Mg4)(Si8-yAly)O20(OH)4.

     2700

            Cunoscānd densitatea mineralelor componente si compozitia mineralogica a rocii prin fractia volumica, se poate usor calcula densitatea scheletului mineral , rm, ca medie aritmetica a densitatilor mineralelor, rmi, ponderata cu fractia volumica, vi.

                                                                                                  (9.1.)

Roca, īn ansamblu, are o densitate mai mica decāt aceasta valoare datorita existentei porilor. Densitatea rocii, fara a tine seama de fluidele care o satureaza este data de relatia:

                                                                                                (9.2.)

            Īn ceea ce priveste porozitatea, m, aceasta trebuie sa fie, evident, porozitatea absoluta.

            Pentru conditiile de zacamānt, aceasta relatie este numai o aproximatie. Ea trebuie corectata cu dilatarea termica a mineralelor si compresibilitatea rocii.

            Densitatea rocii, asa cum se gaseste ea īn scoarta terestra, adica saturata cu diverse fluide, rrs ,se calculeaza cu relatia:

                                                                         (9.3.)

īn care rI este densitatea fluidelor, iar Si este saturatia īn fluide (vezi cap. 14). Valoarea saturatiei īn apa tine seama si de apa existenta, de regula, īn porii necomunicanti.

            Pentru necesitati practice, cum ar fi evaluarea presiunii litostatice a unei coloane stratigrafice, gradul de exactitate este limitat de necunoasterea exacta a litologiei rocilor, date fiind importantele variatii de litofacies īn formatiunile geologice sedimentare. La aceasta se adauga dificultatea cuantificarii influentei presiunii si tempereturii asupra volumului mineralelor si fluidelor, precum si cunoasterea starii de saturatie a rocilor.




            Modificarea cea mai mare de densitate o sufera mineralele argiloase, si, evident, rocile argiloase, datorita compresibilitatii lor excesive, dupa cum arata relatia (8.6.) si tabela 8.1.

            Pentru a obtine o imagine edificatoare asupra ordinului de marime a densitatii rocilor se dau cāteva exemple īn tabela 9.2.

Tabela 9.2. Densitatea unor roci de zacamānt.

Denumirea rocii

Densitatea,

 kg/m3

Denumirea rocii

Densitatea,

 kg/m3

Gresie

2200-3000

Calcar

2400-2700

Marna cuartitica

2600-2700

Dolomit

2800-2900

Marna calcaroasa

2200-2400

Sare gema

2400-2500

           

Fig. 9.1. Limitele de variație a densitații rocilor cu adāncimea.

            Densitatea rocilor, ca tendinta generala, creste cu adāncimea. Aceasta tendinta, precum si limitele de variatie, sunt prezentate īn figura 9.1. Cazul special al marnelor este aratat īn figura 1.9.2.

Fig. 9.2. Cresterea densitatii unei marne cu adāncimea.

            Cunoasterea densitatii rocilor din scoarta prezinta un interes mai general decīt pentru ingineria de petrol. Ne vom limita īn a aminti ca anomaliile de densitate a rocilor pot constitui surse importante de informatii pentru a pune īn evidenta unele zacaminte de minerale utile.

            Īn toate situatiile īn care este necesara evaluarea presiunilor litostatice, trebuie estimata cu grija densitatea rocilor. Pentru forajul sondelor, densitatea rocilor dislocate intervine, īntre altele, īn calculul evacuarii detritusului din sonda si a presiunii coloanei de fluid de foraj care contine detritus.

            Determinarea densitatii rocilor se poate face relativ simplu, cu picnometre sau micropicnometre de mare precizie [18]. Important este sa se controleze bine starea de saturatie a probelor īn cursul determinarilor. Īn momentul cāntaririi acestea trebuie sa fie complet lipsite de lichide. Atunci cānd se determina volumul brut, se vor lua masurile indicate īn capitolul 5 pentru determinarea porozitatii. Date referitoare la densitatea fluidelor care satureaza rocile din scoarta se gasesc īn volumul I al lucarii [63]

            Īntrebari si probleme.

  1. Cum este densitatea unei roci fata de cea a mineralelor componente?
  2. De ce densitatea mineralelor creste cu adāncimea? Dar a rocilor?
  3. Cum se explica influenta mare a adāncimii asupra mineralelor si rocilor argiloase.
  4. Sa se estimeze presiunea litostatica la adāncimea de 1000 m presupunānd o coloana stratigrafica uniforma, alcatuita, pe rānd,  din principalele tipuri de roci saturate numai cu apa.
  5. Sa se calculeze densitatea unui  nisip cuartos uniform pentru īmpachetarea cubica si cea romboedrica īn doua situatii: uscat si saturat cu apa. Se se comenteze rezultatele.












Document Info


Accesari: 4695
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )