Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ELVEŢIA

geografie












ALTE DOCUMENTE

Portugalia
Climatele Terei
Cadrul natural in M-tii Apuseni
Lucrare semestriala la Geografia României-cls. a VIII a
Energia nucleara si efectele sale
Rolul si importanta Muntilor Carpati în dezvoltarea economica
RESURSE NATURALE
Energia eoliana si cea a valurilor
STATELE EUROPEI

SRODER ROBERT

       CL. A – VI – A  G

                     ELVETIA                          



Confederatia Elvetiana

 

 

Suprafata Elvetiei > 41285 Km patrati

          Distanta maxima > N-S = 220 Km

                                        E-V = 348 Km

          Lungimea granitei > 1882 Km

          Populatia > 7.164.000 loc (dintre care 19,6% straini)

          Capitala > Berna

          Orasele cele mai mari > Zurich (337.000 loc.)

                                                 Geneva (173.000 loc.)

                                                 Basel (169.000 loc.)

          Limbi vorbite > Ger 757n1321h mana elvetiana – 63,7%

                                  Franceza – 19,2%

                                  Italiana – 7,6%

                                  Retoromana – 10,6%

                                  Alte limbi – 8,9%

Elvetia este asezata in Europa centrala, pe cursurile superioare ale fluviilor Rhone si Rhein.

          Imaginea bancherilor si laptareselor, a ciocolatei si ceasurilor de mana, statiunilor montane sau cantecelor tiroleze a fost mereu corelata cu numele acestei frumoase tari.

          Inceputurile sale dateaza din preistorie, cand, in jur de 10.000 I.Hr., dupa topirea zapezilor din perioada erei glaciare, un popor de vanatori si pescari s-a asezat in Mittelland.

Prin 400 I.Hr., retii au patruns in partea de Sud-Est a tarii ; triburi germanice au fortat tribul puternic celtic al helvetilor sa migreze spre Galia.

Iulius Caesar i-a prigonit pe helveti, invingandu-I la Bibracte, in Burgundia.

Intre 58 I.Hr.—400 D.Hr, romanii au ocupat o zona defensiva de-a lungul Dunarii si Rinului, convietuind alaturi de celti, intr-o relativa armonie.

          In 771 regele Carol, devenit mai tarziu Carol cel Mare, a unit Elvetia ca regat al Francilor.Tara este impartita in comitate, care au format baza pentru actuala democratie pe cantoane.

 


NATURA. Ţara cu cea mai ridicata altitudine medie din Europa. Muntii Alpi (alt. medie 1 786m) sunt masivi si înalti (alt max. 4 634m vf. Dufourspitze din Monte Rosa). Muntii Jura (alt. medie 890 m, situati în NV, se prezinta sub forma unor platouri larg ondulate (alt. max. 1 679m în vf. Tendre). Între Jura si Alpi se întinde un culoar (20 - 60 km latime), numit Mitteland (alt. Medie 580 m), reg. de coline si podisuri modelate de eroziunea glaciara. Clima continental - temperata, cu ierni reci (media lunii ian. este de 0ºC), veri moderate si precipitatii medii anuale însumând 800 mm. Retea hidrografica bogata drenata de patru mari: Marea Nordului (Rhinul cu afluientul sau Aar), Marea Neagra (Innul, afl. al Dunarii), Marea Mediterana (Rhônul) si Marea Adriatica (Ticino, afl. al Padului). Are peste 1000 de lacuri naturale, remarcându-se cele tectono-glaciare (Geneve = Leman, Constance = Bodensee, Neuchâtel, Zürich s.a. ). Vegetatia naturala cuprinde padurea temperata, etajata pe verticala, si pajisti (la peste 2 500m alt.), iar fauna, bogata – specii caracteristice acestor asociatii vegetale. Numeroase zone ocrotite, în deosebi R.N.

POPULAŢIA. 6 872 000 loc. (în 1 850 - 2 329 000; în 1 900 – 3 315 000; 1950 – 4.714.000), natalitatea: 12,6‰, mortalitate: 9,2‰, populatia urbana 60%. Orase principale (mii loc.; a doua cifra se refera la adglomeratia urbana): Zürich(341; 835), Basel (171; 361), Genève (167; 381), Lausanne (123; 260), Winterthur (86; 107), St. Gallen (73; 125), Lucerna (59; 160), Biel (53; 82). Elvetieni de limba germana 65%, franceza 18%, italiana 10%, retoromana 1%. Peste ¾ din pop. Este concentrata în Mitteland mai putin de o treime din suprafata, regiune de platou dintre Muntii Alpi si Jura. Culte: catolicism 48%, protestantism 44% s.a.

ISTORIA. Triburile celtice ale helvetilor sunt supuse în anul 58 î.Hr. de Cezar si romanizate ca urmare a includerii terit. Elevetiei în sec. I – V d.Hr. între hotarele Imp. Roman.



STATUL. Republica parlrmentara, stat federal, potrivit constitutiei din 29.05.1874. activitatea legislativa este exercitata de Adunarea Federala, compusa din Cons. Statelor si Cons. National, iar cea executiva de Cons. Federal (cabinetul) numit de Adunare. Partide politice: 18 formatii.

ECONOMIA. Ţara cu economia dezvoltata bazata pie industria prelucratoare si servicii (finante si turism). Ind. Prelucratoare (peste 1/3 din pop. activa, circa 2/5 din produsul national brut. Industria a fost orientata spre poductia de masini, aparate si bunuri metalice cu un consum limitat de metal (aparate de precizie, ceasuri, locul 2 pe glob). Elvetia reprez. locul 1 în lume ca si centru financiar a lumii. Principala sursa a venitului national o constituie veniturile ce-i revin din capitalul strain plasat în bancile elvetiene.  

GUVERNUL. Elvetia e un mozaic format din 23 de cantoane dintre care trei sunt divizate la randul lor in semicantoane .Fiecare dintre acestea poate fi comparat cu un stat mic, independent, avand propriul sau guvern, parlament, legi si tribunale .Cantoanele sunt alcatuite din circa 3000 de municipii care sunt in mare masura autonome .In ansamblu, la aceste cantoane se face referire sub numele de Confederatia Elvetiana (Confederation Helvetica) explicandu-se astfel sensul initialelor ,,CH’’ care apar pe autoturisme .

ORGANIZATII INTERNATIONALE. In 1863 Henri Dumant a fondat Crucea rosie, un simbol si un agent international pentru dragostea frateasca Chiar si astazi sediile centrale ale acestei organizatii sunt la Geneva .Tot aici si-a stabilit sediul si reprezentantul European al Natiunilor Unite .Elvetia isi mentine politica de neutralitate, nefiind membra a ONU, NATO sau UE .

CLIMA.Elvetia e influentata de sistemul climateric atlantic, continental si mediteranean in timp ce combinatia dintre altitudine, versanti si expunerea la soare face ca multe parti ale tarii sa dispuna de o serie de microclimate, pe o suprafata relativ limitata .Acest lucru e evident in  multe dintre vaile alpine unde versantii orientati spre nord ai muntelui, vor fi imbracati in paduri de conifere dense, in timp ce pe versantii insoriti dinspre sud se afla sate, ferme, terenuri si pajisti .Severitatea climatului creste rapid, odata cu inaltimea, dar acest lucru poate fi compensat de o pozitionare sudica, de expunerea la soare sau de prezenta unei mari cantitati de apa care ajuta la mentinerea unor conditii mai stabile .Astfel, pe malul rapos nordic al Lacului Geneva (Leman) se afla una dintre viile renumite, in timp ce cele mai vestite vinuri din Europa sunt originare din cantonul Valais, deasupra vaii Rhðnului, unde vinurile fine sunt obtinute din soiuri de struguri ce cresc la o altitudine de1100 metri .

          Impreuna cu alte cantoane din sud, Ticino si Graubünden, Valais e cunoscut in germana ca ,,Sonnenland’’, unde piatra si pinii deformati contrasteaza cu vegetatia mediteraneana luxurianta de smochini si castani de pe versantii mai josi si din vai .Elvetia e batuta de vanturi sezoniere care sufla din cele mai indepartate colturi ale pamantului .Unul dintre aceste vanturi reci e Bise, care sufla dinspre estul Europei peste platourile Vaud si Neuch@tel .Partea nordica a Alpilor e afectata mai mult de un alt vant: Föhn .Sufland din sud, deci un vant mai cald, Föhn pierde din umezeala pe masura ce se ridica, traverseaza creasta muntelui si apoi, cald si uscat, sufla deasupra vailor nordice, topind zapada,arzand plantele si dand oamenilor dureri de cap, chiar si depresii .In mod surprinzator, clima calda predomina in zonele joase ale cantoanelor Vaud si Neuchatel, ele fiind protejate de vanturile atlantice si de ploi, de marele zid reprezentat de muntele Jura .

AMENINTARILE MEDIULUIAstazi adevarata problema nu mai e Föhn-ul, ci incalzirea globala, ploaia acida si poluarea in general .Elvetia nu are iesire la ocean pentru a-si arunca deseurile, iar moartea copacilor, in special a coniferelor din cauza ploilor acide nu e doar o problema de estetica, ci una de supravietuire pentru comunitatile alpine .Cei 1828 de ghetari ai tarii sunt buni indicatori ai schimbarilor climaterice si cei mai multi au inceput, in ultimul timp sa se retraga .In cursul secolului al XX-lea, mai mult de o patrime din zonele inghetate care acopera cca100 km patrati din suprafata Elvetiei au disparut ca urmare a schimbarilor climaterice si a poluarii .

FLORA SI FAUNA .Peisajul variat al Elvetiei ofera conditiile ideale pentru o gama diversa de plante si animale .De pe piscurile inzapezite ale muntilor din vest, pe malurile lacurilor din Ticino, putine tari europene se pot mandri cu o gama atat de variata de flora si fauna: De la palmieri si alte plante tropicale in est ajungi la floarea de colt, orhideea salbatica si covoarele de plante mici de pe pajistile montane care se intind de la 800 la 3000 de metri altitudine .

          Parcul National Elvetian din Engadine (cantonul Graubunden) e un sanctuar unde natura e protejata de orice interventie a omului si unde intreaga flora si fauna sunt lasate sa se dezvolte in ritmul lor natural .Padurile acopera aproximativ 30% din suprafata Elvetiei .Aici traieste cocosul de munte, cea mai mare pasare din zona .In muntii Jura traiesc pisica salbatica si rasul european .La altitudini mai mari, in padurile de pini, poate fi intalnit spargatorul de nuci .Marmotele si caprele salbatice se integreaza si ele perfect peisajului .




ELVETIENII.Avand o gandire ordonata, grijulii cu banii si constienti de mediu, elvetienii acorda o atentie deosebita detaliului .Nu e de mirare ca ei sunt buni la conducerea bancilor, hotelurilor si cailor ferate, dar si la fabricarea ceasurilor de mana si executarea unor proiecte ingineresti complexe .In 1981, 2 cercetatori de la laboratoarele IBM din Zurich au castigat Premiul Nobel pentru activitatea lor la un microscop de exporare si sapare .Elvetienii sunt o natiune iubitoare de sport, iar terenul montan e ideal pentru nasterea unor campioni la sporturile in aer liber .De-a lungul timpului, o pleiada de celebritati a fost atrasa de Elvetia datorita combinatiei sale de neutralitate si toleranta .Printre ei, Jean Calvin, Lenin, Benito Mussolini, Einstein au ales-o ca pe a doua lor patrie .Astazi Elvetia e privita ca un refugiu pentru cei

extrem de bogati, care nu sunt urmariti aici de paparazzi si de

ziarele de scandal.

ARTELE.Elvetienii iubesc artele .Pentru o natiune extrem de conservatoare, Elvetia a produs cateva forme de arta extrem de inovativa in ultimii 100 de ani: dadaismul in literatura si inovatiile arhitecturale ale lui Le Corbusier-cel mai influent arhitect al secolului, pentru care,simplificarea designului era o prioritate .In fiecare oras mare exista o Kunsthaus(galerie de arta) .Muzica, baletul, filmul sunt la loc de onoare aici .In fiecare sat exista un Musikverein (club de muzica) .Ecoul sunetului de bucium inca mai umple vaile pe data de 1 august, ziua Nationala a Elvetiei .

MANCARURILE SI BAUTURILE.Bucataria elvetiana e vestita in toata lumea .Ce poate fi mai ispititor decat ciocolata elvetiana si branzeturile, in special cascavalul Emmentaler si Gruyère .Vinurile elvetiene sunt castigatoare de medalii internationale, cel mai bine pastrat secret fiind cel al obtinerii vinurilor dulci .In ceea ce priveste ciocolata, toate micile orase au ,,Chocolatiers’’ specializati, care deseori prepara propriile specialitati .

CELE MAI RENUMITE STATIUNI.In estul Elvetiei se afla faimoasa statiune St. Moritz-patronul sporturilor de iarna .Alte statiuni sunt Davos si Klosters, ultima fiind preferata de familia regala britanica .Arosa e renumita ca statiune familiala atractiva cu o multime de partii pentru cei de nivel mediu iar Flims-Laax-Falera se bucura de posibilitati de prima clasa pentru practicarea snowboarding-ului .Verbier in Valais e vestita prin ascensoaele ce urca pana spre Mont-Fort (3329 metri) de unde ai o priveliste uluitoare a celor mai inalte piscuri din Alpi printre care Mont Blanc, Weisshorn si Matterhorn .La N-E de Verbier, langa orasul Sierre se afla Crans-Montana .Zermatt si Saasfee cu multimea de ghetari din apropiere sunt alte 2 destinatii pentru schi .

          Lacurile din Elvetia ofera locuri incantatoare pentru o multime de sporturi acvatice, incepand de la scufundari si schi nautic la windsurfing si navigatie .Printre sporturile extreme, celebre sunt: saltul de 45 de metri in zona prapastiei din Grindelwald sau plonjonul in gol, 120 metri, legat de coarda, de pe telefericul Stockhorn, in Oberlandul bernez, aproape de Thun .

 

Statistici geografice

 

Cei mai inalti munti

(toti in Valais)

Monte Rosa—4.634 metri

Dom—4545 metri

Weisshorn—4.506 metri

 

Cele mai lungi rauri

 

Rin—(In elvetia) 375 km

Aare—295 km

 

Powered by http://www.preferatele.com/

cel mai tare site cu referate












Document Info


Accesari: 5966
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )