Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ISTORIC AL TURISMULUI SI ALPINISMULUI DIN BUCEGI

geografie












ALTE DOCUMENTE

FRANTA (REPUBLIQUE FRANCAISE)
DELTA DUNARII
Test de evaluare geografie - clima
Energia eoliana si cea a valurilor
Arta Monumentala in Grecia Antica
Statele din America si capitalele lor
HAZARDELE NATURALE sI ANTROPICE
Milano
Continentul Europa
capitala continentala Africa

ISTORIC AL TURISMULUI sI ALPINISMULUI DIN BUCEGI

Chiar daca ipotezele si speculatiile ca Sfinxul si Babele sunt opera tracilor si de asemenea ca bolovanul de pe Vârful Omul ar fi o sculptura a acelorasi traci, sunt contrazise de geologii care ne spun ca aceste formatiuni, ca si multe altele de pe Platoul Bucegilor sunt rezultatul eroziunii vântului si apelor, cu mult înainte de aparitia primilor turisti, din timpuri stravechi pastorii din Muntenia si din Bran urcau cu oile la pascut pe pajistile înalte ale Bucegilor.



Înca din Evul Mediu, sasii din Brasov întretineau relatii comerciale cu Ţara Româneasca folosind drumul prin pasul Bran, pazit de Castelul Bran. Poteca de cal din pasul Predeal a fost înlocuita cu o sosea construita de genistii austrieci în sec. XVIII, odata cu Via Carolina de pe Valea Oltului. Poteci de cal traversau granita si prin saua Strunga si pe la Pichetul Rosu.

Legenda spune ca domnitorul Munteniei, Mihnea cel Rau este ctitorul schitului Pestera în 1509; calugarii erau stabiliti în regiune cu mult înainte. Din secolul XVII exista manastirea Sinaia. Aceste doua asezari monahale au oferit adapost primilor drumeti si au constituit nucleul pentru bazele turistice de mai târziu. La nevoie, turistii se adaposteau si la stâne.

Din secolul XVIII dateaza primele marturii scrise despre cercetari în Bucegi, apartinând unor geologi si botanisti austrieci. Primele relatari despre calatorii pur turistice vin tot de la sasi, începând cu 1833, care urcau prin Bran - Strunga la Pestera si Omul. Din Bucuresti prima relatare scrisa despre o asc 17217u2024r ensiune în Bucegi este din 1839, calauzele fiind din Comarnic. Dezvoltarea orasului Sinaia se datoreaza regelui Carol I care îl viziteaza pentru prima oara în 1866 si-l alege ca resedinta regala. Curtea si "lumea buna" îl urmeaza si descopera muntele desi pentru cei mai multi poiana de la Cota 1400 însemna "sfârsitul lumii", nume ce s-a pastrat pâna în zilele noastre.

1857 - se constituie la Londra, Alpin Club, primul club alpin din lume; iar Clubul Alpin Austriac (OAV) la Viena, primul de pe continent, în 1862.

1873 - se constituie Clubul Alpin Ardelean la Brasov. În 1880 - Societatea Carpatina Ardeleana a Turistilor (SKV), se constituie la Sibiu si ia locul clubului din Brasov. În aceasta perioada Ioan Turcu, nascut la Zarnesti, protonotar de Fagaras scrie lucrarea turistica "Escursiuni pe Muntii Tarei Bârsei si ai Fagarasului", fiind una dintre primele de gen, care descrie printre altele si urcusul la Vârful Omul. La 3.09.1888 este inaugurata de SKV prima cabana de la Vârful Omul. În 1895 - Societatea Carpatina din Sinaia se constituie de catre arhimandritul Nifon, Take Ionescu, Fanny Seculici - Bucura Dumbrava, urmata de Societatea Turistilor Români (STR). Cabana SKV de la Vârful Omul a fost urmata de cea a Societatii Carpatine din Sinaia care a functionat din 1900 pâna în 1911 când a ars. În 1920 - se constituie Hanul Drumetilor (presedinte Mihai Haret) care îsi schimba numele din 1926 în Touring Clubul României (TCR). Acesta a construit în 1926 cabana de la Vârful Omul care mai functioneaza si astazi fiind cea mai înalta din tara (2505 m). Acestea au fost etapele premergatoare alpinismului din Bucegi si în acesti ani au aparut primele cabane. În 1934 existau 5: Malaiesti (1882) si Bolboci (SKV), Pestera si Omul (TCR) si cantonul Schiel al fabricii de hârtie din Busteni. În plus erau în zona Pestera cabanele particulare Serghie Popescu (Padina) si Enescu (Coltii) si posibilitatea de cazare la calugarii de la Pestera. Numele cele mai cunoscute ale acestei perioade sunt Friedrich Deubel (traseul de pe Creasta Bucsoiului - Vârful Omul si Cabana SKV Malaiesti), Nicolae Bogdan, Nestor Urechia (autorul mai multor carti despre Bucegi ce se citesc cu placere si astazi), Fanny Seculici (sub pseudonimul Bucura Dumbrava a scris "Cartea muntilor", o adevarata bijuterie de literatura alpina), Rosetti Solescu (Bucura Dumbrava îl prezinta: "vestitul schior care a învatat în muntii elvetieni si francezi teoria frânghiei"), Emanoil Bucuta (alt maestru al literaturii alpine), Nicolae Gelepeanu si Nicolae Butmaloiu nascuti la Zarnesti respectiv Brasov, amândoi stabiliti la Busteni, ghizi remarcabili intrati în legenda Bucegilor. În aceasta epoca de pionierat, Vârful Omul a fost urcat iama (cu si fara schiuri), primii fiind brasovenii, sasii din SKV, veniti prin Valea Malaiesti în secolul XIX. Traseele cele mai dificile din Bucegi erau pâna prin 1932: Valea Seaca a Caraimanului, Valea Galbenelelor si Valea Malinului în timp ce pe Valea Alba exista chiar un traseu turistic marcat cu banda verde de catre TCR. Alpinismul tehnic în sensul actual al cuvântului, a început în Bucegi în 1932. Figura proeminenta a acestui început a fost Nicu Comanescu (Turnul Seciului si Spalatura Vaii Seci, 1932; Vârful Picatura si Hornul Central din Coltul Malinului, 1934). Din pacate Comanescu a murit prea devreme, într-o avalansa la 15. 03. 1936. În 1934 ia fiinta, la initiativa lui Nae Dimitriu, Clubul Alpin Român (CAR) care a impulsionat edificarea Refugiului Costila si a Caminului Alpin din Busteni, prima cabana moderna din România, înzestrata cu tot confortul. A scos Buletinul Alpin, revista de munte ramasa pâna astazi neîntrecuta. De mentionat, CAR a marcat accesul pe Vârful Picatura, vaile de abrupt ale Caraimanului, Costilei si Morarului. Primul traseu de gradul IV din România a fost traseul clasic din Piatra Altarului, realizat de Erwin Csallner si Waldemar Goldschmidt, membri SKV, în 1934. Brasoveanul Erwin Csallner si-a adus contributia la dezvoltarea alpinismului de iarna si a schiului în afara pistelor. În plus a contribuit ca profesor si antrenor la ridicarea unei generatii de tineri alpinisti din Bucuresti, fiind si deschizatorul unor trasee. El a revendicat si premiera Vârfului Picatura în 1932, atribuita, în general, lui Nicu Comanescu (1934) de catre bucuresteni.

În 1935 a fost realizat primul traseu de perete din Bucegi, Furcile gradul IV, de Nicolae Baticu, cel mai talentat catarator al CAR, secondat de Ion Trandafir si Dan Popescu. Tot Baticu este autorul altor doua trasee renumite: "Cele Trei Surplombe" -primul traseu de gradul V si Pintenul Vaii Albe, gradul V, ambele în 1946 într-un interval de numai doua saptamâni precum si al îndragitelor trasee Hornul din Peretele Costilei si Creasta Costila - Galbenele.

Baticu s-a perfectionat la doua scoli de alpinism în Dolomiti si în Wilder Kaiser aducând de acolo tehnica moderna de catarare si mijloacele tehnice ale anilor premergatori celui de al doilea razboi mondial. Cunostintele acumulate le-a expus la scolile de alpinism organizate de CAR. Detinut politic între 1948 - 1964 si-a vazut întrerupta cariera alpina pentru a doua oara, dupa întreruperea din cauza participarii la razboi 1941-1945. Astfel locul sau în alpinismul din Bucegi (si din România în general) a fost luat de Ion Coman si Emilian Cristea. Lui Coman i se datoreaza, în Bucegi, în primul rând, premiera în 1940 a Fisurilor Centrale, gradul IV din Peretele Vaii Albe, primul traseu în cel mai mare perete din tara, în plus traseul ce-i poarta numele din Umarul Galbenelelor, apoi Creasta Uriasului, doua trasee în Turnul Malaiesti si multe trasee în versantul apusean al Bucegilor, cele mai multe în compania lui Roland Welkens. Ion Coman s-a remarcat printr-o serie de expeditii în afara tarii, precum si prin mai multe carti de alpinism. Emilian Cristea a devenit din 1948 pâna la disparitia sa în 1982, figura de frunte a alpinismului românesc. Initiativei sale se datoreaza nenumarate trasee alpine, din care vom mentiona pentru Bucegi doar Fisura Albastra (traseul Cristea, gradul VI) si traseul Eftimie Croitoru gradul V, ambele cu Aurel Irimia cap de coarda; Fisura Albastra este primul traseu de gradul VI, deschis în România. Autodidact el a reusit nu numai sa conduca grupul de alpinisti de la Armata descoperind noi si noi posibilitati de escalada în diversi pereti, dar sa se si remarce ca initiator al tineretului, autor de carti, fotograf, conferentiar, realizator de emisiuni la radio si televiziune, explorari de pesteri. Întreaga linie a alpinismului românesc între 1948-1982 poarta amprenta lui Emilian Cristea.



Toma Boerescu, cabanier, campion de schi si pionier al organizatiei Salvamont, s-a remarcat în Bucegi în special la premiera Surplombei Mari din Peretele Galbenelelor. Activitatea sa se remarca în primul rând în Muntii Fagarasului unde i se datoreaza realizarea refugiului de la Lacul Caltun. Profesorul Alexandru Beldie este fara îndoiala expertul absolut în materie de botanica. Lucrarea sa "Flora si vegetatia muntilor Bucegi" este completata de carticica "Flori din muntii nostri" adresata tuturor iubitorilor de munte precum si de remarcabilul ghid al Bucegilor.

Inginerul Radu Ţiteica este autorul hartii turistice "Bucegi - Gârbova" 1:30000 ramasa pâna în zilele noastre lucrare de referinta si care a însotit drumetii dupa 1935. Împreuna cu fratele sau serban a cutreierat cu minutiozitate abruptul prahovean si a publicat o harta detailata a acestei zone de alpinism.

Din generatia urmatoare citam doar câteva nume din memorie, fara o ordine ierarhica si fara pretentia de a-i fi citat pe cei mai importanti în totalitate, cu contributie în Bucegi: Emil Fomino (Fisura Rosie); Aurel Irimia (Fisura Albastra si multe alte trasee); Andrei Ghitescu, initiator al mai multor trasee de mare interes; Alexandru Floricioiu (Fisura Albastra traseul direct, Fisura Mare); Ladislau Karacsonyi (Traseul Lespezilor, 23 August); Tudor Hurbean, Matei Schenn, Emil Coliban (Traseul Sperantei iarna, mai multe trasee în peretii Vaii Albe si Costilei); Mircea Opris (Traseul Sperantei, Dinamo '69); Dan Vasilescu (Traseul Hermann Buhl); Viorel Nicolaescu (Innominata, Fisura Albastra solo); Vlad Petcu (Diedrul Pupezei); Iosif Ghetie (Fluturele de Piatra); Florin Ularu (Memorialul Cristea); Gheorghe Enache (Fisura Mult Dorita); Igor Popovici si Robert Domnesteanu (Fisura Albastra iarna); Dumitru Chivu (Cele Trei Surplombe iama). Lista ramâne incompleta prin forta lucrurilor iar istoria Bucegilor continua cu noi realizari tehnice si cu noi performante sportive: escalade la liber, rotpunkt si solo, vara sau iarna.

Alpinistii din Busteni au adus o contributie considerabila la dezvoltarea alpinismului românesc, începând cu Butmaloiu si Gelepeanu. stafeta a preluat-o Costica Contes, camarad al lui N. Baticu si Toma Boerescu; Nicu Pandrea, schior si autorul traseului Fisura Grotelor; Nae Jitaru din lotul de schi si coautor al premierei Traseului Sperantei; C. Nemes (Turnul Seciului); C. Puscas, N. Marian si P. Cristina, morti pe munte; D. Chivu; M. Enache, alpinist si antrenor de schi al copiilor din Busteni; schiorii de marc performanta Gh. Cristoloveanu, G. Balan si D. Cristea sunt de asemenea bustenari. Sa-l amintim si pe Gica Enache îngrijitorul devotat al Refugiului Costila si pe salvamontistii din Busteni mereu la datorie.

În încheiere trebuie mentionata aparitia si activitatea Salvamont, începând cu anul 1969 la Sinaia sub conducerea lui Mihai Sârbu si a fratelui sau Dan Sârbu cuprinzând si constructia refugiului Salvamont de pe Furnica la 2030 m. De remarcat ca de la disparitia Buletinului Clubului Alpin Român si pâna astazi (1948 - 2000) nu exista nici o publicatie de alpinism, o cronica alpina sistematica care sa consemneze escaladele noi (premiere) sau performantele deosebite. Informatiile se obtin cu mare greutate printr-o adevarata munca de cercetare din publicatiile vremii - ziare, reviste, almanahuri si câteva carti, buletine informative ale federatiei de alpinism si ale diverselor asociatii, aparute la intervale neregulate si fara continuitate. Aceasta este cauza pentru care peste 70 de trasee alpine din Bucegi nu apar descrise în cartea de fata. Acest ghid descrie cca 210 trasee alpine.

LOCALITĂŢI DE ACCES

Sinaia situata pe Valea Prahovei pe DN 1 la 130 km de Bucuresti, 41 km de Brasov, la o altitudine cuprinsa între 800 si 1000 m sub muntii Furnica si Piatra Arsa, este cea mai renumita statiune montana din tara, numita si Perla Carpatilor. Cadrul natural dominat de crestele muntilor ce depasesc 2000 m, padurile de conifere, minunatul complex al Pelesului, manastirea, numeroase trasee turistice, de schi si sanius, cazarea în hoteluri de doua la patru stele si în numeroase vile fac ca Sinaia sa fie cautata de turisti de toate vârstele si gusturile.

Obiective turistice: Complexul Peles format din Castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul de Garda, Economatul; Manastirea Sinaia cuprinde Biserica Mica (ctitorita de marele spatar Mihai Cantacuzino în 1695), Biserica Mare, muzeul Manastirii Sinaia, mormântul lui Tache Ionescu; Cazinoul construit în 1912 dupa modelul celui din Monte Carlo; în parcul orasului muzeul Rezervatia Bucegi prezinta vizitatorilor mediul natural al muntilor Bucegi si al bazinului hidrografic al vaii Prahovei.

Traseele turistice l, 2 care pornesc din Sinaia fac accesul spre Platou si Valea Ialomitei. Traseul auto 1 face legatura cu Valea Ialomitei si Platou. Escalada se practica pe traseele alpine 1-5 de la stânca Sf. Ana.




Schiul. Sinaia este una dintre cele mai importante statiuni de practicare a schiului (vezi cap. Schi).

Mijloace de transport pe cablu. Telecabina Sinaia - Cota 1400, diferenta de nivel 590 m, lungime 2328 m, capacitate 37 persoane; telecabina Cota 1400 - Cota 2000, diferenta de nivel 606 m, lungime 1950 m, capacitate 29 persoane.

Poiana Ţapului situata pe Valea Prahovei pe DN 1 la 134 km de Bucuresti, 860 -900 m altitudine.

Busteni este capitala alpinismului românesc fiind situat pe Valea Prahovei pe DN 1 la 136 km de Bucuresti, 35 km de Brasov, la altitudinea de 885 - 925 m, la poalele muntelui cu valoare de simbol, Caraimanul.

Punct de plecare pentru traseele turistice 5, 6, 7 de acces spre Platou, Vârful Omul si Valea Ialomitei.

Alpinismul - din Busteni se face practic accesul spre majoritatea traseelor alpine din abruptul prahovean.

Schiul este mult mai putin reprezentat comparativ cu Sinaia (vezi cap. Schi).

Mijloace de transport pe cablu: telecabina Busteni - Babele, diferenta de nivel 1238 m, lungime 4350 m.

Obiective turistice: Monumentul Eroilor (Crucea Eroilor sau Crucea Caraimanului) pe traseele 13, 14; Babele si Sfinxul cu telecabina pâna la Babele sau traseul turistic 6; Cascada Urlatoarea pe traseul 4; Muzeul memorial ,,Cezar Petrescu"', Biserica Domneasca; Castelul Cantacuzino.

Azuga este situata pe Valea Prahovei pe DN 1 la 139 km de Bucuresti, la altitudinea de 900 - 1000 m, are una din cele mai lungi pârtii de schi din tara. De aici se face legatura cu Cabana Diham (traseul 10).

Predeal, importanta statiune turistica se afla la o distanta ceva mai mare de Muntii Bucegi dar reprezinta un punct important de plecare spre acestia prin muntii Dihamului.

Pârâul Rece este un complex turistic situat pe versantul nordic, pe DN 73A, Predeal - Râsnov, la 8 km de gara Predeal, la altitudinea de 800 m.

Traseele turistice de aici fac legatura cu Cabana Diham si Valea Glajeriei.

Râsnov este situat la intersectia DN 73 (Brasov - Câmpulung) si DN 73A (Predeal -sercaia), la 12 km de Brasov, strabatut de calea ferata Brasov - Zarnesti, altitudini 650-700 m. De aici porneste traseul turistic 18 spre Valea Malaesti - Vârful Omul.

Obiective turistice: Cetatea taraneasca, basilica din sec. XIV.

Bran (cu satele adiacente Poarta si simon) este situat în partea nord-vestica a masivului, în culoarul Bran-Rucar, pe DN 73 (Brasov - Câmpulung - Pitesti), 24 km de Brasov, altitudine 700-900 m.

Trasee turistice de acces (19, 20, 21, 24, 25) spre Vârful Omul, Malaiesti si Valea Ialomitei.

Obiective turistice: Castelul Bran; Muzeul etnografic în aer liber; Muzeul Vamii; monumentul Reginei Maria.

Branul ofera numeroase posibilitati de cazare în vile si pensiuni cochete.

Moieciu de Sus situat în culoarul Bran-Rucar, pe DN 73 (Brasov - Câmpulung -Pitesti), la 27 km de Brasov, altitudine 950-1100 m.

Traseele turistice (26, 27) care pornesc de aici fac legatura spre culmea Strunga si mai departe cu Valea Ialomitei.

Pietrosita situata pe Valea Ialomitei, pe DN 71 (Sinaia - Târgoviste), la 37 km de Târgoviste; de aici porneste traseul turistic 29.

Moroieni este situat pe versantul sudic, pe DN 71 (Sinaia - Târgoviste), la 42 km de Târgoviste, altitudine 700-800 m. De aici se face accesul pe Valea Ialomitei pâna la Hotel Pestera pe drumul auto nemodernizat (traseul auto 2).












Document Info


Accesari: 4191
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )