Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






LUCRARE DE LICENTA ORGANIZAREA TERITORIULUI MUNICIPIULUI SIGHETU-MARMATIEI IN CONTEXTUL UNEI POZITII FRONTALIERE

geografie









loading...


ALTE DOCUMENTE

Clima delta
Rio de Janeiro
Ploiesti Orasul Aurului Negru
Aspecte geografice ale asezarilor umane
Atmosfera Pamantului
Banatul
BASTIONUL CROITORILOR
BAZILICILE DIN TOMIS
Antarctica
Rezolvare varianta 4 - Geografie


MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

UNIVERSITAEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE-GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: PLANIFICARE TERITORIALĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ

Oradea

2007

MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

UNIVERSITAEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE-GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: PLANIFICARE TERITORIALĂ

ORGANIZAREA  TERITORIULUI  MUNICIPIULUI  SIGHETU-MARMAŢIEI  ÎN  CONTEXTUL  UNEI POZIŢII  FRONTALIERE

Oradea

2007

CUPRINS:

Introducere....................pag. 5

Cap. 1 Cadrul natural...............pag. 7

1.1   Asezarea geografica. Limite................pag. 7

1.2   Alcatuirea si evolutia geologica.............pag. 9

1.3   Relieful........................pag. 10

1.4   Clima........................pag. 14

1.5   Hidrografia.....................pag. 15

1.6   Flora si fauna.....................pag. 17

1.7   Solurile........................pag. 20

Cap. 2 Potentialul uman..............pag. 22

2.1 Resurse socio-umane..................pag. 22

      -   Populatia................. 555y2418f ....pag. 22

      -   Institutii sociale...................pag. 25

      -   Societate civila....................pag. 25

      -   Culte religioase....................pag. 26

      -   Rromi în comunitate..................pag. 26

Cap. 3 Potentialul economic............pag. 27

 3.1 Situatia economica...................pag. 27

 3.2 Principalele ramuri economice................pag. 28

      -   Agricultura......................pag. 28

      -    Industria.......................pag. 29

      -    Comertul......................pag. 30

        -    Servicii.....................pag. 30

        -    Turismul......................pag. 30

Cap. 4 Infrastructura................pag. 38

4.1  Transport si comunicatii..................pag. 38

4.2  Constructii, terenuri...................pag. 41

4.3   Salubrizare..........................pag. 42

Cap. 5 Cooperare transfrontaliera..........pag. 46

5.1 Consideratii generale...................pag. 46

5.2 Premise favorabile cooperarii transfrontaliere........pag. 47

      -    Podul istoric......................pag. 51

5.3 Particularitati demografice ale cooperarii transfrontaliere.....pag. 56

Cap. 6 Proiecte de dezvoltare. Obiective.........pag. 59

6.1 Obiective........................pag. 59

6.2 Proiecte de dezvoltare...................pag. 62

Concluzii......................pag. 65

Bibliografie.....................pag. 67

Anexe......................pag. 69

INTRODUCERE

Zona luata în studiu în aceasta lucrare se afla pe teritoriul românesc al Depresiunii Maramures, în inima "civililizatiei lemnului", unica în lume.

Cu toate ca regiunea si-a câstigat renumele prin arta lemnului, în care  mesterii locali sunt neîntrecuti, ea ofera din punct de vedere peisagistic o mare satisfactie turistica.

Atestat documentar în 1326, cu vestigii ale existentei unei populatii stabile pe acest teritoriu cu mult înaintea acestei date, municipiul Sighetu Marmatiei este în prezent o zona ce pare aflata la începutul relansarii socio-economice.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

Numele orasului vine de la radacina "zeget" apartinând fondului de substrat  traco-dacic al limbii române si care înseamna-cetate. Dealul Cetatii Solovan, sta pavaza asupra asezarii cu o cetate înca din perioada traco-dacilor.

În lucrarea de fata care se intituleaza "Organizarea teritoriului Sighetu Marmatiei în contextul unei pozitii frontaliere", se încearca o descriere si o analiza asupra municipiului, mai mult din punct de vedere frontalier cu Ucraina (beneficii, avantaje, dezavantaje) si al proiectelor de dezvoltare propuse, problemele cu care se confrunta în prezent si înlaturarea lor.

Lucarea prezinta sase capitole, în primul capitol sunt descrise elementele de cadru natural (relief, clima, hidrografie, etc.) care reprezinta de fapt suportul dezvoltarii unei regiuni.

In cel de-al doile capitol se face o analiza asupra resurselor socio-umane, dupa situatia din prezent.

În capitolul trei se evidentiaza potentialul economic cu privire la situatia economica si principalele ramuri de activitate, aflându-se în prezent într-un proces activ de dezvoltare.

Capitolul patru prezinta infrastructura municipiului cu punctele tari si cu punctele slabe de care dispune în prezent.

În capitolul cinci se are în vedere cooperarea transfrontaliera cu Ucraina si obiectul principal care face mai nou legatura, si anume podul de peste Tisa, oportunitatile noi ce se ofera odata cu deschiderea podului.

Capitolul sase se refera la proiectele de dezvoltare din diferite domenii, propuse si de asemenea puse în aplicare pentru a realiza o mai buna dezvoltare a municipiului în domeniile în care prezinta anumite lipsuri.

CAPITOLUL 1

 

 CADRUL NATURAL

1.1 Asezarea geografica.Limite

            Situat la hotarul de nord al României si a judetului Maramures, la frontiera cu Republica Ucraina, la confluenta râurilor Iza, Tisa si Ronisoara, municipiul Sighetu Marmatiei se întinde la poalele dealului Solovan pe un ses cu o altitudine de 274m, pe o  suprafata de 13.536 ha, având înfatisarea unei insule în forma de triunghi, este considerat cel mai nordic municipiu din tara.

Fig. 1 Pozitia geografica a municipiului Sighetu Marmatie în cadrul judetului Maramures (Sursa-www.Sighet.ro)

           

Judetul Maramures este  cuprins între  47ș 20' 00"  si  48ș 00' 15"  latitudine nordica  si  22ș 52' 30"  si  25ș 07' 30"  longitudine estica .

            Ca pozitie este asezat ex-centric fata de teritoriului sau de influenta (Maramuresul istoric), însa la convergenta celor mai importante cai de acces de-a lungul vailor principale (Valea Izei, Valea Marei, Valea Cosaului, Valea Tisei si Valea Viseului), ceea ce confera orasului un esential rol administrativ, economic si socio-cultural.

            Este vechea capitala a Maramuresului Istoric.Asezare umana straveche, orasul apare consemnat în documente în anul 1326.

            Limita de vest a municipiului începe de la localitatea de frontiera Câmpulung la Tisa,aflata la 12 km distanta de oras pe soseaua DN 19, învecinata la vest cu localitatea Sapânta.

La sud de aceasta  se întâlnesc o serie de dealuri, care fac parte din terminatiile nord-estice ale Muntilor Ignis. Continuând  pe aceasta linie, ajungem pe platoul vulcanic Ţiganul, culminând cu altitudinea de 1222 (Vârful Ţiganul).

De aici limita continua catre est trecând pe la sud de localitatea Berbesti, aflata la 11 km de Sighet, pe soseaua DN 18. La est de Valea Cosaului, se desfasoara Valea Izei.

Spre nord-est,se observ a Valea Stejarului (Valea Porcului), care se leaga de comuna Vadu Izei printr-un drum nemodernizat.

La nord observam o serie de culmi a caror altitudine maxima este de 648 m (Vârful Bagna).

Limita nordica a municipiului este râul Tisa, pe mijlocul caruia trece granita româno-ucrainiana .

Municipiul Sighetu Marmatiei se afla la o distanta de 600 km de Bucuresti, 65 km de Baia Mare, 110 km de Satu Mare, 220 km de Cluj Napoca si 240 km de Oradea.

Fig. 2 Imaginea satelitara a municipiului Sighetu-Marmatiei (Sursa-www.sighet.ro)

1.2 Alcatuirea si evolutia geologica

 

Depresiunea Maramures cuprinde un relief încântator,variat ca morfologie si complex, ca alcatuire geologica. Geologia zonei studiate aproape ca se confunda cu cea a Depresiunii Maramures, dar exista evident o serie de mici diferentieri.

            Cuvertura sedimentara a zonei cristalino-mezozoice este formata din permian, triasic si jurasic, toate pe suprafete extrem de restrânse (ca sinclinale prinse în cristalin si petice de acoperire ale pânzei cristalino-mezozoice) si cretacic, mult mai dezvoltat în nord. Cretacicul s-a depus dupa cutarile austrice, formând o cuvertura tabulara sau ocupând sinclinale largi. Se compune din: calcare grezoase, gresii calcaroase, marne si argile, gresii fine.

            Zona maramures-panonica (care include Sighetu si împrejurimile sale) a functionat ca geosinclinal pâna în helvetian, când a avut loc inveriunea tectonica; dupa care peste stratele cutate au urmat cele transgresive din tortonian, sarmatian si panonian.

            Paleocen-eocenul ocupa bazinele mijlocii si inferioare ale Izei si Viseului si reprezinta un flis marno-grezos. Tortonianul este asezat discordant peste stratele cutate  mai vechi ocupând latura sudica a Depresiunii Maramures de la Dragomiresti la Sighetu Marmatiei, fiind compus din tufuri, marne, marno-argile salifere, gresii gipsifere, masive de sare, calcare, marne, etc. Din faza tortonianului (badenian) are loc o puternica fragmentare tectonica care conduce la eruptii vulcanice si formarea lantului eruptiv Oas-Gutâi-Ţibles care se continua pâna în compartimentul nordic al Muntilor Persani (cel mai lung lant eruptiv din Europa) si implicit la aparitia platoului Ţiganul. Eruptiile continua cu perioade de relativa liniste pâna în post-pliocen ducând la aparitia unor formatiuni vulcanice destul de complexe,aglomerate vulcanice si eruptive (andezite,dacite,bazalte si riolite).

            Despre zona depresionara se poate spune ca în urma acestei ultime faze, bazinul inferior si mijlociu al Tisei se manifesta ca si golf miopliocen,când se depun diferite formatiuni sedimentare, marne, argile, nisipuri si sare. Cea din urma, corespunzând pliocenului superior, este cea a modelarii subaeriene.  Aceasta este perioada când se organizeaza cursurile si vaile principale de apa (Viseu,Iza) pentru ca în final sa primeasca aspectul din ziua de azi.

            Trebuie evidentiata originea complexa (tectonica, de baraj vulcanic si eroziune diferentiata) a unei zone atât de restrânse  ca si aceasta.

1.3 Relieful

Fig. 3 Panorama municipilui Sighetu Marmatiei vazuta de pe dealul Solovan

         

Relieful din aceasta zona prezinta o diversitate care poate fi observata cu usurinta. Datorita trecerii aproape bruste de la nivelul de aproximativ 200 de metri fata de nivelul marii,pe care le atinge Sighetul si localitatile care îl înconjoara, la altitudinea medie de 1000 de metri la care e situat platoul Ţiganul.

            Limita nordica a suprafetei studiate o reprezinta albia de scurgere a râului Tisa, de la Craciunesti pâna la Câmpulung la Tisa, fiind îngradita de acesta  pe o distanta de aproximativ 25 km.

            Majoritatea partii vestice, este acoperita de piemontul Mara-Sapânta ale carui terminatii nordice se întind de-a lungul drumului national 19, din Sighet pâna în Câmpulung.

            Aceste dealuri cresc în altitudine catre sud-vest formând în final o prelungire a Muntilor Ignis. Altitudinea lor nu este prea mare, situându-se în jurul valorii de 1300 m.Priviti din zona Sighetului acestia par masivi, motivul fiind existenta unui abrupt stâncos numit Creasta Pietrei. Diferenta de nivel fata de baza stâncii este de 100 m, ajungând pâna la 170 m, iar lipsa vegetatiei  pe anumite sectiuni de creasta  a dus la denumirea populara Piatra Goala. Aceasta formasiune stâncoasa este constituita în mare parte din andezite piroxenice, roci cenusiu-negricioase.

            Culmea Pietrei se întinde între Vârful Vacarul  (948 m) si Vârful Piatra Tisei (857 m), având o orientare nord-vest  sud-est si o morfologie specifica, cu versantul nord-estic abrupt, adesea stâncos, cel vestic fiind acoperit de întinse pasuni.

            Deasupra acestei formatiuni se afla platoul vulcanic Ţiganul. Zona a fost erodata  de precipitatii si mici ape curgatoare, scotând la suprafata unele formatiuni mai dure care impresioneaza prin pitorescul lor si dau un aspect salbatic, ca de exemplu Vârful Piatra Neagra "Biserica Vulpii" (1170 m) de la care spre nord-vest se poate observa Vârful Negru (1200 m) si Vârful Ţiganul (1222 m). Este preyent în aceasta zona,un lac de mica întindere, loc de scurgere a apelor provenite din precipitatii, în prezent colmatat, care se observa doar datorita vegetatiei specifice crescuta pe aluviunile depozitate.Altitudinea scade lent spre Valea Runcului aflata pe o directie aproape paralela cu cresta. De altfel aceasta zona a Muntilor Ignis este o zona de platou  de înaltime, usor ondulat, cu altitudini în general de peste 1000 m, cu pante line si întinse , vai cu curs divagant, adesea mlastinos la obârsie, la iesirea din platou prezentând cascade si mici defilee (Cascada Strungii, 15 m). De-a lungul crestei  se evidentiaza vârful: Ţiganul, Piatra Iepei (punct de belvedere), Vârful  Pietrei (1114 m), iar ultimul la nord-vest de acestea este Vârful Vacarului.

            Paralel cu  aceasta creasta se afla trei terase situate la nivel inferior cu aproximativ 100 m. Cea mai sudica dintre acestea este Piatra Tisei (1023 m) care se continua spre nord-est cu Cornul sorompaului, cu o altitudine maxima  de 991 m. Între acestea si dealul Crestei se afla Podisul Dâmbului Mic. Ultima dintre terase poarta denumirea de Piatra Ciuroiului, cu o altitudine maxima de 839 m. La poalele crestei, în apropiere de Piatra Neagra se afla izvorul pârâului Poiana, care are confluenta cu râul Mara în localitatea Giulesti.

            Continuând spre est, constatam existenta bazinului hidrografic Cosau, care se uneste cu cel al râului Mara la sud de localitatea Berbesti, la o altitudine sub 300 m.

            Are loc o scadere lenta de altitudine dinspre Piatra Tisei spre Berbesti si sugau, dealurile piemontane pastrând  o altitudine medie de 400-600 m, înaltimea lor scazând destul de brusc în apropierea localitatilor aflate pe valea Marei si apoi valea Izei, respectiv Berbesti, Vadu Izei, Sighetu Marmatiei. Acelasi fenomen se observa si de la Sighet pâna la Câmpulung la Tisa.

            Se observa, la sud de valea  Blonda, pe care se afla cartierul sugau (apartinând Sighetului), o nivelare destul de constanta a solului, în timp ce la nord de aceasta are loc o crestere de pâna la 612 m în Vârful Sighetu Marmatiei "Solovan". Între sugau si Berbesti  se afla un deal care culmineaza în Vârful Ciocâza (509 m).

            De la piatra Ciuroiului înspre Câmpulung la Tisa, are loc o scadere de nivel de la 900 m, ajungând la valea Tisei  în apropierea  careia se afla aceasta localitate, la o altitudine  de aproximativ 250 m. Mergând spre Sarasau si Iapa, aceasta panta putin abrupta este întrerupta de o serie de vârfuri: Lunciu (615 m), Rupturile (543 m) si  Dealul Secatura, aflat chiar lânga Sarasau, cu o diferenta de nivel fata de Piatra Ciuroiului de aproximativ 150 m.

            Desi aceasta este o mica sectiune a masivului Ignis, se poate observa varietatea mare de peisaje cauzate de diferitele tipuri de roci eruptive, determinând un aspect mult diversificat al reliefului, care ofera multe optiuni de recreere turistilor aflati în cautare de elemente naturale absente în peisajul citadin.

            Între valea Marei si valea Izei se afla o zona depresionara  formata din depresiunea Marei, sugatag si Cosau, care sunt despartite de depresiunea Bârsana si culoarul Oncesti, de extremitatea nordica a piemontului Varatec. Spre nord, de la confluenta Izei  cu Mara se afla depresiunea Vadu Izei si depresiunea Sighetu Marmatiei.

            În majoritatea cazurilor altitudinea localitatilor aflate pe acest culoar depresionar se situeaza în jurul valorii de 200-300 m.

            Spre est se afla dealurile Maramuresului care însotesc valea Izei pâna la confluenta  cu Ronisoara, de unde sunt strapunse de depresiunea Ronei. Urmeaza un mic interfluviu care desparte Ronisoara de Tisa si Rona de Sus de localitatea Bocicoiul Mare.Aceste dealuri au o petrografie caracterizata prin roci argiloase, gresii fine, conglomerate cretacice, etc.

            Relieful de lunca este evident în suprafata studiata, deoarece este cuprins aici cursul inferior al Marei, Cosaului si Izei si ale multor afluenti ai acestora. Dealurile situate la est de valea Izei reprezinta subzona  nord-vestica a dealurilor Maramuresului, o zona nu atât de pitoreasca ca si sectiunea de la vest de Iza, dar având si aceasta punctele ei de atractie. Relieful acestei zone este relativ uniform, energia de relief iesind în evidenta mai ales pe valea Stejarului, în sudulcareia se afla o serie de vârfuri: Piciului (578 m), Magura Osoiului, Vârful Osoiului (723 m) etc.

            La nord de valea Stejarului care este drenata de râuletul Porcului iese imediat în evidenta, cu o altitudine de 664 mvârful Saratei. La nord-vest de aceasta, în imediata sa apropiere se afla vârful Sorbistei (603 m). În continuare spre nord se mai pot observa vârful Ursului (468 m) si vârful Bagna (648 m). Se poate observa altitudinea relativ constanta  a vârfurilor mai sus enumerate. Limita nordica a acestor dealuri este valea Ronisoarei de la care altitudinea terenului se ridica pâna la 300-400m, pentru ca apoi sa scada facând loc cursului Tisei.

            Nu poate fi negata prezenta omului si influenta acestuia asupra habitatului sau natural cu toate efectele pozitive si negative pe care le provoaca. Trebuie mentionate aici defrisarile efectuate dupa 1989 în zona Agris de locuitorii cartierului Iapa cu multiple efecte negative asupra mediului înconjurator si turismului.

1.4 Clima

        Clima Depresiunii Maramures este moderata de tip temperat continental, cu variatii  de temperatura în functie de anotimp si altitudine.

            Etajarea reliefului este unul din factorii cu cea mai mare influenta în practicarea activitatilor turistice. Elementele climatice specifice actioneaza stimulativ sau restrictiv, alaturi de celelalte componente ale fondului turistic natural. Regimul radiatiei solare are un impact direct asupra evolutiei elementelor climatice. Radiatia solara sufera la rândul ei modificari în functie de altitudine la nivelul orasului Sighetu Marmatiei si al localitatilor înconjuratoare scazând odata cu cresterea altitudinii. Local are loc o redistribuire a caldurii în functie de orientarea si înclinatia versantilor.

            Inversiunile de temperatura, se manifesta mai des în anotimpul rece, favorizând acumularea aerului rece. Prezenta culoarelor depresionare din zona studiata permite aparitia fenomenului de inversiune termica, cu o frecventa maxima în ianuarie si un minim în iulie.

Variatia pe verticala a temperaturilor se realizeaza printr-o scadere continua cu un gradient de 0,5ș-0,6°C/100m, mai mic iarna, în ianuarie, însa lunile septembrie si octombrie prezinta, de regula temperaturi mai ridicate decât media multianuala. Nebulozitatea este influentata direct de umezeala aerului.

            Durata de stralucire a soarelui, însumeaza 1900 ore pe an, din care 1300 în semestrul cald (aprilie-octombrie) si 600 ore în cel  rece (octombrie-martie). În vai si depresiuni maximul de nebulozitate se produce iarna si minimul vara, în timp ce în zona montana minima  este deplasata spre toamna  când se înregistreaza o insolatie sporita. Rezulta de aici ca sezonul optim pentru turismul montan este august-septembrie, dar cum altitudinile din zona 4șC/100m si mai  accentuat vara, 0,6ș-0,7°C/100m, în iulie.

            Temperatura medie anuala este de 7-8ș C, iarna temperatura scazuta la -3,-4ș C. Primavara, temperature medie  creste cu 11ș C între lunile martie-mai, iar în timpul verii 18-20° C. Toamna temperaturile medii scad cu circa 10ș C, în munti, studiata rar, trec de 1200 m, acest  interval are o întindere temporala mai mare, respective mai-octombrie.

            Precipitatiile atmosferice se fac bine simtite în zona prin media de 110 zile cu precipitatii pe an.Depresiunea Maramures primeste precipitatii bogate prin descarcarea maselor de aer oceanic venit din vest. Numarul zilelor cu precipitatii solide ajunge la 30 zile/an.

            Valoarea medie anuala de precipitatii este de 742,9 mm, în semestrul cald (aprilie-septembrie) 462,9mm, iar în semestrul rece (octombrie-martie) 280mm.

            Prezenta unitatilor cu energie mare de relief opreste din puterea vântului care în conditii de teren plat s-ar manifesta mult mai puternic. Cu toate aceste, culoarele de vale existente capteaza vântul de-a lungul lor. Viteza medie anuala a vântului este de 1,5 m/s. Directia dominanta a vântului  este dinspre sud-est.

            Valorile pozitive maxime din aceasta zona se înregistreaza în luna iulie si august, iar în lunile de iarna poate ajunge la valori negative, perioada optima este luna august. Pâna la altitudinea de 1000m, durata intervalului cu valori pozitive este de 180-200 zile, iar în perioada de iarna cu indici degativi, durata variaza între 80-160 zile.

            Un alt factor care influenteaza activitatile fiziologice este ionizarea aerului, cauzata de radioactivitatea subsolului, radiatiile cosmice ultraviolete si x.

            Infuenta cea mai favorabila asupra organismului uman o au ionii negativi care sunt prezenti aici la altitudinea la care apare etajul rasinoaselor a caror aerosoli rasinosi au efect benefic pentru caile respiratorii.

1.5 Hidrografia

            Regimul precipitatiilor determina o retea hidrografica densa si bogata, iar apele din depresiunea Maramures se înscriu în bazinul hidrografic al Tisei. Cele mai importante râuri din acest bazin sunt Viseul si Iza.

            Râul Iza izvoraste din Muntii Rodnei, de sub vârful Batrâna, la 1380m si dupa 83km se varsa  în Tisa, la vest de municipiul Sighetu Marmatiei, la altitudinea de 286m.

Fig. 4  Pod peste râul Iza în parcul Gradina Morii din Sighet

            Se poate observa ca pe cei 4,75km, care delimiteaza la sud intravilanul orasului, nivelul poluarii creste îngrijorator  datorita deversarilor de coloranti, germeni patogeni, materii organice toxice, acizi minerali, sapunuri, uleiuri, ape menajere, toate provenind de la unitatile industriale prezente în oras. Aceasta situatie a dus la migrarea în amonte a speciilor de "ape vii" (cleanul, mreana, scobarul) si aparitia unor specii adaptate ( porcusorul,zvârluga) mai putin importanta din punct de vedere economic.

            Bazinul inferior al Izei recepteaza o serie de râuri si pâraie: Mara cu Cosaul, sugaul, Ronisoara, care au sapat de-a lungul timpului culoare depresionare pe care au aparut asezari vechi si durabile.

            Afluentii Izei pe partea stânga (în zona studiata) sunt: Mara, pârâul sugaului, în timp ce pe partea dreapta cel mai important afluent este pârâul Ronisoara, lung de 22km, si pârâul Valea Porcului.

            Râul Mara (cel mai important afluent pe parte stânga)  izvoraste din vârful Iezurile din Muntii Ignis (1040m altitudine) si se varsa în Iza, la Vadu Izei, dupa ce parcurge 40km.

Cosaul, afluent al râului Mara, se situeaza mai spre sud si are confluenta cu râul Mara în apropiere de satul Berbesti. Îsi are originea în împrejurimile vârfului Netea din Muntii Lapusului.

sugaul, ultimul dintre afluentii importanti de stânga ai Izei, are doi afluenti care ies în evidenta prin marime: valea Bârgaului si valea Blonda. Acestea izvorasc de pe platoul vulcanic Ţiganul, iar primul dintre acestia formeaza cascada Strungii, cu o înaltime de aproximativ 20 m. sugaul se varsa în Iza tot la Vadu Izei, dupa un traseu de 7km.

            Tisa mai colecteaza o serie de pâraie care se varsa direct în ea, care izvorasc din nordul platoului Ţiganul, cum este pârâul Iapa, care izvoraste din Piatra Goala si se varsa în aceasta la Cearda(Sighetu Marmatiei). La Sarasau are loc confluenta cu pârâul Sarasau, iar la Câmpulung la Tisa cu pârâul Bicu.

            În perioadele de maxim pluviometric apar o serie de pâraie pe versantii dealurilor, dar acestea au o durata scurta de viata.

            Lacurile prezinta, prin asocierea peisagistica si modul de organizare hidrografica, o atractivitate mai mare decât râurile, prin adaugarea la "efectul  de margine" a celui de "insula" cu influente benefice pentru turismului de recreere.

            Lacul Teplita este situat pe malul stâng al râului Tisa. Acest lac are posibilitati de agrement respectiv: baie, înot, plimbare cu barca sau pescuit. Apa locului provine da la mai multe izvoare subterane cu proprietati radioactive si nu îngheata niciodata.

            Alte lacuri sunt prezente la: Costiui si Ocna sugatag, dar acestea sunt lacuri sarate cu o mare concentratie de NaCl si au o natura antropogena, prin cantonarea apei  în foste exploatari de sare. Se mai gasesc si un numar mare de ape minerale si termale. Izvoare minerale se gasesc în: Câmpulung la Tisa, Berbesti, Craciunesti.

            Apele freatice se intercepteaza în zona localitatilor, la 4-6m adâncime, stratul acvifer fiind alimentat în principal de râurile Tisa si Iza.

1.6 Flora si fauna

            Elementele climatice, varietatea reliefului, precum si structura geologica influenteaza lumea vegetala si animala, care se caracterizeaza printr-o mare varietate si diversitate de specii datorita latitudinii, dar în special zonarii altitudinale.

            Învelisul vegetal este dominat de padure, care are o functie complexa,ce se concretizeaza în nuantarea conditiilor climatice, diminuarea poluarii,stoparea proceselor de eroziune, favorizarea dezvoltarii unor ecosisteme specifice, adapostirea faunei.

            Padurea se desfasoara  pe  trei mari etaje: foioase în partea inferioara, conifere în cea superioara iar intermediar, un etaj de amestec. Datorita inversiunilor termice la nivelul depresiunulor montane si vailor au însa loc inversiuni de vegetatie si uneori de întregi etaje forestiere.Suprafetele forestiere sunt adesea întrerupte de pajisti rezultate din defrisari, care pe parcursul timpului devin poieni cu vegetatie ierboasa, acestea aducând un plus de diversitate peisajului forestier.

            În aceasta zona etajul forestier este dominat de fagete, dar trebuie facuta observatia ca în partea inferioara a acestui etaj s-a manifestat  factorul uman prin defrisari, fagetele devenind  mestecanisuri, carpeni si fagi.

            Etajul foioaselor apare în zona deluroasa si în zona de contact piedmont-depresiune, la o altitudine de aproximativ 300-1000 m. Sunt formate în principal din fag (Fagus silvica), stejar (Quercus robus, Quercus cerris), între care apare o fâsie de interfata si cu asocierea  altor esente: frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus minor), paltinul de câmp (Acer platanoides), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea).

            Arbustii si vegetatia ierboasa  a padurilor de fag este bogata în specii ca: alunul, socul, vinarita, ghiocelul si numeroase specii din familia leguminoaselor. Primavara, înainte de înfrunzirea arbustilor înfloresc multe plante din stratul ierbaceu. Dintre speciile plantelor cu flori se întâlnesc: fragi de padure, plamânarita,matraguna, stupinita, feriga.

            În aceste paduri bogate în humus îsi gasesc hrana ciupercile: sbârciogul, palaria sarpelui, iar pe trunchiurile fagilor sta prinsa iasca.Tot pe scoarta lor se observa lichenii.În poienile însorite ale padurilor de fagi se antâlnesc unele dintre cele mai bogate fânete.

            Zona studiata cuprinde si paduri de rasinoase, de mica întindere, aflate la altitudini de peste 1000 m si fiind compuse preponderent din molid si brad. Solul acestor paduri este mai sarac în specii de plante, dar pot fi observate: cununita, caprifoiul de munte. Prin poieni si luminisuri se formeza pe alocuri tufarisuri întinse de afin, apar si unele plante cu flori dintre care unele saprofite: sugatoarea si unele plante acidofile: malaiul cucului, macrisul iepurelui, de asemenea si ferigile sunt raspândite. Ciupercile se gasesc în numar mare si spatii variate.

            O mentiune speciala merita mlastinile, destul de frecvente, multe din ele fiind declarate rezervatii naturale. Au o vegetatie compusa din muschi de turba, bumbacarita, bradisorul, planta carnivora roua cerului, etc.

            Zona de dealuri si câmpie cuprinde suprafete însemnate de pasuni, livezi de pomi fructiferi, culturi (predominant cea a porumbului si a cartofului) si fânete, formate din flora spontana: paiusca, paiusul rosu, trifoiul, golomatul.

            Parcurile dendrologice au aparut ca urmare a activitatilor antropice de cultivare si adaptare la conditiile climatului temperat a diferitelor specii prezente în alte regiuni, din tara sau de pe glob.

            Parcul dendrologic aflat pe malul drept al Izei, în Sighetu Marmatiei, este o încercare timida de care beneficiaza locuitorii orasului mai mult ca recreere, fiind însa, în ultimii ani din ce în ce mai degradat.Lipsa fondurilor pentru întretinerea acestuia a facut ca parcul sa devina loc de pasunat.

            Exista izolat specii pe  cale de disparitie: tisa (relict pe cale de disparitie) este un arbust sau arbore de 10-25 m, cu o culoare rosiatica si care  atinge o vârsta de 2000-3000 ani, fiind de altfel cea mai longeviva specie. Un exemplar de tisa se gaseste în Cimitirul Reformat, iar un altul pe strada Avram Iancu lânga Spitalul Municipal.

            Parcul Gradina Morii gazduieste un gorun de 30 m înaltime, cu un diametru al trunchiului  de 4,6 m la baza si o vârsta de 350 ani.

            Fauna regiunii se structureaza la rândul sau altitudinal, având un rol important la individualizarea unor biocenoze specifice.

            În regiunea deluros-montana se disting astfel o serie de etaje: etajul faunistic al gorunetelor, al fagetelor si al coniferelor.

În primul dintre acestea vietuiesc o serie de specii de mamifere  si pasari variate datorita adapostului favorabil si perioadei calde mai lungi: mistretul, lupul, vulpea, pisica salbatica, dar si iepurele urcat din câmpie sau caprioara, coborâta frecvent din etajul superior.

Padurile de fag, padurile de fag si rasinoase în amestec, reprezinta biotopul predilect al faunei mari: ursul, cerbul, dar si  râsul, jderul, caprioara, viezurele, etc.

Speciile de pasari sunt reprezentate de: cinteza, ciocanitoarea, graurul, privighetoarea, cocosul de mesteacan sau gainusa de alun si multe altele.Exista si specii de rapitoare: uliul porumbar, uliul, huhurezul mare.

Pe lânga fauna terestra sunt prezente în râurile din zona,o serie de specii de peste cu mare potential piscicol: pastravul, lipanul, lostrita-specie ocrotita, cleanul dungat-endemic pentru tara si implicit pentru Maramures, scobarul, mreana, somnul, etc.

Nu trebuie uitata mentionarea amfibienilor reprezentati de: salamandra, broasca râioasa bruna sau verde, reptile: sopârla de câmp sau de munte, napârca, vipera, etc.

1.7 Solurile

        Sunt reprezentate în zona deluroasa de solurile brun acide, culoarea variind de la brun la negricios, cu o fertilitate slaba pentru culturi agricole, medie pentru pajisti si buna pentru pasuni si paduri de foioase.Se formeaza în toate masivele muntoase,pana la altitudinea de 1300 m,în conditii de clima rece si umeda,fiind favorabile padurilor de fag si mixte.Ele se caracterizeaza printr-o bioacumulare puternic acida.Aceste soluri sunt ocupate de paduri si pajisti naturale si numai pe suprafete mici sunt cultivate cu un sortiment redus de plante-trifoi, cartof, ovaz.Sunt soluri sarace în elemente nutritive si cu o activitate biologica redusa.În silvicultura,solurile brun acide sunt apreciate ca având o valoare ridicata.

            În zonele cu roci vulcanice, sub paduri de fag au o dezvoltare redusa, umbrisolurile reprezentate prin andosoluri, având o fertilitate medie. Sunt cu orizonturile superioare de culoare închisa, negricioasa, întâlnite la altitudinea de 800-1200 m.Se formeaza în conditii de clima rece si umeda,sub o vegetatie lemnoasa,formata din paduri de fag,uneori în amestec cu molid.Andosolurile ofera conditii pentru paduri si pasuni montane, cu o fertilitate mediocra.

            Localitatile zonei studiate sunt asezate pe luvisoluri albice. Acestea sunt cele mai fertile soluri din aceasta zona, deci putem observa ca cea mai mare suprafata de tren arabil din regiune  se situeaza de-a lungul culoarelor de vale.

            Solurile brune podzolice s-au format sub padurile de foioase, în conditiile unui climat temperat-semiumed, cu apa freatica la adâncimi mai mari de 3m. Se intâlnesc pe întreg cuprinsul judetului Maramures pâna la altitudinea de 750 m. Aceste soluri au o fertilitate naturala mijlocie spre buna, fiind folosite ca terenuri arabile, fânete, pasuni, livezi de pomi si paduri. Totodata ele sunt soluri favorabile pentru un sortiment  larg de plante de cultura.

 

CAPITOLUL 2

POTENŢIALUL  UMAN

2.1 Resurse socio-umane

Populatia

 Populatia stabila a municipiului Sighetu Marmatiei cunoaste o usoara scadere. În urma recensamântului din martie 2002 populatia stabila a municipiului era de 41.219 locuitori comparativ cu anul 1992 când în municipiul Sighetu Marmatiei traiau 44.185 locuitori.

Repartitia populatiei dupa sexe

În urma recensamântului din anul 2002, populatia orasului numara 41.246 de persoane, dintre care 48,21% barbati si 54,79% femei.  

                         Fig. 5

Gradul de ocupare al populatiei (in urma recensamântului din 2002)

 Populatia totala: 41.219 loc.din care populatia activa: 16.281 loc. cu populatie ocupata : 14.307 loc. si populatie neocupata  1.974 loc.(în cautarea unui loc de munca)  iar populatia inactiva: 24.938 loc. compusi din elevi/studenti, pensionari, casnici, întretinuti de stat,  privati sau diverse asociatii.

Dupa etnie populatia municipiului Sighetu Marmatiei este împartita astfel:

            Fig. 6

Tabelul 1. Reprezentarea populatiei dupa etnie

Români

Maghiari

Ucraineni

Rromi

Altii

32.808

6.521

1.244

458

188

79.54%

15.8 %

3.01 %

1,1%

0.55%

În privinta apartenentei confesionale situatia populatiei din municipiul Sighetu Marmatiei se prezinta dupa cum urmeaza:

Tabelul 2. Reprezentarea populatiei dupa apartenenta confesionala

Ortodoxa

Catolica

Protestanta

Altele

28.479

8215

1609

2916

69.04%

20 %

3.9 %

7.06%

Miscarea naturala a populatiei

Numarul nascutilor vii, al deceselor si al sporului natural în Sighetu Marmatiei pe anii 2000-2004.

Tabelul 3. Reprezentarea sporului natural al populatiei

Anul

Nascuti

Decedati

Spor natural

2000

1300

572

728

2001

1174

593

581

2002

1064

596

468

2003

1136

561

575

2004

1038

576

462

 Anul 2000 a fost cel mai bun din punct de vedere al sporului natural. Comparativ cu anul 2000 în anii 2003 si 2004 sporul natural a scazut cu 21% respectiv 36,4 %.

Concluzii:

● Tendinta constanta din ultimii ani de scadere a populatiei;

● Tendinta generala de îmbatrânire a populatiei datorata migratiei tinerilor spre tarile Comunitatii Europene

● Deficit accentuat de locuri de munca;

● Rata mortalitatii este mai scazuta decât cea la nivel national dar este înca destul de ridicata în comparatie cu cea la nivel european;

● Natalitatea si sporul natural sunt în descrestere.

● Numarul prescolarilor înscrisi în ciclul primar este în descrestere (2239 înscrisi în 2000, 2089 în 2001, 1922 în 2002 si doar 1870 în 2003)

Institutii sociale

 Municipiul Sighetu Marmatiei gazduieste mai multe institutii care se ocupa cu, sau si cu probleme sociale ale populatiei. Acestea sunt urmatoarele: Primaria prin Biroul Social si Autoritate Tutelara. Centrul de recuperare si reabilitare a persoanelor cu handicap, Centrul maternal, Centrul de Primire în Regim de Urgenta, Centrul de zi, Centrul familial, scoala de copii cu deficiente, Centrul de plasament copii scolari, Cantina de Ajutor Social.

Fig. 7 Cladirea primariei Sighet

Societatea Civila

 Printre schimbarile pozitive din ultimii ani, se numara si faptul ca a devenit posibila înfiintarea organizatiilor non-guvernamentale, care îsi desfasoare activitatea în diferite domenii socio-culturale. În municipiul Sighetu Marmatiei activitatile non-guvernamentale sunt la început, evidentiindu-se în acest sens Asociatia Microregiunea de Dezvoltare Economica si Sociala a Ţarii Maramuresului, asociatie din care fac parte primariile a 29 de comune, doua orase, municipiul Sighetu Marmatiei precum si Camera de Comert si Industrie Maramures.

Cultele religioase

 Municipiul Sighetu Marmatiei este dominat din punct de vedere al cultelor religioase de Biserica Ortodoxa. Cu ocazia ultimului recensamânt, 28.479 persoane (reprezentând 69,04 % din populatia municipiului) au declarat ca apartin acestui cult religios.

 În municipiu exista enoriasi si ai altor biserici si confesiuni cum ar fi: Biserica Romano - Catolica, Biserica Greco - Catolica, Biserica Reformata si confesiuni neo-protestante.

 În afara serviciului specific, activitatea bisericilor se desfasoara într-o serie de alte domenii, de la cel educational pâna la cel social. Cultele poseda o baza infrastructurala (institutii, cladiri, terenuri) si resurse umane care se pot constitui ca parte integranta în realizarea strategiei de dezvoltare a comunitatii.

Aproape fiecare cetatean se autodeclara ca apartinând uneia dintre cultele religioase. Bazele etice si morale oferite de culte, pot contribui substantial la fundamentarea unei dezvoltari în viitor.

Rromii în comunitate

 Cu ocazia recensamântului din anul 2002, 1,1 % din populatia municipiului s-a declarat ca apartinând etniei rromilor. Având în vedere problemele etniei rromilor, ne confruntam si în municipiul nostru cu diverse situatii. Pe de-o parte, ducem înca lipsa de cunostinte profunde despre viata de zi cu zi si despre valorile socio-culturale ale acestei etnii, pe de alta parte un numar mare de persoane au idei preconcepute de natura sa dezavantajeze cunoasterea si respectarea reciproca. Nu este destul de clar cu ce fel de problema avem de-a face? Una sociala sau una de ordin cultural? O problema de educatie sau una economica? Nici pentru cine constituie o problema rromii ? (pentru ei însisi sau pentru societate în general).

CAPITOLUL 3

POTENTIALUL ECONOMIC

3.1 Situatia economica

Dupa evenimentele din decembrie 1989, revenirea economica a Sighetului a fost destul de dificila. Astazi principalele ramuri industriale se bazeaza pe producerea mobilei si a confectiilor. Dar, odata cu întarirea statutului de centru al Maramuresului, Sighetul a început sa îsi dezvolte si latura comerciala. Astfel în ultimii ani, s-au deschis multe unitati cu profil comercial, bancar si prestatoare de servicii diverse.

Cu deschiderea noului punct de trecere al frontierei Sighetul Marmatiei - Solotvino, înspre Ucraina (15 ianuarie 2007), viata economica a orasului cunoaste deja o rapida dezvoltare.

 Evolutia situatiei economice a municipiului este legata de regresul activitatilor industriale în cadrul platformelor existente (CPL, Maramureseana, Unitatea, ASSIG) concomitent cu aparitia de noi unitati productive, dispersate pe teritoriul orasului. Aceste capacitati noi, au aparut în zonele periferice, fara infrastructura necesara asigurata, singurul criteriu de amplasare fiind  exclusiv cel al proprietatii si al pretului terenului. (Dobaies, Valea Cufundoasa, str. Tompa).

În vederea bunei functionari a economiei de piata din municipiu, este importanta sustinerea agentilor economici privati si a initiativelor acestora, si de aceea trebuie cautate solutii care sa rezolve problema amplasamentelor, cu lucrari de infrastructura asigurate, necesare pentru noi investitii. 

3.2 Principalele ramuri economice:

● Agricultura

Agricultura devine tot mai putin semnificativa în viata economica a municipiului, dezvoltarea productiei agricole înregistrând în ultimii ani tendinte negative datorate  restrângerii activitatii fermelor zootehnice (SCPCB, Câmpu Negru) de pe teritoriul orasului în urma reprofilarilor functionale.

Modul de utilizare al suprafetelor agricole:

Tabelul 4. Reprezentarea modului de utilizare al suprafetelor agricole

Arabil

Pasuni

Fânete

Livezi

Total

1.430

2.013

3.917

422

7.782 ha

           Fig. 8

-  suprafata neagricola este de 5.754 ha (1.694 ha în intravilan)

Modul de utilizare a suprafetelor neagricole

Tabelul 5. Reprezentarea modului de utilizare a suprafetelor neagricole

Paduri

Ape si balti

Drumuri

Curti, cladiri

Terenuri neproductive

Total

4.704

97

253

522

178

5.754

Desi agricultura nu reprezinta un domeniu semnificativ, potentialul ruralului din împrejurimi, respectiv suprafata agricola relativ întinsa, constituie baza corespunzatoare pentru formarea unei ramuri de industrie alimentara. Cresterea animalelor si cultivarea fructelor este traditionala în zona Maramuresului de Nord, reprezentând o activitate importanta în cadrul gospodariilor populatiei. La nivelul municipiului functioneaza numerosi mici întreprinzatori în domeniul prelucrarii laptelui, panificatie si carmangerii, ponderea lor în economia municipiului fiind însa mica, prin aportul ei la dezvoltarea orasului.                                                                                                                                      Industria alimentara are un caracter local (industrializarea laptelui si panificatie) produsele fiind consumate în mare parte în municipiu.

● Industria

Agentii economici din municipiul Sighetu Marmatiei îsi desfasoara activitatea în principal în industria prelucratoare a lemnului, fabricarea mobilei, industria textila si a confectiilor, si industria constructoare de masini.

 Agentii economici cu profil de prelucrarea lemnului si fabricarea mobilei detin o pondere de 35,1 % din cifra de afaceri a municipiului si sunt specializati pe exportul produselor din lemn (mobilier, stratificate, palete din lemn, semifabricate).

 Industria textila si de confectii este o alta ramura semnificativa, cu cele 16,3 % din totalul cifrei de afaceri a municipiului. Acest segment de industrie a cunoscut o dezvoltare rapida, dar, prezinta riscul unui declin accentuat, deoarece este o ramura puternic dependenta de exportul în lohn si de cheltuielile salariale (riscul consta în aparitia unor noi piete ale fortei de munca, mult mai ieftine).

Ponderea celorlalte activitati industriale, care îsi desfasoara activitatea pe raza municipiului, respectiv industria alimentara si industria constructoare de masini este mai redusa si anume: 5,8 % industria alimentara si 4,5 % industria constructoare de masini.

Comertul

Dupa 1990, dinamica activitatilor de comert a cunoscut o tendinta ascendenta prin mutarile de pe piata fortei de munca, din sfera activitatilor de productie, în sfera comertului (preponderent) si al prestarilor de servicii. Ritmul accelerat de privatizare în domeniul comercial, a facut ca ponderea sectorului privat în desfacerea bunurilor sa creasca pâna la 20,5 % din totalul cifrei de afaceri a municipiului.

Servicii

Agentii economici care se ocupa cu prestarea anumitor servicii sunt destul de numerosi în municipiu (transport, internet, cablu, frizerii, pantofarii, marochinarii, etc) majoritatea fiind microîntreprinderi, însa aportul lor la cifra de afaceri a municipiului este înca destul de mic.

Turismul

Punerea în valoare a patrimoniului arhitectural al municipiului este o alternativa de viitor pentru dezvoltarea turismului. În acest moment, cladirile din patrimoniul arhitectural au atins un nivel de degradare avansat (Palatul Cultural, cladirea Ioan Mihaly de Apsa, cladirea Postei Vechi, cladirea vechii Prefecturi, etc.), impunându-se un plan de actiune detailat, cu termene si responsabilitati precise, în care sa fie angrenati si parteneri privati, cu ajutorul carora se poate realiza renovarea constructiilor din zona centrala  a municipiului, aceste spatii urmând, în schimb, a fi concesionate pentru activitati comerciale si de servicii. de afaceri. Aceste obiective arhitecturale, pot crea un pol de atractie atât pentru turistii români si straini, cât si pentru oamenii.

Municipiul Sighetu Marmatiei, dezvoltat initial ca târg si capitala a Ţarii Maramuresului, reprezinta si astazi cel mai important punct de plecare spre atractiile regiunii. Confluenta hidrografica de la Sighet este în acelasi timp si o importanta intersectie de drumuri, unde se poate porni pe Tisa în aval spre Sapânta, în amonte spre Rona de Jos si Costiui si mai departe spre valea râului Viseu; pe râul Iza în amonte spre numeroase sate traditionale de pe cursul acestuia, alaturi de obiective ca: Manastirea Bârsana, Biserica veche Ieud, centrul de ceramica Sacel, etc. De la Vadul Izei se desprinde spre sud un drum pe Valea Marei, de asemenea încarcat cu specific maramuresean, pentru ca de la confluenta Marei cu Cosaul sa existe deja trei trasee de abordare a atractiilor turistice ale Ţarii Maramuresului.

Fig. 9 Harta turistica a municipiului Sighetu Marmatiei (Sursa-www.primaria-sighet.ro)

Atractii turistice:                                                                                                     "Muzeul Victimelor Comunismului si al Rezistentei "- Înfiintat pe fosta locatie a "Închisorii ministrilor din Sighetu Marmatiei" transformata dupa 1989 în muzeu, este loc de reculegere si omagiu în amintirea numeroasele personalitati politice, istorice si bisericesti, epurate datorita ostilitatii fata de regimul instaurat în martie 1945. Unic în Europa de sud-est

Muzeul Maramuresului cu sectiile:                                                                                        Muzeul Satului Maramuresean- Aici sunt restaurate si conservate printre cele mai valoroase monumente de arhitectura populara din România (majoritatea acestora fiind datate cert cu inscriptii gravate sau sapate în lemn pe parcursul secolelor al XVI-lea, XVII-lea, XVIII-lea si XIX-lea);

Fig. 10 Casa de lemn în cadrul Muzeului Satului Maramuresean

●  Muzeul Etnografic al Maramuresului- Este amplasat într-o cladire monumentala (sec. al XIX-lea), ea însasi monument istoric si de arhitectura. Are o expozitie permanenta de etnografie si arta populara, având si spatii pentru expozitii tematice, temporare, cu o suprafata totala de expunere de 1300 mp;                                                                                          Muzeul de Istorie si Etnografie- cladire datata din 1730 si trecuta în lista monumentelor.  Muzeul detine colectii de mare valoare recunoscute pe plan national (colectii din epoca bronzului, documente s.a.). functioneaza cu expozitie tematica într-un spatiu de 250 mp. Sectia dispune de un bogat sector documentar, depozite stiintific organizate, cabinet / laborator;                                                                                               Muzeul de stiintele Naturii- În cadrul sectiei se pastreaza cea mai valoroasa si bogata colectie de flora a Maramuresului "Herbarul Ing. Arthur Coman", precum si apreciate colectii de fauna, micromicete, dar si mineralogie etc. Într-un spatiu de circa 250 mp este organizata o expozitie tematica permanenta cuprinzând exponate raritati din colectii. Un valoros sector documentar stiintific (mii de clisee si diapozitive, note de teren etc.), precum si laboratorul de preparare si cercetare completeaza inventarul sectiei;                                                                                                Casa Muzeu "Dr. Ioan Mihalyi de Apsa" si galeriile de arta- Edificiul cuprinde la parter galeriile de arta ale muzeului. La etaj este organizata o expozitie de istoria culturii, iar în patru încaperi sunt prezentate marturii de epoca într-o forma neschimbata din viata si activitatea Academicianului Ioan Mihalyi de Apsa. Încaperea din dreapta scarilor, la etaj, gazduieste Biblioteca de specialitate a muzeului precum si colectii de memorialistica (Fondul Arthur Coman, Artemie Anderco etc.). Încaperile corespunzatoare de la parter adapostesc depozitele de ceramica si partial de arta. Cladirea este monument istoric, aici s-a arborat pentru prima data Tricolorul românesc la 26 mai 1918;                                         Muzeul Culturii Evreiesti din Maramures - Casa memoriala Elie Wiesel- Spatiu de reculegere a supravietuitorilor holocaustului si a urmasilor acestora înfiintat în casa în care va trait Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace;                                         Casa muzeu "Stan Ioan Patras", Sapânta- Picturi ce reprezinta personalitatile care l-au vizitat (unele contestate acum);                                                                                              Casa muzeu "Vasile Kazar", Vadu Izei- Casa de lemn din sec. XVIII care în loc de fundatie este asezata pe o talpa înalta din lemn de stejar.  Adaposteste o bogata colectie etnografica;                                                                                                                             Casa muzeu Lazar, Giulesti- Casa de lemn cu acoperis înalt ca de biserica, dar fara turn, a fost ridicata în anul 1826. Este prezentata o mico-expozitie cu mobilier de epoca si panouri cu fotografii care prezinta mari personalitati politice ale României Mari                                                                                             Casa "muzeu scolar", Bârsana- A adapostit scoala confesionala din sec. XVIII; actualmente transformata în muzeu;                                                                                         Casa muzeu "Dunca Pâtu", Ieud- Casa a fost donata Muzeului de familia Dunca, una dintre cele mai vechi familii din zona, atestata documentar din anul 1349. Casa adaposteste un muzeu etnografic iar o încapere prezinta istoria locala si pune în evidenta lupta localnicilor împotriva ocupatiei sovietice.                                                               Casa Memoriala Alexandru Ivasiuc- Casa în care s-a nascut prozatorul sighetean. Este marcata cu placuta memoriala.                                                                                             Casa pictor Gheorghe Chivu- Casa în care a trait artistul plastic. Este marcata cu placuta memoriala.                                                                                                                            Marea Sinagoga-construita în sec XIX .                                                                       Monumentul Holocaustului-Monument ridicat în memoria celor 38.000 de evrei din Maramures deportati în lagarele naziste în mai 1944.                                                   Cimitirul din Cearda (Cimitirul Saracilor)- Dupa anul 1950 îsi au locul de veci multe din personalitatile politice, stiintifice, culturale sau bisericesti din perioada interbelica, închise în închisoarea din Sighetu Marmatiei. O troita ridicata dupa anul 1989 marcheaza acest loc de veac, cu morminte dar fara elemente de identificare.                                       Casa natala a pictorului Hollosy Simon- Casa în care s-a nascut marele pictor Hollosy Simon.                                                                                                                                Palatul Culturii- In prezent aici se afla sediul Bibliotecii municipale, Casei de Cultura si Scolii populare de arta.   

                         Fig. 11 Palatul Cultural                                                                                              

Biserica Reformata- Cea mai veche cladire de pe teritoriul orasului, care de-a lungul secolelor a suferit mai multe modificari chiar în structura si stil. Pastreaza înca câteva elemente gotice de mare frumusete. În fata bisericii reformate sunt doua obeliscuri ridicate  în anul 1887.                                                                                                        Biserica Ortodoxa- Fosta greco-catolica cu iconostasul realizat în anul 1924.                                                                                                                  Biserica Ortodoxa Ucraineana- ridicata în 1791.                                                               - Cladirea Administrativa a Comitatului Maramures- Pe intrarea de pe latura vestica a cladirii se pastreaza vechea stema a Maramuresului, ulterior a fost sediu al Prefecturii Maramures, actual complex de alimentatie publica (Curtea Veche).                                Cladirea liceului "Regele Ferdinand"- Construita în 1802 a gazduit initial Liceu Reformat. Din 1836 pâna în 1920 a functionat Academia de Drept (Cu sectii de Drept si Filozofie). Actualmente în cladire functioneaza Liceul Ferdinand cu profil pedagogic. Parcul Gradina Morii- Parc pe malul Izei în care se afla câtiva arbori seculari, strand natural în apele Izei, complexul Marmatia, punct de plecare spre Dealul Cetatii-Solovan-Agris.                                                                                                                               Unul dintre cele mai importante evenimente din Sighet, îl constituie Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna "MARMAŢIA ", care are loc în fiecare an, la data de 27 decembrie, pe strazile orasului. Momentul principal al evenimentului este defilarea grupurilor si ansamblurilor îmbracate în porturi populare, specifice zonei din care au venit, a "dracilor" si a personajelor mascate, a calaretilor si carutelor împodobite de sarbatoare.

Picture of Traditional costumes. Taken 2005-12-27 in Sighet, Romania by traveler hendersons.Picture of Winter Festival Parade. Taken 2005-12-27 in Sighet, Romania by traveler hendersons.

Fig. 12 Imagini de la Festivalul de Datini si Obiceiuri de iarna "MARMAŢIA"

Concluzii privind starea economica:

● Schimbarea structurala a economiei municipiului catre o economie de piata s-a încheiat, agentii economici cu capital privat dominând viata economica a municipiului;

● Cele mai puternice banci si organizatii financiare pe plan national, au sucursale deschise în municipiu, asigurând un mediu favorabil pentru dezvoltarea agentilor economici;

● Infiltrarea activitatilor industriale, de depozitare si de transporturi în zonele de locuit;

● Lipsa de amplasamente disponibile cu lucrari de infrastructura necesare pentru noi investitii;

● În municipiul nu exista un centru de incubare de afaceri;

● Prezenta Camerei de Comert si Industrie Maramures, prin biroul deschis în incinta Primariei, trebuie sa-si intensifice activitatea prin organizarea unor cursuri de perfectionare, a expozitiilor specializate pe anumite domenii de activitate precum si prin intermedierea de posibilitati de afaceri cu parteneri straini.

● Se constata o scadere a activitatilor din sectorul  primar (agricultura), datorita restrângerii zootehniei pe raza municipiului si a declinului ramurii industriei prelucratoare a produselor agricole din zona (lapte, carne, fructe).

● Activitatile din sectorul secundar (industrie, transporturi, constructii) au un grad scazut de diversificare;

● Ponderea redusa a activitatilor economice din sectorul tertiar (servicii, turism);

● Profilarea exagerata a activitatii productive de tip industrial, pe ramurile industriale dominante: prelucrarea lemnului, confectii.

● Prezenta slaba a activitatilor legate de tehnologii de vârf.

Tabelul 6. Analiza SWOT a starii economice

Puncte tari

Puncte slabe

Privatizarea firmelor de stat si restructurarea economiei orasului

Accesul greoi al agentilor economici la credite (dobânzi înca mari)

Inexistenta întreprinderilor mari producatoare de pierderi

Numarul mic de întreprinderi mijlocii

Initiativa privata activa

Infrastructura de acces în municipiu necorespunzatoare datorata lipsei fondurilor necesare pentru reabilitare

Dezvoltarea exportului

Lipsa managementului performant la IMM-uri

Punct de lucru al C.C. în municipiu

Fragilitatea sistemului lohn

Retea extinsa de institutii financiar-bancare

Slaba reprezentare a activitatilor economice în domeniul agricol

Absenta unei retele de servicii în sprijinul întreprinzatorilor (incubatoare de afaceri, centre de afaceri)

Slaba dezvoltare a turismului

]

CAPITOLUL 4

 INFRASTRUCTURA

4.1 Transport si comunicatii

Circulatie: Reteaua de drumuri a municipiului are 168 km, din care 50.2 km sunt drumuri asfaltate, 89.8 drumuri pietruite si 28 drumuri din pamânt. Datorita cresterii semnificative a numarului de autoturisme din oras situatia locurilor de parcare a devenit deficitara mai ales în centrul orasului.

Accesul auto înspre oras se face dificil, fiind necesara trecerea Muntilor Gutâi, Ţibles, Rodnei, sau a Muntilor Maramuresului. Astfel doar patru sosele leaga Sighetul (respectiv Depresiunea Maramuresului) de restul tarii:

- DN 19 spre judetul Satu Mare, prin Pasul Huta;

- DN 18 spre municipiul resedinta de judet, Baia Mare, prin Pasul Gutâi;

- DN 17C spre judetul Bistrita-Nasaud, prin Pasul setref;

- DN 17C spre judetul Bistrita-Nasaud, prin Pasul setref;

- DN 18 spre judetul Suceava, prin Pasul Prislop.

Fig. 13  Cladirea autogarii Sighetu Marmatiei

Din Sighet pornesc curse regulate spre toate vaile din Maramures (Valea Izei, Marei, Viseului si Tisei), si spre orase ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timisoara.

Prin punctul de trecere al frontierei Sighetul Marmatiei - Solotvino accesul se face numai pe carosabil, din România înspre Ucraina (trecerea este permisa doar pe baza unei vize) pe podul peste râul Tisa. Spre Ucraina se mai poate ajunge si cu trenul, prin punctul de frontiera Câmpul Lung (doar feroviar), existând garnituri care fac legatura între Sighet si orasele de pe dreapta Tisei.

Accesul feroviar se face dinspre judetul Bistrita-Nasaud (prin Pasul setref), urmarind cursul râul Viseu pâna la varsarea acestuia în Tisa. Pâna la Sighet, statia terminus, calea ferata urmeaza cursul râului Tisa (de-a lungul frontierei) dezvaluind panorame deosebite.

Fig. 14 Gara Sighetu Marmatiei

Legatura municipiului pe calea ferata este asigurata prin linia normala Sighet - Viseu de Jos - Salva. Municipiul este tranzitat si de lina ferata cu ecartament lat pe ruta Rahiv - Valea Viseului - Sighet - Câmpulung la Tisa - Tesesva, traseu transfrontier insuficient utilizat.

Distanta din municipiul Sighetu Marmatiei pâna la cele mai apropiate aeroporturi este de 75 km pâna la aeroportul din Baia Mare si de 125 km pâna la aeroportul din Satu Mare.

 În municipiu emit antenele a doua posturi de radio: Radio Romanii Actualitati si Radio Club FM.

Energie electrica: Alimentarea cu energie electrica este asigurata din reteaua nationala, printr-o singura linie de alimentare. Pentru evitarea întreruperilor accidentale este necesara înfiintarea unei linii de rezerva.

Tabelul 7. Analiza SWOT a infratructurii

Puncte tari

Puncte slabe

Calitatea apei potabile este buna

Reteaua de alimentare cu apa potabila si de canalizare nu deserveste întreaga populatie a orasului

Exista finantare pentru modernizarea si extinderea retelei de apa potabila

Amplasarea în zona inundabila a râului Tisa a frontului de captare a apei potabile din Craciunesti

Alimentarea cu energie electrica acopera toata suprafata orasului, starea tehnica este corespunzatoare

În unele zone alimentarea cu apa se face fara sistem de preluare al apelor uzate

Calitatea si gradul de acoperire al sistemului de telefonie fixa si mobila este buna

Randamentul scazut al statiei de epurare

Sistem unic de preluare al apelor uzate si pluviale

Reteaua stradala este incompleta, insuficienta, trotuarele necesita lucrari de reparatie

Inexistenta unei sosele de centura

4.2 Constructii, terenuri

În municipiul Sighetu Marmatiei exista un numar de 6.782 cladiri de locuit, cladiri care adapostesc 15.312 locuinte. Dintre acestea 14.430 sunt private, 858 (464 apartamente in blocuri, 394 apartamente in case) sunt de stat, 2 proprietate de grup si 22 a cultelor religioase.

Din totalul teritoriului administrativ de 13.534 ha, suprafata din intravilan este de 1694 hectare. Problemele pe care le are municipiul Sighetu Marmatiei din punct de vedere al constructiilor si terenurilor sunt urmatoarele: Lipsa acuta a ofertelor de teren pentru noi constructii de locuit; Degradarea fizica si morala a zonelor cu locuinte colective. (Cartierele: Independentei, Cuza Voda, Constructorilor, str. Ivasiuc); Procent mare al terenurilor agricole în intravilan. (din cele 1694 ha de teritoriu intravilan, doar 522 ha sunt ocupate cu cladiri si curti); Monumentele si ansamblurile de arhitectura necesita lucrari de restaurare si consolidare, Zona centrala suprasolicitata printr-o concentrare a functiunilor de tot felul, (institutii si servicii publice, locuinte de toate tipurile, activitati  productive, amenajari gospodaresti, trafic rutier intens); Absenta amenajarilor de agrement din zona periurbana

Tabelul 8. Analiza SWOT a situatiei constructiilor si terenurilor

Puncte tari

Puncte slabe

94,33% din locuinte se afla în proprietatea locuitorilor

Localitatile componente au aspect semiurban

Numar mare de monumente si ansambluri de arhitectura

Din cartierele de locuit lipsesc spatiile de joaca, iar cele existente prezinta o stare necorespunzatoare

În conformitate cu Legea fondului funciar, majoritatea terenurilor agricole au fost retrocedate proprietarilor

Primaria nu dispune de terenuri în spatiul intravilan

În ultimii 4 ani s-au cheltuit 212,1 miliarde lei pentru constructia a 3 sali sport, drumuri, blocuri prin ANL

Lipsa fondurilor necesare pentru a acoperi cererea mare de constructii locuinte

Existenta unui Stadion Municipal

4.3 Salubrizare

Alimentarea cu apa potabila: Sistemul de alimentare cu apa potabila din municipiul Sighetu Marmatiei are o lungime de 51.6 km si asigura  apa potabila centralizat pentru 70 % din populatia municipiului. Aceasta cantitate de apa este asigurata din surse subterane (50 de puturi si 6 drenuri), captarea fiind plasata in albia inundabila a râului Tisa, reprezinta un mare inconvenient, fapt ce creeaza probleme primavara, când dupa topirea zapezilor nivelul apelor creste, inundând statia de pompare. Populatia care nu este legata la sursa de apa centralizata îsi asigura apa potabila din fântâni individuale.

Starea tehnica a retelei: din totalul de 51,8 km urmeaza a fi schimbate 11.3 km care se afla într-o stare de uzura avansata si necesita reabilitare urgenta.

Canalizarea menajera: Sistemul de canalizare menajera are o lungime de 45 km si deserveste 55 % din populatia municipiului. În restul gospodariilor, evacuarea apelor uzate se realizeaza în sistem propriu (fosa septica, bazin vidanjabil). Din totalul conductelor de canalizare menajera 40 % prezinta probleme, necesitând înlocuirea totala. Apele uzate sunt preluate de catre statia de epurare a orasului, cu o capacitate proiectata de 300 l/s. Capacitatea si tehnologia aplicata la statia de epurare sunt depasite, motiv pentru care este necesara modernizarea acesteia si extinderea ei. Lipsa retelei de canalizare în unele zone ale orasului contribuie la poluarea solului si a apelor subterane. Comunicarea dintre canalizarea pluviala si menajera contribuie la marirea volumului de apa uzata care ajunge la statia de epurare.

În cartierele cu locuinte colective deseurile menajere sunt colectate în containere de 1,1 mc, amplasate în locuri special amenajate. Aceste containere se afla în proprietatea SC Herodot SRL. Locuitorii caselor particulare colecteaza deseurile în propriul recipient. Transportul deseurilor la rampa de gunoi este asigurat de catre firma de specialitate. Programul transportului din cartiere cu locuinte colective se face la intervale de 2 zile iar de la gospodariile particulare o data pe saptamâna. Deseurile rezultate din activitatile comerciale si de birou, din cosurile de gunoi orasenesti, sunt transportate de asemenea, de catre firma SC Herodot SRL la rampa oraseneasca, pe baza de contract. Deseurile menajere si cele asimilate transportate la rampa oraseneasca, în anul 2004, au cumulat 28.800 tone. Deseurile rezultate din activitatea de constructii, demolari, pamânt excavat, sunt transportate la rampa oraseneasca si sunt folosite ca strat de acoperire. La rampa oraseneasca nu se depoziteaza reziduuri toxice.

Tabelul 9. Analiza SWOT a situatiei salubrizarii în municipiu

Puncte tari

Puncte slabe

Salubrizarea municipiului este organizata, competentele sunt repartizate

Groapa de gunoi nu este amenajata conform normelor de mediu actuale

Este elaborat Studiul de fezabilitate pentru modernizarea rampei de deseuri menajere

Municipiul nu detine put sec în stare de functionare si depozit pentru deseuri periculoase

Exista firma de specialitate care se ocupa de salubrizarea orasului

Nu este organizata colectarea selectiva a deseurilor

Exista capacitati de brichetare a rumegusului

Depozite necontrolate de rumegus

Concluzii:

● Sistemul de alimentare cu apa potabila este deficitar datorita pierderilor existente si a numarului insuficient de cetateni care beneficiaza de alimentarea cu apa în sistem centralizat. Calitatea apei este apreciata peste media pe tara.

● Canalizarea menajera acopera o suprafata si mai redusa decât sistemul de alimentare cu apa potabila. În zonele lipsite de canalizare menajera sunt construite solutii locale de evacuare a apelor uzate.

● Suprasolicitarea cailor majore de circulate (DN 18 si 19, zona centrala)

● Lipsa soselei de centura care sa degreveze circulatia din zona centrala si de pe arterele principale.

● Peste 50% din traficul zonei centrale este trafic de tranzit.

● Circulatie dificila pe portiuni de strazi datorita capacitatii de trafic depasita. (Centru Istoric, str. Gh. sincai, str. Pintea Viteazu, str. g-ral Mociulski, Teplitei, Avram Iancu)

● Legaturi dificile între cartiere si între trupuri intravilane (Câmpu Negru - Valea Cufundoasa - Miclaz - sugau)

● Deficit acut de locuri de parcare în majoritatea zonelor.

● Fluenta traficului afectat de parcari pe carosabil si pe trotuare.

● Transport în comun putin dezvoltat si axat primordial pe cele trei penetratii (DN 18 si DN 19)

●   Lipsa cailor rutiere transfrontaliere în zona municipiului.

● Legaturi feroviare deficitare cu restul tarii.

● Numarul strazilor la care nu s-au mai facut lucrari de asfaltate este ridicat, motiv pentru care acestea necesita reparatii curente.

● Sistemul de telefonie functioneaza bine. Centrala telefonica a fost modernizata recent si satisface necesitatile actuale ale orasului.

● Reteaua de alimentare cu energie electrica nu prezinta probleme majore.

CAPITOLUL 5

COOPERARE   TRANSFRONTALIERĂ

5.1 Consideratii generale

Pâna  în  prezent  cooperarea  transfrontaliera  la  nivelul  Maramuresului  istoric  exista  doar  în cadrul  Euroregiunii  Carpatica. Extensiunea  teritoriala  mare  a  Euroregiunii  Carpatica, initiativele  existente  în  cazul  altor  structuri  administrativ-teritoriale  membre  ale  acesteia  de  a  se  asocia  bilateral  în  structuri  de  dimensiuni  mai   reduse  si  cu  functionalitate  sporita  si   ramânerea  Judetului  Maramures  ca  singura  structura  frontaliera  româneasca  asociata  Euroregiunii  Carpatica  pot  fi  argumente  pentru  a  initia  o  structura  de  cooperare  transfrontaliera  româno-ucraineana  în  arealul  Maramuresul  istoric? Desigur, în  conditiile  actuale  pro-europene  si  integratoare, si  dupa  o  jumatate  de secol  de  frontiera  de  fier  de tip  comunist  existenta  în acest  areal, care  a generat  o  ruptura  structurala  în  sistemul  teritorial  grefat  pe  bazinul  superior  al  Tisei, crearea unei  structuri  de  cooperare  transfrontaliera  cu  obiective  culturale  si  economice  prioritare, de reînnodare   a  relatiilor  între  comunitatile situate  de-o  parte  si  de  cealalta  a  Tisei  ar  fi  la  cumpana  dintre  milenii, un demers  firesc.

O structura  transfrontaliera  formata  din  unitati  teritorial-administrative  existente  în  forma  actuala  repune  problema  incompatibilitatii  celor  doua  sisteme  prin  faptul  ca  din  punct  de  vedere  al  suprafetei  si  populatiei, judetul  se  afla  între  regiunea  si  raioanele  ucrainiene. De  asemenea  daca  spatiul  ucrainean  este  structurat  administrativ  pe patru nivele, cel românesc  este  doar  pe trei. O  asociere  pentru  a  reliefa  Maramuresul  istoric  s-ar  putea  realiza  în  conditiile  actuale  între  patru  raioane  din  Transcarpatica(Rahau, Teceu, Hust  si  Mijghiria)  si  o  asociere  a  localitatilor  din  Ţara  Maramuresului, respectiv  cele  din  spatiul  depresionar  omonim. Cu  toate  acestea  propunerea  ar  fi  de  a  realiza  o  structura  care  sa  asocieze  Judetul  Maramures  pe  de  o  parte  si  Regiunea  Transcarpatica  pe  de  alta  parte.

Plecând  de  la  obiectivul  principal  de  a  realiza  o  structura  de  cooperare  transfrontaliera  functionala  în  acest  areal, de  dimensiuni  inferioare  Euroregiunii  Carpatica, având  în  vedere  forma, dimensiunea  si  pozitia unitatilor  administrativ-teritoriale  contigui  din  acest  areal  si  faptul  ca  Judetul  Maramures  este  singura  unitate  administrativ-teritoriala  care  este  parte  asociata  doar  Euroregiunii  Carpatica .

5.2 Premise favorabile cooperarii transfrontaliere

            În  conditiile  politice  si  economice  existente  în  prezent  la  nivelul  Europei, generate  de  un  proces  de  extindere  al  Uniunii  Europene  spre  est  si  integrarea  statelor  din  fostul  bloc  comunist  în  aceasta  structura, crearea  conditiilor  pentru  individualizarea  unui  cadru  de  cooperare  transfrontaliera  în  acest  areal  reprezinta  un  demers  normal  si  de  actualitate. În  aceste  conditii , plecând  si  de  la  faptul  ca  acest  areal  se  caracterizeaza  printr-un  nivel  redus  de  dezvoltare  economica, generat  în  mare  parte  de  fractura  frontaliera  contigui  se  impune  crearea  unui  nucleu  de  dezvoltare  economic, de tip  euroregional, a  unui  sistem  teritorial  si  economic  transfrontalier  functional. În  acest  fel, prin  programe  si  investitii  europene  se  pot  reduce  treptat  decalajele  existente  în  arealele  frontaliere  analizate. De  asemenea, faptul  ca  din  2007  linia  de  frontiera  din  acest  areal  a  devenit  frontiera  externa  a  UE,astfel impune  si  mai mult  crearea  unui  cadru  optim  de  cooperare  si  de  reducere  a  efectelor  unei  noi  posibile  bariere  între  spatiul  UE  si  cel  invecinat  acestuia. De  fapt  Ucraina  ar  putea  avea  acelasi  rol  dupa  2007  pe care-l  are  România  în  prezent  în  procesul  de  integrare  europeana.

            Alaturat  particularitatilor  prezente  într-un  cadru  general, precizam  în  continuare  o  serie  de  alte  aspecte  favorabile  demersului  de  a  initia  o  Euroregiune  a  Maramuresului.Astfel sunt:

Unitatea  cadru  fizico-geografic, grefat  în  bazinul  superior  al  Tisei, care  asigura  un  mediu  optim  pentru  un  sistem  functional;

Istoria  comuna, daca  se  are  în  vedere  faptul  ca  o  frontiera  de  separare  reala  între  comunitatile  de  pe  cele  doua  maluri  ale  Tisei  a  fost  stabilita  abia  odata  cu  instaurarea  comunismului, dupa  cel  de  al-II-lea Razboi  Mondial. În anul 1920, stabilirea  frontierei  pe  Tisa  a  divizat  Maramuresul  în  doua  parti  distincte  sub  aspectul  apartenentei  politice: 1/3  în arealul  românesc  si  2/3  în arealul  sovietic, azi în  Ucraina.

Pe  de  alta  parte, Tisa  nu  a  fost  o  axa  de  separare, localitatile  aparute  si  dezvoltate  în  acest  areal  au  avut  extensiune  a  vetrei  pe  ambele  maluri  care  erau  legate  de  un  numar  însemnat  de  poduri. Abia  dupa  stabilirea  frontierei  de  stat  dintre  România  si  URSS  au  capatat  importanta  asezarile  dublete, respectiv  partile  unei  localitati  situate  de  o  parte  si  de  cealalta  a  Tisei  care  s-au  individualizat  ca  localitati  aparte. Este  o  situatie  similara  cu  cea  de  la  frontiera  germano-poloneza.Astfel, treptat, si în  arealul  Tisei  s-au  individualizat  asezari  dublete  distincte  ca: Teceu  Mare-Teceu Mic, Sighetu-Marmatiei-Slatina, Tisa-Biserica Alba etc. De  asemenea, regasim  un numar  mare  de  localitati  cu  acelasi  nume  de  o  parte  si  de  cealalta  a  Tisei  si  pozitionate  pe  afluentii  acesteia: Salistea de Sus(pe Iza) si Salistea de Jos(pe Hust), Calinesti(pe Cosau) si Calinestii de Jos(pe Teresva), Bistra(pe Viseu) si Bistra(pe Rica) etc. Fluxurile  umane  si  marfuri, revigorarea  legaturilor  dupa  caderea  comunismului  sunt  argumente  în favoarea  dezvoltarii  si  extinderii  cooperarii transfrontaliere  în  acest  areal.

            În  perioada  interbelica  frontiera  de  pe  Tisa  nu  a  afectata  sistemul  de  comunicatii  si relatii  dintre  cele  doua  comunitati. Existau  la  acea  vreme  8  poduri  care legau  cele doua  maluri  ale  Tisei  si, desigur, concentrau  fluxurile  umane  si  comerciale  dintre  cele  doua  areale.

            Se  poate  aprecia  ca  viata  economica, culturala  si  sociala  a  populatiei  din  acest  areal  nu  a  fost  afectata  în  mare  masura  de  noua  linie  de  demarcatie, activitatile  derulandu-se  oarecum  într-un  cadru  asemanator  celui  existent  în  prezent  la  nivelul  Uniunii Europene.

            Putem aprecia  ca , în perioada  interbelica, desi  Maramuresul  apartine  din  punct  de  vedere  politic  la  doua  structuri  statale(Cehoslovacia si România) a existat  în  acest  spatiu  o  intensa  activitate  economica, iar  în  domeniul  cultural  relatiile  erau  de  asemenea  foarte  intense.

            La  nivelul  spatiului  românesc, redus  doar  la  "Ţara Maramuresului" de  asemenea, corespunzator Planului national de amenajare a teritoriului, 2001, reteaua  de  localitati, exceptând  municipiul  Sighetu Marmatiei  care  este  de  rangul  III, este  formata  doar  din  unitati  de  rangul  IV  si  V  dupa  cum  urmeaza:

            rangul II: Sighetu Marmatiei(41.246 locuitori), municipiu de importanta judeteana cu rol de echilibru în reteaua de localitati;

            rangul III : orasele Borsa(27.032)si Viseu de Sus(16.887);

            rangul IV : 31 de sate resedinte de comune;

            rangul V  : 27 de sate, situatie  datorata faptului ca cea mai mare parte a comunelor din acest areal sunt formate dintr-o singura localitate.

            La nivelul unitatii administrativ-teritoriale, în Judetul Maramures situatia se prezinta astfel:

            rangul II doua municipii : Baia Mare(137.976 ) resedinta de judet si Sighetu Marmatiei;

            rangul III 6 orase:Baia Sprie(16.626), Borsa(27.032), Cavnic(5.216), Târgu Lapus(13.360), Seini(10.126) si Viseu de Sus(16.887);

            rangul IV : 62 de sate resedinta de comuna;

            rangul V : 64 de sate.

●"Podul istoric"

Podul româno-ucrainean e readus în actualitate de un document emis de Ministerul Afacerilor Interne si de declaratiile ambasadorului Ucrainei la Bucuresti.Este vorba despre acelasi pod care a costat 1 milion de euro, a fost finalizat în 2001, dar. nu a fost dat în folosinta.

"Podul istoric" de la Sighet e cunoscut în folclorul local ca "Podul lui Bledea". Porecla podului e explicabila prin faptul ca de multe ori concetatenii asociaza obiectivul de numele cititorului (de exemplu, lacul artificial Teplita din Sighet este cunoscut si ca "Balta lui Nasui", dupa numele celui care a avut ideea amenajarii de agrement).

Despre acest pod s-a scris atât de mult, încât daca ar trebui sa traverseze puhoiul de cerneala tipografica ar face cu greu fata. si acest aspect are o explicatie: localnicii vad în deschiderea puntii spre Ucraina o scapare, o eventuala iesire din depresia economica în care se zbate Sighetul postdecembrist.

Istoria "Podului istoric"

Titulatura de "Podul istoric" vine de la faptul ca pe acel loc a existat, înca din secolul XVIII, o punte de legatura a malurilor Tisei, punte înlocuita în 1880 cu un pod metalic (distrus în al doilea razboi mondial).
În 1997, Comisia Economica pentru Europa a ONU a luat la cunostinta de propunerea guvernului României de prelungire a soselei E 50 de la Mukacevo, spre est (prin Solotvino-Sighet), la Suceava, unde sa intersecteze E 85 (Bucuresti-Cernauti), respectiv E 576 (Cluj-Suceava). Mukacevo este un nod de comunicatii, de unde se desprinde si soseaua spre Kosice-Brno-Brest. În acest context, în 1999, UE, prin programul PHARE, a dat unda verde proiectului, care a primit o finantare nerambursabila de 290.000 de dolari, la care s-au adaugat alti peste 700.000 de dolari din partea româneasca (Guvern si Consiliul Judetean Maramures - CJ).
Podul, la care au lucrat vreo patru firme (suspectate ca au umflat devizul) a fost construit din lemn, este foarte îngust si nu suporta decât un trafic de 3,5 tone. Pe aici abia se poate strecura un autoturism, iar pietonii trebuie sa fie silueti, nu gluma, pentru a se putea prelinge printre balustrade si stâlpii de rezistenta. Lucrarile au fost finalizate în 2001, când au fost pseudoinaugurate de Ion Iliescu. Oficialii europeni au fost de mai multe ori la fata locului (ultima data în mai 2005) pentru a vedea, cu jale, cum podul se degradeaza pe zi ce trece, atacat de ciuperci si putreziciune.

 

Sighetu-Marmatiei a devenit la, 15 ianuarie 2007, o poartă de intrare în Uniunea Europeană prin deschiderea la frontiera cu Ucraina a unui nou punct de trecere a frontierei. În aceeasi zi, presedintii României si Ucrainei, Traian Băsescu si Viktor Iuscenko, au tăiat panglica de inaugurare a podului istoric peste Tisa, ce leagă cele două tări.

Fig. 15 Cei doi presedinti la inaugurarea podului istoric de peste Tisa (Sursa-www.revistafrontiera.ro)

Începutul acestui an, marcat de integrarea în Uniunea Europeană, are pentru Sighet o semnificatie deosebita, cu o valoare care depăseste poate, în importantă, tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani aici.

Data de 15 ianuarie 2007 va rămâne în istoria orasului ca dată în care presedintele României, Traian Băsescu, si omologul său ucrainean, Viktor Iuscenko, au inaugurat Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmatiei - Solotvino si podul rutier peste Tisa.

La această inaugurare, Politia de Frontieră Română a fost prezentă în dublă ipostază. În primul rând cea de gazdă, inspectorul general al Politiei de Frontieră Române, chestor principal de politie Nelu Pop fiind cel care, alături de politistii de frontieră din noul PPF Sighetu-Marmatiei, a întâmpinat cu pâine si cu sare înaltii oaspeti la inaugurarea noului pod, dar si de beneficiar al noului si modernului punct de trecere a frontierei.

Fig. 16 Politia de frontiera întâmpina cu pâine si sare pe cei doi presedinti (Sursa-www.revistafrontiera.ro)

Podul de la Sighet deschide o nouă legătură rutieră între România si Ucraina, dar si una spirituală.

Podul peste râul Tisa, ale cărui rămăsite se mai văd încă, a fost distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El făcea legătura între localitătile Sighetu Marmatiei si Slatina, astăzi localitate în Ucraina (Solotvina, raionul Teacevo/Teceu, regiunea Zakarpatia/Transcarpatia). "Podul are o valoare sentimentală deosebită si prin faptul că, în apropierea granitei românesti, dincolo de râul Tisa, pe teritoriul statului ucrainean, trăiesc cel putin 45.000 de români. "Acestia pot acum ajunge mai usor la rudele din Maramures, trecând fie cu masina, fie pe jos", a declarat vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures, Pamfil Berceanu.

Înainte de 1944, românii de pe malurile Tisei erau în legături foarte apropiate, râul fiind traversat de nu mai putin de 11 poduri rutiere, sapte mari si patru mici, precum si de o cale ferată, întinse pe o distantă de 60 kilometri. După terminarea războiului, peste Tisa nu a mai rămas nici un pod rutier, toate fiind aruncate în aer, iar în perioada sovietică nu au mai fost refăcute din cauza politicii de izolare a românilor din spatiul fostei URSS.

Fig. 17  Podul istoric de peste râul Tisa-Sursa-www.revistafrontiera.ro

Pe podul istoric de peste râul Tisa vor putea trece în localitatea ucraineană Solotvino atât pietoni, cât si masini de tonaj mic.

După ceremonia de inaugurare a urmat o întâlnire de lucru a celor doi sefi de stat, care s-a tinut la primăria din Sighet. Presedintele României si cel al Ucrainei au discutat politica economică si energetică în regiune, dar si sustinerea minoritătilor.

Presedintele Iuscenko a precizat că în curând românii vor putea călători în Ucraina fără vize, iar vizele de România pentru ucraineni vor fi gratuite.

În acelasi timp, într-o altă sală, avea loc un alt eveniment important, o întâlnire de lucru pe linia supravegherii si controlului trecerii frontierei de stat româno-ucrainene, între delegatiile Politiei de Frontieră Române si a structurii similare din Ucraina.

În cadrul acestei întâlniri au fost dezbătute probleme privind noutătile pe linia supravegherii si controlului trecerii frontierei de stat în conditiile în care frontiera dintre România si Ucraina a devenit frontiera externă a Uniunii Europene, precum si aspecte legate de prevenirea si combaterea criminalitătii transfrontaliere.

Podul a fost construit să reziste la 30 de tone greutate, însă va exista o limitare a tonajului până la 3,5 tone. Fondurile pentru constructia podului au fost alocate de statul român (4,1 milioane de lei) si prin programul Phare (300.000 de euro). Constructia podului a fost terminată în anul 2001.

"Podul acesta arată vointa a trei părti - Uniunea Europeană, România si Ucraina - care au dorit ca, prin efort comun, să lege mai bine cele două popoare. Semnificatia acestui moment nu este doar simpla deschidere a podului, ci aceea că România este ea însăsi un pod de trecere pentru ucraineni în Uniunea Europeană", a spus presedintele Traian Băsescu. Domnia sa a adăugat că România, ca tară de frontieră a UE, nu îi va izola pe locuitorii tărilor estice vecine, ci va fi deschisă pentru trecerea acestora. De asemenea, presedintele Traian Băsescu a punctat importanta acestui pod pentru refacerea legăturilor dintre românii din Ucraina Transcarpatică si tara mamă, dar si între ucrainenii din Maramuresul românesc si cei de peste granită. seful statului a subliniat necesitatea ca autoritătile consulare din cele două tări să acorde cât mai repede viza de trecere, dând asigurări că, în cele două consulate românesti care vor fi deschise în Transcarpatia, nu va fi o problemă eliberarea cât mai rapidă a vizei. La rândul său, presedintele ucrainean a subliniat importanta inaugurării podului peste Tisa pentru comunitătile locale din Sighet si Solotvino. Pe podul de peste râul Tisa, al 20-lea punct de trecere al granitei româno-ucrainene, de peste 640 de km, vor putea trece în localitatea ucraineană Solotvino atât pietoni, cât si masini de tonaj mic, iar autoritătile locale de la Sighet si cele din Ucraina sunt convinse că deschiderea punctului de frontieră va avea un efect benefic pentru economia localitătilor aflate la granita dintre cele două tări. Podul a fost refăcut printr-un proiect PHARE, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Donato Chiarini, precizând că UE a acordat 298.000 de euro pentru reconstructia acestuia. El a subliniat că acest proiect nu are numai o importantă tehnică, ci una politică si administrativa.

Activitatea în PPF Sighetu-Marmatiei a debutat în fortă, în primele 24 de ore de la deschiderea punctului au trecut peste podul istoric în jur de 1000 de persoane.

Exista o buna colaborare cu omologii ucraineni, care s-a intensificat odată cu deschiderea noului punct. În acest moment, la schimbarea fiecărei ture de serviciu, are loc o întrevedere între Politia de Frontieră Română si cea ucraineană pentru un schimb reciproc, util si rapid al informatiilor pe care le detin cele două părti.

Fig. 18 Podul istoric de peste Tisa (Sursa- www.revistafrontiera.ro)

5.3 Particularitati demografice ale cooperarii transfrontaliere

Dupa o evolutie cu numeroase perioade de convulsii, când factorii politici au influentat evolutia populatiei din regiune, în prezent simetria etnica din punct de vedere al prezentei minoritatii ucrainiene din arealul românesc si  cea  româneasca din cel ucrainean, reprezinta un argument în plus pentru dezvoltarea unei astfel de colaborari si de a reînnnoda relatiile dintre membrii acestor comunitati, situati de o parte si de cealalta a Tisei. Datele înregistrate la ultimul recensamânt ale mileniului trecut au pus în evudenta 29.485 români în regiunea Transcarpatica, care integreaza în prezent partea ucraineana a Maramuresului istoric, fiind majoritari in 8 localitati , respectiv 36.653 ucrainieni(1992) grupati majoritari în 7 localitati rurale din arealul romanesc al Maramuresului istoric. Astfel prezenta celor doua etnii de o parte si de cealalta a Tisei, la care se adauga si într-o pondere mai redusa minoritatea maghiara, reprezinta elemente favorabile dezvoltarii în conditiile actuale post-comuniste a unui cadru de  cooperare transfrontaliera.

Anul 1989 a  redeschis frontiera în acest areal, ceea ce s-a reflectat printr-o crestere spectaculoasa a fluxului de marfuri si persoane prin punctele deschise pentru micul trafic, în special cel derulat pe relatia  Câmpulung la Tisa - Teresva si ulterior Valea Viseului - Dilove. Aceasta transformare la nivelul Europei a determinat si la nivelul spatiului maramuresan o "revitalizare rapida a relatiilor inter-umane transfrontaliere, apoi, treptat, a celor politice, economice, culturale" (Boar N.,2002, pag.197) refacute în proportii diferite.

            Sub aspect demografic si al importantei ca centru de polarizare, municipiul Sighetu Marmatiei, fosta resedinta voievodala si de judet ramâne cel mai important centru urban al regiunii.

In urma recensamâtului din 2001, la nivelul Regiunii Transcarpatica care include si partea ucraineana a Maramuresului istoric, dintr-o populatie totala de 1.254.600 locuitori, românii erau în numar de 32.100 persoane,fiind al treilea grup etnic dupa ucrainieni 1.010.100 persoane si maghiari 151.500 persoane. Daca în anul 1989 ponderea acestora în structura etnica era de 2,4% si ocupa pozitia a patra în 2002 aceasta a crescut la 2,6%.

            De partea româneasca exista trei comune mari cu populatie majoritar ucraineana, Poienile de sub Munte, Ruscova si Repedea;aceasta distributie este de asemenea, un argument favorabil dezvoltarii cooperarii transfrontaliere din acest areal.

            In prezent fluxul transfrontalier  în acest areal este redus doar la populatia din arealele frontaliere iar cele doua puncte feroviare sunt functionale doar în regim de mic trafic de frontiera: Câmpulung la Tisa - Teresva si Valea Viseului - Dilove. Exista perspectiva deschiderii traficului pe relatia Sighetu Marmatiei - Biserica Alba, pe vechiul amplasament al podului care a existat in perioada interbelica.

            La 26 martie 1996, la Izmail, în Ucraina(Regiunea Odesa) a fost semnata o Conventie între Guvernele României si Ucrainei care vizau trecerea simplificata a frontieri de stat pentru cetatenii rezidenti în arealul frontalier pe o latime de la frontiera de cca 15 km si care, ulterior, s-a extins la unitatile administrative-teritoriale contigui: regiuni si judete. Aceasta Conventie specifica faptul ca , cei care vor beneficia de aceste drepturi trebuie sa fie cetateni români sau ucrainieni si cu adresa permanenta în arealele administrative mentionate.

In baza Constitutiei, începand cu 6 noiembrie 1996 s-au pus în functie doua trenuri de persoane: o cursa zilnic pe relatia Teresva - Câmpulung la Tisa - Sighetu Marmatiei si una bi-saptamânala pe relatia Sighetu Marmatiei - Valea Viseului - Dilove.

            Prin acest demers în intervalul 1997-1999 au trecut frontiera peste 40.000 de persoane iar numarul trecerilor a fost peste 300.000(Boar N.,2000).

            Acest flux a fost întrerupt în anul 2000 prin distrugerea caii ferate la Câmpulung la Tisa în urma viiturii de pe Tisa din acel an.În prezent , situatia a fost remediata, iar cursa feroviara a fost  reluata pe relatia Teresva - Sighetu Marmatiei.

            In concluzie putem afirma ca exista un nucleu de factori favorabili constituirii unei Euroregiuni a Maramuresului determinata pe de o parte de reînnodarea traditiilor dintre membrii comunitatilor din cele doua areale iar, pe de alta parte, ca o necesitate a eliminarii barierelor între comunitati în context european integrator. O problema importanta în acest demers deriva însa din lipsa unor puncte de conexiune(a podurilor) a celor doua sisteme de cai si mijloace de comunicatii de pe stânga si respectiv dreapta Tisei. Fiind o frontiera cu suport dominat hidrografic în spatiul depresionar problema podurilor este una determinanta pentru crearea unui sistem functional transfrontalier.

            De asemenea, acest sector de frontiera a devenit începând cu anul 2007 o frontiera externa a UE, ceea ce înseamna accentuarea rolului de control al fluxului uman si de marfuri.

CAPITOLUL 6

 PROIECTE  DE  DEZVOLTARE. OBIECTIVE

6.1 Obiective

Fig. 19 Harta municipiului Sighetu Marmatiei (Sursa-www.sighet.ro)

Obiective generale

Obiectivele principale ale dezvoltarii municipiului Sighetu Marmatiei sunt urmatoarele:

  • dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neîngradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura (apa, canalizare, electricitate, cai de transport);
  • accesul la locuinta;
  • protectia mediului;
  • reducerea saraciei;
  • regenerare urbana (regenerarea capitalului natural si antropic).

Având în vedere ca o asezare urbana nu este un sistem închis, iar realizarea celor 5 obiective generale se întemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si regenerare urbana, politicile, planificarea strategica urbana,precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

  Dezvoltare durabila, astfel încât pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine în ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatorii economici;

 Întarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si restructurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii;

 Utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv emiterea de reglementari pentru eco-taxe, si functionarea utilitatilor publice în sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;

 Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

 Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; corespondenta între lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;

 Evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii municipalitatii de a asigura accesul acestora la locuinta, locuri de munca si serviciile publice de baza;

 Protectia mediului;

 Realizarea de programe si proiecte în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea de programe si proiecte de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;

 Asigurarea publicarii informatiilor cu impact în investitii (informatii topografice, informatii statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de urbanism general si planurile de urbanism zonal);

            6.2 Proiecte de dezvoltare

Titlul proiectului:

"Mara"- Reabilitarea retelei de apa potabila, Finantare prin Programul "SAMTID", Valoarea 3,1 mil. EURO, Perioada 2006-2008.

Realizarea retelei de distributie gaz metan-Înfiintarea distributiei de gaze, Finantare prin Berg Sistem Gaz, Valoarea 3,1 mil EURO, Perioada 2006-2008.

Ariesului, Bâlc Voda, Câmpu Negru, Dobrogeanu Gherea, Caprioarei, Closca, Crisan, Dobaies, Gh. Bilascu, Gh. Baritiu, Horia, Locu Târgului, Marasesti, Mociulski, S. Barnutiu, stefan cel mare, Tisei, Titu Maiorescu, Tompa, Vasile Ilea- Sporirea capacitatii de circulatie prin modernizari de strazi, Finantare Buget Local, Valoare 45 mdl.lei, Perioada 2005-2007.

Finalizarea blocurilor de locuit- apartamente destinate închirierii pentru tineri, construit prin ANL; lucrari tehnico-edilitare si sistematizarea verticala la toate blocurile construite;Finantare prin Surse Atrase si Bugetul Local,Perioada 2005- 2010;

Delimitarea intravilanului municipiului prin extinderea acestuia- Includerea în intravilan a zonelor în care exista constructii de locuinte sau industriale (zona Serelor, str. Zimbrului, str. Tractorului, Dobaies - Lazul sesului), Finantare prin Bugetul  Local, Perioada 2007;

Cresterea atractivitatii turistice în municipiul Sighetu Marmatiei- Elaborarea unei strategii pentru cresterea aportului turismului în economia municipiului,Perioada 2007.

 Iluminat public în cartiere- Reabilitarea si extinderea iluminatului public în municipiu, Finantare Buget Local,surse atrase, Valoare 10 mld.lei, Perioada 2008.

Reabilitarea retelei de iluminat public- Reabilitarea si extinderea iluminatului public în municipiu, Finantare credite atrase, Valoare 28 mld.lei, Perioada 2007.

Faget 1, Faget 2 si Lazu Baciului- Extinderea alimentarii cu apa, Finantare Buget Local,surse atrase, Valoare 8 mld.lei, Perioada 2007.

Dobaies, Tractorului, Gh. Baritiu- Extinderea retelelor de apa si canalizare, Finantare Buget Local,surse atrase, Valoare 40 mld.lei, Perioada 2010.

Întocmirea bilantului de mediu si a Programului de conformare rezultat- Realizare bilant de mediu, Finantare program de finantare nerambursabil, Valoare ., Perioada 2010.

Bl. B 2-3 din P-ta 1 Dec. 1918; - Bl. B4, P-ta 1 Dec. 1918; - Bl. 2, cart. Cuza Voda; - Bl. 3, cart. Al. Ivasiuc; - Bl. 34, cart. Unirii- Finalizarea blocurilor de locuit, Finantare Buget Local,surse atrase, Valoarea.,Perioada 2005-2010.

Semaforizarea intersectiei Bogdan Voda - Unirii - Piata 1 Decembrie 1918- Îmbunatatirea conditiilor de trafic prin marirea capacitatii de circulatie în intersectii, semaforizari, Finantarea Buget Local, Valoare., Perioada 2007.

Extinderea si retehnologizarea statiei de epurare- Extinderea si retehnologizarea statiei de epurare, Finantare -Buget Local-Finantari nerambursabile-Guvernul României, Valoare 3,875 mil.EURO,Perioada 2007-2010.

Avram Iancu - Teplitei - Podul Ronisorii- Realizarea drum de ocol,Finantare Fonduri Structurale-Guvernul României, Valoare 5 mil.EURO,Perioada 2008-2012.

Înfiintarea Depozitului Zonal Ecologic pentru gestionarea integrata a deseurilor- Înfiintarea Depozitului Zonal Ecologic, Finantare Buget Local-Guvernul României-Finantari nerambursabile, Valoare 1,5 mil.EURO, Perioada 2006-2010.

Stramutarea târgului de animale în afara zonei dens construite a orasului ( Cornu Dealului)- Stramutarea târgului de animale, Finantare surse atrase, Valoare 17 mld.lei, Perioada 2007.

Înfiintarea unui "Centru de informare a cetatenilor"- Cresterea transparentei în relatia administratiei publice cu cetatenii, Finantare., Valoare., Perioada 2006-2007.

Înfiintarea unui incubator de afaceri- Întarirea climatului de afaceri, Finantare., Valoare., Perioada 2006-2007.

CONCLUZII

            Municipiul Sighetu Marmatiei, fiind situat la hotarul de nord al României si al judetului Maramures, la frontiera cu Republica Ucraina,a traversat diferite perioade mai dificile ale istorie si s-a dezvoltat în timp cu viata lui economica si sociala.

            Pozitia s-a geografica l-a transformat într-un impuls al activitatilor transfrontaliere, comerciale, turistice fiind si centrul polarizator al Depresiunii Maramures , înconjurat de comune si sate cu traditii si obiceiuri bine împamântenite.

            Situatia economica este data de principalele ramuri industriale bazate pe producerea mobilei si a confectiilor, începând sa se dezvolte si latura economica, în ultimii ani deschizându-se multe unitati cu profil comercial, bancar si prestator de servicii diverse. Exista o pondere redusa a activitatilor economice din sectorul tertiar (servicii, turism).                                                         Cu deschiderea noului punct de trecere al frontierei Sighetul Marmatiei - Solotvino, înspre Ucraina, viata economica a orasului cunoaste deja o rapida dezvoltare.

            Privind infrastructura se remarca diferite probleme: dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neîngradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura (apa, canalizare, electricitate, cai de transport), cum este lipsa soselei de centura care sa degreveze circulatia din zona centrala si de pe arterele principale, de asemenea transportul în comun este putin dezvoltat si deficitul acut de locuri de parcare în majoritatea zonelor, de aceea traficului este afectat de parcarile de pe carosabil si de pe trotuare; reteaua stradala este incompleta.

Se încearca de asemenea realizarea de programe si proiecte în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea de programe si proiecte de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare.

            Sighetu-Marmatiei a devenit o poartă de intrare în Uniunea Europeană prin deschiderea la    frontiera cu Ucraina a unui nou punct de trecere a frontierei, Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmatiei - Solotvino si podul rutier peste Tisa. Podul are o valoare sentimentală deosebită si prin faptul că, în apropierea granitei românesti, dincolo de râul Tisa, pe teritoriul statului ucrainean, trăiesc cel putin 45.000 de români, pe podul istoric de peste râul Tisa pot trece în localitatea ucraineană Solotvino atât pietoni, cât si masini de tonaj mic si are un efect benefic pentru economia localitătilor aflate la granita dintre cele două tări. Acest sector de frontiera a devenit începând cu anul 2007 o frontiera externa a UE, ceea ce înseamna accentuarea rolului de control al fluxului uman si de marfuri.                                                                                                                                                       Cei care încearca sa patrunda în acest tinut atât de interesant si frumos atât din punct de vedere geografic, etnografic, cât si al artei populare, îsi da seama ca drumuri stravechi au permis, de-a lungul timpului, mentinerea culturii, economiei, unitatii nationale.

           

Bibliografie:

BOAR, N. (2005), Regiunea transfrontaliera româno-ucraineana a Maramuresului, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca.

BOAR, N. (1999), Turism transfontalier maramuresan. Circulatia transfrontaliera, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca.

CHIPEA, F. (1997), Comunitati de frontiera, Editura Isogep-Euxin, Bucuresti.

COCEAN, P. (2002), Geografie regionala, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca

IANOs, I. (2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografica, Editura Tehnica, Bucuresti

ILIEs, Al. (1998), Etnie, confesiune si comportament local în Crisana-Maramures, Editura Dacia, Cluj-Napoca

ILIEs, Al. (2003), România între milenii.Frontiere, areale frontaliere si cooperare transfrontaliera, Editura Universitatii din Oradea, Oradea.

ILIEs, Al. (2004), România. Euroregiuni, Editura Universitatii din Oradea, Oradea.

MANŢA, I. (1998), România o enciclopedie a naturii, Casa editoriala pentru turism si cultura, Bucuresti.

MARINA, V. (1999), Românii din Transcarpatica (Ucraina) în ultimele trei decenii, în vol. Relatii interetnice în zona de contact româno-maghiaro-ucraineana din secolul al XVIII-lea pâna în prezent, Satu Mare- Tubingen.

RUS, D. (1997), Teritoriile locuite de români în afara granitelor tarii, Editura Sigma Plus, Deva

STAMATE, G. (1997), Frontiera de stat a României, Editura Militara, Bucuresti.

TALANGA, C. (2000), Transporturile si sistemele de asezari din România, Editura Tehnica, Bucuresti.

Site-uri web:

-        www.gazetademaramures.ro

 -    www.jewish.ro

 -     www.memorial/sighet.ro

-        www.politiadefrontiera.ro

-    www.primaria-sighet.ro

-        www.revistafrontiera.ro

-        www.sighet.ro

 -    www.sighet.go.ro

 

 -     www.sighetumarmatiei.alphanet.ro     

 -     www.wikipedia.org



Document Info


Accesari: 9655
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )