Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Muntenia de nord-vest

geografie


MUNTENIA DE NORD-VEST

- Amfiteatrul morfologic cu  patru trepte: campie, podis, Subcarpati, munte.



- Etajare climatica tipica.

- Resurse de apa bogate apartinand  Oltului si Argesului.

 - Bogatii ale subsolului variate: carbuni, petrol, gaze, sare.

- Populatie relativ densa.Hab 141f51b itate consolidate la  adapostul Carpatilor.              

 Fig.  Regiunea Muntenia

1. Baza naturala de sustinere

Baza naturala de sustinere este constituita dintr-un relief etajat in trepte succesive, de la Campia Pitestilor, in sud, la Podisul si Subcarpatii Getici, respectiv Muntii Fagarasului la nord. Campia Pitestilor apartine grupei campiilor inalte, piemontane, de pana la 300 m altitudine, aspect ce-i permite un contact greu sesizabil cu Podisul Getic ale carui platforme (Cotmeana, Candesti), alcatuite din pietrisuri si nisipuri, genereaza un peisaj de dealuri domoale, intens valorificate agricol. O trecere asemanatoare se produce intre podis si Subcarpatii Getici unde relieful devine mai semet (Magura Matau ajunge la 1 018 m altitudine) si mai accidentat. Apar cele doua siruri de depresiuni, interne (Campulung, Arefu, Bradet, Salatruc, Jiblea) si intracolinare separate de culmi acoperite cu paduri (Dealu Negru, Dealu Ciocanu). Masivele sudice ale Muntilor Fagarasului (Cozia, Frunti, Ghitu, Iezer-Papusa) flancheaza spre miazazi Depresiunea Lovistei (unde s-a adapostit « tara » cu acelasi nume.

Creasta nordica a Fagarasului, cu cele mai ridicate cote altimetrice din Romania (Moldoveanu, 2 544 m; Negoiu, 2 535 m) asigura o limita transanta spre regiunea Transilvaniei sudice. Relieful glaciar al acesteia (abrupturi, creste, circuri, vai, morene) poseda insusiri atractive deosebite. Fenomenele de gravitatie naturala spre culoarul Oltului, urmate de cele de ordin antropic, ataseaza regiunii si partea sud-estica a grupei Parang (Muntii Lotru, Latoritei, Capatanii) respectiv o arie subcarpatica si de podis situate la vest de Olt.

Climatul urmeaza etajarea morfologica, cel de campie (8-10sC, temperatura medie anuala; 500 mm precipitatii) trecand lent intr-un climat de dealuri dispuse etajat si, in final in climatul montan al culmilor inalte (-2sC; precipitatii de peste 1000 mm, majoritatea sub forma de zapada). Varietatea tipurilor de clima creeaza disponibilitati multiple activitatilor antropice, de la cultura cerealelor in campie, la pastoritul alpin, de la turismul balneoclimateric al  depresiunilor joase la cel bazat pe sporturile de iarna in muntii inalti.

Regiunea este drenata de catre Olt si Arges cu afluentii lor (Topolog, Valsan, Raul Doamnei, Raul Targului). In partea sudvestica se insereaza obarsiile raului Vedea. Daca Argesul isi  localizeaza izvoarele si cursul superior si mijlociu exclusiv in spatiul sau, Oltul aduna doar o serie de afluenti (in primul rand Topologul si Bistrita Valcii). De retinut amenajarile hidrotehnice de pe Arges (lacul si hidrocentrala de la Vidraru, salba de lacuri din avale: Oesti, Cerbureni, Valea Iasului, Zigureni, Valcele, Golesti) si Olt (Turnu, Calimanesti, Ramnicu Valcea, Raureni, Govora etc), precum si lacurile glaciare din Muntii Fagarasului. La contactul dintre Subcarpatii Getici si structurile montane apar ape minerale sulfuroase sau clorurate (Ocnele Mari, Ocnita, Govora, Olanesti, Calimanesti-Caciulata, Cozia). Cele de la Cozia sunt usor termalizate.

Silvostepa din campia inalta trece in asociatia stejaretelor din dealurile joase ale Podisului Getic, iar acestea fac loc, la peste 600-700 m, padurilor de amestec stejar-fag si de fag caracteristice magurilor subcarpatice. In munti, dupa o fasie de interferenta a fagului cu rasinoasele, se dezvolta larg etajul coniferelor care, datorita expozitie sudice, urca la peste 1 800 m altitudine in interiorul masivului fagarasan. Nu lipsesc zavoaiele cu salcii, anin, plop sauarealele cu plantatii de salcam (o importanta baza melifera).

Fauna releva si ea o etajare asemanatoare, de la rozatoarele specifice campiei la animalele mari, de interes cinegetic, din padurile montane. O nota aparte pentru prezenta in Muntii Fagaras a caprei negre, o specie ocrotita.



Zonalitatea altitudinala a solurilor este deosebit de expresiva, cernisolurile degradate (cernoziomul levigat) invecinanduse cu luvisolurile podisului sau cambisolurile subcarpatice. Domeniul podzolurilor este deosebit de extins si este reprezentat prin numeroase tipuri subtipuri (brune, brune acide, brune acide alpine).Nu lipsesc litosolurile, solurile aluviale, umbrisolurile.

Resursele subsolului integreaza regiunea in fasia orientata et-vest a zacamintelor de carbuni inferiori, in principal, lignit, (Jugur, Boteni, Godeni, Berevoiesti, Berbesti, Alunu, Aninoasa) a celei cu exploatari de petrol si gaze (Mosoaia, Vedea, Spineni, Optasi, Merisani, Poiana Lacului, Hulubesti, Topoloveni etc.). In zona OcneleMari se afla bogate depozite de sare. De mentionat sunt resursele hidroenergetice valorificate intens in bazinele Argesului, Oltului mijlociu si Lotrului. Calcarele de la Albesti, nisipurile si pietrisurile raurilor sunt folosite in constructii. Fondul funciar, cu cele trei componente ale sale (agricol, forestier si terenurile acoperite de ape) mijloceste utilizari diverse.

O valoare aparte are patrimoniul turistic reprezentat printr-un peisaj montan spectaculos in Fagaras, Cozia, muntii Lotru sau Capatanii, prin apele minerale cu calitati terapeutice recunoscute pe plan international (Olanesti, Govora, Calimanesti-Caciulata), prin fondurile cinegetice si piscicole din zona inalta. Acestuia i se adauga obiective turistice de mare rezonanta, cum ar fi, in primul rand, manastirile Cozia, Argesului, Bistritei, Arnota, Horezu; Mausoleul de la Mateias; barajele si lacurile de acumulare Vidra si Vidraru etc.

2. Componenta antropica a sistemului regional

Componenta antropica a peisajului regional inscrie unitatea intre sistemele teritoriale cu o populare densa in zonele de campie, podis si subcarpatica (140-160 locuitori/km²), urmare a complementaritatii resurselor, conditiilor favorabile de amplasare a habitatelor si infrastructurilor, pozitiei geografice optime sub aspectul interrelatiilor cu alte regiuni. Dinamica naturala este definita de sporul natural redus, imbatranirea populatiei si feminizarea ei (prin migrarea pentru munca a barbatilor, inclusiv in tari vest-europene, datorita restrangerii drastice a activitatilor industriale).

Asezarile umane s-au edificat inca din preistorie (cunoscute sunt descoperirile din Valea Darjovului apartinand « culturii de prund » datand de acum 1.200.000-1.000.000 ani) la adapostul redutei naturale subcarpatice si montane. Sa nu uitam ca regiunea a fost strabatuta de limesul transalutan marcat de castrele romane Buridava (Ocnita), Sanbotin, Albota, Arutela (Bivolari), Radacinesti, Jidava, iar primele capitale ale Tarii Romanesti, fixate acolo si din motive strategice, au fost Campulung si Curtea de Arges.

Satele difera ca marime, de la asezarile mici si foarte mici, de versant si obarsii de vale, la cele mari si foarte mari din depresiuni, culoarele de vale larga sau fasia de contact morfologic campie-podis, podis-Subcarpati, Subcarpati-munte. In Piemontul Getic satele de

interfluviu sunt extrem de  rare ca urmare a dificultatilor de aprovizionare cu apa din panzele freatice aflate la adancimi notabile.  Structural si textural sunt intalnite satele adunate, liniare, rasfirate. Functiile economice sunt si ele felurite. Predomina satele agricole specializate, in spatiul campiei, in cultura plantelor, iar in zonele montane si subcarpatice in cresterea animalelor. Frecvent ele isi ataseaza si un profil industrial determinat de extractia carbunilor,

petrolului, sarii, gazelor naturale sau prelucrarea lemnului. In ultima perioada se afirma functia turistica generata de cresterea numerica a pensiunilor rurale.

Orasele sunt preponderent mici, sub 25 000 locuitori (Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti, Brezoi, Ocnele Mari, Babeni, Horezu). Intre orasele mijlocii se inscriu Campulung si Curtea de Arges, iar Ramnicu Valcea si Pitesti intre orasele mari ale tarii. Centrul polarizator este orasul Pitesti, urmat indeaproape, ca rang, de Ramnicu Valcea. Functia industriala a oraselor mari si mijlocii este contrabalansata de functia turistica a multor orase mici de tip statiune. La Govora, functia turistica si industriala (industrie chimica) coabiteaza.

3. Economia si perspectivele regiunii




Componentele derivate rezultate din interactiunea bazei naturale de sustinere cu factorul antropic, in primul rand cele de ordin economic, definesc nivelul de dezvoltare actuala atins de sistemul teritorial.

Astfel, agricultura valorifica intinsele terenuri, cu fertilitate superioara ale Campiei Pitestilor si Podisului Getic unde cultura cerealelor este secondata de viticultura, (podgoriile Pitesti, Stefanesti), pomicultura (indeosebi in piemonturile Candesti si Cotmeana unde, dintre specii, predomina prunul), plante tehnice (sfecla de zahar), legumicultura, plante furajere. Cresterea animalelor (bovine, porcine, pasari, apicultura) intregeste profilul agricol mixt al majoritatii absolute a asezarilor. Dimpotriva, in Subcarpati si zona montana predomina cresterea ovinelor si bovinelor, culturile de cereale (porumb, orz, ovaz) si pomicultura ocupand suprafete mai restranse.

Industria s-a dezvoltat indeosebi dupa al doilea razboi mondial. Putem vorbi despre o regiune a industriei chimice, combinatele de la Pitesti, Ramnicu Valcea, Govora producand

ingrasaminte, negru de fum, cauciuc sintetic, produse clorosodice.Fire si fibre sintetice se fabrica la Campulung, unde functioneaza si o fabrica de lianti. La Ramnicu Valcea fiinteaza un mare combinat de prelucrare a lemnului, iar la Curtea de Arges, Stalpeni, Babeni,

Domnesti si Horezu se produce cherestea. Pitestiul (Colibasi) si Campulungul sunt doua centre emblematice pentru Romania in privinta fabricarii mijloacelor de transport (uzinele 'Dacia-Renault' si ARO). Nu lipsesc unitatile industriei textile (confectii) sau alimentare

(morarit-panificatie, produse din carne, branzeturi – Pitesti, Curtea de Arges, Ramnicu Valcea; conserve de legume – Baiculesti, Topoloveni).

Turismul s-a afirmat inca de la inceputul secolului XX, in primul rand in culoarul Oltului unde statiunea Calimanesti-Caciulata constituia un punct de atractie cunoscut. Ulterior s-au dezvoltat amenajarile cu profil curativ de la Olanesti, Baile Govora, Ocnele Mari, Cozia. Consideram ca tipul de turism curativ este de larga perspectiva pentru regiune. Al doilea tip este turismul recreativ montan unde resursele sunt, de asemenea, apreciabile, atat in Muntii

Fagarasului, cat si in muntii Lotrului sau ai Capatanii. Statiunea Voineasa este un prim cap de pod pentru valorificarea mai intensa a resurselor respective. Pe locul trei, dar cu perspective asigurate, se  inscrie turismul cultural prilejuit indeosebi de obiectivele religioase ale regiunii, dar si de atractiile etnografice bine conservate in satele subcarpatice argesene si valcene.

Sistemul circulator al organismului teritorial este compus din DN-70 Arad-Sibiu-Ramnicu Valcea-Pitesti-Bucuresti a carui importanta face construirea pe acelasi traseu a unei autostrazi

imperios necesara. Drumuri modernizate leaga orasele regiunii intre ele, de mai mare importanta fiind soseaua subcarpatica ce porneste de la Campulung si se orienteaza spre Targu Jiu traversand axial unitatea analizata. Magistrala feroviara Bucuresti-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Sibiu-Arad-Curtici, caile ferate Bucuresti-Pitesti-Campulung; Pitesti-Curtea de Arges dreneaza traficul de calatori si marfuri aferent teritoriului invecinat.

Bibliografie selectiva

1. Ielenicz, M., Patru, Ileana-Georgeta, Ghincea, Mioara (2003), SubcarpatiiRomaniei, Editura Universitara, Bucuresti.

2. Pop, Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

3. x x x (1987), Geografia Romaniei, III, Carpatii si Depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti. 4. x x x (1992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice, Editura Academiei Romane, Bucuresti.













Document Info


Accesari: 1956
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )