Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Muntii apuseni

geografie












ALTE DOCUMENTE

Orasul Bucuresti
VULCANUL
Singapore
ELVEŢIA
America de Sud
APELE MINERALE DIN ROMANIA
Rezolvare varianta 4 - Geografie
Rezolvare varianta 9 - Geografie
Alimentarea raurilor
Gaura lui Schimpfin

MUNTII APUSENI

- Individualizarea geografica a regiunii asociaza criteriile naturale cu cele economice si



sociale

- Arhitectura peisajului are ca element nodal grupa muntoasa a Bihorului, din care se  

rasfira celelalte masive montane

- Climat montan etajat cu influente oceanice.

- Veritabil castel de ape pentru nord-vestul tarii. Acumulari  endocarstice deosebite. Ape

termale.

- Fond biogeografic diversificat.

-Resurse aurifere,polimetalice si  turistice apreciabile.

- Cei mai populati munti ai continentului european.

- Orase mici cu centrul de polarizare la Campeni.

 

1. Baza naturala de sustinere

Ca unitate teritoriala, regiunea poate fi lu 717i89h ata in considerare atat sub raportul elementelor cadrului natural, cat si al potentialului de polarizare a concentrarilor umane (centre, axe) in functie de tendintele, spontane sau dirijate, de evolutie a teritoriului.

Muntii Apuseni sunt situati intre valea Muresului, la Sud si vaile Somesului si a Barcaului la Nord. La Vest sunt delimitati printr-un racord diferentiat morfologic, transant, in raport cu Campia si slab diferentiat altimetric in cel cu Dealurile de Vest. Catre Est limita unitatii este clara, culoarul Muresului si o salba de depresiuni  submontane (Iara-Hasdate, Almasului) separandu-i de Podisul Transilvaniei. Delimitarea altitudinala fata de unitatile inconjuratoare este foarte clara, mai ales in raport cu patrunderile campiei sub forma „golfurilor digitale” in partea de Vest si depresiunile submontane ale Transilvaniei in Est.

Fisier:Apuseni in Romania.jpg

Fig. 9 Muntii Apuseni

Caracteristic pentru aceasta regiune este existenta unei game extrem de variate de forme de relief: depresiuni si culoare, platouri, culmi aplatizate, versanti prelungi, creste ascutite, masive izolate. Ele vor determina atat o diversitate de ordin peisagistic, cat mai ales

conditii nuantate sub raportul popularii si a modului de utilizare agricola a terenurilor. Accesibilitatea ridicata va face posibila popularea intensa ceea ce le va atrage atributul de « cea mai umanizata unitate carpatica ».

Pe de alta parte, din punct de vedere geologic ei releva o mare varietate petrografica, ceea ce a determinat o bogatie deosebita in resurse subsolice, cat si un mozaic peisagistic de mare valoare turistica. Desi se considera ca cele doua grupe ale Apusenilor (Nordici si Sudici) au evoluat diferit, relieful lor se aseamana sub  numeroase aspecte. Astfel, partea centrala, cea mai inalta si masiva, este alcatuita din Muntii Bihor (1849 m in Varful Cucurbata) veritabil

nod orografic, constituit din roci cristaline paleozoice intens metamorfozate pe care a fost sculptat un relief de culmi semete, masive. Lor li se asociaza formatiuni sedimentare mezozoice, in special calcare, roci solubile in care au fost modelate veritabile carstoplene (Padis, Scarisoara-Ocoale) cu cel mai spectaculos relief carstic din Romania. Aici sunt localizate complexul carstic Cetatile Ponorului comparabil in carstul european doar cu cel de la Scoczian din Slovenia, pesterile Humpleu, Zapodie, Hodobana, Altarului (cu cele mai renumite speleoteme din Europa), Ghetarul de la Scarisoara (ce adaposteste un ghetar fosil cu o varsta de peste 3000 ani) Pestera Vartop (unde s-a descoperit o amprenta plantara apartinand Omului de Neanderthal, de acum 62 000 ani). Exista si chei renumite precum cele ale Galbenei, Ordancusei, Somesului Cald, Sighistelului etc.

La sud se inalta masivul cristalin Gaina, cu renumitul « Targ de Fete » desfasurat aici anual, in a doua jumatate a lunii iulie, iar la est Masivul Gilau-Muntele Mare (1821 m). El este alcatuit, preponderent din cristalin precambrian si paleozoic ce a mijlocit sculptarea unui relief greoi, masiv, cu culmi prelungi si aplatizate in vreme ce vaile au adancimi mari si versanti prelungi. In partea sa sud-estica se afla o zona constituita din calcare cristaline (culmile Scarita-Belioara, Vulturese si Leurda-Leasu) fierastruite de chei inedite (Posagii, Runcului, Pociovalistei).  La nord, Muntii Bihorului sunt flancati de masivul intruziv Vladeasa (1839 m) in estul caruia se afla un areal calcaros cu o serie de pesteri (Varfurasul), cheile Vaii Stanciului si cascada Rachitele. Spre nord, asemeni unui V, se racordeaza nucleului central  Muntii Plopis (918 m in Dealul Ponorului), alcatuiti din sisturi cristaline si Muntii Meses (996 m in Magura Priei) cu o litologie mai complexa unde rocile cristaline se asociaza calcarelor din Podisul Boiului. Acestia din urma sunt inclusi de unii autori, alaturi de Culmea Codrului sau Dealu Mare-Preluca, “jugului intracarpatic” interpus intre Muntii Apuseni si Carpatii Orientali. Inspre vest, Muntii Apuseni trimit o serie de alte apofize, intre



care Muntii Padurea Craiului, alcatuiti covarsitor din calcare, in stratele carora a fost modelat cel mai complex relief carstic din tara (Pestera Vantului, cu peste 50 km lungime; Pestera Ciur-Izbuc cu peste 200 urme de pasi ale omului preistoric; Defileul Crisului Repede; cheile Videi, Albioarei, Cutilor; izbucurile Izbandis, Bratcani, Toplita etc.). Cu o orientare nord-vest - sud-est se inscrie culmea Codru Moma, cu masive cristaline in centru si platouri carstice periferice  (Vascau, Dumbravita de Codru). Cunoscute sunt apele termale sicariera de marmora de la Moneasa, precum si carierele de la Vascau.Extremitatea sud-estica a regiunii revine Muntilor Zarand, cristalini, cu altitudini modeste, continuati spre est cu Muntii Metaliferi unde mozaicul petrografic atinge paroxismul. Aici se afla blocuri cristaline asociate cu maguri vulcanice sau areale calcaroase. Zacamintele de aur (Brad, Rosia Montana, Baia de Aries) exploatate inca din antichitate, si cele de cupru (Rosia Poieni) justifica topicul

atribuit. La est de Valea Ampoiului, se desfasoara Muntii Trascaului, unde rocile ofiolitice flancheaza o culme calcaroasa prelunga (Ciumerna-Bedeleu), traversata prin chei spectaculoase de apele Galdei, Rametului, Ampoitei, Hasdatelor. Pentru Trascau-Metaliferi,

unic este relieful de masive izolate, klippe si olistolite, (Pietrele Ampoitei, Valcanul, Piatra Bulzului, Bulzisor, Plotunul, Piatra Heleneasca). De mare importanta peisagistica dar si sub aspect demografic sau economic este prezenta „depresiunilor golf” ale Vad-Borodului, Beiusului si Zarand-Gurahont-Brad, precum si ale depresiunil r marginale Simleu, Almas, Huedin, Iara-Hasdate, spre care sistemul regional al Muntilor Apuseni se descarca periferic.

Climatul general este cel specific montan, cu manifestarea etajarii elementelor climatice, temperaturi medii anuale de 2-60C, si precipitatii abundente de 800-1000 mm anual. Versantul vestic, aflat sub directa influenta a maselor de aer vestice este mai umed (peste 1500 mm precipitatii anual la Stana de Vale) In opozitie, pe latura sud-estica a Muntilor Apuseni masele de aer sunt foehnizate, ducand la cresterea usoara a temperaturii medii anuale si scaderea cantitatilor de precipitatii in culoarul depresionar Alba Iulia – Turda  (500-700 mm). Depresiunile (Brad, Gurahont, Huedin, Vad-Borod) au un climat specific, cu frecvente fenomene de inversiune termica, nebulozitate ridicata, ceata.

2. Componenta antropica

3 . Economia si perspectivele sistemului regional

             Industria extractiva are cea mai veche traditie din Romania, exploatarile de aur si argint din zona Metaliferilor datand din perioada dacica. Ele au fost ridicate la nivel unic al intensitatii si complexitatii sub stapanirea romana (cunoscutele galerii de la Rosia Montana) si



au continuat pana in zilele noastre. In scopul rafinarii aurului a fost infiintata fabrica de acid sulfuric de la Zlatna care au produs o poluare masiva a naturii locurilor. Bauxita se exploateaza la Varciorog, Rosia, Zece Hotare, Racas, minereul fiind sortat primar la Dobresti si livrat intreprinderii de alumina din Oradea. Minereul de fier s-a extras de la Capus, iar actualmente din minele de la Baisoara. Cariere de marmura de buna calitate sunt deschise la Moneasa, Vascau, Sohodol, Chiscau.

           Ocupatie straveche, prelucrarea lemnului, imbraca atat un  caracter artizanal (cunoscuta este maestria motilor in fabricarea vaselor si articolelor din lemn), cat si unul de tip industrial (mobila si alte produse din lemn). Centre de referinta sunt Campeni, Beius si Brad.

Dupa anii ’90 in zona Stei s-a afirmat industria alimentara (apa minerala, bere, alcool, sucuri, produse de panificatie) a intreprinderii European Drinks.

Bibliografie selectiva

1. Cocean, P. (1984), Potentialul economic al carstului din Muntii Apuseni, Editura Academiei Romane, Bucuresti.

2. Pop. Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

3. x x x (1987), Geografia Romaniei.III, Carpatii si Depresiunea Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.













Document Info


Accesari: 8266
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )