Macedonia

Macedonia

Noutatea pe care postcomunismul a adus-o problematicii securitatii europene consta în faptul ca a înlocuit o problematica globala de securitate - raz 23523v2112x boiul rece - cu o pluralitate de problematici ale securitatii regionale: în Balcani, în Caucaz, în nordul Marii Negre. Toate aceste regiuni sînt situate la periferia Uniunii Europene, iar sursele invocate ale amenintarilor par sa se limiteze de fiecare data la o problematica interna - conflict religios, conflict interetnic, confruntare politica interna - slab legata de problematica globala a securitatii. Amenintarea pentru securitatea europeana la nivel continental pare a proveni mai degraba din capacitatea unora dintre factorii de amenintare globala - de tipul terorismului sau al crimei organizate - de a utiliza conjuncturile create de conflictele regionale în scop propriu (precum implicarea mujahedinilor în razboiul din Bosnia). O a doua amenintare ar putea sa apara ca urmare a potentialului oferit de o serie de conflicte locale de a functiona ca "debuseu" pentru conflictele sau tensiunile interne din tarile vecine. Amenintarea consta în potentialul de extindere a conflictului, ca în cazul implicarii nationalistilor ucraineni în conflictul din Transnistria, al nationalistilor sîrbi în conflictul din Bosnia, al nationalistilor albanezi în cel din Kosovo si FYR Macedonia etc.

Din perspectiva diversitatii surselor de dezvoltare, principala problema creata de postcomunism a constat nu atît în exacerbarea nationalismelor sau eliberarea tensiunilor locale de sub constrîngerea restrictiilor de bloc, cît în crearea unor noi alternative de surse de dezvoltare pentru state, care, urmare a politicii de bloc, nu dispuneau de ele în timpul razboiului rece. Razboaiele dintre tarile fostei Iugoslavii, chiar daca au fost justificate ideologic ca si conflicte interetnice, au avut la baza diferentierea surselor de dezvoltare potentiala între dezvoltarea oferita prin integrare europeana, pentru Croatia, Slovenia, Macedonia, si dezvoltarea prin resurse alternative a Serbiei. Conflictul transnistrean poate fi interpretat ca un conflict între regiuni dispuse sa apeleze la resursele occidentale de dezvoltare - Moldova - si regiuni care se pot dezvolta utilizînd resursele de dezvoltare ale Rusiei. Acelasi model explicativ poate fi aplicat pentru Ucraina, Georgia - unde Abhazia este mai legata de resursele rusesti de dezvoltare decît restul tarii - Armenia si alte tari din Caucaz.

Razboaiele interetnice din Balcani declansate in decursul dezmembrarii fostei Iugoslavii nu s-au incheiat decat dupa interventia armata si diplomatica a tarilor din NATO. In afara de Slovenia, celelalte state desprinse din fosta Iugoslavie inca nu au intrat oficial in comunitatea democratiilor europene. Croatia, Macedonia si Albania au facut cereri de aderare la NATO acum opt ani.

La summit-ul de la Bucuresti, cele trei tari balcanice spera sa fie invitate formal sa devina membre in NATO. Ceea ce inseamna ca ar putea fi admise oficial in 2009. O parte dintre liderii NATO pretind ca cele trei tari inca nu au indeplinit satisfacator toate criteriile de admitere si ca ar fi preferabil ca acceptarea lor sa fie amanata pana la completarea reformelor economice, politice si militare necesare pentru convergenta cu celelalte state membre. Asemenea obiectii neinspirate au fost avansate inainte de fiecare admitere de noi membri.

In ultimii opt ani, cele trei state aspirante s-au pregatit intens pentru admitere in cadrul Planului de Actiune pentru Aderare. Ele au initiat cu succes reformele necesare pentru interoperabilitatea cu NATO, si-au demonstrat atasamentul fata de comunitatea democratiilor europene si au participat activ la operatiunile militare ale Aliantei in Afganistan.

Dintre cei trei candidati, Croatia este cea mai avansata in pregatirea pentru integrare in NATO si UE. Ea a beneficiat de o crestere economica vertiginoasa, a reformat decisiv sistemul politic spre democratie multipartinica si si-a consolidat relatiile de colaborare cu tarile din comunitatea euroatlantica.

Macedonia a reusit sa atenueze tensiunile interetnice, a progresat considerabil in implementarea reformelor necesare pentru satisfacerea criteriilor de aderare si a cooperat intens cu oficialii din NATO. Cu toate acestea, Grecia a amenintat ca isi va utiliza dreptul de veto ca sa blocheze admiterea Macedoniei in NATO, daca Skopje nu renunta la denumirea de "Macedonia". Atena pretinde ca guvernantii de la Skopje incearca sa monopolizeze identitatea macedoneana in dezavantajul provinciei macedonene din Grecia. Disputa dintre cele doua state vecine asupra denumirii Macedoniei, nefiind un mare impediment, va fi rezolvata inainte de votul pentru invitarea Macedoniei in NATO.

De cand a scapat de comunism, Albania a facut eforturi remarcabile ca sa-si dovedeasca europenismul si atasamentul fata de aspiratiile democratice ale comunitatii atlantice. Desi majoritatea albanezilor sunt de religie musulmana, guvernantii, societatea civila si sistemul de educatie au promovat activ secularismul si au evitat orice identificare cu fundamentalismul islamic. Izolarea Albaniei, prin respingerea solicitarii de a adera la NATO in 2008, ar fi o eroare strategica grava.

Regretabil, doi lideri importanti ai NATO, presedintele american George Bush si secretarul general Jaap de Hoop Scheffer, au fost printre cei care au exprimat anumite rezerve in legatura cu invitarea la aderare a celor trei tari balcanice la summit-ul din aprilie 2008. Majoritatea celorlalti oficiali americani si europeni sunt convinsi ca admiterea lor fara intarziere este necesara, mai ales in conditiile in care tensiunea regionala a crescut din nou, din cauza independentei acordate recent provinciei Kosovo.

Cei care sustin invitarea insista ca nicio extindere anterioara a NATO nu a fost regretata ulterior, ca statele est-europene admise au participat activ si loial la consolidarea Aliantei si ca noii membri au contribuit considerabil la stabilitatea si detensionarea regiunilor respective, chiar daca nu au satisfacut initial toate criteriile pentru aderare. De exemplu, Grecia si Turcia nu ar fi fost admise nici astazi in NATO, daca li s-ar fi cerut sa rezolve toate conflictele etnice si teritoriale dintre ele inainte de aderare.

Orice amanare a admiterii celor trei tari balcanice in NATO ar putea destabiliza din nou regiunea si ar crea dificultati majore pentru Uniunea Europeana, care isi va asuma curand responsabilitatea pentru securitatea Balcanilor, fara participarea directa a Statelor Unite si a Aliantei Atlantice(www.revista22.ro).

Richard Holbrooke, fost consilier al presedintelui american Bill Clinton a declarat ca situatia de la granita Macedoniei cu Iugoslavia este inca foarte tensionata si reprezinta un real pericol atit pentru stabilitatea Macedoniei, cit si pentru stabilitatea intregii zone balcanice. Fundamental este ca fortele politice albaneze si populatia albaneza din Macedonia sa nu sprijine actiunile teroristilor albanezi care au venit din Kosovo

Un conflict etnic nu are solutii imediate, nu poate fi rezolvat cu solutii clasice. Un astfel de conflict trebuie rezolvat, obligatoriu, prin mijloace politice, pentru ca aici exista probleme etnice de sute de ani. Aceste probleme trebuie rezolvate cu rabdare, in timp. Ele nu se mai pot rezolva la masa tratativelor si nici prin bombardamente. Trebuie pusa in joc foarte multa rabdare si, in acelasi timp, trebuie sa existe fermitate din partea opiniei publice, in ideea de sanctionare imediata a actiunilor teroriste si a bandelor inarmate care actioneaza in aceasta zona.

Sint anumite puteri straine care au inarmat mai intii UCK-ul, iar apoi, o parte din UCK s-a transformat in militiile kosovare. In aceste conditii, restul mercenarilor au ramas fara serviciu si ei continua sa fie folositi pentru destabilizarea situatiei din zona.

Elemente de analiza:

alegeri cu probleme interpartide si interetnice ( un mort si zeci de raniti la 1 iunie, repetate violente la Tetovo si Kondovo, )

serviciile de securitate scapate de sub control înlesnesc si participa direct la escaladarea coruptiei (Saso Mijalkov, seful serviciilor secrete, care asculta telefoanele Bursei pentru a obtine câstiguri; existenta unui "triunghi al Coruptiei" format din partidele politice, criminalitatea organizata si serviciile secrete restructurate.)

atentate împotriva presedintelui (Kiro Gligorov, a supravietuit unei tentative de asasinat)

existenta unor structuri de securitate paralele, neoficiale, fiecare legata de un alt partid, si in acelasi timp adanc implicate in criminalitatea organizata (Branko Bojcevski, de pilda, cu foarte multe legaturi in partidul fostilor comunisti, USDM, poseda o agentie privata de paza si protectie care a obtinut contracte importante pentru paza unor companii ale statului in perioada in care el insusi, Bojcevski, era consilierul primului ministru pentru problemele de securitate.)

manifestari teroriste coordonate politic

manipularea preferentiala a dosarelor politice

discriminari etnice însotite de violente

nerezolvare problemelor legate de denumirea statului care blocheaza aderarea la organizatiile internationale.

Cutia Pandorei odata deschisa si "Raul" eliberat, ne pune obligatoriu în situatia de a repara un rau prin altul. Trebuie sa acceptam dezintegrarea unui stat ca Yugoslavia pentru a face din el o multime de state, unele denumite asa cu multa bunavointa, caci, dupa suprafata lor, mai degraba sunt un fel de judete, si apoi reîntregirea în UE. Pentru a rezolva problematicile specifice unor astfel de schimbari nu exista solutii realiste locale, ci o urgentare a includerii acestor tari în UE.

Elemente de actiune

1. Guvernul Macedoniei trebuie sa gaseasca solutii pe cale pasnica, pe cale politica pentru satisfacerea unor solicitari ale minoritatii albaneze din Macedonia
2. KFOR trebuie sa-si indeplineasca intocmai misiunea pentru care a fost creat la granita dintre Macedonia si Iugoslavia - misiunea castilor albastre (mentinearea ordinii si a granitei)
3. Tarile din Balcani vor fi sprijinite de Uniunea Europeana, de NATO si de Statele Unite ale Americii
4. Este important ca tarile din zona sa manifeste solidaritate, sa puna in aplicare documentul semnat in legatura cu relatiile de buna vecinatate, sa-si rezolve problemele pe cale pasnica, astfel incit Balcanii sa se transforme intr-o zona a pacii.
5. Pentru inceputul secolului XXI schimbarea granitelor in Europa nu este favorabila din punct de vedere al securitatii teritoriale. Oficialitatile de la Tirana, factorii de raspundere ai Albaniei nu sint de acord cu asa ceva.
6. Minoritatea albaneza din Romania este loiala acestei tari, a carei politica este impotriva terorismului, pentru pace si intelegere. Albanezii din Romania, indiferent de religie, se pronunta cu tarie pentru intelegere si pace in zona, impotriva extremismului si a terorismului de orice fel.
7. Calea negocierilor, calea discutiilor, a dialogului este cea mai eficienta cale de solutionare a problemelor de acest gen. Vorbind de Macedonia, unde au inceput ultimele violente armate, consider ca trebuie sa se reluarea inerenta a dialogului
8. Asistenta la vârf prin reprezentanti straini, pentru a asigura sustinerii active a activitatilor executivului în ceea ce priveste respectarea drepturilor omului
9. Admitere în UE si sustinerea directa în aplicare legislatiei europene în tribunalele din Macedonia
10. Finantarea unor proiecte de dezvoltare la nivel de tara dar si locale, urmarite prin reprezentantii UE. (turism de tip elvetian)
11. Implicarea în proiecte europene
12. Extinderea deciziilor tribunalelor europene prin validare în Macedonia
13. Extinderea UE în Balcani