Originea cafelei

Originea cafelei este aproape necunoscuta. Unii pretind ca Homer vorbeste in Odiseea despre cafea sub numele de nepenthes. Ceea ce se stie sigur este faptul ca un diplomat, Gemal-Eddin-Dhabhani, facānd o calatorie in Persia, in anul 1420, a baut acolo o cafea si dupa aceea a adus-o in ]ara sa. Foarte rapid cafeaua s-a extins la Meca, Medina, in Egipt si de acolo, in 1550, la Constantinopol. Turcii au introdus-o ulterior si in Occident.

La noi in tara, desi am avut relatii cu turcii, nu se cunostea cafeaua in s 525c220f ecolul al XV-lea si al XVI-lea, intrucat Logofatul Tautu, ambasadorul lui Stefan cel Mare la Constantinopol, a sorbit cafeaua dintr-o data ca pe un pahar de rachiu, frigandu-si gatul. In secolele al XVII-lea si al XVIII-lea cafeaua intrase deja in obiceiurile tarii noastre, iar in prezent consumul de cafea s-a extins foarte mult.

Compozitia cafelei este urmatoarea:

Infuzia de cafea contine aproape jumatate din cafeina si substantele minerale ale cafelei prajite si a treia parte din materiile grase. Cafeaua contine un principiu activ important, cafeina, pe care prajitul nu-l modifica aproape deloc. Cafeina este tipul alcaloidelor ce actioneaza asupra sistemului nervos avand actiune stimulanta, motiv pentru care cafeaua a fost numita "bautura intelectuala". In plus, cafeaua are o actiune excito-secretorie renala si vasodilatatoare coronariana (creste circulatia in muschiul inimii). Intr-o oarecare masura atenueaza senzatia de foame prin plenitudinea gastrica si poate printr-un efect nervos central. Consumata calda dupa masa are actiune favorabila asupra digestiei.

Cafeaua stimuleaza numai pentru moment sistemul nervos

Efectele negative ale cafelei sunt mai importante si constau in cresterea frecventei cardiace (accelerarea pulsului) si a activitatii psihice. Adversarii cafelei pretind ca, asemenea alcoolului, cafeaua stimuleaza numai pentru moment sistemul nervos, ideatia si efortul fizic. Acesta este numai un efect efemer si iluzoriu asupra activitatii masinii umane obosite. Consumata in exces, cafeaua absorbita actioneaza ca un toxic accelerand ritmul cardiac, deci ingreunand munca inimii, provoaca insomnie, ameteli, cefalee, pana la un delirium tremens, asemanator celui din alcoolism. Evident ca aceste efecte nocive apar in cazul consumului exagerat de cafea.

Dupa consumul de cafea nu creste zaharul din sange, dar are loc o stimulare a glandelor suprarenale care duce la cresterea cortizonului si a catecolaminelor circulante si consecutiv a grasimilor din sange, inclusiv a colesterolului, fapt ce poate dauna la alte categorii de indivizi, mai ales la varstnici. Efectul stimulator al cafelei a fost mai accentuat la tineri (15 - 40 ani) decat in grupa varstnicilor (41 - 70 ani), fara diferente privind sexul. La nivelul tubului digestiv cafeaua consumata in exces poate provoca arsuri, jena, pana la dureri si spasme gastrointestinale.

Cafeaua este contraindicata persoanelor care sufera de inima

Cafeaua provoaca stimularea secretiei de bila si creste motilitatea intestinala. Aceste efecte sunt prezente si dupa consumul cafelei decofeinizate. Din aceste actiuni asupra diverselor sisteme si organe reies indicatiile si contraindicatiile consumului de cafea.

Cantitati mici de cafea pot fi consumate dupa un efort fizic sau intelectual, in convalescenta unor boli infectioase, in unele stari migrenoase (dureri de cap), mai ales cand acestea apar dupa masa. In nici un caz nu se va face abuz de cafea, nu se vor consuma mai mult de 1 - 2 cesti mici pe zi si niciodata seara sau pe nemancate. De multe ori se adauga la efectul daunator al cafelei consumate in exces efectul nefavorabil al zaharului consumat la prepararea acesteia. Pentru acest motiv, la indivizii grasi, se recomanda ca indulcirea cafelei sa se faca cu zaharina sau ciclamat.

Cafeaua este contraindicata persoanelor care sufera de inima, celor hipertensivi, la bolnavii nevropati, hipocondrici, nevrotici, la gravide sau la cei care sufera de insomnie. Este interzis cu desavarsire consumul de cafea de catre copii si adolescenti, acestia trebuind sa fie feriti de orice excitanti ai sistemului nervos.

Cafeaua cu lapte este hranitoare

Cantitatile mici de cafea amestecata cu lapte au calitatea unui adevarat aliment. Cafeaua cu lapte este hranitoare, gustoasa si face ca laptele sa fie mai usor tolerat si digerat. La randul sau laptele reduce actiunea excitanta a cafelei, facand-o suportata chiar de cei carora li s-ar interzice consumarea ei simpla. Intrucat cafeaua sporeste grasimile din sange nu se recomanda folosirea acesteia cu smantana sau cu frisca. In situatia in care dorim sa atenuam efectele excitante ale cafelei si sa mentinem numai gustul, se poate consuma cafea decofeinizata sau cantitati mici de cafea amestecata cu surogate de orz, cicoare, naut.

Datorita efectului sau excitant consumul de cafea se recomanda sa nu fie cumulat cu alte excitante sau toxice asa cum se obisnuieste, adica alcoolul si tutunul. Procedand astfel evitam starea de excitatie excesiva a sistemului nervos si intoxicarea organismului.

Putem folosi doze mici de cafea in timpul zilei, pe mancate, fara a face abuz si renuntand la aceasta cand anumite afectiuni o contraindica. Excesul de cafea este daunator chiar la individul sanatos.

Dr. Cosmin Raresiu