Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI O ALTFEL DE DELTA

geografie










ALTE DOCUMENTE

Marea Neagra
MODEL GEOFIZIC AL CRUSTEI TERESTRE CORESPUNZATOR TERITORIULUI ROMANIEI
Amazonul
Portugalia
Globalizarea economiei mondiale
VARIANTA Geografie
Situatia ariilor naturale protejate si a monumentelor naturii
CONSUMUL DE APĂ DULCE

PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI

O ALTFEL DE DELTA



Declararea ca parc natural a Baltii Mici a Brailei reprezinta realizarea, ce-I drept tardiva, a planurilor marelui om de stiinta Grigore Antipa; acestea aveau in vedere utilizarea bogatiilor din Lunca Dunarii, atat din punct de vedere economic, cat si peisagistic. Din fostele b 20520k1016u alti ale Dunarii, ce reprezentau o veritabila "delta predeltaica", in regim natural de inundatie, o suprafata de 20.562 ha a devenit parc natural de inundatie, prin Hotararea de Guvern nr.230/2003. parcul este situate in sud-estul Romaniei, in Lunca Inferioara a Dunarii, ocupand un segment de 62 km din cursul fluviului, intre podul rutier Giurgeni-Vadu Oii si municipiul Braila.

Pozitia geografica:

Parcul Natural Balta Mica a Brailei este situat in lunca cu regim natural de inundatie a fluviului Dunarea, intre Vadu Oii si municipiul Braila, ecoregiunea Romaniei nr. 20, fiind delimitat astfel:

- la sud: ramificatia Dunarii in cele doua brate (la 3 km de Vadu Oii), Dunarea Navigabila (lat. 4445'16.02'')

- la est: bratul Valciu de la km 237 pana la km 197, Dunarea navigabila de la km 197 la km 186 (long. 2759'55.23'') bratul Cravia (Bratusca sau Dunarea Veche) de la km 186 pana unde se intalneste cu Dunarea navigabila (km 174);

- la nord: confluenta bratului Arapu, Cravia si Dunarea Navigabila (km174  lat.4514a10.36"N)

- la vest: Dunarea navigabila de la km 232 pana la 216 (long. 2749'12.08''E), bratul Pasca de la km 216 la 209, Dunarea navigabila km 209 pana la km 197,bratul Calia de la km 197 pana la 180 si bratul Arapu de la km 180 pana la km 174.

Parcul  integreaza deci toate cele 10 ostroave situate intre bratele Dunarii: O. Varsatura, O. Popa, O. Cracanel ( Chiciul), O.Orbul, O. Calia (Lupului), O.Fundu Mare, O. Arapu, precum si bratele adiacente ale Dunarii.

Se poate spune ca este o delta interioara pe traseul inferior la Dunarii de Jos.

Date generale:

In ciuda modificarilor survenite atat in structura sistemelor ecologice integratoare cat si la nivelul ei, Balta Mica a Brailei conserva importante valori ecologice, fiind o importanta componenta a Sistemului Dunarii Inferioare, situata in amonte de Rezervatia  Biosferei Delta Dunarii.

 Este singura zona ramasa in regim hidrologic natural (zona inundabila), dupa indiguirea, in proportie de cca.75%, a fostei Balti a Brailei si crearea incintei agricole Insula Mare a Brailei.

Datorita atributelor sale - zona umeda in regim hidrologic natural, complex de ecosisteme in diferite stadii succesionale si zona tampon, Balta Mica a Brailei reprezinta un sistem de referinta a fostei delte interioare si baza pentru reconstuctia ecologica in Sistemul Dunarii Inferioare.

 Din suprafata totala, cca  53,6% o ocupa padurile aluviale, 6% pasunile, 12,84% zonele umede si 27, 5% lacurile (iezere,balti).

Jumatate din ecosistemele identificate - balti si paduri specifice de lunca inundabila, sunt  naturale, aceasta zona conservand in cea mai mare parte structura si functiile vechii Balti a Brailei din anii '50 .

Acestea sunt totodata habitate naturale de interes comunitar fata de care s-au stabilit prioritati de conservare.




Aceasta zona este bine cunoscuta pentru importanta ei ornitologica, deoarece se situeaza pe cel mai important culoar de migratie al pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos, la jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un mare numar de pasari, dintre care, 169 specii protejate pe plan international, prin Conventiile de la Berna, Bonn si Ramsar, acestea reprezentand jumatate din speciile de pasari migratoare caracteristice Romaniei .

In zona umeda Balta Mica a Brailei au fot identificate circa 150 de specii de plante. Vegetatia forestiera, intalnita atat in habitatele terestre, cat si in cele acvatica, d anota distincta a peisajului din parc. Padurile ocupa 52.2% din suprafata protejata. Deosebit de atractive sunt galeriile ripariene, cu salcie si plop, padurile ripariene mixte si padurile aluviale, cordoanele de stuf si papura, in care domina Pragmites australis. Mlastinile cu rogozuri sunt dominante de speciile de Carex. Lacurile naturale eutrofe, aflate in diferite stadii de eutrofizare, constituie, alaturi de paduri, mlastini si canale, habitate in care diferite specii de plnte si animale eu o prezenta temporala sau permanenta.

Mamiferele sunt reprezentate de 12 specii si anume: caprior, mistret, lup, pisica salbatica,caine enot, bizam, nurca, vidra, ultimele doua protejate international, nevastuica si sacalul.

Bibliografie: TERRA MAGAZIN, NR.6-7-8/2007

PALOTAS ANDREEA, XI A













Document Info


Accesari: 5300
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )