Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Pestera de la Despicatura

geografie











ALTE DOCUMENTE

Delta Dunarii - Clima
PIRAMIDELE EGIPTENE
Marea neagra
Resursele umane si piata muncii IN OLTENIA
DELTA DUNARII SI MAREA NEAGRA
APELE MINERALE DIN ROMANIA
SAVANA
SUBCARPATII GETICI
APELE NATURALE
PE CARARILE MUNTILOR BARAOLTULUI


Pestera de la Despicatura

Date istorice. Apa izvoarelor termale cunoscute azi sub numele de "Hercule II' iesea in trecut din aceasta pestera sub forma de emergenta naturala. Ea a fost captata mai intii de romani, care utilizau, se pare, numai izvoarele Hercule si Hygeea ("Thermae Herculis'), ambele clorurosodice-c 838d37i alcice, cu temperaturi intre + 17 si +54C. Cercetarea pesterii de catre Speologi este de data relativ recenta. In 1960, Val. Puscariu prezinta o comunicare insotita de o schita si de fotografii din "Pestera termala de la Despicatura', iar In 1972, I. Povara, G. Diaconu si C. Goran prezinta un studiu de speologie fizica insotit de planul topografic al pesterii.

Localizare si cale de acces. Baile Herculane (jud. Caras-Severin). Este sapata in versantul drept al Vaii Cernei la 164 m alt., in imediata apropiere a Bailor Romane (vezi traseul 2 si fig. 105).

Descriere. Pestera mijlocie (105 m), orizontala, activa, dezvoltata in lungul unei linii de fractura in calcare de virsta tithonic neocomiana. Ea a fost sapata de un curs subteran format de apele de infiltratie, care intr-o prima faza au avut o curgere prin tunele de presiune (fig. 110).

Pestera este reprezentata printr-o galerie principala de 81 m si inalta de 1,5-2 m, din care la 13 m de la intrare se desface o galerie secundara lunga de 24 m, terminata printr-o diaclaza inaccesibila. In fundul galeriei principale este captat izvorul Hercule II p (50-53C), a carui apa, cind nu este folosita, alimenteaza un mic lac de baraj. In galeria secundara este captat izvorul Hercule II a (49-51C), apa sa fiind acumulata in spatele unui alt baraj din vecinatatea jonctiunii cu galeria principala. Peretii si plafonul pesterii au urme de marmite laterale, escavatii si terase, iar pe alocuri concretiuni. Planseul argilos a fost acoperit, intr-o faza initiala, de o crusta de calcita cu microgururi si stalagmite. De data mai recenta este crusta de gips lamelar si fibros care s-a format pe planseu si la baza peretilor. In galeria secundara aceasta crusta acopera pe alocuri vechile concretuni de calcita.

Este greu de rezistat prea mult in pestera din cauza temperaturii ridicate a aerului umed, direct influentata de cea a apei din bazine (in ianuarie 1972 ea a atins In fundul galeriei principale 40,6C, iar deasupra bazinului din galeria secundara, 45C). In asemenea conditii nu am gasit nici un fel de fauna.

Conditii de vizitare. Pestera este inchisa cu poarta metalica si nu se poate intra decit cu autorizatie de la administratia bailor. Indiferent de anotimp, este nevoie numai de un costum de baie si de o lanterna.

Fig. 110. Pestera de la Despicatura (nr. 85), dupa I. Povara & al., 1972, simplificata.

Traseul 3. Baile Herculane - Sapte Izvoare Calde - Cascada Rosetu- Sapte Izvoare Reci - Cascada Vinturatoarea- Cabana Cerna si Cheile Tasnei - Cheile Prisacinei - Pestera lui IonBirzoni - Cheile Iutei - Pestera 62 din Bazinul Cernei (fig. III).

Traseul permite cunoasterea unor pesteri aflate la o distanta mai mare de Baile Herculane, oferind in acelasi timp o vedere de ansamblu asupra Vaii Cerna. Pornind de la Baile Herculane, dupa 3,5 km ajungem la Sapte Izvoare Calde (42C), cele mai radioactive izvoare termominerale din tara. Urcam in continuare pe drumul forestier pina ce intersectam Ogasul Rosetu, apoi la mai putin de 1 km se afla Cascada Rosetu, a carei cadere este de 120 m. Revenind la drumul forestier inaintam pe linga Cerna sau la zeci de metri deasupra ei, prin padure ori prin locuri deschise, de unde putem avea imagini de ansamblu asupra vaii. Pereti prapastiosi, inalti de 300- 400 m, domina soseaua pe aproape intregul parcurs. Numeroase guri de pesteri se deschid in aceste impresionante verticale de calcar, dar ele ramin inaccesibile. La circa 9 km de la statiune, sub sosea exista o salba de izvoare carstice (cu un debit de circa 400 l/s), Sapte Izvoare Reci, care-si aduna apele din calcarele de la Balta Cerbului. Din apropierea cabanei, situate la km 14, putem vizita Cascada Vinturatoarea (45 m), traversind puntea de la km 13, apoi Cheile Tasnei (urcind circa 30 min pe poteca din spatele cabanei) sau cheile vailor Drastanic si Prisacina.

Din dreptul km 21 traversam puntea postului hidrometric de pe Cerna si urcam pina la salasul lui Ion Ghituica. Pe poteca de deasupra acestuia, numita de localnici Patraula, inaintam circa 200 m spre sud pina sub deschiderea. Pesterii lui Ion Birzoni. inaintind pe aceeasi poteca spre nord ajungem dupa circa 500 m in Cheile Iutei, de unde porneste o scurta poteca pina la Pestera 62 din Bazinul Cernei.

Revenind la sosea ne intoarcem la Baile Herculane sau ne putem continua drumul spre nord, prin Cheile de la Piatra Puscata si Cheile Bobotului, spre localitatea Cerna-Sat si Cheile Corcoaia. De aici soseaua se continua pina la barajul de pe Valea lui Ivan. In anul 1980 aceasta sosea va fi legata cu soseaua turistica de pe Jiul de Vest. La km 28, inainte de a intra in Cheile Bobotului, putem continua traseul spre Baia de Arama prin Obirsia Closani, pe noua sosea turistica.


Document Info


Accesari: 834
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )