Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













Porturile maritime

geografie



loading...











ALTE DOCUMENTE

ZONELE BIOPEDOCLIMATICE ALE EUROPEI
Marco Polo
PADUREA AMAZONICA
America Latina
Atmosfera - Ce este atmosfera?
Timisoara
Tara de dincolo de Poli
SEMNE MISTERIOASE IN MIJLOCUL DESERTULUI
Mediul inconjurator


Porturile maritime

Amplasarea si constructia porturilor trebuie sa tina cont de accesul usor spre acesta, posibilitati de legatura cu interiorul, asigurarea unui adapost în timpul stationarii si conditiile climatice si hidrologice locale.

Orice port prezinta o rada exterioara care trebuie sa asigure loc de ancorare si asteptare pâna la intrarea în port, ferita de vânt, curenti, valuri si departe de traficul maritim.

Rada interioara asigura operatiunile de încarcare/descarcare si aprovizionare a navei.

Radele sunt naturale, artificiale (Casablanca) sau mixte.

Bazinele portuare trebuie sa îndeplineasca anumite dimensiuni geometrice si care trebuie sa îndeplineasca economie de spatiu, sa reduca deplasarea navelor si a utilajelor portuare si sa usureze exploatarea si administrarea navei si a marfii.

Asezarea unui port este determinata de configuratia si tipul tarmului, conditiile hidrometeorologice ale zonei si accesul facil al navelor.

Porturile se clasifica dupa trei criterii:

I.   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;   dupa pozitia geografica:

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  porturi de estuar (porturi destul de sigure): Londra, New York, Hamburg, Anvers, Roterdam. Au ca dezavantaje: pilotajul este obligatoriu, iar dragajul este permanent.

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  porturi larg deschise la mare (majoritatea porturilor) au asigurata intrarea destul de facil în incinta, dar sunt expuse vânturilor si furtunilor: Constanta, Marsilia, Casablanca.

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  porturi artificiale: Manchester, Gant.

II.   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;    dupa specializare:

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  porturi carbonifere: Cardiff;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  porturi petroliere: în Kuweit la Mina Al Ahmadi; Texas City;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  porturi pentru cafea: Santos în Brazilia;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  porturi pentru banane (descarcare si mentinere): Dieppe în Franta;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  porturi pentru pescuit: Oslo, Narvig, Boulogne sur Mer;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  porturi pentru calatori: Le Havre.

III.   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp; dupa criteriu special:

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  de iernare si adapost: în M. Baltica;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  turistice: în Grecia, în Italia de Sud.

Marile si oceanele globului

(curs 2)

Oceanul Atlantic are o suprafata de 93,4 km˛, fiind marginit de Europa, Africa, America de Nord si America de Sud. Are forma literei S având o lungime de 7200 Mm (N-S) si o latime de 3900 Mm. Este un ocean cu tarmurile relativ crestate cu câteva golfuri mari (Golful Guineea, Golful Mexic, Golful La Plata, Golful Sfântul Laurentiu, Golful Biscaya sau Gasconiei, Golful Finic, Golful Botnic). Insulele sunt relativ putine si grupate în arhipelaguri: insula Islanda, insulele Marea Britanie, insulele Azore, insulele Canare, insulele Capului Verde, insula Sfânta Elena si insula Ascension - care este punct de alimentare pe rutele care duc spre America de Sud, insulele Falkland (Malvine), insulele Antilele Mari - Cuba, Haiti, Jamaica, Puerto Rico, insulele Antilele Mici - Antigua, Dominica, Martinica, Trinidad-Tobago, Bahamas, Bermude, insula Terra Nova (Newfoundland).

Marile componente:

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Marea Baltica cuprinsa între Suedia, Finlanda, Ţarile Baltice (Lituania, Letonia, Estonia), Polonia si Germania; este o mare putin adânca (60-140 m adâncime), cu salinitatea cea mai scazuta dintre marile globului 4 la mie (în iernile grele îngheata);

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Marea Nordului: legatura dintre M. Nordului si M. Baltica se face prin strâmtorile Kattegat si Skagerrak si este cuprinsa între M. Britanie, Belgia, Olanda, Germania, Danemarca si Norvegia; jumatatea sudica este mai putin adânca si cea mai mica adâncime este la Capul Dogger (16 m);

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Golful Biscaya este situat între Spania si Franta si este caracterizat de adâncimi mari în centru (4003 m) si în zona bat vânturile de vest; este marcat de doua capuri - în nord Capul Ouessant si în Nw-ul Spaniei Capul Finisterre;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Marea Mediterana are o suprafata de 2,5 milioane km˛ si desparte Europa de africa; adâncimea maxima este de 5121 m la Capul Matapan în sudul Greciei; legatura cu oceanul se face prin strâmtoarea Gibraltar, iar legatura cu M. Neagra se face prin sistemul Dardanele-Marmara-Bosfor; este o mare cu salinitate mare (36-38 la mie); se desparte în doua prin pragul siciliano-tunisian (300-400 m adâncime) si se gasesc insule mari precum Creta, Cipru, Sicilia, Sardinia, Corsica, insulele Baleare;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Golful Guineea are adâncimi mici în apropierea coastei care este mâloasa;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Marea Caraibilor este cuprinsa între Antilele Mari, America Centrala si nordul Americii de Sud; cea mai mare adâncime este la groapa Puerto Rico; se gasesc doua bancuri petroliere;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Golful Mexic se afla între SUA, Mexic si Cuba; are adâncimi mari în centru; are toate tipurile de tarmuri joase pe coastele SUA;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Golful Sfântul Laurentiu se gaseste între peninsula Labrador, peninsula Noua Scotie si insula Newfoundland; navigatia este interzisa pe timpul iernii; are salinitate scazuta.

Oceanul Pacific are suprafata de 180 milioane km˛; are forma aproximativ rotunda, dovedita prin distanta N-S care este de 8350 Mm, iar distanta E-W este de 9300 Mm; prezinta tarmuri relativ drepte; legatura cu Oceanul Înghetat fiind îngusta si se face prin strâmtoarea Bering, iar legatura cu Oceanul Indian este larga si se face printr-o linie imaginara ce trece prin sudul insulei Tasmania, iar legatura cu Oceanul Atlantic se face prin strâmtoarea Drake si strâmtoarea Magellan. Este oceanul cu cele mai multe insule: insulele Aleutine; insula Sahalin; arhipelagul japonez cu insula Honshu (Hondo), insula Hokkaido; arhipelagul insulelor Curile, insula Taiwan, insulele Filipine; insulele indoneziene - Borneo, Sumatera, Kalimantan; insula Noua Guinee; insula Noua Zeelanda; insula Tasmania; insulele Hawaii, insulele Galapagos; arhipelagurile Polinezia, Micronezia si Melanezia.

Marile ce apartin Oceanului Pacific:

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  M. Bering este delimitata la sud de insulele Aleutine;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  M. Ohotsk cu insula Sahalin;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  M. Japoniei;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  M. Galbena se afla între Coreea si China si este foarte putin adânca (40 m);

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  M. Chinei de Est si M. Chinei de Sud;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Marile dintre insulele indoneziene denumita si Mediterana asiatica - M. Sulawesi; M. Flores; M. Java, M. Banda etc;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Golful California;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Golful Alaska (nu îngheata niciodata).

 

Oceanul Indian are o suprafata de 75 milioane km˛ si este situat între Asia, Africa si Australia, fiind singurul bazin oceanic închis la nord. El este totodata si cel mai cald ocean.

Insule cuprinse în Oceanul Indian: insula Madagascar; insulele Seychelles; insula Mauricius, insula Reunion, insula Ceylon, insula Cocos; insula Christmas.

Mari ale Oceanului Indian:

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  M. Rosie se afla între Africa si peninsula Arabia; legatura cu M. Mediterana se face prin Canalul Suez, iar cea cu Oceanul Indian prin strâmtoarea Aden; este a doua mare ca salinitate (40 la mie), având insule coraligene în sud, zona în care se produc si fenomene de refractie multipla;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Golful Persic se afla între Arabia, Iran si Irak; în golf se patrunde printr-o strâmtoare relativ îngusta si cu adâncimi de 40-60 m; se gasesc zacaminte de petrol;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  M. Arabiei se afla între Arabia si India;

-   &nb 11311u201l sp;   &nb 11311u201l sp;  Golful Bengal.

Rute de transport

Rutele din Oceanul Atlantic

La stabilirea rutelor se tine cont de marile circuite ale curentilor de aer si apa.

Rutele din Europa de NW spre Africa de Sud folosesc vânturile de nord pâna la iesirea din Canalul Mânecii. Dupa depasirea Capului Finisterre se foloseste alizeul de nord-est pentru depasirea zonei spaniole si portugheze.

Din dreptul Capului Săo Vincente se merge pe traiectoria curentului Canarelor pâna la Capul Verde în Africa. De aici se face aterizarea pe insula Ascension sau insula Sf. Elena si apoi spre Capetown, departe de coasta pentru a se evita alizeul de sud-est si curentul Benguelei.

Drumul spre America de Nord în perioada de iarna, când vânturile de vest sunt foarte puternice si exista pericolul de întâlnire cu icebergurile si când vizibilitatea este redusa se ia un drum spre sud cu aterizare pe insulele Bermude si de aici spre portul de destinatie cu navigatie costiera.

Drumurile spre America de Sud au acelasi traseu ca si cele spre Africa de Sud pâna la Capul Verde. De aici se schimba drumul folosindu-se curentul Ecuatorial de Nord si alizeul de sud-est. Atât curentul cât si vântul este puternic, deriva este mare (30 Mm în 24 de ore si trebuie tinuta zilnic estima drumului corectata cu puncte astronomice si radio.

Pentru a se folosi curentul Braziliei navigatia se face spre larg.

Din America de Nord spre Africa de Sud exista mai multe variante de rute în functie de anotimp.

În prima jumatate a anului se foloseste drumul direct spre insulele Capului Verde, iar de aici drumul este identic cu cel din Europa de NW spre Africa de Sud.

În a II-a jumatate a anului se alege un drum direct cu aterizare pe insula Ascension si apoi spre Capetown sau un drum pe lânga Antilele Mici, insula Sf. Elena si apoi spre Capetown.

Rutele din Oceanul Indian

Rutele deservesc legatura dintre Europa si Asia de SW sau dinspre sudul Africii spre Australia.

În stabilirea rutelor de navigatie trebuie sa se tina cont de conditiile hidrometeorologice specifice, mai ales de musoni si curentii oceanici care-si schimba directia de deplasare la 6 luni.

În perioada de schimbare a directiei se produc si cicloni tropicali cu frecventa mai mare, însotiti de vânturi si precipitatii abundente.

Canalul Suez - Golful Aden

Ruta prin M. Rosie este pe mijlocul marii, paralel cu tarmul pâna la latitudinea de 16°N. De aici ruta se bifurca: spre Golful Aden trece prin canalul Abu-Alil, iar traficul spre M. Mediterana trece pe la est de insula Abu-Alil. Lungimea rutei este de 1310 Mm.

Ruta spre India si Extremul Orient

De la Golful Aden ruta se îndreapta direct spre Sri Lanka pe care o dubleaza pe la sud.

În perioada de iarna pâna la Sri Lanka navigatia este stânjenita de musonul de NE care are viteza mare si produce valuri mari. (ruta este spre sud)

De la Sri Lanka ruta este de-a lungul paralelului de 5°N spre Singapore.

Musonul de vara este favorabil acestei rute.

Ruta Golful Aden-Australia

Ruta are lungimea de aproximativ 5000 Mm si are directia NW-SE.

În timpul verii sudice datorita alizeului de SE si a valurilor din prova provocate de acesta, navele se deplaseaza mai încet, drumul facându-se în aproximativ 20-30 de zile.

Navele coboara pâna la insula Chagos spre sud si apoi paralel cu latitudinea.

În perioada de iarna portiunea dificila este la sud de latitudinea de 30°S datorita vânturilor de vest.

Rutele din M. Arabiei si Golful Bengal prezinta particularitati datorita musonilor, mai ales a celui de SW (vara) care determina ploi torentiale si valuri mari ce maresc durata voiajelor.

Rutele din sudul Africii spre Singapore sunt afectate de vânturile de vest, de curentul Acelor si de valurile mari, astfel ca navele sunt obligate sa navige aproape de coaste (la aprox. 10 Mm). Spre Australia vor naviga pe un arc mare de cerc iar pentru Singapore se vor deplasa spre insula Madagascar, insula Chagos si apoi direct spre Singapore.

Rute în Oceanul Pacific


Document Info


Accesari: 11109
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )