Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















Probleme rezolvate - geografie

geografie



loading...








ALTE DOCUMENTE

Apele Terrei
Lacuri
ENERGIA EOLIANA
RASNOV - Cetatea taraneasca
Muntii Carpati
Marea Mediterana - prezentare generala
Cristofor Columb
PRIN CETATEA SARII SI A SANATATII - DEPRESIUNEA SOVATA
PE PLAIURILE CARPATILOR MARAMURESENI
Pestera Meziad


NR.2.

1.     Descrieti pe scurt potentialul turistic al statiunilor: x (balnear), y (montan), z (de litoral).

5.1.1. Slanic-Moldova

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, In judetul Bacau

Altitudine 450-530 m

Asezare. Statiunea este asezata pe versantul estic al Carpatilor Orientali, pe valea paraului SIanic, intr-o regiune cu paduri de fag si brad, la o distanta de 18 krn de orasul Targu Ocna. Un parc mare natural, amenajat cu bun gust, confera statiunii un farmec deosebit.

Cai de acces:

rutiere: de la Onesti sau Miercurea-Ciuc pana la Targu Ocna pe DN 12 A; de la Bacau spre Brasov pe DN II pana la Onesti apoi Targu Ocna-SIanic Moldova pe DN 12 B;

feroviare: Gara SIanic (Salina Targu Ocna), pe linia Adjud-Ciceu, apoi cursa auto pana in statiune;

aeriene: curse Tarom, Bucuresti-Bacau, apoi curse auto pana in statiune.

Istoric. Prima atestare documentara a acestor locuri 'valea SIanicului si cu tot dealul de unde se scoate sarea' apare in hrisovul dat, la 1 ianuarie 1757, de Constantin Cehan Racovita, domnitorul Moldovei. Cei dintai oaspeti ai statiunii sosesc aici pentru tratament in anul 1812. In 1820 erau aici 40 camere pentru bolnavi; in 1824 se acorda un privilegiu dorrmesc pentru infiintarea bailor; in anul 1827 era un stabiliment de bai. Aflata in 1846 sub administratia Eforiei Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi, statiunea cunoaste un real progres, se descopera noi izvoare, se intocmeste, pe baza analizelor chimice si farmaceutice un studiu al apelor. In anul 1887 incepe sistematizarea statiunii. In anul 1974 statiunea balneoclimaterica SIanic-Moldova este declarata statiune de interes international, cu caracter permanent, fiind un centru de tratament hidromineral.

Clima. SIanic-Moldova are un climat de tranzitie intre climatul de deal si cel _ de munte, cu veri nu prea calduroase si ierni blande. Temperatura medie anuala este de 7, lOC (media lunii iulie, 17,8°C, iar a lunii ianuarie, -4,2°C). Precipitatiile atmosferice inregistreaza o valoare medie anuala de 600 mrn, iar nebulozitatea este relativ scazuta. Ploi abundente cad in perioada mai-august (de scurta durata) si octombrie~noiembrie, luna septembrie fiind cea mai uscata. Situata intr-o vale adanca si protejata de versantii impaduriti, statiunea este ferita de vanturi puternice. Briza de munte, va_ntul dominant, sufla dinspre sud-vest si se face simtita in timpul verii, improspatand atmosfera cu aerosoli rasinosi. Numarul zilelor calme se ridica la 293 pe an.

Factori naturali terapeutic!: apele minerale de la cele peste 20 de izvoare se clasifica, din punct de vedere al compozitiei chimice, in urmatoarele grupe: ape minerale clorurosodice, alcaline, carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate (izvoarele 1 bis, 3, 6, 8, 10, 12, 13, 14, 15); ape minerale alcaline, clorurosodice, carbogazoase, hipotone (izvorul Ciunget); ape minerale alcaline, slab feruginoase, hipotone (sondele I si 2); ape minerale sulfuroase, cloruro-sodice, slab carbogazoase (izvorul Cascada); ape minerale feruginoase, carbogazoase (izvoarele 14 si Chesches);

ape minerale vitriolice-feruginoase (izvorul 8 bis) si vitriolice-silicioase (izvorul 5); ape minerale oligominerale (izvorul 300 de scari); microclimatul de salina de la Targu Ocna unde curantii cu afectiuni respiratorii sunt transportati organizat din statiune (in salina, temperatura aerului I2°C, presiunea atmosferica - 731 mm Hg si umiditatea aerului - 60-80% sunt constante; de asemenea, se constata lipsa totala de alergeni, o concentratie mare a aerosolilor de sodiu, calciu si clor, precum si radon radioactiv; concentratia mai ridicata a bioxidulni de carbon, comparativ cu cea de la suprafata, determina excitarea fiziologica a centrului respirator); bioclimat sedativ de crutare.

Posibilitati de tratament: aeroterapie, bai calde cu ape minerale, in cazi, mofeta, buvete pentru cura interna cu ape minerale, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, kinetoterapie, bazine pentru kinetoterapie, inhaloterapie, pnumatoterapie (camere marine), cura de teren.

Indicatii terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale la minimum trei luni de la perioada dureroasa, stari dupa stomac operat, colite cronice nespecifice); afectiuni hepato-biliare (dischinezie biliara, colecistita cronica necalculoasa sau calculoasa, stari dupa ficat operat - colecistectomie); afectiuni ale cailor respiratorii (astmul alergic, traheo-bronsitele cronice, bronsiectazia, emfizemul pulmonar, rino-sinuzitele cronice); afectiuni metabolice si de nutritie (forme usoare si medii de diabet, obezitate); afectiuni ale rinichiului si cailor urinare; afectiuni neurologice periferice; afectiuni posttraumatice; afectiuni asociate (reumatisme degenerative sau abarticulare, afectiuni cardiovasculare, endocrine, ginecologice, profesionale, nevroza astenica).

Atractii turistice: Cazinoul SIanic Moldova, popicarie si terenuri de sport, parcul statiunii, drumetii la Cheile '300 de scari', Cascada SIanic (599 m altitudine), pastravarie, drumetii pe Valea SIanicului pe muntele 'Pufu' si muntele 'Corbu', Ruinele Curtii Domnesti, arhitectura traditionala din lemn, barajul si Lacul Poiana Uzului, Tarcatoarea - rezervatia cinegetica, Manastirea Bogdana.

Capacitati de cazare:

1.Hotel 'Dobru'**

2.Hotel 'Flora''

3.Hotel 'Perla'**

4.Hotel 'Venus'l**

Vile - 35 unitati, camping

5.1.2. Baile Felix

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, In judetul Bihor

Altitudine 140 m

Asezare. Statiunea este situata In partea de nord-vest a Muntilor Apuseni, In Campia Crisurilor, la zona de contact cu extremitatea vestica a dealurilor ce coboara din Muntii Padurea Craiului. Localitatea, strabatuta de paraul Hidisel, este marginita la sud de dealurile Cordaului, iar la vest de dealurile Apateului. Distanta de 9 lan desparte Baile Felix de Oradea, iar cea de 22 lan de punctul de frontiera Bors.

Cai de acces:

rutiere: Bucuresti-Oradea pe E 60 si Oradea-Baile Felix pe E 76 ; Satu Mare­Oradea pe DN 19; Timis-Arad-Oradea pe E 671; Bors (punct de frontiera cu Ungaria)-Oradea-Baile Felix pe E 60;

feroviare: Bucuresti-Oradea (650 lan); Satu Mare-Oradea (135 lan); Timis­Oradea (178 lan); Episcopia Bihorului-Oradea (16 lan). De la Oradea la Baile Felix (II lan) exista curse auto;

aeriene: Bucuresti-Oradea si curse externe speciale.

Clima. Baile Felix beneficiaza de un climat bland, de coline, continental­temperat. Temperatura medie anuala de 10,4°C (media lunii iulie, 21,3°C, iar cea a lunii ianuarie, -2,1°C) este mai ridicata decat in alte zone din tara situate aproximativ la aceeasi altitudine, fapt datorat circulatiei aerului umed din vest si nord-vest, care transporta mase de aer maritim. Iernile sunt, in general, blande, fara geruri puternice; vara temperaturile inregistrate sunt mai scazute decat In partea estica si sudica a tarii. Nebulozitatea medie anuala atinge 6,0 zecimi, cu o maxima de 7,9 in luna decembrie si o minima de 4,4 In luna septembrie (in lunile iulie-august sunt cele mai multe zile cu soare). Precipitatiile almosferice ating 615,8 mm anual. Vanturi slabe, predominante din directia sud-est.

Factori naturali terapeutici: ape minerale termale, cu o temperatura cuprinsa Intre 41 - 49°C si o mineralizare totala in jur de I gIl; din punctul de vedere al compozitiei chimice, ele sunt bicarbonatate, sulfatate, calci ce, sodice, sili coase, oligominerale; namolul terapeutic este folosit sub forma de impachetari sau bai; bioclimat de crutare, cu nuante de excitare.

Posibilitati de tratament: aerohelioterapie, bai termale la bazine descoperite (unele cu functionare in tot timpul anului), bai cu ape termale, in vane si bazine, instalatii pentru aplicatii cu namol cald, instalatii pentru tratamente ginecologice cu ape minerale si namol cald, instalatii pentru hidrotermoterapie (si sauna), electroterapie, kinetoterapie, bazine pentru hidrokinetoterapie, inhaloterapie.

Indicatii terapeutice: afectiuni reumatismale inflamatorii (poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta, stari dupa reumatism articular acut); afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara insotita sau nu de cervicobrahialgii, lombosciatalgii, artroze, poliartroze); afectiuni reumatismale

abar/icu/are (tendinoze, tendorrtioze, periartrita scapulohumerala etc.); afectiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe articulatii, muschi si oase, stari dupa fracturi, entorse, luxatii); afectiuni neur%gice centrale si periferice (hemipareze la minimum 6 luni de la data aparitiei, parapareze la minimum 3 luni dupa mielite, dupa operatii pe maduva, dupa traumatisme vertebrale, diverse pareze si paralizii); afectiuni ginec%gice (metroanexite cronice, tulburari minore de pubertate sau de menopauza); afectiuni asociate (boli metabolice si de nutritie, boli endocrine) .

Atractii turistice: Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea, Cetatea Oradei, Biserica cu Luna; Catedrala Romano-Catolica, Pestera Ursilor de la Chiscani, Muzeul 'Octavian Goga' de la Ciucea, Pesterile 'Meziad', 'Vadul Crisului', 'Focul viu', 'Ghetarul de la Scarisoara', vanatoare de mistreti si fazani, vizitarea rezervatiei naturale 'Lothus Thermalys'.

Capacitati de cazare:

1.Hotel 'Belvedere'***

2.Hotel 'Bungalow Monaco'***

3.Hotel 'Crisana'**

4.Hotel 'Felix'**

5.Hotel 'International'***

6.Hotel 'Lotus'**

7.Hotel 'Muncelul'**

8.Hotel 'Mures'**

9.  Hotel 'Nufarul'** 10. Hotel 'Padis'*

II. Hotel 'Poenita'**

12.Hotel 'President' ****

13.Hotel 'Somes'**

14.Hotel 'Termal'***

15.Hotel 'Unirea'**

Vile, camping

5.1.3. Sangeorz-Bai

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, In judetul Bistrita-Nasaud

Altitudine 430-460 m

Asezare. Statiunea este situata la poalele Muntilor Rodnei, in bazinul superior al Somesului Mare, Intr-o regiune de dealuri si coline.

Cai de acces:

rutiere: Bistrita-Nasaud-Sangeorz Bai pe DN 17D;

feroviare: Gara Sangeorz Bai, pe linia Ilva Mica, Rodna Veche; Gara Ilva Mica pe linia Suceava-Vatra Dornei; Gara Ilva Mica pe linia Cluj-Ilva Mica. De la Ilva Mica sunt curse auto pana la Sangeorz Bai.

Istoric. Apele minerale din statiune au fost semnalate cu cateva secole in urma., dar utilizarea lor terapeutica dateaza din anul 1770, cand 'Sangeorzul' este consemnat pe diferite harti sau In literatura de specialitate medicala. In a doua jumatate a sec. XVIII apare deci statiunea balneoclimaterica 'Baile Hebe', ce se va dezvolta pe baza celor 5 izvoare cu apa minerala. Ulterior, s-au executat mai multe foraje care s-au concretizat in includerea in circuitul balnear a altor izvoare.

Clima. Climat continental moderat de dealuri si coline. Temperatura medie anuala este de 7,5°C (media lunii iulie cca 18°C, iar a lunii ianuarie -5,5°C). Verile sunt racoroase, iar iernile friguroase. Umezeala aerului atinge o medie anuala de >82%, iar nebulozitatea este de cca 6,0 zecimi. Precipitatiile medii anuale Inregistreaza 800 mm anual.

Factori naturali terapeutici: ape minerale bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, carbogazoase; namol mineral; bioclimat sedativ de crutare.

Posibilitati de tratament: aeroterapie, aplicatii cu namol cald, mofeta, buvete pentru cura interna, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, inhaloterapie, cura de teren.

Indicatii terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale cronice, sechele dupa stomac operat pentru ulcer, constipatie cronica, colite cronice nespecifice); afectiuni hepato­biliare (dischinezie biiiara, colecistita, hepatita cronica, pancreatita cronica); afectiuni metabolice si de nutritie (diabetul zaharat, stari de hiper-uricemii, de hiperlipemii, obezitate); afectiuni asociate (respiratorii, reumatismale degenerative si abarticulare, cardiovasculare).

Atractii turistice: Muzeul de Arta Populara din Nasaud ce prezinta o colectie etnografica specifica zonei, lucrari de arta plastica ale artistilor locali; Casa Memoriala 'Liviu Rebreanu'; druIiJetii pe Valea Tatarului (1,5 lan), la Cormaia, Maieru; cabana 'Farmecul Padurii'; excursii la Manastirile din Bucovina; pescuit de pastravi pe Somesul Mare si Valea Cormaiei; Podgoria Bistrita; Herghella de la Beclean; Ruinele Cetatii Rodna; excursii In Muntii Rodnei; statiunea balneoclimaterica Valea Vinului (cunoscuta din timpul romanilor prin exploatarile de minereuri).

Capacitati de cazare:

1.Complexul 'Hebe' *

2.Complex 'Somesul' ..

Vile

5.1.4. Baile Herculane

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, in judetul Caras-Severin

Altitudine medie 150-160 m

Asezare. Statiunea este situata in sud-vestul tarii, pe valea raului Cema, fiind strajuita la est de Muntii Mehedinti si la vest de Muntii Cemei. Orsova (19 lan), Drobeta-Tumu Severin (41 lan) si Caransebes (71 lan) sunt centrele urbane cele mai apropiate.

Cai de acces:

rutiere: Bucuresti-Pitesti pe E 70 si Pitesti-Craiova-Drobeta Tumu Severin-Gara Baile Herculane pe E 70 si DN 6 pana in statiune (total 386 lan); Arad-Timisoara pe DN 69 si Timisoara-Gara Baile Herculane pe DN 6 (total 232 lan);

feroviare: Gara Baile Herculane pe ruta Bucuresti-Timisoara (364 lan de la Bucuresti si 169 lan de la Timisoara).

Istoric. Teritoriul statiunii a fost locuit din timpuri imemoriale. Insa, asezarea a cunoscut o inflorire deosebita in perioada stapanirii romane (descoperirile din aceasta perioada atesta stadiul avansat ale medicinii romane). Romanii au numit statiunea Ad aquas Herculi sacras sau Thermae Herculi ad Mediam, aceasta denumire pastrandu-se pana in a doua jumatate a sec. XIX. Este vorba de o atestare documentara din 163-155 e.n. Din anul 1773 cand un medic a facut cunoscuta compozitia apelor termale, statiunea este tot mai solicitata. Constructiile ridicate se aliniau in jurul izvoarelor cu apa calda. Din perioada 1848-1913 dateaza importante bai, restaurante, vile, cladiri. In a doua jumatate a sec. XIX , Baile Herculane aveau o faima europeana. Dupa primul razboi mondial, in statiune s-a construit Hotelul Cema, s-a introdus apa potabila in hoteluri si s-a facut canalizarea acestora. In anii postbelici, de la un sezon de bai de numai 90 de zile, acesta s-a extins pe durata unui an intreg.

Clima. Baile Herculane beneficiaza de o clima de depresiune intramontana, cu influente submediteraneene, muntii care strajuiesc statiunea atenuand influentele climatului continental-temperat si ferind-o de vanturi puternice. Temperatura medie anuala este de 10°C (media lunii iulie, cca 22°C, iar a lunii ianuarie, <-loC). Nebulozitatea maxima apare In anotimpul rece, mai ales In luna noiembrie, cerul fiind vara senin, In medie 20-30 zile pe luna. Precipitatiile sunt reduse, media anuala inregistrand 700-800 mm, majoritatea sub forma de ploi. Stratul de zapada are o grosime mica datorita topirilor repetate din timpul iernii. Zilele cu calm atmosferic sunt frecvente, atingand valoarea maxima In luna iulie (28%).

Factori naturali terapeutici: apele minerale din statiune se grupeaza In urmatoarele mari categorii: ape minerale clorurosodice, bicarbonatate, slab sulfuroase, cu o mineralizare totala de 0,5-2,6 g/l si o temperatura de 38,5-53,5°C ('Sapte izvoare calde', izvorul Scorilo) si un grad ridicat de radioactivitate ce ajunge pana la 22 MmCIl, ceea ce le situeaza printre primele de acest fel din tara noastra; ape clorosodice, bicarbonatate, calcice, cu o mineralizare totala de 0,6-3,5 g/l si o temperatura de 45-56°C (izvoarele Hercule I, Hygeea); ape clorurosodice, bromoiodurate, slab sulfuroase, cu o rnineralizare totala de 2,8 g/l si o temperatura de 30-56°C (izvoarele Apollo I si II, Hebe); ape minerale clorurosodice, bromoiodurate, sulfuroase, cu o mineralizare totala osciland Intre 3,87-7,93 gI! si o temperatura ce atinge chiar 62°C (izvoarele Diana I- V, Neptun I-IV, Traian si Decebal); o caracteristica a apelor minerale de la Baile Herculane consta In cantitatea de hidrogen sulfurat, a carui concentratie ajunge pana la 60 mgl!; bioclimatul sedativ de crutare beneficiaza de o ionizare negativa crescuta a aerului, in unele zone din statiune aeroionizarea, foarte puternica, Inregistrand peste 2.000 ioni negativi/cm) (aeroionii negativi diminueaza viteza de sedimentare a sangelui, maresc stabilitatea coloidala a sangelui si tesuturilor, precum si rezistenta organismului fata de maladiile infectioase; ei executa un rol de regulator al functionarii glandelor endocrine si au o influenta favorabila asupra ansamblului de reactii chimice desrasurat In organism).

Posibilitati de tratament: aerohelioterapie, bai termale in bazin descoperit, bai termale sulfuroase si sarate, In vane si bazine acoperite, buvete pentru cura interna cu ape minerale, instalatii de hidrotermoterapie (si sauna), electroterapie, kinetoterapie, hidrokinetoterapie in bazine, inhaloterapie, cura de teren.

Indicatii terapeutice: afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara Insotita sau nu de cervicobrabilagii, lombosciatalgii etc., artroze, poliartroze); afectiuni reumatismale injlamatorii (spondilita anchilozanta); afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendoperiostoze, periartrita scapulohurnerala etc.); afectiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe articulatii, stari dupa fracturi, entorse, luxatii etc.); afectiuni neurologice periferice (pareze si paralizii); afectiuni metabolice si de nutritie (forme usoare de diabet, artropatii gutoase, hiperlipemii etc.); afectiuni asociate (ginecologice, respiratorii, otorinolaringologice, afectiuni ale tubului digestiv, dermatologice, cardiovasculare, boli profesionale).

Atractii turistice: Palatul Coronini, Grota cu aburi, Sapte Izvoare, Grota Haiducilor (recunoscuta pentru urmele de locuire datand din paleolitic), Ruinele Castrului Roman Drobeta, Ruinele Cetatii Sarmizegetusa, Muzeul de Istorie (este amenajat in cladirea fostului Cazinou- construit in sec. XI in stil baroc- si contine numeroase piese referitoare la vechimea locuirii acestei arii), Pestera lui Adam, Cascada Cemei, Sarbatoarea narciselor de la Zervesti (rezervatie botanica), Pastravaria de la Barzava, Lacul Gozna (baza nautica, terenuri de sport).

Capacitati de cazare:

1.Hotel 'Afrodita' **

2.Hotel 'Apollo' *

3.Hotel 'Cema' **

4.Hotel 'Claudia' ***

5.Hotel 'Dacia' **

6.Hotel 'Decebal' *

7.Hotel 'Diana' **

8.Hotel ,,Domogled' **

9.Hotel 'Elite' ***

10. Hotel 'Ferdinand' **** II. Hotel 'Hercules' **

12.Hotel 'Minerva' **

13.Hotel 'Paradis' **

14.Hotel 'Roman' **

15.Hotel 'Sara's Sons' ***

16.Hotel 'Trandafirul Galben'***

Vile, popasuri turistice

5.1.5. COVASNA

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, In judetul Covasna

Altitudine 550 - 600 m

Asezare: Statiunea este situata la poalele versantului vestic al Muntilor Bretcului, in partea sudica a depresiunii Targu Secuiesc, la o distanta de 31 lan de SIantu Gheorghe si 60 lan de Brasov. Orasul a fost atestat documentar in anul 1584.

Cai de acces:

rutiere: Bucuresti-Brasov (E 60)-Covasna (DN II); Bacau- Targu Secuiesc­Covasna (ON II); Miercurea Ciuc-Sf'antu Gheorghe-Covasna (DN 12 si DJ 49); feroviare: Gara Covasna pe linia Stantu Gheorghe-Bretcu.

Clima: Covasna are un climat de depresiune intramontana,'.cu veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 7°C (media lunii iulie, cca 17°C, iar a lunii ianuarie, aproximativ -SoC). Precipitatiile medii anuale ating 600 nun, cele mai reduse Inregistrandu-se In luna februarie, iar cele mai abundente In lunile mai-iunie. Umiditatea relativa a aerului oscileaza Intre 75-80%, fiind scazuta In lunile aprilie si iulie-august. Nebulozitatea medie anuala se situeaza la 5,9 zecimi, In lunile aprilie, iulie si august-octombrie cerul fiind mai mult senin. Statiunea este adapostita de curenti si vanturi puternice, datorita culmilor Impadurite din Imprejurimi. La Covasna se face simtita briza de munte, care ia nastere ca urmare a diferentei de temperatura si presiunii atmosferice dintre munti si depresiuni.

Factori naturali terapeutici: Covasna este una dintre cele mai bogate statiuni din tara in ape minerale cu o mare varietate a compozitiei fizico-chimice, aici gasin­du-se ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurosodice, iodobromurate, feruginoase, arsenicale sau usor sulfuroase, cu o mineralizare totala de 3,2-22,4 g/l. Apele minerale de la Covasna sunt foarte bogate In acid carbonic de origine vulcanica (cca 2,5 g/I). Un alt factor natural terapeutic specific statiunii il constituie mofetele (emanatii de gaze naturale, In principal, bioxid de carbon) folosite, mai ales, la tratamentul bolilor aparatului cardiovascular, afectiunilor ginecologice, cele ale aparatului locomotor, afectiunilor dermatologice, tulburarilor metabolice si ale sistemului nervos. Gazul de mofeta de la Covasna, cu un continut de 80-98% bioxid de carbon, are efect vasodilatator, reduce tensiunea arteriala, prin efectele sale fiind benefic pentru cord si pentru circulatia periferica. Un alt factor terapeutic important il reprezinta bioclimatul de crutare, cu o actiune solicitata redusa asupra sistemului nervos central si vegetativ, precum si a glandelor cu secretie interna.

Posibilitati de tratament: aeroterapie, bai calde cu apa minerala, In cazi, mofete, buveta pentru cura interna, inhaloterapie, cura de teren.

Indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare (infarct· miocardic la minimum 3 luni de la externarea din spital, cardiopatia ischemica, insuficienta mitrala si aortica, hipertensiunea arteriala, valvulopatii operate la minimum 3 luni de la operatie, stari dupa flebite superficiale la minimum 3-4 saptamani dupa faza acuta, stari dupa flebite profunde la minimum 6 luni dupa faza acuta, ulcer varicos, arteriopatii periferice prin ateroscleroza, varice); afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hiperacide, ulcere gastrice si duodenale cronice); afectiuni hepato­biliare (dischinezia biliara, colecistita cronica necaiculoasa, stari dupa ficat operat, pancreatita cronica); afectiuni asociate (afectiuni metabolice si de nutritie, nevroza astenica).

Atractii turistice: Comandau (localitate aflata la 1071 m altitudine, In mijlocul unei Intinse paduri de conifere; are amenajata o partie de schi cu schilift; In apropiere se afla complexul de mlastini cu turba Comandau-rezervatie naturala),

Zabala (cu o biserica monument istoric fortificata din sec. XV), Poiana Narciselor de la Valea Zanelor, Balta Dracului (emanatii de gaze), Muzeul Breslelor din Targu Secuiesc, Balvanyos-statiune turistica, Tabara de sculptura In lemn, excursii la Cheile Bicazului.

Capacitati de cazare:

1.Hotel 'Bradul' ***

2.Hotel 'Caprioara' ***

3.Hotel 'Cerbul' **

4.Hotel 'Covasna' **

5.Hotel 'Dacia' **

6.Hotel 'Hefaistos' **

7.Hotel 'Montana' **

8.Hotel 'Turist' *

Vile

5.1.6. Baile Tusnad

Statiune balneoc/imaterica permanenta, de interes general, in judetul Harghita

Altitudine 635-650 m

Asezare: Statiunea este situata pe malul stang al Oltului, la contactul masivului vulcanic Hargbita cu Muntii Bodoc, la distanta de 32 lan de Miercurea­Ciuc, 37 lan de Sf'antu Gheorghe si 67 lan de Brasov.

Cai de acces. Pe calea ferata, orasul este situat la 67 lan de Brasov, 34 lan de municipiul Sfiitu Gheorge si 28 lan de municipiul Miercurea Ciuc, iar pe sosea (DN 12) distantele fata de orasele mentionate sunt 69 lan, 83 lan si respectiv 34 lan.

Istoric. Primele informatii cu privire la existenta apelor minerale de aici si la utilizarea lor in scopuri terapeutice le gasim in documentele aparute la srarsitul sec. XVI, dar amenajarea stati unii incepe In anul 1845 dezvoltandu-se si fiicandu-se rapid cunoscuta. In anul 1890 ~ste data In folosinta prima baza de tratament. Din anul 1913 se foloseste denumirea de Tusnad-Bai, iar din anul 1968 devine orasul Tusnad, an care march eaza si Inceputul unei revitalizari a stati unii. Din anul' 1977 statiunea dispune de o baza de tratament relativ moderna.

Clima. Baile Tusnad au un climat de depresiune intramontana. Temperatura medie anuala este de cea 6°C (media lunii iulie 17,5°C, iar a lunii ianuarie --40C). Precipitatiile medii anuale ating 600-700 mrn, cu un maxim In luna iulie (100­120 mrn) si un minim in luna februarie (15-30 mrn). Umezeala relativa a aerului este In medie de 80%, cu un minim In iunie-iulie si un maxim In timpul iernii. Nebulozitatea medie anuala Inregistreaza 6,0 cea mai mare fiind In luna decembrie si cea mai mica In luna septembrie. Presiunea atmosferica, determinata de amplasarea statiunii, de variatiile de temperatura si de influenta curentilor de aer, oscileaza Intre 690-710 mrn. Anual sunt, in medie, 40 zile cu ninsoare si 80 zile cand solul este acoperit de zapada. Vanturile predominante, cu intensitate redusa, bat din directia nord-vest.

Factori naturali terapeutici: ape minerale bicarbonatate, clorurate sodi ce, calcice, magneziene, feruginoase, carbogazoase, hipotone, cu o mineralizare totala de 0,68-17,86 g/l folosite la cura interna, ori in cea externa; o caracteristica a tuturor izvoarelor minerale de la Baile Tusnad o constituie continutul lor carbogazos; tot aici s-au descoperit si ape termale (forajul de langa lacul Ciucas), utilizate intr-un bazin descoperit; mofeta, folosita sub forma de bai uscate, se gaseste pe malul drept al Oltului; bioc/imat de crutare, cu nuante stimulente, aer puternic ionizat si bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi.

Posibilitati de tratament: aerohelioterapie, bai In bazine descoperite, cu apa minerala hipotermala, bai calde cu apa minerala carbogazoasa, In cazi, mofete, buvete pentru cura interna, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, bazin pentru hidrokinetoterapie, inhaloterapie, cura de teren.

Indicatii terapeutice: nevroza astenica; afectiuni cardiovasculare (infarct miocardic la minimum trei luni de la externarea din spital, hipertensiune arteriala, valvulopatii operate dupa minimum trei luni de la interventie, stari dupa flebite superficiale la minimum trei-patru saptamani dupa faza acuta, stari dupa flebite profunde la minimum sase luni dupa faza acuta, arteriopatii periferice prin ateroscleroza, varice); afectiuni asociate (afectiuni ale tubului digestiv, endocrine, renale si ale cailor urinare, ginecologice, boli profesionale.

Atractii turistice: Lacul Ciucas (serveste iarna ca patinoar, iar vara ca faleza pentru plaja si pentru sporturi nautice), Lacul Sfanta Ana din muntele Ciomatu (singurul lac vulcanic din tara noastra, monument al naturii), Tinovul Mohos ('Lacul cu Muschi' - ce se intinde pe o suprafata de 80 ha si care pastreaza specii rare, ca roua cerului (planta carnivora) si rozmarinul ruginiu), Stanca Soimilor (848 m), Stancile Turnurilor (761 m) din muntele Plesuvul Mare, Turnul Alb (construit in 1873, de unde se deschide o splendida panorama asupra statiunii si Imprejurimilor, Cetatea medievala Vapa.

Capacitati de cazare:

1.Hotel 'Ciucas''

2.Hotel 'Fortuna'***

3.Hotel 'OI!''

4.Hotel 'Tusnad''

Vile, Popas turistic 'Vacanta'

5.1.7. Borsec

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, in judetul Harghita

Altitudine 800-900 m

ASEZARE: Statiunea este situata in depresiunea cu acelasi nume din Carpatii Rasariteni, intre Muntii Bistritei si cei ai Giurgeului, fiind inconjurata de culmi acoperite de paduri de brad.

Cai de acces. Statiunea este fara acces direct la calea ferata (statia SNCFR care il serveste este Toplita). Borsec este strabatut de DN 15, care il conecteaza cu orasele Toplita (23 lan), iar de aici cu Gheorgheni (60 lan) si Bicaz (89 lan).

Istoric. Cunoscut prin apele sale minerale inca din sec. XVI, Borsecul se dezvolta cu. deosebire la sfarsitul secolului trecut si inceputul sec. XX. In a doua jumatate a secolului trecut s-au construit mai multe vile si case de odihna, care functionau doar in sezonul estival, s-au amenajat o serie de bai, unele acoperite. Printre personalitatile care au admirat Borsecul se numara Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Costache Negri, Calistrat Hogas, s.a.

Clima: Borsecul are un climat racoros, de depresiune intramontana.

Temperatura medie anuala este de cea 5°C (media lunii iulie, 14 15°C, iar a lunii ianuarie, -6°C). Climatul ceva mai bland al Borsecului fata de cel al altor depresiuni apropiate (Toplita si Ioseni) se explica prin altitudinea mai mare a depresiunii in care se afla statiunea. Precipitatii le medii anuale ating 800 mm, cu un minim iarna si un maxim la inceputul verii. Umiditatea relativa a aerului inregistreaza o medie anuala de 80%. Nebulozitate moderata, situata la o medie anuala de aproximativ 6,0 zecimi. Vanturile bat in general constant si cu intensitate mai mare sunt cele de iarna.

Factori naturali terapeutici: ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, carbogazoase; namol terapeutic de turba (neutilizat inca in baza de tratament); bioclimat montan stimulent.

Posibilitati de tratament: aeroterapie, bai calde cu apa minerala, in cazi, bazine acoperite, mofete, buvete pentru cura interna, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, cura de teren.

Indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare (insuficienta mitrala si aortica compensata, hipertensiunea arteriala, varice); afectiuni endocrine (stari prepubertare la copii supraponderali, hipertiroidia si boala Basedow); afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipatie cronica; colite cronice nespecifice); afectiuni hepato-biliare (dischinezia biliara, colecistita cronica necalculoasa); nevroza astenica; afectiuni asociate (afectiuni renale si ale cailor urinare, afectiuni respiratorii, dermatologice, metabolice si de nutritie, boli profesionale).

Atractii turistice: Parcul Central, Poiana Zanelor si Dealul Rotund cu Cariera de travertin (formand un ansamblu de o autentica valoare turistica), Grota Ursilor (situata Intr-un veritabil codru de brazi), Pestera de Gheata (adancitura spectaculoasa formata prin eroziune), Cetatea Bufuitelor (unde pot fi vizitate ruinele unei fortificatii militare din prima conflagratie mondiala), rezervatia botanica 'Paltinul pitic'.

Capacitati de cazare:

1.Hotel 'Transilvania' ..

Vile, popasuri

5.1.8. Sovata

Statiune balneoclimaterica pel'manenta de interes general, in judetul Mures

Altitudine 475 - 530 m

Asezare. Statiunea este situata pe partea vestica a Muntilor Gurghiului, Intre culmile bogat impaduri te si ferastruite de afluentii Tamavei Mici.

Cai de acces. Statiunea este situata pe calea ferata normala ce patrunde pe Valea Tamavei Mici, la 70 km de Tamaveni, iar pe calea ferata Ingusta la 74 km de Targu Mures (orasul are doua gari). Prin partea sudica a orasului trece DN l3A, pe care Sovata se afla la 60 km de Targu Mures si la 58 km de Gheorgheni.

Istoric. In anul 190 I localitatea a fost atestata ca statiune balneara, iar In 1902 a obtinut autorizatia ca apa sarata a lacurilor si izvoarelor sa fie folosita In scopuri terapeutice.

Clima. Climat de depresiune intradeluroasa, cu ierni relativ blande si veri racoroase. Temperatura medie anuala este de 7,6°C (in august, luna cea mai calda din statiune, 17,5°C si In ianuarie -3,7°C). Vanturi moderate din sectorul nordic. Precipitatiile ating 755 mm anual.

Factori naturali terapeutici: apa minerala clorurata sodica a lacurilor helioterme, de mare concentratie, avand o temperatura in lac, care variaza vara la I m adancime Intre 30-40°C, iar la 1,50 m Intre 40-50°C si o concentratie de 40-2500/00; namol sapropelic provenit din lacuri; bioclimat de crutare.

Posibilitati de tratament: aerohelioterapie, bai in lacuri helioterme si sarate, bai calde cu apa minerala, in cazi si bazine, aplicatii cu namol cald, instalatii pentru tratamente ginecologice cu apa minerala si namol, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, kinetoterapie, bazine pentru hidrokinetoterapie, cura de teren.

Indicatii terapeutice: afectiuni ginecologice (insuficiente ovariene, cervicite, metroanexite cronice, sterilitate secundara); afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze); afectiuni reumatismale injlamatorii (stari algice articulare); afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periatrita scapulohumeraIa); afectiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe articulatii, muschi sau oase, stari dupa fracturi, entorse, luxatii); afectiuni neurologice periferice (pareze usoare, sechele dupa polineuropatii, sechele dupa poliomielita); afectiuni asocillte (endocrine, cardiovasculare, nevroza astenica, afectiuni metabolice si de nutritie, boli profesionale).

Atractii turistice: Lacul Ursu (este cel mai solicitat in terapeutica, datorita fenomenului de heliotermie si concentrarii de saruri), Baile Ghera (care vaiorifica apele sarate bogate in substante cu proprietati hormonale, ale unor izvoare din apropiere), Muntele de sare (declarat rezervatie naturala impreuna cu Lacul Ursu si padurea de stejar din jur), Valea Paraului Sarat, Valea Alunisului, Popasul Stana de Vale, Hanul turistic Ursul Negru, Praid (statiune balneoclimaterica sezoniera), Ghindari (aici se afla o topitorie de in si o reprezentativa biserica medievala, monument de arhitectura), Muntii Gurghiu.

Capacitati de cazare:

Hotel 'Alunis' **

Hotel 'Bradet' **

Hotel 'Caprioara' **

Hotel 'Edelweiss'***

Hotel 'Faget' **

Hotel 'Sovata' ***

Vile

Cabane

Popasuri (campinguri)

5.1.9. Vatra Dornei

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, in judetul Suceava

Altitudine 808 m

Asezare. Statiunea este situata In nordul tarii, la confluenta raurilor Doma si Bistrita, In una dintre cele mai frumoase depresiuni din Carpatii Orientali, numita si 'Tara Domelor', la o distanta de 40 km de Campulung Moldovenesc, 110 km de Suceava si 83 km de Bistrita.

Cai de acces:

rutiere: Bucuresti-Focsani pe E2, Focsani-Bacau-Piatra Neamt-Poiana Teiului pe DN 15 si Poiana Teiului-Brosteni-Vatra Domei pe DN 17; Bucuresti-Focsani­Falticeni-Suceava pe E20 si Suceava-Campulung Moldovenesc-Vatra Domei pe DN 17;

feroviare: Gara Vatra Domei pe linia Bucuresti-Suceava- Vatra Domei sau pe linia Cluj Napoca-Beclean-Vatra Domei.

Istoric. Situata pe o cale circulata transcarpatica, Vatra Domei s-a infiripat de timpuriu ca asezare, tinutul Domelor facand parte din 'ocolul Campulung Moldovenesc'. Catre finele sec. XVI, localitatea este bine conturata, dat fiind ca in 1650 era luata in evidenta domniei. Asezarea pe drumul amintit, construirea soselei Campulung Moldovenesc - Vatra Domei (1780-1785) - Poiana Stampei - Pasul Tihuta (1200 m) - Bistrita, in perioada 1780-1787, dar mai ales descoperirea si valorificarea apelor minerale au contribuit la dezvoltarea asezarii, declarata oras in anul 1909.

Clima. Vatra Domei are un climat continental de depresiune intramontana, cu veri racoroase si ierni friguroase. Temperatura medie anuala este de 5,2°C (media lunii iulie, 15,2°C, iar a lunii ianuarie, -60C), fiind mai scazuta decat In alte regiuni ale tarii situate la aceeasi altitudine. Precipitatiile Imegistreaza, In medie, 670-800 rom anual, numarul zilelor cu zapada ridicandu-se la peste 120 pe an. Nebulozitatea medie atinge in jur de 6,0-6,5 zecimi anual, lunile cele mai insorite fiind iulie, august si septembrie. Umiditatea relativa a aerului este mai ridicata in sezonul rece (noiembrie­februarie) si mai redusa la srarsitul primaverii si vara. Media presiunii atmosferice se situeaza la 693 rom. Muntii inconjuratori, acoperiti cu paduri de rasinoase, protejeaza statiunea de vanturi putemice.

Factori naturali terapeutici: ape minerale carbogazoase, feruginoase, slab bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone; namol de turba transportat de la Poiana Stampei si folosit la tratament atat sub forma de bai de namol, cat si la -impachetari; bioclimat montan cu caracter tonic stimulent.

Indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare (stari dupa infarct miocardic in stadiul de postconvalescenta, cardiopatia ischemica, insuficienta mitrala si aortica compensata, hipertensiunea arteriala, arteriopatii periferice prin ateroscleroza, varice); afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze); afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala); afectiuni porttraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, oase si articulatii, stari dupa entorse, luxatii, fracturi); afectiuni neurologice periferice si centrale (pareze usoare si sechele minore dupa polineuropatii; sechele tardive dupa hemipareze si dupa parapareze la 2 ani de la debut); afectiuni asociate (respiratorii, endocrine, afectiuni ale tubului digestiv, ginecologice, metabolice si de nutritie, nevroza astenica, boli profesionale).

Atractii turistice: Cazinoul, Expozitia de Arta Populara (cu sectia de stiintele naturii si de etnografie, are si exponate ale creatiei populare), telescaun pana la Dealu Negru, iaz pentru pescuit sportiv, Manastirile Bucovinei (Voronet, Putna, Arbore, Dragomima), sporturi de iarna (schi, sanius), excursiil a Lacu Rosu si Cheile Bicazului, Planetariul, Observatorul astronomic de la Suceava, Parcul orasului (50 ha), Muntele Runcu, Ciocanesti (renumit pentru casele cu fatade mestesugit lucrate, bogat omamentate cu motive geometrice si florale in culori maro deschis, negru si verde; covoare lucrate din lana), Cheile Zugreni (rezervatie geologica si floristica cuprinzand 100 ha), Poiana Stampei (unde se afla 100 ha de turba exploatata si folosita fie ca ingrasamant la sere sau pentru extragerea namolului terapeutic; aici este si cea mai mare rezervatie de turba din tara), muntii Rarau, Giumalau, Bistritei, Caliman, Suhard, Obcine.

Capacitati de cazare:

Hotel 'Bradul' ***

Hotel 'Calimani' ***

Hotel 'Carol' ***

Hotel 'Doma' *

Hotel 'In tus' **

Hotel 'Maestro' ***

Hotel 'Silva' **

Hotel 'Cembra' **, vile, Popas turistic 'Runc'

5.1.10. Buzias

Statiune balneocIimaterica permanenta, de interes general, In judetul Timis

Altitudine 128 m

Asezare. Statiunea este situata In sud-vestul tarii, la contactul campiei Timisului cu dealurile Poganisului, la sud desrasurandu-se podgoriile din dealul Silagiului. Statiunea este situata la o distanta de 25 lan de Lugoj si 34 lan de Timisoara.

Cai de acces. Buziasul este situat pe calea ferata Timisoara-Lugoj, la 37 si respectiv 28 lan, de aici ramificandu-se o alta cale ferata spre sudul Campiei Banatului (Gataia si Jamul Mare). Traversat de DJ 592, modernizat, orasul se afla la 34 lan de Timisoara si 26 lan de Lugoj.

Istoric. Atestat documentar In anul 1071, Buziasul apare In istorie mult mai devreme, In perimetrul sau fiind localizat castrul roman Ahibis sau Aizisis. Mentionat apoi In anul 1321 si In secolele urmatoare, Buziasul ramane o asezare rurala modesta, care se va dezvolta incepand cu anul 1811. Din acel an Incep cercetarile privind valoarea terapeutica a apelor minerale, In 1815 se organizeaza parcul, un an mai tarziu apar primele instalatii balneare, pentru ca In anul 1819 Buziasul sa fie declarat localitate balneara .. In anul 1884 aici a avut loc Congresul Medicilor si specialistilor In stiinte naturale, care a remarcat valoarea apelor minerale. A devenit oras In anul 1956.

Clima. Buziasul are un climat de carnpie, cu un caracter continental moderat, influentat de masele de aer de origine sudmediteraneana. Temperatura medie anuala este de cca II °C (media lunii iulie, 20,8°C, iar a lunii ianuarie, lOC). Precipitatiile, In general moderate, Inregistreaza o medie anuala de 650 mrn. Umiditatea relativa a aerului atinge o medie anuala de 75,5%. Nebulozitatea medie anuala se situeaza la 5,6 zecimi. Media presiunii atmosferice anuale este cuprinsa Intre 750-755 mm. Vanturi le predominante bat din directia sudica; primavara se simte, slab, foenul ce aduce aer uscat din sud-est.

Factori naturali terapeutici: ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodi ce, calcice, magneziene hipotone, cu o mineralizare totala de 2,0-6,6 gli (majoritatea acestora sunt folosite, In principal, In cura externa; apa minerala extrasa prin forajul Apemin se Imbuteliaza); mofeta de la sonda nr. 4; bioclimat sedativ de crutare, cu slabe influente excitante.

Posibilitati de tratament: aeroterapie, bai calde cu apa minerala carbogazoasa, mofete, buvete pentru cura interna, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, hidrokinetoterapie In bazin, inhaloterapie, cura de teren.

Indicatii terapeutice: afectiuni cardiovasculare (stari dupa infarct In stadiul de postconvalescenta, cardiopatia ischemica, insuficienta mitrala si aortica compensata, hipertensiunea arteriala, arteriopatii periferice prin ateroscleroza, varice); afectiuni reumatlsmale degeneratlve (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroze, poliartroze); afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze,

tendoperiostoze, periartrita scapulohumeraIa); afectiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, oase si articulatii, stari dupa entorse, luxatii si fracturi); afectiuni periferice si centrale (pareze usoare si sechele tardive dupa hemipareze si dupa pareze la doi ani de la debut); afectiuni asociate (afectiuni respiratorii, afectiuni endocrine, afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni ginecologice, afectiuni metabolice si de nutritie, nevroza astenica, boli profesionale).

AtractiLturistice: Expozitia de arta populara (amenajata In anul 1967, expune piese de port, de ceramica, din lemn, specifice satelor din jur), Colectia de arta populara 'Iuliana Folea- Troceanu (ale carui exponate au Inceput a fi adunate Inca din anul 1924, prezinta vizitatorului un bogat inventar textil, cu costume ce reflecta originalitatea creatiei populare a zonei), Padurea Dumbrava, muntii Banatului, muntii Poiana Rusca.

Capacitati de cazare:

1.Hotel 'Buzias' **

2.Hotel 'Parc' **

3.Hotel 'Timis' **

4.Hotel 'Silagin' *

5.Hotel 'Silvana' **

Vile

5.1.11. Calimanesti - Caciulata

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, In judetul Valcea

Altitudine 270·300 m

Asezare. Statiunea este asezata pe malul drept al raului Olt, la iesirea acestuia din Carpatii Meridionali, In depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la o distanta de 18 lan de Ramnicu Valcea, 81 lan de Sibiu si 198 lan de la Bucuresti.

Cai de acces:

rutiere: Bucuresti-Pitesti-Sibiu (DN 7); Craiova-Ramnicu Valcea (DN 65 C)­Calimanesti-Caciulata (DN 7); Targu Jiu-Ramnicu Valcea (DN 67)-Caciulata (DN 7);

feroviare: Bucuresti-Piatra Olt-Ramuicu Valcea- Calimanesti-Caciulata.

Istoric. Documentar, asezarea este mentionata la 20 mai 1388, Intr-un hrisov emis de Mircea cel Batran. Ceea ce a dus faima acestei localitati au fost izvoarele minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, calci ce, sodi ce, magneziene, hipotone. Intrebuintarea acestor ape are o istorie indelungata; cert este ca dacii si apoi romanii-dovada baile termale de la cadastrul Arutela (Bivolari), le-au folosit In scopuri curative. Construirea Bolnitei, langa manastirea monument istoric Cozia, Intre 1542­1543, de catre Radu Paisie In scopul Ingrijirii bolnavilor cu apele de aici marcheaza si Inceputurile primelor asezaminte balneare In aceste locuri. In anul 1883 localitatea intra In randul statiunilor balneare, iar in 1927 este declarata oras.

Clima. Climat continental de dealuri si coline, lipsit de contraste termice, caracteristic depresiunilor subcarpatice adaposti te. Temperatura medie anuala este de 9,8°C, In iulie media fiind ceva mai mica de 20°C, iar In ianuarie de -1 ,SoC -2°C. Nebulozitatea medie anuala este de 5,5 zecimi. Precipitatiile ating 750-800 mm anual. Umiditatea relativa a aerului atinge valori medii cuprinse Intre 60-80%. Statiunea este ferita de vanturi puternice.

Factori naturali terapeutici: ape minerale reci sau termale, provenite din izvoare, naturale si din sonde, avand concentratii si compozitii chimice variate ­clorosodice, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, sulfuroase, bromoiodurate; bioclimat de crutare.

Posibilitati de tratament: aerohelioterapie pe malul Oltului, bai calde cu apa minerala in cazi si bazine acoperite, buvete pentru cura interna cu ape minerale, instalatii pentru hidrotermoterapie, electroterapie, kinetoterapie, bazin descoperit cu apa minerala termala pentru hidrokinetoterapie, inhaloterapie, cura de teren.

Indicatii terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice, hipoacide, constipatia cronica, colite cronice); afectiuni hepato-biliare (dischinezia biliara, colecistita cronica necaiculoasa sau calculoasa, tulburari dupa ficat operat ­colecistectomie, hepatia cronica, pancreatita cronica); afectiuni renale si ale cailor urinare (litiaza renala neoperata sau operata, litiaza cailor urinare, pielonefrita cronica, infectii urinare, glornerulonefrita cronica stabilizata); afectiuni metabolice si de nutritie (diabetul zaharat, stari de hiperuricemii, de hiperlicemii, obezitate); afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze); afectiuni reumatismale inflamatorii (stari alergice articulare dupa reumatism articular acut sau dupa infectii de focar); afectiuni reumatism ale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala); afectiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, oase si articulatii, stari dupa entorse, luxatii si fracturi); afectiuni neurologice periferice (pareze, stari dupa poliomielita); afectiuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii, microbiene sau virotice, astmul alergic, bronsitele si traheo­bronsitele cronice, bronsiectazia); afectiuni asociate (ginecologice, otorinolaringolo­gice, dermatologice, cardiovasculare, endocrine, nevroza astenica, boli profesionale).

Atractii turistice: Manastirea monument istoric si de arhitectura Cozia (ctitoria lui Mircea cel Batran, construita In perioada 1387-1388 si pictata Intre 1390­1391. Aici se afla mormantul lui Mircea cel Batran si al Tofanei, mama lui Mihai Viteazul), Poiana Bivolari (ruinele castrului roman Arutela), Pestera Muierii, Targui folcloric 'Cocosul de la Horezu', Casa memoriala Anton Paun, Podgoria Oragasani, Lacul de acumulare Vidra, Radacinesti (unde se afla ruinele unui castru roman si terme romane), muntii Capatanii, muntii Coziei.

Capacitati de cazare:

1.Hotel 'Caciulata'***         406 locuri

2.Hotel 'Central'*               306 locuri

3.Hotel 'Cozia'**                406 locuri

4.Hotel 'Cristal'**                 96 locuri

5.Hotel 'Oltul'**                 486 locuri

6.Hotel 'Traian'***              526 locuri

7.Hotel 'Valcea'*                268 locuri

8.Hotel 'Oltour'*'

9.Vile, popas turistic              3309 locuri

5.1.12. Govora

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, In judetul Valcea

Altitudine 360 ro

Asezare. Statiunea este situata in nord-estul Olteniei, intr-o depresiune subcarpatica, pe valea raului Hinta, inconjurata de dealuri acoperite de paduri de fag, stejar si brad, la distanta de 12 lan de gara Govora si 21 lan de Ramnicu Valcea.

Cai de acces:

- rutiere: Bucuresti-Pitesti (AI )-Ramnicu Valcea (ON 7) si Ramnicu Valcea-Baile Govora (DN 67);

- feroviare: Gara Govora sau Ramnicu Valcea pe linia Piatra Olt, apoi cursa auto pana in statiune.

Istoric. Despre aceste meleaguri gasim referiri intr-o danie facuta de Vlad CalugaruI, la 4 februarie 1488, unde mentioneaza ' ocina numita Hinta cu tot hotarul. .. '. Asezarea ar fi evoluat destul de lent daca in preajma anului 1860 nu ar fi fost descoperite cu totul intamplator apele minerale. Primele analize chimice sunt facute in anul 1884 de A. Bemard, iar apoi un studiu atent este facut de N. Popescu­Zorileanu, in 1846. Construirea primului stabiliment de bai in anul 1888 caruia ii urmeaza alte hoteluri, vile, captarea izvoarelor din perioada 1890- 1894, aduce dupa sine o hotarare guvernamentala prin care numele localitatii devme S !::le2. .. ' .~ Govora. Statiunea este locul unde ia fiinta primul laborator balnear din :ar2. :::: ~_ 1911, datorita doctorului H. Botescu. Localitatea este declarata oras in anul 192;.

Clima. Baile Govora au un climat continental moderat de coline, caracterizat prin veri racoroase si ierni blande. Temperatura medie anuala este de cea 9'C (media lunii iulie, 19'C, iar a lunii ianuarie, -3'C). Precipitatiile medii anuale inregistreaza 840 mrn, cu un minim in luna septembrie. Umiditatea relativa a aerului se situeaza la 60-70% in sezonul cald si 70-80% in cel rece. Presiunea atmosferica oscileaza intre 730-735 mrn. Atmosfera din zona contine o cantitate redusa de polenuri alergogene, fiind prielnica persoanelor cu afectiuni respiratorii superioare, ori cu stari de surmenaj sau debilitate. Din cauza iodului din atmosfera, statiunea este contraindicata hipertiroidienilor.

Factori naturali terapeutici: ape minerale cu concentratii si compozitii chimice variate, cuprinzand trei categorii: ape minerale c1orurate-sodice, iodurate, bromurate concentrate, ape minerale c10rurate sodice, sulfuroase concentrate si ape minerale sulfuroase, slab bicarbonatate hipotone; namol mineral sapropelic transportat de la Ocnele Mari; bioclimat de crutare.

Posibilitati de tratament: aeroterapie, bai calde cu ape minerale in cazi si bazine, instalatii pentru aplicatii de namol cald, instalatii pentru terapie respiratorie, pneumatoterapie, inhaloterapie, kinetoterapie respiratorie, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, hidrokinetoterapie, cura de teren.

Indicatii terapeutice: afectiuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii, persoane cu frecvente pneumopatii microbiene sau virotice, astmul alergic, bronsitele si traheobronsitele cronice, bronsiectazia, scleroenfizemul pulmonar); afectiuni otorinolaringologice (rinosinuzite cronice catarale si supurate); afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze); afectiuni reumatismale abar/iculare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala); afectiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, articulatii si oase, stari dupa entorse, luxatii si fracturi); afectiuni neurologice, periferice si centrale (pareze usoare si sechele minore dupa polineuropatii, stari dupa poliomielita, sechele tardive dupa hemipareze si dupa parapareze la 2 ani de la debut); afectiuni asociate (ginecologice, renale, digestive, cardiovasculare, endocrine, boli profesionale).

Atractii turistice: Colectia muzeala de istorie, etnografie si arta (unde sunt expuse unelte si ceramica neolitice, obiecte din perioada daco-romana, ceramica autohtona, o bogata si valoroasa colectie de carte veche romaneasca ce reliefeaza activitatea tiparnitei de la Govora-centru tipografic din 1637), Complexul arhitectonic si istoric Govora, Pestera Muierii, Manastirea Cozia (ctitoria lui Mircea cel Batran, construita in perioada 1387-1388 si pictata intre 1390-1391. Aici se afla mormantullui Mircea cel Batran si al Tofanei, mama lui Mihai Viteazul), Pestera Polovragi, TarguI folcloric de ceramica de la Horezu, CuIele de la Maldarasti (colectie etnografica), Casa memoriala Anton Pann.

Capacitati de cazare:

Hotel 'Govora' * Hotel 'Oltenia' ** Hotel 'Palaee' ** Hotel 'Parc' **

Vile, han, Popasul turistic 'Silva'

5.1.13. Baile Olanesti

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, in judetul Valcea

Altitudine 450 m

Asezare. Statiunea este situata in nord-estul Olteniei, pe valea rau lui Olanesti, fiind inconjurata de dealuri inalte acoperite de paduri de fag si stejar care ii Iasa loc deschis spre sud.

Cai de acces:

rutiere: Bucuresti-Ramnicu Valcea pe E 7 si Ramnicu Valcea-Baile OIanesti pe DN 64 A; Sibiu-Ramnicu Valcea pe E 7 si Ramnicu Valcea-Baile Olanesti pe DN 64 A;

feroviare: Gara Ramnicu Valcea pe linia Piatra Olt si cursa auto pana in statiune (18 lan).

Istoric. Prima mentiune documentara a localitatii dateaza din 1527, iar despre apele sale curative, din 1760. Evolutia asezarii se impleteste cu cresterea faimei apelor sale minerale. Primele analize chimice ale apelor de aici sunt efectuate in 1829-1830, la inceputul sec. XIX statiunea fiind deja frecventata in mod curent in sezonul cald: in 1862 erau cunoscute 18 izvoare minerale. Un moment semnificativ il constituie anul 1922, cand incepe captarea a 22 de surse minerale de catre o firma vieneza renumita, care facuse aceleasi operatiuni si la Karlovy Vary. Localitatea va fi declarata oras abia in anul 1950, iar adevarata vocatie balneoclimaterica se va implini numai In ultimele decenii.

Clima. Baile OIanesti au un climat continental de dealuri, cu veri racoroase si ierni blande. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,2°C, iar a lunii ianuarie de

-2,5°C. Precipitatiile Inregistreaza o medie anuala de 750-800 mrn. Umiditatea relativa a aerului atinge valori de 60% In lunile iulie-august si peste 80% In decembrie­ianuarie. Nebulozitatea, relativ redusa, se situeaza la o medie anuala de 5,5 zecimi. Media presiunii atmosferice anuale este Injur de 740 mm. Vanturile dominante bat din directiile sud (in timpul iernii) si nord (vara). Briza de munte Improspateaza continuu atmosfera.

Factori naturali terapeutici: ape minerale sulfuroase, clorurate, slab iodurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, unele oligominerale, altele hipotone sau izotone provenite din izvoare naturale si folosite, in principal, in cura interna; ape minerale hipertone, sulfuroase, clorurate, sodice provenite si din foraje, utilizate In cura externa; bioclimat sedativ-indiferent (de crutare) caracterizat prin solicitarea foarte slaba a sistemului nervos central si vegetativ, precum si a glandelor cu secretie interna, ceea ce favorizeaza o rapida aclimatizare a curantilor veniti la tratament.

Posibilitati de tratament: bai calde cu ape minerale, in cazi, buvete pentru cura interna, crenoterapie, instalatii pentru hidrotermoterapie, electroterapie, cura de teren.

Indicatii terapeutice: afectiuni renale si ale cailor urinare (litiaza renala neoperata sau operata, litiaza cailor urinare, pielonefrita cronica, glomerulonefrita cronica); afectiuni ale tubului digesdv (gastrite cronice hipoacide, constipatia cronica, colite cronice); afectiuni hepato-biliare (dischinezia biliara, colecistita cronica necalculoasa sau calculoasa, tulburari dupa ficat operat - colecistectomie, hepatita cronica, pancreatita cronica); afectiuni respiratorii (persoane expuse la noxe profesionale, persoane cu frecvente pneumopatii microbiene sau virotice, astmul alergic, bronsitele si traheobronsitele cronice, bronsiectazia); afectiuni metabolice si de nutritie (diabetul zaharat, stari de hiperuricemii, de hiperlicemii, obezi tate); afectiuni O.R.L (laringitele cronice, alergia nazo-sinusala); afectiuni dermatologice (psoriazis, ichtioze incipiente, keratodermii, eczeme si urticarii cronice, neurodennite, dermatite seboreice, acnee, piodermite); afectiuni asociate (afectiuni reumatismale degenerative si abarticulare, afectiuni endocrine, nevroza astenica, boli profesionale).

Atractii turistice: Biserica (monument istoric si de arhitectura populara, din lemn, construita In 1746 la Albac, adusa In 1907 la Steranesti (Arges) si mutata la OIanesti In 1958), Comanca (aici se afla o biserica monument istoric si de arhitectura din 1736 dar si un frumos popas turistic), Pietrisu (biserica monument istoric din 1718), Gurguiata (biserica monument istoric din 1784), Cheia (biserica monument istoric din 1772), Piatra Scrisa, Lacul Frumos (mlastina eutrora In care a fost identificata planta camivora Drosera rotundifolia, Pestera Pescarului de pe raul Tisa, Cheile de la obarsia Vaii Cheia, Muntii Capatanii, Schitul Iezer (monument istoric de arhitectura din 1495), Manastirea Cozia (ctitoria lui Mircea cel Batran, construita In perioada 1387-1388 si pictata Intre 1390-1391. Aici se afla monnantullui Mircea cel Batran si al Tofanei, mama lui Mihai Viteazul), Pestera Polovragi, Pestera Muierii, statiunea Voineasa.

Capacitati de cazare:

1.Hotel 'Alice'***

2.Hotel 'E1isabeta'**

3.Hotel 'Livadia'**

4.Hotel 'Nina'***

5.Hotel '01anesti'**

6.Hotel 'Parang'**

7.Hotel 'Podium'***

8.Hotel 'Stogu'**

9.Hotel 'Suprem'***

10.Hotel 'Tisa'**

11.Hotel '1 Mai**

Vile Popasul turistic 'OIanesti'

Nr.

Statiunea

Judetul

Nr.

Nr.

Nr.

Nr.locuri

Rang dupa

crt.

unitati

camere

locuri

permanente

nr.locuri

1

Predeal

Brasov

110

1.772

4.736

3.787

1

2

Poiana Brasov

Brasov

29

1.344

2.779

2.779

4

3

Busteni

Prahova

127

1.000

3.127

2.107

3

4

Sinaia

Prahova

96

2.099

4.645

4.439

2

5

Paltinis

Sibiu

15

264

496

392

6

6

Durau

Neamt

11

411

843

843

5

5.2.1. Predeal

Complex turistic montan, de odihna, de interes general, cu functionare permanenta, in judetul Brasov

Altitudine 1 000 - 1 600 m

Asezare. Predealul este una dintre cele mai renumite statiuni climaterice si turistice din Carpati, asezat in partea de sud a judetului Brasov, in zona de obarsie a Prahovei, pe cumpana de ape dintre raul amintit si Timis, strajuit de culmile muntilor Postavaru (1799 m) si Piatra Mare (1843 m) in nord, Baiului (Garbova) in est si sud­est, Bucegi in sud-vest. La sud de aceste ultime doua masive se contureaza CIabucetele Predeal ului.

Orasul este situat la cea mai mare altitudine din Carpatii Romaniei (intre 1000-1600 m).

Cai de acces. Statiunea se afla pe o axa de circulatie feroviara si rutiera extrem de importanta care uneste Bucurestiul cu Brasovul peste Pasul Predeal (1032 m); se gaseste la o distanta de 140 lan pe calea ferata fata de Bucuresti, si 144 lan de acelasi oras pe DN I (E 60), la 26 lan si, respectiv, 24 lan de Brasov, la 81 lan si 78 lan de Ploiesti, la II lan si 10 lan de Busteni, la 19 lan de Sinaia, la 7 lan si 56 lan de Azuga, 10 lan si 5 lan de Timisu de Sus si la 15 lan si 12 lan de Timisu de Jos.

Aeroportul international Otopeni se afla la 123 lan, iar cel national, de la Baneasa, la 136 lan. Distanta fata de Bucuresti este de 143 lan.

Cel mai apropiat punct de frontiera se afla la Giurgiu, la 207 lan (rutier si feroviar).

Istoric. Aparitia sa se datoreaza manastirii Predeal; dupa anul 1700 au fost ridicate mai multe hanuri, localitatea fiind mentionata documentar in anul 1805; din anul 1946 a devenit oras, incluzand si localitatile Paraul Rece, Timisul de Sus, Timisul de Jos.

Relief. Principalele inaltimi depasesc frecvent 110D-1700 m, fiind reprezentate prin: Muntii Baiului - vf. Cocosului (1478m), CIabucetul Azuga (1586m); Muntii Bucegi - Culmea Vladetul (l21Om), vf. Morarului (1 I 94m), Muchia Fitifoiu (1292m), Clabucetul Baiului (l137m), Muchia Bradetului (1219m); Muntele Postavaru - la nord, cu vf. Musuroiu (106Im), Dealul Carbunarea (1IIm); Muntele Piatra Mare - la nord-est, cu vf. Piatra Mare (l843m), Culmile montane secundare care se gasesc in apropierea statiunii au altitudini cuprinse intre 1150 - 1600m si sunt reprezentate de: Muntii Baiului -Muchia Susai (1300m), Clabucet Plecare (130Im), Clabucetul Taurului (1520m); acestea coboara cu pante largi, prelungi catre statiune, fiind acoperite de paduri; Muntele Bucegi - cu vf. Galma Mare (l293m) si Galma Mica (1 I 73m), Muntele Piatra Mare - cu Muntele Pietricica (1417m), Saua Pietricica (l249m), Muntele Cioplea (l230m). Monotonia peisajului oferit de aceste culmi mai putin inalte este rupta de relieful specific - lapiezuri, rupturi de panta, pesteri, doline, chei etc. - al Postavarului.

Clima. Se remarca o nebulozitate mai redusa vara si mai pronuntata iarna; numarul mediu al zilelor de vara este de 25-30 cu temperaturi medii de Il-12°C, iernile fiind prelungi te, fapt care atesta existenta unor conditii bune de practicare a sporturilor de iarna; ninsorile cad in octombrie-aprilie, dar uneori si in luna mai (1-5 mai). Grosimea stratului de zapada este in medie de 40-60 cm, iar durata acestuia variaza intre 90 si 130 de zile. Fenomenul de producere a avalanse10r este practic inexistent, iar aerul este foarte curat si puternic ionizat, favorabil relaxarii si tratamentelor antistress.

Factori naturali: climat de munti mijlocii tonic-stimulent.

Pajistile si padurile din jur cuprind o mare varietate de specii floristice, unele

ocrotite prin lege si intregesc valoarea peisajului.

Obiective turistice:

Monumentul Eroilor situat in Piata Garii construit din bronz si piatra de sculptorul C. Baraschi, in memoria eroilor cazuti in luptele pentru apararea Garii Predeal in anul 1916;

Monumentul inginerului Carol Gartner - intemeietorul soselei Predeal­Brasov, costruit in anul 1852;

Manastirea Predeal- sec. XVIII. Pictura apartine lui Nicolae Zugravu; Biserica Nasterea Maicii Domnului - ridicata in perioada 1835-1841, repictata in 1960-1961 de catre Iosif Vasu;

Prima Scoala din Predeal - a functionat initial in chiliile Manastirii, de la 1870 iar in 1873 Pantelimon Vidrighinescu a construit o cladire noua din piatra si caramida;

Cascada si canionul ,,7 Scari' - 120 m diferenta de nivel, a doua ca lungime din Europa, dar prima din punctul de vedere al pitorescului, formata din 7 cascade succesive (in masivul Piatra Mare);

Cascada Tamina - 30 m diferenta de nivel, situata in masivul Piatra Mare; Pestera de gheata - accesibila turistilor, cca. 30 m, situata in masivul Piatra Mare;

Cascada 'Dracului' - situata pe Valea Dracului din masivul Piatra Mare; Gradina Zoologica 'Dambu Morii-Noua' situata in vecinatatea bazei de agrement Noua (lac cu ambarcatiuni, terenuri de tenis si baschet).

Dotarile pentru sporturi de iarna sunt reprezentate de 9 partii de schi de diferite grade de dificultate, de sase teleferice (2 telescaune si 4 teleschiuri, inclusiv in Paraul Rece), o partie de sanius, un patinoar descoperit, scoli de schi, centre de inchiriere material sportiv.

Agrementul in statiune este completat de club, biblioteca, discoteca, piscina acoperita la hotelul Orizont, precum si de numeroasele posibilitati de drumetie montana.

Circulatia turistica in Predeal a inregistrat in ultimii ani o scadere, ajungand in prezent la circa 120 de mii de turisti pe an, cU 359-400 de mii de 1nnoptari; turistii straini detin ponderi scazute, de 3-4 procente; sejurul mediu este de asemenea relativ scazut, ceea ce inseamna ca statiunea Predeal nu are o oferta suficient de competitiva, capabila sa determine turistii sa-si petreaca mai mult timp in statiune, dar si faptul ca aceasta este preferata mai mult In week-end, cu precadere de catre turistii bucuresteni'.

Cu toate neajunsurile legate de insuficienta valorificare a potentialului bogat de care dispune, statiunea Predeal are reale perspective de dezvoltare, atat pentru odihna si agrement, cat mai ales pentru practicarea sporturilor de iarna.

Oferta de cazare si masa este bogata si relativ diversificata, concentrata mai ales in vile de diferite categorii de confort si hoteluri bine incadrate in arhitectura localitatii si In peisaj.

Capacitati de cazare:

1.Hotel 'Belvedere' (Cioplea) ***

2.Hotel 'Bulevard'*

3.Hotel 'Cannen-Ana International' **

4.Hotel 'Carpati'**

5.Hotel 'Caprioara' **

6.Hotel 'Cirus'*

7.Hotel 'Dragului'***

8.Hotel 'Eden'***

9.Hotel 'Fulg de Nea' **

10.Hotel 'Geisser' ***

11.Hotel 'Meteor' **

12.Hotel 'Orizont'***

13.Hotel 'Porumbita' **

14.Hotel 'Predeal'**

15.Hotel 'Premier' *** (Clabucet Sosire)

16.Hotel 'Robinson'**

17.Hotel 'Rozmarin'* * *

18.Hotel 'Timis' **

19.Hotel 'Trei Brazi' ***

20.Motel 'Casa Ana' **

21.Cabana 'Cioplea' **

22.Cabana 'CIabucet Sosire' ***

23.Cabana 'Garbova' *

24.Cabana 'Poiana Secui lor' *

25.Cabana 'Susai' *

26.Cabana 'Vanatorilor' ***

Vile

5.2.2. Poiana Brasov

Complex turistic montan, de odihna, de interes general, cu functionare permanenta, In judetul Brasov

Altitudine 950-1050 m

Asezare. Statiunea cea mai moderna si mai solicitata face parte din teritoriu) administrativ al municipiului Brasov, In judetul omonim. Prima cabana a fost construita la Inceputul secolului nostru (1907), pe locul denumit Poiana de Jos, iar In 1909 se desrasoara primul concurs intern de schi.

Cai de acces. Aceasta perla a turismului montan, renumita mai ales pentru sporturile de iarna, se afla la 12 k:m de municipiul Brasov, pe un drum judetean modernizat care leaga orasul amintit de localitatea Rasnov, situate pe E 60 si respectiv DN 73 A (12 lan).

Statia CFR Brasov asigura un acces comod, ea fiind asezata pe traseul principalelor magistrale feroviare care leaga capitala de centrul, nordul si nord-vestul Romaniei, racordandu-se In acelasi timp si la punctele de frontiera de pe granita sudica (Giurgiu), vestica (Curtici) sau nord-vestica (Episcopia Bihorului).

Distanta fata de cel mai apropiat aeroport - Sibiu - este de 151 lan, iar fata de aeroportul international Otopeni, de 164 lan.

Distanta fata de capitala este de 184 lan.

Prin pozitia sa, in zona centrala a tarii, statiunea Poiana Brasov se afla la distante apreciabile de punctele de frontiera (peste 250 lan).

Relief. Statiunea se gaseste la poalele Muntilor Postavaru, la est si ale Muntilor Poienii Brasovului, la vest, pe un platou intins, larg ondulat cu altitudini cuprinse intre 950-1 050m.

Culmile montane secundare care se gasesc in apropierea statiunii au altitudini cuprinse Intre 1450-1000m - Pisiac, Poiana Ursului, Prapastia Lupului, Muchia Groapa Lunga, Poiana Ruia; exceptie fac vf. Postavaru (1799m), Muchia Cheii, Stejarisul, Tampa, etc. Prezenta calcarelor, a gresiilor si conglomeratelor confera Muntilor Postavaru peisaje deosebite. Versantul vestic care domina statiunea este mai inclinat, cu numeroase partii, este mai slab fragmentat si prezinta unele trepte cu pante reduse.

Clima. Climatul general este temperat continental cu influente mai reci si umede ca urmare diversitatii circulatiei maselor de aer. Astfel se remarca confluenta maselor de aer umed din vest si nord-vest cu cele continentale din est si explica existenta unui climat alpin si montan.

Aceasta se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:

. . durata de stralucire a soarelui de 1800 ore in medie pe an;

·temperatura medie anuala de 0-2°C la altitudini Inalte, iar In statiune de 4­6°C;

·numarul mediu al zilelor de vara de 30-40 in zona inalta si 50-60 in zonele mai joase, iar al celor de iarna de 70-120, ceea ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna;

·numarul mediu al zilelor cu ninsoare de 120 (In octombrie-aprilie si chiar mai), grosimea stratului de zapada fiind de circa 40 cm la srarsitul lunii februarie; durata stratului de zapada oscileaza Intre 100-120 zile In apropierea statiunii, iar In statiune de 90-110 zile;

·lipsa vanturilor, datorita modului de dispunere a statiunii; In anotimpul cald sunt frecvente brizele de munte si de vale;

·fenomenul de producere a avalanselor In perimetrul statiunii este inexistent.

Factori naturali: climat de munti mijlocii tonic-stimulent.

Flora. Alternanta pajistilor (avand o mare diversitate floristica) cu padurile de conifere sau foioase imprima zonei o atractivitate deosebita. Alte resurse turistice sunt rezervatia si parcul natural Tampa, rezervatia Stejarisul Mare din nord-vestul muntilor Postavaru, rezervati a peisagistica Postavaru-cu1mea principala. Acestora li se adauga numeroasele obiective turistice antropice ale orasului Brasov, unul din cele mal atractive din tara.

Statiunea Poiana Brasov dispune de echipamente turistice variate, detinand o oferta turistica bogata si competitiva, pentru diverse segmente de piata. Serviciile oferite sunt in general de buna calitate, ea detasandu-se astfel de celelalte statiuni montane din tara noastra.

Profilul statiunii este turismul pentru practicarea sporturilor de iarna; de aceea, agrementul se bazeaza pe existenta partiilor de schi am~najate (in numar de 13), deservite de 10 instalatii de transport pe cablu (2 teleferice, o telegondola, 7 teleschiuri).

In afara acestor dotari, pentru sezonul de iarna, statiunea dispune si de un patinoar in aer liber, de partii de sanius, de cateva trasee de schi fond in imprejurimi (marcate), precum si de scoala de schi. Ca activitati 'apres-ski' sau pentru sezonul estival, Poiana Brasov ofera numeroase posibilitati: piscine acoperite, saune, cluburi de noapte, restaurante cu programe artisrice, o stana turistica, bowling, hidrobiciclete pentru plimbari pe lac, etc. Statiunea este un punct de plecare spre numeroase trasee in Muntii Postavaru sau Bucegi, iar excursiile oferite in statiune au ca destinatii Castelul Bran, satele turistice Bran, Moeciu, Sirnea, cetatile fortificate Prejmer si Harman, etc.

Circulatia turistica in statiune, la nivelul ultimilor ani, a inregistrat 100-120 de mii de turisti annual, cu circa 400 de mii de innoptari, turistii straini reprezentand 28-35%. Nivelul acestor indicatori reflecta, o data in plus, calitatea activitatii turistice a statiunii, comparativ cu celelalte, precum si efortul sustinut de promovare a ofertei statiunii pe pietele externe. Turistii straini provin mai ales din Israel, Marea Britanie, Germania, Franta si alte tari' .

. Chiar daca Poiana Brasov si-a dovedit forta competitiva pe piata interna ca si pe cea externa, posibilitatile sale de dezvoltare nu sunt epuizate, iar necesitatea diversificarii si cresterii calitatii ofertei este reala.

Capacitati de cazare:

1.Complex 'Alpin'***

2.Complex 'Alunis-Ruia'****

3.Complex 'Bradu!'***

4.Complex 'Caraiman'**

5.Complex 'Ciucas'**

6.Hotel 'Intim'**

7.Complex 'Piatra Mare'****

8.Complex 'Poiana'***

9.Hotel 'Poiana Ursului'*

10.Complex 'Sport'** *

11.Complex 'Soimul'**

12.Complex 'Teleferic'**

Vile

5.2.3. Busteni

Stiltiune balneoc/imaterica, de interes general, permanenta, In judetul Prahova

Altitudine 880-920 m

Asezare. Statiune balneoclimaterica In nord-vestul judetului Prahova, la poalele muntilor Bucegi, asezata pe Valea Prahovei si dezvoltata ,in mod deosebit, pe partea dreapta a raului. Primele case ale asezarii au aparut In jurul anului 1800, la confluenta Vaii Cerbului cu Valea Prahovei, pe locul denumit 'La Busteni'. Ea a fost declarata oras in anul 1946, iar astazi include si localitatea Poiana Tapului.

Cai de.acces:

cu mijloace rutiere pe DN I (E 60: Constanta-Bucuresti-Brasov-Cluj-Bors), la 131 lan de Bucuresti si 40 lan de Brasov;

cu trenul pe magistrala Bucuresti-Brasov la statia Busteni. El este o importanta statie CFR de pe magistralele feroviare care leaga capitala cu centrul, nordul, sau nord-vestul tarii, parti ale magistralelor europene care unesc sud-estul Europei cu Occidentul.

Aeroportul international Otopeni se afla la III lan, iar cel national de la Baneasa la 124 lan.

Cel mai apropiat punct de frontiera este cel de la Giurgiu, la 195 lan (rutier si feroviar).

Relief. Principalele inaltimi depasesc frecvent 1700-2000m, fiind reprezentate prin: Muntii Baiului - vf. Baiului (1826m), vf. Baiului Mare (1 895m); Muntii Bucegi - Muntele Obarsia (2005m), Piciorul Babelor cu VF. Baba Mare (2292m), Muntele Cocora (2 I 69m), Muntele Laptici (2180m), Piatra Arsa (210Im), vf. Jepii Mari (2071m). Toate aceste inaltimi includ roci calcaroase si conglomerate care dau un relief aparte, dominat de abrubturi, chei (Ialomitei, Zanoagei), pesteri (Ialomitei), etc. Culmile montane secundare, care se gasesc in apropierea statiunii, au altitudini mai reduse (l450-1800m) si ofera un peisaj mai uniform, chiar monoton.

Clima. Climatul general este temperat continental cu influente mai rect Si umede; climatul predominant este cel alpin si montan. Acesta se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, de interes pentru dezvoltarea turismului;

·Durata de stralucire a soarelui de 1900 ore In medie pe an;

·Temperatura medie multi anuala de -4 - -5°C la altitudini Inalte, iar In statiune de 6°C;

·Numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 200 pentru vf. Omu (2507m) si de 80 In statiune; grosimea cea mai mare a stratului de zapada este de 30-40 cm In prima decada a lunii februarie, iar durata stratului de zapada oscileaza Intre 120-140 zile pe culmile montane din apropierea stati unii, iar in statiune de 90-100 zile;

·Vanturile relativ puternice la altitudinile de peste 1700 m;

·Fenomenul de producere a avalanselor este frecvent pe anumite areale din apropierea statiunii; astfel, se produc avalanse sub vr Costila, Obarsia, Morarului, Barna Mare si Mica de pe Caraiman, pe versantii Vaii Cerbului, in bazinul superior al Urlatoarei, Jepilor, toate din Muntii Bucegi; in Muntii Baiului pantele prelungi ale culmilor secundare nu favorizeaza producerea lor.

Factori naturali: climat de culoar montan, tonic-stimulent, izvoare cu apa minerala, clorurata, iodurata, bicarbonatata, sodi ca, calcica, magneziana, hipotona (fond balnear de rezerva).

Posibilitati de tratament: aerohelioterapie, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, masaj.

Vegetatie. Atractivitatea stati unii este oferita si de prezenta unei vegetatii deosebit de interesante in Masivul Bucegi, cuprinzand numeroase specii rare si ocrotite (cum ar fi floarea de colt, garofita, piciorul cocosului de munte, iedera alba, smardarul sau rhododendronul, laricea, etc.). Alternanta padurilor de conifere sau

> foioase cu pajistile inflorite, regasita pe traseele montane, confera peisajului un farmec

.> ·deosebit.                                       .

Obiective turistice:

Biserica Domneasca (1899) ortodoxa, ctitorie a Regelui Carol 1 si a Reginei Elisabeta, are icoane pictate de Gh. Tatarascu. Pictura originala din altar are acelasi autor ca si Manastirea Sinaia-Agnes Exner;

Muzeul 'Cezar Petrescu' - contine biblioteca personala a scriitorului (10 304 volume, majoritatea in limba franceza), lucrarile de arta ale sculptorului Oscar Han si picturi realizate de G. Loewental;

Crucea de pe muntele Caraiman -reprezinta spiritualitatea romaneasca a zonei, este situata pe Saua Mare a Caraimanului. A fost construita Intre 1916­1928 de catre Caile Ferate Romane cu o Inaltime de 33 m ce vegheaza orasul situat la poale;

Monumentul 'Ultima Grenada' - cIitorit In memoria eroilor din Primul Razboi Mondial cazuti la Busteni. Este amplasat chiar in dreptul statiei CFR.

Alte resurse turistice sunt Cascada Urlatoarea, rezervatia de narcise de pe muntele Cumpatu-Baiului, rezervatia Piatra Arsa, rezervatia botanica Babele, formatiunile eoliene Babele si Sfinxul din Bucegi.

Echipamentele de cazare si masa sunt integrate localitatii, predominand vilele turistice si unitatile de alimentatie mici, independente.

Oferta pentru practicarea sporturilor de iarna este modesta, incluzand doua linii de telecabina (prin care se face legatura cu Valea Ialomitei, la Pestera-Padina) si un teleschi, deservind patru partii.

Desi sunt situate la o distanta importanta, pot fi utilizate de catre turistii sositi in statiune si telescaunul, teleschiul si partia de la Azuga. De asemenea, pentru schi fond pot fi utilizate traseele Busteni - Gura Diham sau cele de pe platoul Bucegi.

Masivul Bucegi ofera poate celemaiinteresantetraseemontanedintara.de aceea posibilitatile de drumetie din statiunea Busteni sunt foarte numeroase; masivul este si un paradis al alpinistilor, dar si al cercetatori lor. Statiunea dispune de un parc, o sala de spectacole, o biblioteca, terenuri de sport (fotbal, tenis, handbal), o sala de sport (laga hotelul Silva).

Circulatia turistica, in scadere, la fel ca si in celelalte statiuni, a inregistrat in ultimii ani circa 90-100 mii turisti pe an, cu aprox. 20 mii de innoptari, turistii straini reprezentand 8-9 procente.·

Accesul foarte facil si potentialul turistic exceptional permit practicarea unei varietati de forme de turism - odihna si recreere, sporturi de iarna, drumetie, alpinism, escalada, speologie, turism de cunoastere, tranzit, turism pentru tineret, turism de sfarsit de saptamana, etc.

Capacitati de cazare:

Hotel 'Alexandros'···

Hotel 'Caraiman'·

Hotel 'Carmen'·

Hotel 'Margaritar'··

Hotel 'Silva'··

Vile, cabane

5.2.4. Sinaia

Statiune climaterica montana, de interes general, permanenta, in judetul Prahova

Altitudine 800-1000 m

Asezare. Sinaia este una dintre cele mai importante statiuni climaterice din Carpati, aflata in nord-vestul judetului Prahova, la poalele muntilor Bucegi, pe Valea Prahovei. Localitatea are o forma usor alungita si s-a dezvoltat in mod deosebit pe partea dreapta a Vaii Prahova, in amonte de confluenta cu raul Zgarbura, gasind parca un loc de destindere catre pantele domoale ale muntelui Furnica.

Istoric. Prima atestare documentara dateaza din anul 1690, odata cu ctitorirea manastirii Sinaia (1690-1695).

Initial, aici exista un mic sat - Izvorul, care mai apoi, din dorinta Regelui Carol 1, a devenit resedinta de vara a familiei regale prin realizarea ansamblului arhitectural Peles-Pelisor. Astfel, dezvoltarea localitatii dateaza din perioada anilor 1870-1875, devenind oras in 1880, cu denumirea actuala.

Cai de acces:

cu mijloace rutiere: pe DN 1 (E 60): Bucuresti-Sinaia 128 lan, Brasov-Sinaia 47 lan;

pe magistrala feroviara: Bucuresti-Brasov la statia Sinaia.

Aeroportul international Otopeni se afla la 103 lan de statiune pe E 60.

Distanta fata de Bucuresti este de 123 lan (E 60).

Relief. Principalele inaltimi depasesc frecvent 1700-2000 m, fiind reprezentate prin:

Muntii Baiului - vf. Dragan (1775 m), vf. Piscul Cainelui (1858 m), vf. Vomicul (1627 m), vf. Mierlei (1667 m), vf. Razoare (1640 m) - si Muntii Bucegi - Muntele Furnica (2003 m), Virful cu Dor (2003 m), Coltii lui Barbes (1775 m), Oboarele Vanturis (1942 m), Culmea Paduchiosul (1650 m). Majoritatea acestor inaltimi cuprind roci calcaroase si conglomerate care dau un relief aparte, dominat de abrupturi, chei, pesteri, etc. Culmile montane secundare care se gasesc in apropierea statiunii cu altitudini cuprinse intre 1450-1800 m ofera forme variate de peisaj: doline, vai stramte, chei, praguri, pesteri, de o atractivitate deosebita.

Clima. Climatul general este temperat continental cu influente mai reci si umede ca urmare a diversitatii circulatiei maselor de aer. Astfel se remarca confluenta maselor de aer umed din vest si nord-vest cu cele continentale din est, care explica existenta unui climat alpin si montan, cu aceleasi caracteristici ca cel al stati unii Busteni, cu mentiunea ca atat grosimea cat si durata stratului de zapada sunt mai mici, in schimb pericolul de producere a avalanselor este mai redus.

In perimetrul statiunii sunt prezente izvoare cu un anumit grad de rnineralizare - apele minerale sunt sulfuroase, bicarbonatate, cacice, magneziene, oligominerale utilizate in cura balneara, la Hotelul Paltinis. In Masivul Piscul Cainelui, in Valea Rea, exista cateva izvoare minerale care prin conducta sunt transportate pentru pavilionul de tratament balnear amintit.

Factori naturali: climat de culoar montan, tonic-stimulent, izvoare sulfuroase, oligominerale.

Posibilitati de tratament: aeroterapie, instalatii de hidrotermoterapie,

electroterapie, chinetoterapie, inhaloterapie, cura de teren.

Obiective turistice:

Muzeul Peles - este construit de Regele Carol I In anul 1883, si inaugurat ca resedinta regala de vara. Arhitectura exterioara este specifica Renasterii Germ~e cu elemente specifice chaletului elevetian. In interior se regasesc stilurile baroc, rococo, hispanomaur, predominant fiind cel al Renasterii Germane. Anul 1914 marcheaza trecerea castelului In patrimoniul muzeistic, odata cu moartea Regelui Carol L Castelul ofera astazi vizitatorului un prilej de imensa satisfactie artistica si culturala;

Manastirea Sinaia este ridicata in anul 1695 de Spatarul Mihai Cantacuzino, simbol In jurul caruia s-a ridicat si dezvoltat localitatea;

Muzeul Bucegi - construit in parcul orasului, ofera turistilor panorama faunei si florei muntilor Bucegi;

Muzeul George Enescu - este locul considerat de marele violonist cel mai propice pentru a aduce la bun srarsit compozitiile sale, si car~, acum, ca o amintire, ofera turistilor un concert de vioara, peste timpuri. In anul 1927, Yehudi Menuhin Isi perfectioneaza talentul de violonist alaturi de maestrul sau;

Cazinoul Sinaia - construit In anul 1912 dupa modelul Cazinoului din Monte Carlo, este un edificiu care la data construirii sale a creat faima statiunii. In prezent, edificiul este solicitat pentru desfasurarea unor Intalniri nationale si internationale.

Considerata 'perla' a Carpatilor romanesti, Sinaia beneficiaza de un cadru natural deosebit, de peisaje atractive, de un aer curat, puternic ozonat. Obiective turistice cum ar fi Cascada Vanturis, rezervatia de arini de munte din cartierul Cumpatul, rezervatia Pestera lui Bogdan, turbaria Laptici, Coltii lui Barbes cu stanjenelul de munte, rezervati a Baba din Vanturis, exemplarele de capra neagra si multe altele sunt foarte apreciate de turisti.

Echipamentele turistice ale statiunii sunt mai variate, In comparatie cu celelalte statiuni, si satisfac segmente diverse de turisti, chiar daca nivelul calitativ al acestora nu este intotdeauna la nivelul asteptarilor.

Dotarile pentru sporturi de iarna ofera mai multe posibilitati pentru turistii amatori de aceasta forma de agrement. Aici se afla o scoala pentru schi fond si alpin pentru adulti si copii, scoala de snowboard, mai multe partii de schi (circa 12), trasee amenajate pentru schi fond, teleferice (2 telecabine, 2 telescaune, 5 teleschiuri), partii de sanius, precum si o partie de bob (cu o lungime de 1500 m, diferenta de nivel 300 m, 13 viraje - una din cele mai bune din Europa, din punct de vedere al proiectului, nu si al starii actuale).

Statiunea mai dispune de un parc, cazinou, cluburi, trei terenuri de tenis, piscine acoperite la hotelurile Holiday Inn si International, sauna, sali de intretinere, sali de conferinte si altele, care completeaza oferta de agrement. De asemenea, traseele montane din jur atrag numerosi drumeti sau alpinisti, pentru care exista si cursuri de initiere.

Sinaia detine o circulatie turisti ca mai ampla decat Poiana Brasov sau Predeal, avand si o capacitate de cazare superioara, atat cantitativ cat si calitativ, celorlalte doua statiuni. In ultimii ani s-au inregistrat aprox. 200 de mii de turisti pe an, cu peste 600 de mii de innoptari; turistii straini au reprezentat 10-14 procente. Circulatia turistica in statiune ar putea fi mai mare, odata cu dezvoltarea domeniului schi abil (aglomerarea de pe partii fiind o 'caracteristica' a statiunii) si cu imbunatatirea calitatii ofertei in ansamblu'.

Capacitati de cazare:

Hotel 'Alpin - Cota 1400'**** 113 locuri

Hotel 'Caraiman'**             142 locuri

Hotel 'Economat' ***           65 locuri

Hotel 'Furnica'**                  66 locuri

Hotel 'Holiday Iun' (fost Mara) **** 248 locuri

Hotel 'International'****    355 locuri

Hotel 'Montana'**              349 locuri

Hotel 'Palace'****                         265 locuri

Hotel 'Paltinis'**               198 locuri

Hotel 'Sinaia'***                480 locuri

Hotel 'Stavilar' **                33 locuri

Hotel 'Tanti' **                   47 locuri

Vile, cabane, Hanul 'Vadu Cerbului' 2284 locuri

5.2.5. Paltinis

Complex turistic montan, de odihna, de interes general, cu functionare permanenta, in judetul Sibiu

Altitudine 1442 m

Asezare. Statiunea face parte din teritoriul administrativ al municipiului Sibiu, din judetul omonim, situat In partea centrala a Romaniei. Aceasta este statiunea montana la cea mai mare altitudine din tara. Primele cabane au fost construite Inca din anii 1892-1894.

Cai de acces. Statiunea este accesibila dinspre Sibiu, situat pe E 81 (Halmeu­Satu Mare - Cluj-Napoca - Sibiu - Pitesti) si E 68 (Nadlac - Arad - Deva - Sibiu ­Brasov), la 32 lan pe un drum judetean modernizat. Fata de Bucuresti se afla la o distanta de 310 lan (pe E 70 si E 81).

Municipiul Sibiu este In acelasi timp si statia CFR cea mai apropiata care deserveste statiunea, situat pe magistrala Bucuresti - Rm. Valcea - Sibiu - Deva (sau Cluj), care poate face legatura cu punctele de frontiera Giurgiu, In sud, si Curtici sau Episcopia Bihor In vest si nord-vest.

Aeroportul Sibiu asigura o cale rapida de acces dinspre capitala.

Relief. Statiunea se gaseste la poalele Muntilor Cindrel, care fac parte din Carpatii Meridionali, la o altitudine medie de 1400 m. Muntii Cindrel sunt reprezentati In apropierea localitatii de culmile montane: vf. Oncesti (! 713 m), Culmea Paltinis (1410 m), Culmea Poplaca (1447 m), de origine cristalina. In fata statiunii, despartite prin valea raului Daneasa, afluent al Raului Mare, se desfasoara culmile secundare ale Muntelui Batrana (1911 m) si larga poiana a stanei Gaujoara. Un element deosebit este dat de prezenta reliefului glaciar de pe versantul nordiC al culmii Serbota - Frumoasa - Cindrel, unde exista 4 circuri glaciare.

Alte atractii turistice sunt oferite de paraul Daneasa, afluent al Raului Mare, care la punctul 'La Pisc' formeaza Cheile Cibinului, de lacurile glaciare care se gasesc la altitudini de 1900 - 2000 m, In partea de sud a masivului Cindrel, reprezentate de:

Iezerul Mare, Iezerul Mic, Gropata, Iujbea Rasinarului; primele doua lacuri, alaturi de peisajele naturale de exceptie, fac parte din rezervatia Iezerele Cindrelului.

Vegetatia, bogata In paduri de foioase si rasinoase si In specii floristice de interes stiintific, precum si fondul cinegetic important Intregesc atractivitatea turistica a stati unii si a Imprejurimilor sale. Peisaje naturale deosebite sunt oferite si de traseele montane: Paltinis - Rasinari, peste dealul Valard; Paltinis - Sibiu, pe valea paraului Steza; Paltinis - Vf. Cindrel; Paltinis - Saua Batrana; Paltinis - Cabana Fantanele, pe poteca Calea Studentilor.

Clima. Climatul general este temperat continental cu influente mai reci si umede ca urmare a activitatii mai intense a maselor de aer nord-boreale si vestice. Altitudinile de relief mai Inalte (1800-2400 m), suprafata de desfasurare a muntilor explica existenta unui climat montan, cu temperatura medie anuala cuprinsa Intre 4 ­6°C la altitudini de peste 2000 m si 7 - 10 °c la altitudini de 1100-1200 m, cu o durata

77 locuri 239 locuri 180 locuri

496 locuri cazare

Cai de acces: Statiunea este situata pe drumul judetean care accede In DN 15 (Deda - Borsec - Poiana Teiului - Bicaz - Piatra Neamt - Bacau) spre nord (13 km) si in DN 12 C (Gheorghieni - Bicaz) spre sud (17 krn). Cea mai apropiata statie CFR este la Bicaz (17 krn), punctul terminus al liniei secundare Bacau - Piatra neamt ­Bicaz (86 krn), ramificatie a magistralei Bucuresti - Ploiesti - Suceava - Vicsani.

Aeroportul de la Bacau (103 krn) poate constitui o modalitate de acces rapida, dinspre capitala.

Punctele de frontiera cele mai apropiate sunt la Ungheni (176 krn), Siret (190 krn) si Albita (240 krn).

Fata de Bucuresti, distanta este de 392 krn (E 85, DN 15).

Relief. Statiunea se gaseste la poalele Muntilor Ceahlau, care fac parte din grupa centrala a Carpatilor Orientali, intr-o poiana Insorita, In partea de nord-vest a masivului; se afla la o altitudine medie de 780 m - 800 m, la 9 krn de lacul Izvoru Muntelui de pe Bicaz. Muntele Ceahlau include numeroase atractii turistice; culmi montane inalte, de peste 1800 m: Panaghia, Toaca, Lespezi, Batca lui Ghedeon, Ocolasu Mare - altitudine maxima 1907 m; abrupturi puternic dantelate si forme bizare - Turnurile Ocolasului Mare, Turnul lui Budu, Caciula Dorobantului, etc.; cascada Duruitoarea, In imediata apropiere a statiunii; intinse paduri de brad si foioase, care adapostesc un important fond cinegetic si numeroase specii floristice ocrotite; schitul Durau; ruinele Palatului Cnezilor (sec. XVII), cu biserica refacuta (1830 - 1838); In apropiere, lacul de acumulare Izvoru Muntelui (797 m alt.), Cheile Bicazului, etc. Muntele Ceahlau este declarat Parc National. Alte resurse turistice (schituri, biserici de lemn, muzee) sunt oferite de localitatile din apropiere - orasul Bicaz, satele Tarcau, Pangarati si altele. In fiecare an, in poiana de la Durau se desfasoara traditionala manifestare folclorica 'Sarbatoarea Muntelui Ceahlau' (a doua duminica a lunii august).

Clima. Climatul general este temperat continental cu influente mai reci si umede, dar predomina cel montan, cu caracteristicile specifice; prezinta interes persistenta si grosimea stratului de zapada (60-70 zile pe an, In perioada octombrie­aprilie, cu o grosime medie de 18-20 cm). Aerul este foarte curat, puternic ozonat, lipsit de poluare. Fenomenul de producere a avalanselor este mai rar, pe suprafetele foarte reduse, doar la altitudini de peste 1500 m, mai ales in perimetrul abrupturilor de pe culmile inalte.

Factori naturali: climat de munte, tonic-stimulent.

Baza de cazare a statiunii se compune din hoteluri si cabane situate pe culmile montane din apropiere; echipamentele de alimentatie sunt slab diversificate, fiind reprezentate numai de restaurante.

Statiunea dispune de o partie de schi si de o instalatie de teleschi cu o lungime de 400 metri si o capacitate de transport de 500 pers.lora. Exista Insa si unele partii neamenajate pe care se schiaza In prezent, cum ar fi Durau - statia Peco, Valea Morarului - Cascada Duruitoarea, Jgheabul lui Voda-Stanile Platou, Vechea partie parasita Durau, pentru avansati.

Desi conditiile climatice nu sunt la fel de favorizante ca si In alte statiuni, In Durau pot fi practicate sporturi de iarna In lunile ianuarie-martie; de asemenea, statiunea ofera posibilitatea dezvoltarii turismului de odihna, a drumetiei montane, a alpinism ului, a turismului cultural sau a celui stiintific:

Capacitati de cazare

Hotel 'Bradul'**

Hotel 'Cascada'**

Hotel 'Durau'***

Cabana 'Bistrita'**

Vile

Nr.

Nr. de

Nr. de

Numar

Nr. de locuri

Rang

Crt.

Statiunea

Judetul

unitati

camere

de locuri

permanente

dupa

col. 5

1.

Mamaia

Constanta

73

10427

27265

1 132

I

2.

Eforie Nord

Constanta

87

6582

18842

4765

2

3.

Eforie Sud

Constanta

169

4 IlO

II 707

320

5

4.

Costinesti

Constanta

84

2379

5804

-

8

5.

Neptun-Olimp

Constanta

98

8 101

18422

3523

3

6.

Jupiter

Constanta

16

3 108

8275

-

7

7.

Cap Aurora

Constanta

10

1403

2811

-

9

8.

Venus

Constanta

102

4334

10606

-

6

9.

Saturn

Constanta

65

5540

13 073

796

4

10.

Mangalia

Constanta

7

804

1 612

1 198

10

5.3.1. Mamaia

Statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes general, in judetul Constanta

Altitudine 6-8 m

Asezare. Statiune la litoralul Marii Negre, asezata intre mare si lacul Mamaia, la o distanta de 5 km nord de Constanta. Este cea mai mare statiune turistica din Romania fiind denumita 'Perla Marii Negre'. Primul stabiliment balnear dateaza din perioada 1906-1919, in prezent fiind una din cele mai frumoase statiuni maritime europene.

Cai de acces:

feroviare: gara Constanta (la circa 7 km de Mamaia), apoi cu troleibuzul pana in statiune;

rutiere: DN 2A, DN 39, DN 22 B, (E 60), (E 87);

aeriene: aeroport Mihail Kogalniceanu (la circa 25 lan de Mamaia), apoi cu autobuzul pana in statiune;

maritime: port Constanta.

Clima. Climat de litoral maritim. Temperatura medie anuala este de peste IloC (in iulie, mai mare de 22°C si in ianuarie de cca. 0,3°C). Vara, durata stralucirii soarelui este de 10-12 ore pe zi. Nebulozitatea este redusa vara (cca. 3,0 zecimi lunar), dar mai crescuta in timpul iernii (5,0-7,0 zecimi lunar). Precipitatu anuale, in jur de 380 nun. Briza marii improspateaza aerul incalzit, in timpul verii.

Factori naturali terapeutici: apa marii; bioclimat marin, bogat in aerosoli salini si in radiatie solara cu efect excitant - solicitant. Plaja stati unii, acoperita de un nisip fin, are o lungime de 8 km si o latime de 100-200 m.

Indicatiile curei climatice: hipotiroidism, timfatism, anemii secundare, rahitism, stari de debilitate, decalcijieri, unele dermatoze, unele afectiuni reumatisma/e. In statiune, pe malul marii, exista plaje amenajate pentru aerohelioterapie, talasoterapie, inhaloterapie (aerosoli marini), cura de teren (pe malul

marii).           .

Capacitati de cazare:

De-a lungul plajei, se insira elegante si cochete hoteluri, terenuri de sport, piscine in aer liber, discoteci, parcuri de agrement, teatrul de vara etc.

Exista multe posibilitati de practicare a sporturilor de apa si de invatare a yachtingului si a inolului, posibilitati de pescuit pe lacul Mamaia etc.

1.Hotel 'Albatros' ***

2.Hotel 'Alcor' ***

3.Hotel 'Ambasador' ***

4.Hotel 'Amiral' ***

5.Hotel 'Apollo' **

6.Hotel 'Astoria' **

7.Hotel 'Aurora' **

8.Hotel 'Bavaria Blu'

9.Hotel 'Bicaz' ***

10.Hotel 'Caraiman ]' ** II. Hotel 'Caraiman Il' ***

11.Hotel 'Central' ***

12.Hotel 'Comandor' ***

13.Hotel 'Condor' ***

14.Hotel 'Dacia' **

15.Hotel 'Delfin' *

16.Hotel 'Delta' **

17.Hotel 'Doina' **

18.Hotel 'Doma' ***

19.Hotel 'Dunarea' *.

20.Hotel 'Flora' **

21.Hotel 'Hefaistos' **

22.Hotel 'Histria' **

23.Hotel 'laki' (Bucuresti) ***

25.Hotel 'Jupiter' **

26.Hotel 'Lida' ***

27.Hotel 'Lotus' **

28.Hotel 'Majestic' ****

29.Hotel 'Mercur' **

30.Hotel 'Meridian' **

31.Hotel 'Metropol' **

32.Hotel 'Minerva' **

33.'Minihotel' *

34.Hotel 'Miorita' *

35.Hotel 'Modern' ****

36.Hotel 'National' **

37.Hotel 'Neptun' **

38.Hotel 'Orfeu' ***

39.Hotel 'Ovidiu' **

40.Hotel 'Palas' ****

41.Hotel 'Parc' ***

42.Hotel 'Patria' **

43.Hotel 'Pelican' ***

44.Hotel 'Perla' ****

45.Hotel 'Pescarus' *

46.Hotel 'Picadilly' ** 47 .. Hotel 'Promesse' ***

47.Hotel 'Rex' *****

48.Hotel 'Riviera' ***

49.Hotel 'Savoy' ***-

50.Hotel 'Seleet' *

51.Hotel 'Siret' **

52.Hotel 'Sulina' **

53.Hotel 'Tomis 1' *-

54.Hotel 'Tomis II' **

55.Hotel 'Unirea' **

56.Hotel 'Victoria' **

57.Hotel 'Vega' ****

58.Hotel 'Venus' **

59.Hotel 'Yunona' **

60.Camping 'Hanul Piratilor'***, Camping Mamaia, Camping Turist, Complex Turistic 'Casa dobrogeana' *, Popas turistic -*

62.Hotel- Pensiune 'Victory' ***,

Vile

5.3.2. Eforie Nord

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, In judetul Constanta

Altitudine 6-10 m

Asezare. Statiunea este situata pe litoralul Marii Negre, pe Iasia litorala dintre lacul Techirghiol si mare, la o distanta de 14 lan sud de Constanta.

Cai de acces. Localitatea se afla situata pe calea ferata si pe soseaua E 87, la 29 km de Mangalia si 2 km de Techirghiol.

Modalitati de acces:

aeriene: aeroportul international Mihail Kogalniceanu; feroviare: Constanta-Eforie Nord-Mangalia;

rutiere: E 87-DN 39, Vama-Mangalia-Eforie Nord-Constanta; maritime: portul Constanta.

Istoric. Aparitia orasului, a carui populatie era de 9 295 locuitori in 1995, este strans legata de calitatile terapeutice ale namolului Lacului Techirghiol. Astfel, primul stabiliment de bai de namol este amenajat de Horia spitalelor, la Horie Nord, in 1901; dupa primul razboi mondial se vor construi cateva vile, stabilimente de bai, hoteluri, intre care se remarca Belona (1934). Eforie Nord, care a apartinut de Techirghiol pana in 1933, primeste statut de oras, dupa care cunoaste cateva actiuni de dotari edilitare.

Clima. Climat de litoral maritim. Temperatura medie anuala este de 11,2 °C (in iulie temperaturile depasesc 22 °C, in ianuarie depasesc O°C). Iernile sunt blande, cu zapada putina. Vara, soarele straluceste 10-12 ore pe zi, totalizand in medie aproximativ 2 400 ore anual. Vanturi le sunt aproape permanente, cu viteza medie anuala de 4 mls, din directiile nord-est si vest. La tarm, se simt brize!e de mare si de uscat, cu viteza redusa. Precipitatiile anuale insumeaza in medie aproximativ 380 mm.

Factori naturali terapeutici: apa sarata concentrata a lacului Techirghiol; apa marii; namol sapropelic extras din lacul Techirgiol; bioclimat marin bogat in aerosoli salini si in radiatie solara, cu efect stimulant asupra organismului.

A doua statiune a litoralului (ca marime), Eforie Nord este renumita in toata Europa datOlita tratamentelor cu factorii naturali existenti aici. Cele doua baze de tratament cu functionare permanenta poseda instalatii pentru bai calde (cu apa sarata concentrata provenita din lacul Techirghiol sau din mare); instalatii pentru impachetari calde cu namol, instalatii pentru tratament ginecologie, cabinete pentru efectuarea de tratament cu Gerovital, Boicil si Pell-Amar.

Indicatii terapeutice: afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara); afectiuni reumatismale inflamatorii (stari alergice articulare dupa reumatism articular acut sau infectii de focar, spondilita anchilozanta, arlropatia psoriazica, poliartrita reumatoida); afectiuni reumatismale ·abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala); afectiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, tendoane, articulatii si oase, stari dupa entorse, luxatii si fracturi); afectiuni neurologice periferice (paralizii si pareze posttraumatice ale membrelor, polineuropatii dupa faza acuta, poliradiculonevrite in faza sechelara, sechele dupa poliomelita); afectiuni ale sistemului nervos central (parapareze sechelare dupa mielite la minimum 3 luni de la debut, parapareze dupa arahnoidite); afectiuni ginecologice (insuficienta ovariana, cervicite cronice, metroanexite cronice, sterilitate secundara, sechele dupa T.B.C. genital la 2-3 ani de la stabilizare); afectiuni dermatologice; afectiuni respiratorii; afectiuni asociate (otorinolaringologice, cardiovasculare, endocrine, metabolice si de nutritie, boli profesionale).

Farmecul marelui parc natural in care este situata statiunea, frumoasa plaja (3 lan lungime si Iatimi ce ajung la 100 m), terenurile de sport, piscinele, accesorii le pentru activitati nautice confera statiunii o atmosfera originala.

Capacitati de cazare:

1.Hotel 'Apollo' ***

2.Hotel 'Arges' *

3.Hotel 'Arta' *

4.Hotel 'Atlas' **

5.Hotel 'Azur' **

6.Hotel 'Balcani' *

7.Hotel 'Bega' **

8.Hotel 'Belona'

9.Hotel 'Bel vedere' **

10.Hotel 'Brad' ** Il. Hotel 'Bran' **

11.Hotel 'Bucegi' *

12.Hotel 'Carmen' **

13.Hotel 'Cascom' (Hefaistos) ***

14.Hotel 'Cema' *

15.Hotel 'Cormoran' ***

16.Hotel 'Cupidon' **

17.Hotel 'Decebal' **

18.Hotel 'Delfin' **

Hotel 'Diana' **

5.3.3. Eforie-Sud

Statiune balneoc/imaterica sezoniera, de interes general, In judetul Constanta

Altitudine 6-20 m

Asezare: Statiune pe litoralul Marii Negre, a carei minunata riviera coboara in trepte succesive spre plaja, lunga de aproximativ 2 lan, este situata la 18 lan sud de Constanta, 4 lan de Eforie Nord, 25 lan de Mangalia. Ea este asezata pe cordonul litoral si promontoriul calcaros de la nord de Dealul Tuzla, intre faleza marii si lacul Techirghiol.

Istoric. In Eforie Sud, hotelul Movila (statiunea se va numi un timp Baile Movila) va fi inaugurat in anul 1899, an in care incepe si constructia unui stabiliment de bai calde; din anul 1928 este declarata statiune balneara, Carmen Sylva, devenita oras in 1945.

Clima: Eforie Sud are un climat de litoral maritim. Temperatura medie anuala este de 11,2 °C (media lunii iulie este mai mare de 22°C, iar a lunii ianuarie depaseste cu putin O°e). Precipitatiile medii anuale ating 400 mm. Stralucirea soarelui inregistreaza vara 10-12 ore pe zi; nebulozitate redusa (3,0-4,0 zecimi). Vanturile dominante bat din directia nord-est. Local, se fac simtite brizele de mare si de uscat, cu viteze reduse.

Factorii naturali terapeutici: apa sarata concentrata a lacului Techirghiol, cu o mineralizare totala de 80gll; apa sarata a marii; bioclimatul marin, bogat in aerosoli salini si radiatie solara, cu efect solicitant asupra organismului.

Indicatii terapeutice: unele afectiuni reumatismale; unele dermatoze; hipotiroidism; limfatism; anemii secundare; rahitism; stari de debilitate; decalcifieri. Statiunea dispune, pe malul lacului Techirghiol, de o baza de tratament in aer liber, cu amenajari pentru aerohelioterapie, ungeri cu namol si bai in lac. Aici se afla un sanatoriu pentru copii, cu profil reumatologic (functionare permanenta) si altul cu profil de debilitate si rahitism (numai pe timpul verii).

Capacitati de cazare:

1.     Hotel 'Amw'g' .

2.     Hotel 'Ancora' **

3.     Hotel 'Bistrita' .. *

4.     Hotel 'Busola' *

5.     Hotel 'Capitol' ..

6.     Hotel 'Ciobanasul' .

7.     Hotel 'Cosmos' .. *

8.     Hotel 'Crisana' .

9.     Hotel 'Dumbrava' ..

10.Hotel 'Edmond' ... Il. Hotel 'Excelsior' ..

11. Hotel 'Fagaras' .

12. Hotel 'Flacara' .. *

14. Hotel 'Flamingo' **

15. Hotel 'Fortuna' *

16. Hotel 'Gloria' **

17. Hotel 'Genius'

18. Hotel 'Jiul' **

19. Hotel 'Magura' * *

20. Hotel 'Margaritar' **

21. Hotel 'Milcov' *

22. Hotel 'Mures' '

23. Hotel 'Oltenia' **

24. Hotel 'Oltetul' *

25. Hotel 'Orizont' *

26. Hotel 'Parc' *

27. Hotel 'Porumbita' '

28. Hotel 'Privighetoarea' **

29. Hotel 'Racketa' *

29. Hotel Pensiune 'Randunica' **

30. Hotel 'Riviera' **

31. Hotel 'Sanziana' '

32. Hotel 'Sirena' *

33. Hotel 'Suceava' **

34. Hotel 'Turist' *

35. Hotel 'Vanatorul' *

36. Hotel 'Vifor' **

37. Vila 'Vraja Marii' **

38. Pensiune 'Zorro' **, Camping HCosmos' *, Pensiuni, Vile, Hotel 'Diana' ***

5.3.4. Costinesti

Statiune balneocUmater/ca sezon/era, de interes general, In judetul Constanta

Altitudine 2-4 fi

Asezare. Statiunea este situata pe litoralul Marii Negre, la 9 km de Eforie Sud si 28 km de Constanta. Ea este denumita si 'Statiunea Tineretului'.

Clima. Climat de litoral maritim. Temperatura medie in cursul verii este de peste 20 °C (in iulie de peste 22 0C). Durata stralucirii soarelui este de 10-12 ore pe zi, In iulie si 10 ore pe zi, In august. Nebulozitate mica vara (3,0-4,0 zecimi). Precipitatii sub 400 mm anual. Vantul are viteze reduse. In zilele de vara se simte din plin briza marina.

Plaja Intinsa, cu nisip [ro, este orientata spre est, fiind expusa la soare tot timpul zilei (specific de care beneficiaza putine plaje din Europa).

Factori naturali terapeutici: apa marii; bioclimat marin, bogat in aerosoli salini si in radiatie solara cu efect excitant, nisipul plajei.

Indicatiile curei climatice: hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, stari _ de debilitate, decalcifieri, unele dermatoze, unele afectiuni reumatismale. In statiune, pe malul marii, exista plaje amenajate penhu aerohelioterapie si talasoterapie, inhaloterapie (aerosoli marini), cura de teren (pe malul marii).

Capacitati de cazare:

1.  Hotel 'Amiral' **

2. Hotel 'Azur' **

3. Hotel 'Forum' **

4. Pensiune vile 'Vox Amiral' ****, Baza turistica I'Costinesti' ***) Hotel 'Iunona' ***)

campinguri, casute,

vile, 'Hanul Ielelor'

5.3.5. Neptun-Olimp

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, situata in judetul Constanta

Altitudine 5-20 m

Asezare. Statiune balneoclimaterica situata la 6 km nord de Mangalia, pe pragul de nisip dintre mare si padurea Comorova, fiind o oaza de liniste si prospetime, o adevarata gradina a'litoralului romanesc (aici Intalnim paduri cu numeroase spec sudice),

Cai de acces:

feroviare: gara Mangalia, apoi cu autobuzul pana In statiune; rutiere: DN 39 (E 87);

aeriene: aeroportul Mihail Kogalniceanu, apoi cu autobuzul pana In statiune: maritime: port Constanta.

Clima. Neptun-Olimpul are un climat de litoral maritim, influentat vecinatatea padurii Comorova. Temperatura medie anuala este de Il ,2°C (media 1un iulie, 22°C, iar a lu~ii ianuarie, O°C). Precipitatiile, reduse, Inregistreaza o medie cea. 400 mrn anual. In timpul verii, durata de stralucire a soarelui atinge 12 ore pe zi.

Factori naturali terapeutici: apa marii, cu O mineralizare de 15,5 gll; minerala sulfuroasa, hipotermala; namolul sapropelic, extras si transportat de Techirghiol; bioclimatul marin, bogat In aerosoli salini si In radiatie solara, cu efi excitant - solicitant.

Indicatii terapeutice: afectiuni reumatismale degenerative (spondilo cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze); afectiuni reumatism inflamatorii (stari alergice articulare dupa reumatism articular acut sau iufectii focar, spondilita anchilozanta, poliartrita reumatoida stabilizata biologic sau activitate inflamatorie moderata sau dupa ioterventii ortopedico-chirurgicalc afectiuni reumatismale abaticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiosto periartrita scapulohumerala); afectuni posttraumatke (redoriartic posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, articulatii si oase, stari dupa ento luxatii si fracturi); afectiuni neurologice periferke (paralizii si pareze posttrauma . ale membrelor, polineuropatii dupa faza acuta, poliradiculonevrite In faza sechel: sechele dupa poliomelita); afectiuni ginecologice (insuficienta ovariana, ceni', cronice, metroanexite cronice); afectiuni asociate (endocrine, metabolice si nutritie, respiratorii, dermatologice, boli profesionale).

Posibilitati de tratament: aerohelioterapie, talasoterapie, onctiuni cu n­rece (cura naturista), bai calde cu apa de mare, In vane si bazine, aplicatii de n­cald, hidrotermoterapie, electroterapie, chinetoterapie, inhaloterapie.

Capacitati de cazare:

Caracteristicile definitoriii ale acestui complex turistic modem sunt calitatea! eleganta, atat In ceea ce priveste confortabil ele vile si hoteluri, cat si prin serviciile alimentatie publica pe care le ofera.

Se pot practica nenumarate sporturi (teren de echitatie, terenuri de debarcaderul cu ambarcatiuni pentru plimbarea pe lac). De asemenea, el' numeroase cabarete si cluburi, parcuri de distractie, etc. Neptunul dispune Ce moderna baza de tratament (electroterapie, hidroterapie, tratamente cu namol, saI! gimnastica, sauna, tratament cu Gerovital si Aslavital, produse terapeutice romb de renume mondial prevenind Imbatranirea prematura si regenerand fim organismului).

1. Hotel 'Amfiteatru' ***                664 locuri

2.     Hotel 'Apollo' **

3.     Hotel 'Arad' **

4.     Hotel 'Astoria' **

5.     Hotel 'Banat' **

6.     Hotel 'Balea' **

7.     Hotel 'Belvedere' ***

8.     Hotel 'Caraiman' **

9.     Hotel 'Callatis' **

10.Hotel 'C1abucet' ** Il. Hotel 'Covasna' **

11. Hotel 'Craiova' **

12. Hotel 'Crisana' **

13. Hotel 'Dacia' **

14. Hotel 'Decebal' ***

15. Hotel 'Delta' **

16. Hotel 'Dobrogea' **

17. Hotel 'Doina' ***

18. Hotel 'Galati' **

19. Hotel 'Istria' **

20. Hotel 'Maramures' **

21. Hotel 'Midia' **

22. Hotel 'Miorita' ***

23. Hotel 'Moldova' **

24. Hotel 'Muntenia' **

25. Hotel 'Neptun' ***

26. Hotel 'Nord' *

27. Hotel 'Olimpus' ***

28. Hotel 'Oltenia' **

29. Hotel 'Ovidiu' **

30. Hotel 'Panoramic' ***

31. Hotel 'Pescarus' *

32. Hotel 'Prabova' *

33. Hotel 'Proton' **

34. Hotel 'Romanta' **

35. Hotel 'Sibiu' **

36. Hotel 'Slatina' **

37. Hotel 'Sulina' **

38. Hotel 'Terra' **

39. Hotel 'Tomis' **

40. Hotel 'Traian' **

41. Hotel 'Transilvania' **

42. Hotel *

43.Vilele Bradul, Fagul, Mesteacan, Pinul, Plopul, Salcia, Stejarul ****, Camping Olimp*, Sat de vacanta Neptun *

Alte vile

5.3.6. Jupiter

Statiune climaterica sezoniera, de interes general, in judetul Constanta

Altitudine 5-20 m

Asezare. Statiune la litoralul Marii Negre, asezata Intre statiunile Aurora si Neptun, la o distanta de 40 km de Constanta si 4 km de Mangalia.

Clima. Climat de litoral maritim. Temperatura anuala peste IloC, In iulie 22°C, In ianuarie O·C. In lunile de vara cerul este mai mult senin, atingand In medie 10·12 ore de stralucire a soarelui pe zi. Atmosfera este bogata In aerosoli. Briza primeneste In permanenta aerul. Viteza aerului este redusa.

Factori naturali terapeutici: apa marii; bioclimat marin, bogat in aerosoli salini si In radiatie solara cu efect stimulent, nisipul plajei.

Indicatiile curei climatice: hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, stari de debilitate, decalcifjeri, unele dermatoze, unele afectiuni reumatismale. In statiune, pe malul marii, exista plaje amenajate pentru aerohelioterapie si talasoterapie, inbaloterapie (aerosoli marini), cura de teren (pe malul marii).

Capacitati de cazare;

1.      Hotel' Atlas' **

2.      Hotel 'Camelia' **

3.      Hotel 'Capitol' **

4.      Hotel' Cometa' **

5.      Hotel 'CozIa' * *

6.      Hotel 'Delta' ***

7.      Hotel 'Iris' **

8.      Hotel 'Meteor' ***

9.      Hotel 'MInloza' **

10.  Hotel 'NaIba' *

11.Hotel 'Olimpic' **

12. Hotel 'Scoica' ***

13. Hotel 'Tismana' ** *

14. Hotel 'Violeta' *

Vile, campinguri

5.3.7. Cap Aurora

Stiltiune c/imaterica sezoniera, de interes general, In judetul Constanta

Altitudine 3-20 m

Asezare. Situata pe litoralul Marii Negre, la o distanta de 7 lan nord de Mangalia si 40 lan de Constanta, statiunea este formata, de fapt. dintr-un ansamblu arhitectonic ultramodem, cu hoteluri In forma de piramida In terase. Ea este cea mai tanara statiune a litoralului romanesc.

Clima. Cap Aurora are un climat de litoral maritim. Temperatura medie anuala este de IloC (media lunii iulie, cca 22°C , iar a lunii ianuarie, O °C ). Vara, nebulozitatea medie lunara atinge In jur de 8,0 zecimi, cerul fiind mai mult senin. Media precipitatiilor anuale se situeaza sub 400 rom.

Factori naturali terapeuticl: apa marii; bioclimat marin, bogat In aerosoli si in radiatie solara cu efect excitant solicitant.

Indicatiile curei climatice: hipertiroidism; limfatism; anemii secundare; rahitism; stari de debilitate; decalcijieri; unele dermatoze; unele afectiuni reumatismale. In statiune, pe malul marii, exista plaje amenajate p~ntru aerohelioterapie si talasoterapie.

Capacitati de cazare:

1.     Hotel 'Agat' **

2.     Hotel 'Cristal' **

3.     Hotel 'Diamant' **

4.     Hotel 'Granat' **

5.     Hotel 'Lira' **

6.     Hotel 'Onix' **

7.     Hotel 'Opal' **

8.     Hotel 'Rubin' **

9.     Hotel 'Safir' **

Hotel 'Topaz' **

5.3.8. Venus

Statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes general, in judetul Constanta

Altitudine 3-20 m

Asezare. Statiunea este situata pe litoralul Marii Negre, Intre statiunile Saturn si Aurora, la o distanta de 3 lan de Mangalia si 41 lan de Constanta, pe un promontoriu caracterizat prin coborarea in panta, ce formeaza un frumos amfiteatru.

Clima. Climat de litoral maritim. Temperatura medie anuala este de 11,2°C (in iulie peste 22°C, iar in ianuarie peste O°C). In lunile de vara cerul este mai mult senin, durata de stralucire a soarelui atingand 10-12 ore pe zi si peste 2 400 ore anual. Atmosfera este bogata in aerosoli. Datorita asezarii, statiunea este ferita de vanturi puternice. Vara se produc brize.

Factori naturali terapeutici: apa minerala sulfuroasa, hipotermala (temperatura - 27°C); apa marii; namol sapropelic extras si transportat din lacul Techirghiol; bioclimat marin, bogat In aerosoli salini si In radiatie solara, cu efect stimulent.

Indicatii terapeutice: hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, stari de debilitate, decalcijieri, unele dermatoze, unele afectiuni reumatismale hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, stari de debilitate, decalcijieri, unele de!matoze, unele afectiuni reumatism ale.

In statiune, pe malul marii, exista plaje amenajate pentru aerohelioterapie si talasoterapie, inhaloterapie, cura de teren pe malul marii.

Exista, de asemenea, organizat un solariu pentru ungeri cu namol tranportat de la Techirghiol, avand si bazine descoperite cu apa minerala sulfuroasa mezotermala.

Capacitati de cazare:

Statiunea ce poarta numele zeitei frumusetii, dispune de o salba de hoteluri cu nume de fete, hoteluri cu un stil arhitectonic original.

1.Hotel 'Anca' **                        327 locuri

2.Hotel 'Brandusa' **                  176 locuri

3.      Hotel 'Corina' **

4.      Hotel 'Cocorul' *

5.      Hotel 'Claudia' **

6.      Hotel 'Carmen' ****

7.      Hotel 'Dana' ****

8.      Hotel 'Egreta' *

9.      Hotel 'Favorit' ***

10.Hotel 'Felicia' **** Il. Hotel 'Flori ca' **

11.  Hotel 'Irina' **

12.  Hotel 'Adriana' **

13.  Hotel 'Lidia' **

14.  Hotel 'Melodia' ** *

15.  Hotel 'Nina' **

16.  Hotel 'Nora' **

17.  Hotel 'Pajura' *

18.  Hotel 'Raluca' **

19.  Hotel 'Rodica' **

20.  Hotel 'Sanda' **

21.  Hotel 'Silvia' **

22.  Hotel 'Veronica' **

23.  Hotel 'Vulturul' *

24.  Hotel 'Zamfrra' *

Vile, casute, campinguri

5.3.9. Saturn

Statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes general, In judetul Constanta

Altitudine 3-10 m

Asezare. Statiunea este situata pe litoralul Marii Negre, Intre Mangalia si . , Venus,!a 43 km de Constanta si I km de Mangalia.

Clima. Climat de litoral maritim. Temperatura medie anuala este de 11,2°C (media lunii iulie, >22°C, iar a lunii ianuarie, 0,2°C. Precipitatiile medii anuale sunt

sub 400 mrn. In timpul verii, durata de stralucire a soarelui atinge 10-12 ore pe zi, cea. 25 zile pe luna fiind insorite.

Sunt create astfel conditiile unei cure heliomarine intense si indelungate, insusire fata de care cererea turistica este deosebit de sensibila, apreciind-o ca atare.

Factori naturali terapeutici: apa marii; bioclimat marin, bogat in aerasoli salini si in radiatie solara, cu efect excitant - solicitant, nisipul plajei.

Indicatiile curei climatice: hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, stari de debilitate, decalcijieri, unele dermatoze, unele afectiuni reumatismale.

In statiune, pe malul marii, exista si plaje amenajate pentru aerahelioterapie, talasoterapie, inhaloterapie (aerasoli marini), cura de teren (pe malul marii).

Capacitati de cazare:

1.     Hotel 'Aida' **

2.     Hotel 'Alfa' **

3.     Hotel 'Atena' **

4.     Hotel 'Balada' ***

5.     Hotel 'Beta' **

6.     Hotel 'Cema' ***

7.     Hotel 'Cleopatra' **

8.     Hotel 'Cupidon' ***

9.     Hotel 'Diana' *

10.Hotel 'Gama' ** Il. Hotel 'Hora' ***

11. Hotel 'Mures' **

12. Hotel 'Narcis' **

13. Hotel 'Prahova' **

14. Hotel 'Semiramis' **

15. Hotel 'Sirena' **

16. Hotel 'Siret' **

17. Hotel 'Tosca' **

Camping 'Saturn', Camping vile 'Dunarea', Sat de vacanta 'Delta', Sat de vacanta Dunarea

5.3.10. Mangalia

Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, in judetul Constanta

Altitudine 0-10 ro

Asezare. Mangalia este cea mai sudica statiune de pe litoralul Marii Negre (44 lan de Constanta), ridicata pe ruinele vechii cetati grecesti Callatis.

Municipiu-port maritim, situat in extremitatea de SE a judetului Constanta, in zona litoralului maritim al Podisului Dobrogei de sud, la nord de limanul fluvio­=:itim, Mangalia.

Cai de acces. Cel mai sudic municipiu de pe litoralul romanesc al Marii Negre ::Il important centru al cailor de comunicatii feroviare, rutiere si maritime. El se la 'capatul caii ferate', Ia 43 lan de Constanta si tot atatia kilometri pe E 87;

~:orie Nord ii despart 29 lan pe calea ferata si tot 29 lan pe E 87, iar de Eforie Sud ,- si respectiv, 25 lan pe E 87. Catre sud, pe soseaua E 87, Ia 14 lan se gaseste - lea 2 Mai, Ia 18 lan Vama Veche si la 20 lan se afla punctul de trecere a

- erei catre Bulgaria. Peste Lacul Mangalia a fost construit un pod, inaugurat in 1989, de 480 m lungime, cu o deschidere centrala de 95 m, cu doua viaducte de care scurteaza cu li lan distanta intre Mangalia si localitatea 2 Mai.

Clima. Mangalia beneficiaza de un climat de campie influentat de Marea _ - cu unele caractere submediteraneene. Temperatura medie anuala este de .:'C (media lunii iulie, 21 ,SoC, iar a lunii ianuarie este mai mare de -0,2°C). : -erile sunt timpurii, dar reci, iar toamnele prelungite si calde. Nebulozitatea este - in timpul verii soarele stralucind cca 12 ore pe zi. Anual se insumeaza peste _ ore de stralucire a soarelui. Precipitatiile medii se situeaza la 400 mm anual. . predominanle din directiile nord-est si vest. Brizele se simt mai puternic vara,

- ul marii, ziua dinspre mare spre uscat, noaptea invers.

Factori naturali de cura: ape minerale sulfuroase, dorurate, bicarbonatate, calcice, mezotermale 21-28 °C; apa marii cu o mineralizare de 15,5 g la litru; sapropelic extras si transportat din lacul Techirghiol; namol de turba aflat in din partea de nord a orasului Mangalia; bioclimat marin bogat in aerosoli - si radiatie solara, cu efect excitant asupra organismului.

Indicatii terapeutice: afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza dorsala si lombara, artroze, poliartroze); afectiuni reumatismale atorii (stari alergice articulare dupa reumatism articular acut sau infectii de spondilita anchilozanta, artropatia psoriazica, poliartrita reumatoida stabilizata _. c sau cu activitate inflamatorie, moderata, ori dupa interventii ortopedico- medicale); afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, periostoze, periartrita scapulohumeraIa); afectiuni posttraumatice (redori

~Iare posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, tendoane, articulatii si oase, dupa entorse, luxatii si fracturi); afectiuni neurologice periferice (paralizii si posttraumatice ale membrelor, polineuropatii dupa faza acuta, iculonevrite in faza sechelara, sechele dupa poliomelita); afectiuni ale sistemului nervos central (parapareze sechelare dupa mielite la minimum 3 luni de la debut, parapareze posttraumatice la minium 3 ani de la debut, parapareze dupa arahnoidite); afectiuni ginecologice (insuficienta ovariana, cervicite cronice, metroanexite cronice); afectiuni asociate (otorinolaringologice, cardiovasculare, respiratorii, endocrine, metabolice si de nutritie, dermatologice, boli profesionale).

Industria este reprezentata In principal de: constructiile de masini ('Santierul naval'), confectii ('Coral'), etc.

Obiective turistice. Un interes turistic deosebit prezinta 'Cetatea Callatis', din care s-au pastrat cateva vestigii: o parte a zidului de incinta, construit In sec. I-II e.n., aflat la sud de Parcul stadionului (se pare ca zidul Inconjura cetatea pe trei laturi, fiind cunoscute doua porti si doua turnuri de aparare). La nord de ruinele cetatii se afla necropola elenistica , In zona stadionului si a parcului, din epoca greaca, sec. IV-VI I.e.n., unde au fost descoperite numeroase morminte cu un bogat inventar de statuete de lut ars. O alta necropola' apartinand sec. IV-VI e.n. se afla la marginea de vest a orasului, nu departe de soseaua spre Albesti, si tot aici se afla o vasta necropola tumulara din epoca greaca si romana, In care s-a descoperit, In anul 1959 'mormantul cu papirus' din sec. IV I.e.n. in care a fost gasit un papirus scris In greaca, azi distrus, unicul descoperit In tara noastra. Mai pot fi vizitate edificiul de tip sirian datat sec. IV-VI Le.n.; geam ia Esmahan Sultan, In stil maur, contruita In anul 1590 si monumentele de istorie antica din jur. Muzeul de Arheologie Callatis prezinta unele materiale ale vietiuirii neolitice, obiecte romane, reconstituirea 'mormantului cu papirus', etc. Sectia de arta expune lucrari de pictura, sculptura si grafica; Colectia de curiozitati Mercurius expune un mare numar de pipe, o colectie de ceasuri si o suita de stampe si litografii.

Capacitati de cazare:

1.Hotel 'Astra' **

2.Hotel 'Mangalia' (Simens) ***

3.Hotel 'Orion' **

4.Hotel 'President' ****

5.Hotel 'Scala' **

6.Hotel 'Zefir' **

7.Hotel 'Zenit' **

8. Vile, campinguri

2.     Tipologia organismelor nationale de turism. Organizarea turismului in tara ITALIA.

Tipologia organismelor nationale de turism :

a.    Ministerul Turismului - minister de sine statator,

b.    Ministerul Transporturilor si Constructiilor - minister mixt (combinat),

c.     Secretariatul de stat pentru turism independent,

d.    Secretariatul de stat pentru turism in cadrul altor ministere,

e.    Administratia de stat pentru turism,

f.      Comitet de stat pentru turism international,

g.    Comisariat de stat pentru turism(Belgia, Liban),

h.    Oficiul national de turism (Maroc, Grecia),

i.       Directia Generala a turismului,

j.      Directia Generala pentru turismul international (Federatia Rusa),

k.     Departamente Publice, Secretariate, etc. in cadrul unor ministere cu structura complexa.

Organizarea turismului in ITALIA.

La nivel A :

  1. Ministerul Turismului, Sportului si Spectacolului, cu un ministru delegat in turism,
  2. Secretariat de stat,
  3. Oficiul national de turism, care se aseamana cu Casa Frantei, care cu ajutorul celor 26 de birouri din strainatate, se ocupa cu promovarea imaginii turistice.

La nivel B : Potrivit structurii administrative (20 de regiuni si 97 provincii), la nivel teritorial organizarea turismului se realizeaza prin :

  1. Delegatia regionala de turism (pentru cele 20 de regiuni),
  2. Oficiul provincial de turism (pentru cele 79 de provincii),
  3. Oficii de turism locale,
  4. Agentii autonome de sejur si turism,
  5. Sindicate de initiativa.

3.     Factorii naturali, organizatorici si politici care influenteaza dezvoltarea turismului.

Factorii naturali, care influenteaza dezvoltarea turismului sunt :

??

Factorii politico-organizatorici, care influenteaza dezvoltarea turismului sunt :

-   formalitati la frontiere,

-   facilitati sau prioritati in turismul organizat,

-   regimul vizelor,

-   diversitate tipologica a aranjamentelor etc.

4.     Contractul dintre prestatorii si intermediarii din turismul international. Ponderea vanzarilor prin agentii de turism a unor prestatori se ridica la circa 70-80%, restul 20-30% sunt desfacerile la fata locului. Folosirea intermediarilor de distributie, este evitata de unii prestatori, dupa ce multi ani de zile monopolul contractarii externe era impus administrativ. Ca volum si valoare a tranzactiilor, contractele intre intermediari si prestatori sunt cele mai frecvente pentru activitatea circulara din turism (70-80%). Tipuri de contracte intre prestatori si intermediari :

-       contract de comision (intermediere),

-       contract de garantie (charter).

    Delimitarea dintre aceste contracte se face dupa criteriul preluarii sau repreluarii de catre intermediari a riscului vanzarii produselor turistice cu pretatorul catre consumatorul final (turistul), aspect care determina intregul continut al relatiei intre cele doua parti.

5.     Rolul statului in turism. Functiile de interventie si de coordonare.

Functia de interventie. Trecerea spre turismul de masa, cresterea in fiecare tara a populatiei turistice au facut necesara interventia statului pentru protejarea atat a consumatorilor de turism, a pozitiei competitive a propriilor producatori cat si a mediului social, cultural si natural. Elaborarea unor reglementari privind preturile si tarifele practicate de ofertantii din turism, metodologia determinarii claselor calitative pentru hoteluri si mijloace de transport si chiar ale activitatii touroperatorilor si agentiilor de voiaj reprezinta o implicare si mai pronuntata a statului in trasarea coordonatelor de dezvoltare a turismului. Aceste actiuni au marcat trecerea sta­tului de la politica turistica cu accent pe latura cantitativa, la politica turistica cu accent pe aspectele structurale - de fond. Cresterile volumului fizic si mai ales valoric ale circulatiei turistice internationale au generat perturbari ale balantelor de plati, respectiv cresteri ale soldului negativ al balantei turistice. Tarile mai puternic afectate au fost Germania, SUA, Tarile Scandinave, Olanda, Marea Britanie, Canada si, recent, Japonia. Guvernele acestor tari au decis, pentru pe­rioade mai lungi sau mai scurte de timp, sa limiteze iesirile de valuta in scopuri turistice, sa creasca investitiile In oferta interna pentru a atrage cererea turistica externa si chiar sa actioneze, prin modificarea cursului valutar, in directia scum­pirii importului de turism. Initiativele in acest domeniu au fost adoptate direct de catre stat si aplicate prin parghiile economice ale acestuia. in acelasi fel statul actioneaza in sensul crearii unui mediu stabil si stimulativ de afaceri in turism prin pachete de legi si norme specifice care vor fi tratate intr-un capitol separat. Daca In tarile dezvoltate al caror potential economic sustinut de soldul pozitiv al balantei comerciale si de resursele furnizate de activitatile economice, statul se implica in rezolvarea dezechilibrelor din balanta turistica, cu atat mai necesara pare interventia statului in tarile care se confrunta cu probleme similare fara a avea insa solutiile oferite de nivelul dezvoltarii economice. Este cazul tarilor cu economie In tranzitie, In general, al Romaniei in speta, precum si al altor tari din regiunile slab dezvoltate ale lumii.  Functia de coordonare. Impactul major, previzibil, dar de multe ori si imprevizibil, al implementarii turismului in economia unei tari a facut necesara antrenarea statului, prin diferite cai, in trasarea unei politici coerente in domeniul turismului. Criza energetica si criza economica a anilor '70 au demonstrat fragilitatea industriei turistice, care a avut de suferit In special In tarile in curs de dezvoltare. In tarile cu o pronuntata specializare in turism, In care cresterea economica era conditionata de situatia sectorului turistic, dependenta acestuia de importurile de completare, pe de o parte si dependenta balantei de plati de exportul de turism ca avand cea mai ridi­cata pondere in exporturile acestor tari, pe de alta parte au dus, pe fondul crizei energetice, la cea mai spectaculoasa prabusire economica. Aceasta experienta, la care s-a adaugat pericolul pe care il prezinta industria turistica pentru mediul in­conjurator, a alarmat statele asupra necesitatii de integrare a strategiei turis­mului In strategia economica de ansamblu a tarii. Natura imprevizibila a turismului international, vulnerabilitatea sa fata de evenimentele politice, calamitati naturale, conflicte sociale, influente de natura psihologica care scapa controlului si care, de cele mai multe ori, nu pot fi antici­pate au determinat multe state sa-si indrepte eforturile spre o mai stransa conlu­crare internationala. Actiunile de colaborare se pot concretiza de la schimbul de informatii turistice, protectia concertata a mediului Inconjurator sau masuri co­mune de combatere a terorismului si a unor manifestari antisociale care afec­teaza circulatia turistica pana la un planning multinational al valorificarii unei anumite resurse turistice sau chiar a unei regiuni, in ansamblul ei. Uniunea Eu­ropeana ofera astazi un cadru optim de fructificare a rezultatelor unei astfel de cooperari.

Bazinele ofertei turistice

Tarile al caror teritoriu se caracterizeaza prin atractivitate turistica conferita de factorii naturali si / sau antropici si prin influenta benefica a determinantilor dezvoltarii ofertei, vizitate anual de fluxuri masive de turisti, se constituie in ceea ce se numeste bazinul ofertei turistice. Importanta ofertei turistice poate fi stabilita in mod absolut prin numarul de turisti atrasi sau, mai util, In mod rela­tiv, prin unitati de masura mixte - de timp si de spatiu (numar mediu de turisti pe kilometru patrat, pe zi, pe trimestru etc.). Astfel, se poate aprecia si gradul de concentrare al ofertei turistice, caracterul ei din punctul de vedere al sezonalitatii si eventual, nomenclatorul produselor turistice care sunt oferite de diferitele des­tinatii turistice.

Distingem mai multe categorii de localizari ale ofertei turistice, bazine turis­tice structurate dupa criteriul formarii si pozitiei lor:

A. Bazinele traditionale, structurate pe criterii geografice in: bazinul ofertei din Europa Occidentala, bazinul ofertei din Europa de Est, bazinul ofertei din America de Nord si bazinul ofertei tarilor slab dezvoltate.

B. Bazinele noi, structurate pe criteriul pozitiei in raport cu locul de formare a cererii.

a)Localizarea periferica;

b)Localizarea indepartata;

c)Localizarea de pionierat.

6.     Transporturile turistice internationale pe calea aerului - cursele charter.

7.     Balanta de plati si balanta turistica.

8.     Principalele tari emitatoare de turisti si cheltuielile acestora. Scurte comentarii.

5.2.6. Provenienta sosirilor internationale de turisti, pe principalele regiuni turistice ale lumii, In perioada 1990-2005

Tabelul nr. 5.13.

Calatoriile internationale se desfasoara cu preponderenta in interiorul aceleiasi regiuni in proportie de 78,6%. Fluxurile turistice intraregionale au inregistrat in anul 2004 o crestere de 13% si au depasit cresterea fluxurilor turistice interregionale (+ 10%).

Pro'enienla sosirilor internationale de turisti (milioane)

Modificarea

Cola

(-;0)

d,

piala

.(O/~

199.

1995

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2003

20041

20051

2005

I

2003

2004

2002

In lume

440,6

538,1

680,6

680,4

700,4

689,7

763,3

806,.3

-1,8

10,1

5,5

10.

din care

Eurooa

252,5

)07,2

389,5

390,4

401,6

406,7

431.3

449,0

1,0

4,1

4,1

55,7

Asia si Pacific

59,8

88,8

118,3

120,6

130,8

120,6

151,2

154,3

·8,2

25,0

6,9

19,1

Americile

99,]

108,0

130,7

125,5

121,3

115,4

127,7

137,1

-4,8

12,1

5,3

17,0

Orientul

8,5

10,4

15,2

16,3

18,3

17,9

22,0

21,9

·2,1

20,7

6,9

2,7

Mijlociu

Africa

9,9

13,0

16.5

16,5

17.6

17.6

18,2

20.3

1,1

6,2

8,2

2,5

Origini

10,6

10,8

10,5

11.2

10,9

11,5

12,9

23,6

2,9

nespecIficate-

Aceiasi reolune

351.9

4)0,5

537,9

546,0

566.8

560,2

617,2

6]4,1

-1,4

7,9

4,7

78,6

Alte re iuni

78,0

96,8

132.2

123.]

122.7

118,0

133.2

148,6

-3.5

16,7

6.3

18,4

Turismul international, din punctul de vedere al bazinelor cererii turistice, se concentreaza inca in tarile industrializate din Europa, America, Asia si Pacific. Europa a fost singura regiune turistica a lumii care a avut o crestere consecutiva timp de doi ani.


Document Info


Accesari: 4499
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )