Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






TARA ROMANEASCA

geografie











ALTE DOCUMENTE

Pisa
Republica VENEZUELA
Triunghiul Bermudelor
Energia nucleara si efectele sale
Rolul si importanta Muntilor Carpati în dezvoltarea economica
VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI TURISTICE BOTOSANI
Singapore
Arta Monumentala in Grecia Antica
SCHIMBARI CLIMATICE


ŢARA ROMÂNEASCĂ

            * Arhitectura religioasa        

                        § "Bisericile  începuturilor"

            Sub conducerea lui Basarab I se întemeiaza, la ~1330, primul stat independent românesc - Tara Româneasca (Valahia).

            - biserica domneasca Sf. Nicolae (terminata în 1352), plan "în cruce greaca înscrisa", tip constantinopolitan

            - biserica mânastirii Cotmeana (sf. sec. XIV)   aduce elemente spatiale si decorative din lumea bizantino-balcanica. De plan dreptunghiular, cu cele doua abside ale altarului de-abia sugerate, ea este îmbracata într-o haina   monocroma de caramida aparenta, ale carei unice accente coloristice sunt date de podoaba discurilor de ceramica smaltuita. 

            - biserica mânastirii Cozia (1387-1388), ctitorie a lui Mircea cel Batrân, are un plan treflat, cu turla rdicata deasupra naosului, asemanatoare cu modelul . 

            - biserica mânastirii Dealu (1499-1501) aduce ca inovatie sporirea numarului de turle si decorarea fatadelor placate cu piatra, prin registre de arcaturi inspirate din arhitectura caucaziana.

            - biserica mânastirii Argesului (terminata la 1517), ctitorie a lui Neagoe Basarab, stabileste un nou tip de constructie, cu pronaosul largit incluzând o incinta interioara de coloane. 17417r175r Se adopta acum o silueta cu patru turle si o decoratie care, desi inspirata dupa cea a bisericii mânastirii Dealu, este cu mult mai fastuoasa.

            - biserica mânastirii Snagov (1517-1521) a fost înaltata de acelasi ctitor, probabil dupa modelul bisericilor de la Muntele Athos. Naosul reia aici forma de "cruce graca înscrisa", careia i se alatura doua abside laterale. Pronaosul, cu turla proprie sustinuta de patru stâlpi centrali, a fost initial un pridvor.                                                                                                                        

                        § Cristalizarea stilului sf. sec. XVI - sec. XVII

                                               

            - biserica  mare a Curtii din Târgoviste  (pridvorul deschis)

            - biserica manastirii Marcuta

            - biserica manastirii Mihai Voda   

                                   

            - tipologie si parament

* Programe de arhitectura în secolul al XVII-lea

            Promovata de domnitori cultivati, încurajata de conditii istorice favorabile,  arhitectura cunoaste o înflorire fara precedent sub domniile lui Matei Basarab (1632-1654), Serban Cantacuzino (1678-1688),  Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Stefan Cantacuzino (1714-1716). Avântul activitatii constructive duce la zidirea unui mare numar de ansambluri si edificii, raspunzând unor functiuni diferite:

            * manastiri (Brebu, Plumbuita, Caldarusani, ca si marile manastiri oltenesti: Brâncoveni, Bistrita, Arnota, Duntr-un Lemn sunt doar câteva dintre   ansamblurile monastice ale acestei epoci). Un suflu nou, cu vadite influente  ale Renasterii si Barocului occidental - primite pe filiera transilvana dar si direct, din zona Padovei si Venetiei - anima zidirile manastirii Hurezi, ctitorie stralucitoare a   lui Constantin Brâncoveanu. Mai mult decât oricare dintre constructiile epocii, ansamblul de la Hurezi precum si edificiile care îl compun au constituit modele pentru realizarile arhitecturale de pâna la jumatatea veacului al XVIII-lea.

            * hanuri orasenesti (mai ales hanurile din Bucuresti, Craiova, Pitesti)

            * curti domnesti si boieresti (de la tipul de curte fortificata a veacului  al XVII-lea, la resedintele brâncovenesti de la Potlogi si Mogosoaia  -   al caror model va fi preluat timp de circa 50 de ani  -,  urmate de constructii mai modeste, din nou cu caracteristici defensive, ale sfârsitului de veac XVIII).

                                                           

            - functiune si rezolvare arhitecturala

            - "sinteza munteneasca" (portice, pridvoare, cursive, foisoare, loggii -                   transparenta interioara si exterioara

           

MOLDOVA sI TARA ROMÂNEASCĂ  sf. sec. XVIII - înc. sec. XIX

            *Nordul Moldovei - hanurile de drum

           

            *Oltenia - Culele si bisericile pictate

            Doua caracteristici ale secolului al XVIII-lea au marcat semnificativ arhitectura din Valahia, mai ales în zona Olteniei. Cea dintâi este permanenta nesiguranta provocata de desele schimbari de domni si de si mai desele navaliri în scop de jaf ale pasalelor de la Dunare. Ea a determinat fortificarea multor resedinte boieresti sau  zidirea unor noi resedinte  întarite. În zona Olteniei, aceasta fortificare s-a manifestat mai ales prin construirea de cule. Fie izolate, fie facând parte din ansamblul unei curti, culele românesti au ca model constructiile cu acelasi nume si functiune din sudul Dunarii. Spre deosebire însa de acestea, culele din Maldaresti, Groserea, Brosteni sau Curtisoara au la ultimul nivel un foisor sau o loggie - amprenta a traditiei deja constituite în Valahia.

            Cea de a doua caracteristica a secolului al XVIII-lea se refera la   aparitia unei  paturi taranesti înstarite, a unor comunitati rurale independente de marile latifundii, a caror vitalitate se manifesta prin ctitorirea unui mare numar de biserici satesti. Trasatura definitorie a celor cca. 200 de astfel de biserici care se mai pastreaza din aceasta categorie  o constituie picturile  exterioare. La bisericile din Slatioara, Pausesti-Maglasi, Câinenii Mari si Câinenii Mici, la Neghinesti-Cacova, Ursani, Horezu, registrul superior sau întreaga fatada înfatiseaza în culori vii Apostoli si Sibile, scene laice reprezentând obstea ctitorilor. Pilde din  cartile populare care circulau în epoca sau  motive vegetale alcatuind decoratii luxuriante sunt de asemeni prezente. De cu totul alta factura decât picturile exterioare din Moldova secolului al XVI-lea,  frescele ce împodobesc bisericilor oltenesti pot fi socotite stralucite  exemplare ale arhitecturii  populare de zid.

SECOLUL  AL  XIX-LEA

            1. Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al provinciilor românesti. Transilvania a facut parte, pâna la primul razboi mondial, din imperiul austro-maghiar, în timp ce Ţara Româneasca si Moldova au urmat calea desprinderii de suzeranitatea otomana prin perioada guvernarii rusesti si a Regulamentelor Organice, a unirii principatelor si a Razboiului de independenta. Proclamarea regatului României, în 1881, prin care a debutat o perioada de  mare stabilitate politica, fapt care a avut influente favorabile asupra dezvoltarii economice.

            - modernizarea treptata, a societatii, s-a bazat (sub puternica influenta occidentala) pe formarea structurilor capitaliste, pe elaborarea legislatiei statului burghez, pe cresterea economica, în special cea industriala etc. %n consecinta,   în mediul urban se modifica semnificativ componenta populatiei, odata cu sporirea profesiunilor eminamente urbane.

            2. Transformarea teritoriului: aparitia si extinderea rapida (dupa 1860) a retelei de cale ferata, care a condus la urbanizarea unor teritorii si la scaderea rolului teritorial al unor importante localitati de pâna atunci. Dezvoltarea accentuata a transportului pe Dunare - în urma pacii de la Adrianopol si a înfiintarii Comisiei Europene a Dunarii - si maritim, prin cresterea importantei  portului Constanta.

            3. Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile; principalul instrument de control al dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistemartizare (Timisoara, Brasov, Bucuresti). Modelele urbanistice aplicate sunt cele occidentale, în Vechiul Regat, si cele central-europene (ca pâna atunci),  în Transilvania.

            4. Categorii de interventii urbanistice:

            - orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din perioada regulamentara pâna în anii `50. Exemple de orase noi (T. Magurele, T. Severin, Oltenita etc.) si de restructurare ale fostelor raiale (Giurgiu, Braila). Caracteristicile planurilor si importanta lor pentru urbanismul românesc.

            - extinderea oraselor existente; semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin parcelari de diferite dimensiuni: Galati, Constanta, Predeal.

            - transformarea oraselor existente:

            - modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor la aceasta; trasarea unor noi axe majore de circulatie (bulevardele bucurestene) si aplicarea partiala a modelului haussmannian

            - modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni) pentru functiuni urbane; parcelarea marilor proprietati funciare - aparitia cartierelor (parcurilor), bazate pe modelul fizic al oraselor-gradina, însotite de reguli de constructie (parcul Filipescu, parcul Ioanid din Bucuresti), ca si a primelor cartiere de locuinte ieftine.

            - unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin demolarea fortificatiilor în orasele din Transilvania; aplicarea limitata, partiala, a principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj.

                        - amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri, gradini); îmbinarea principiilor clasice de compozitie cu cele peisagere. Exemple.

                        - modificarea imaginii urbane, prin înlocuirea partiala a fondului construit anterior, prin arhitectura de factura occidentala a secolului al XIX-lea si prin ordonarea fronturilor stradale;

            5. Programe de arhitectura  

            - aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura, în  concordanta cu noua civilizatie urbana; categorii de echipamente publice: cladiri pentru învatamânt, pentru cultura, administratie, institutii bancare, piete si hale alimentare etc., si exemplificare.

            - locuinta societatii burgheze: ideea de confort modern; aparitia unor noi tipologii a locuintei: de la resedinta nobiliara la imobilul de raport - cazul Bucurestiului.

            - independenta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale.

           

6. Principalele orientari stilistice

            - contextul cultural: orientarea din ce în ce mai accentuata spre civilizatia si cultura europeana; modernizarea a fost sinonima cu occidentalizarea. Apartenenta Transilvaniei, a Banatului si a Bucovinei la sfera de influenta culturala central-europeana a asigurat o asimilare fireasca a arhitecturii secolului al XIX-lea. %n Ţara Româneasca si Moldova a avut loc însa o mutatie radicala, arhitecturile occidentale reprezentând un import. Acest transfer cultural a fost facilitat de:

            - prezenta arhitectilor straini (stabiliti temporar sau definitiv în România), veniti în special din Franta, dar si din Germania, Austria si Italia.

            - formarea primilor arhitectti români în scolile din strainatate

            - înfiintarea, în 1891, a scolii de arhitectura din Bucuresti, dupa modelul învatamântului practicat la Ecole des Beaux Arts din Paris.

            a. Clasicismul

            - principalele caracteristici ale arhitecturii neo-clasice europene

            - clasicismul din România, activ în prima jumatate a secolului al XIX-lea,   s-a situat departe de optiunea formala clara si de dezbaterea doctrinara; el a avut un caracter "aplicativ", pragmatic, asociindu-se o noua acceptiune a frumosului (simplitatea si rigoarea expresiei plastice) - legata si de desteptarea sentimentului istoricitatii (latinismul scolii Ardelene si elenismul Academiilor domnesti din Bucuresti si Iasi) - cu noi cerinte functionale.

            - Ţara Româneasca si Moldova. Bisericile si resedintele ample (palate, case domnesti si boieresti) au constituit domeniul principal de manaifestare al clasicismului. %n ambele cazuri, are loc o evolutie similara: într-o prima faza  formele clasice au fost aplicate doar la exterior, pentru ca apoi sa aiba loc si transformarea planimetrica. Analiza unor exemple de biserici (Ruset, din Botosani, respectiv bisericile din Letcani, Teiul Doamnei - cu plan central - si Frumoasa din Iasi - pe plan longitudinal) si de resedinte (palatul de pe ziduri, Frumoasa si Universitatea veche, ambele la Iasi, Casa Cretulescu din Bucuresti, respectiv  Casa Bals si Casa Basota din Iasi, Palatul domnesc al lui Grigore Ghica, Bucuresti). Activitatea lui Alexandru Orascu (1817-1894) si principalele sale constructii clasiciste.

            - Transilvania. %n general, clasicismul din Transilvania recurge la o simplitate si austeritate extrema, utilizând un numar redus de elemente esentiale. Analiza unor exemple semnificative: palatul Toldalaghi-Korda si Primaria din Cluj, Edificiul scoalelor române din Brasov, biserica reformata din Cluj si Catedrala romano-catolica din Satu Mare.

            b. Romantismul

            - Arhitectura a fost reflexul marilor idei romanrice: originalaitatea si afirmarea geniului creator individual, libertatea absoluta de creatie, cautarea expresivitatii si a caracterului operei (în defavoarea frumosului), a pitorescului etc. Recuperarea trecutului (altul decât cel al antichitatii) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotice, fara însa ca ahitecturile romantice sa se identifice  cu neogoticul.

            - Realizarile din România se înscriu, în majoritatea cazurilor, în directia utilizarii cu preponderenta a fragmentului gotic, într-o compozitie în care acesta  îsi pierde conotatia originala. Analiza unor exemple semnificative: parcurile din perioada regulamentara, palatul sutu, transformarile aduse de Schlatter manastirilor Tismana si Bistrita, casa Librecht, palatul de la Ruginoasa, castelul de la Bontide, monumentele funerare etc. Romantismul tarziu al Palatului administrativ de la Iasi.

            c. Eclectismul

            - curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec. XIX. Procedeul eclectic consta, în arhitectura, în concordanta cu spiritul pozitivist al secolului, în trei momente distincte: alegerea unor monumente ale trecutului si demontarea lor în elemente componente, clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor dupa principii istorice (compozitie stilistica) sau dupa tipologii caracteristice destinatiei. Scopul operativ - crearea unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent în partile sale. Eclectismul a contribuit la largirea câmpului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale în arhitectura.

            - arhitectura eclectica a fost în relatie directa cu academiile de  arhitectura si, implicit, cu academismul, înteles ca încercare de verificare obiectiva a produsului artistic si ca metoda de învatare. Cea mai importanta academie a fost Ecole des Beaux Arts de la Paris; prin celebrul sau tratat, Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si practicii, o metoda de lucru bazata pe utilizarea nediferentiata a exemplelor oferite de istorie.

            - patrunderea eclectismului în România (atât în Transilvania cât si în Vechiul Regat), spre sfârsitul secolului, a concis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de avânt constructiv. Eclectismul a devenit, cu mare rapiditate, un limbaj de consum, aflat la îndemâna arhitectilor (români si straini), a  constructorilor sau a proprietarilor însisi. Aceasta situatie explica imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai reprezentative constructii administrative,  pâna la locuintele modeste de serie, care au marcat decisiv configuratia  oraselor. Analiza unor exemple, cu semnalarea referintelor istorice.


Document Info


Accesari: 1365
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )