GEOGRAFIE Topografie cartografie 1
MULTIPLE CHOICE
1) Ramurile Topografiei sunt:
1 generala (la zi), miniera
2 drumuirea, radierea
3 teledetectia, geodezia
2) Erorile se clasifica in:
1 adevarate, masurate, medii
2 sistematice, intamplatoare
3 minime, medii, maxime
3) Semnele conventionale explicative au urmatoarele caracteristici:
1 tin seama de scara
2 nu tin seama de scara
3 pastreaza forma obiectului redat
4) Unghiul de declinatie magnetica este un unghi la centru format intre:
1 polul Nord magnetic si Polul Nord geografic
2 polul Nord magnetic si un meridian geografic
3 un meridian magnetic si Polul Nord magnetic
5) Pe un plan topografic care urmeaza a fi multiplicat prin reducere sau marire se trece:
1 scara directa
2 scara numerica
3 scara grafica
6) La realizarea planurilor topografice:
1 se tine cont de curbura Pamantului
2 nu se tine cont de curbura Pamantului
3 se tine cont de curbura Pamantului, numai pentru scari mai mari de 1: 2000
7) Polul Nord geografic este materializat in natura de catre:
1 Steaua Sudului
2 Steaua Polara
3 Ursa Mica
8) Colatitudinea (?) apartine:
1 sistemului de coordonate geografice
2 sistemului de coordonate rectangulare
3 sistemului de coordonate polare
9) Sistemele de coordonate utilizate in topografie sunt:
1 geografice, polare, bipolare si rectangulare
2 geografice, kilometrice si carteziene
3 kilometrice, rectangulare si polare
10) Altitudinea relativa a unui punct situat pe suprafata topografica se determina fata de:
1 nivelul mediu al marii aleasa oficial drept suprafata de referinta
2 o suprafata de referinta oarecare
3 o suprafata oficiala de referinta
11) La drumuirea sprijinita pe un punct de coordonate cunoscute se masoara si se trec in tabel :
1 punctele si distantele dintre ele
2 distantele, suprafetele
3 punctele, distantele si unghiurile
12) Coordonatele geografice se exprima in:
1 grade centesimale
2 grade sexagesimale
3 radiani sau miimi
13) Ramurile cartografiei tematice sunt:
1 cartografia fizico - geografica, cartografia umana si economica
2 cartometria, cartologia
3 cartografia matematica, cartoreproducerea
14) Corectiile aplicate distantelor masurate direct sunt:
1 de etalonare, de temperatura
2 de reducere la orizont, de panta
3 de panta, etalonare, temperatura
15) In cazul proiectiilor azimutale, planul de proiectie este:
1 tangent la pol
2 tangent la ecuator
3 tangent la meridian
16) Culorile pe hartile topografice sunt elemente de:
1 altimetrie
2 planimetrie
3 altimetrie si planimetrie
17) Drumuirea in circuit inchis se caracterizeaza prin:
1 ridicare dintr-un singur punct
2 ridicare prin radiere
3 ridicare independenta
18) Vernierul, piesa componenta a teodolitului serveste pentru:
1 citirea diviziunilor pe cele doua cercuri
2 calarea teodolitului dupa asezarea pe trepied
3 orientarea si centrarea lunetei cu ajutorul firelor reticul
19) Planurile directoare de tragere au fost intocmite la scara:
20) In functie de instrumentele, principiile si metodele utilizate nivelmentul se imparte in doua mari
categorii:
1 geometric, trigonometric
2 automat, fotogrametric
3 clasic, special
21) La proiectiile echivalente se pastreaza nedeformate:
1 unghiurile
2 suprafetele
3 distantele
22) Curbele de nivel pot fi:
1 normale, principale, secundare, ajutatoare
2 normale, principale, secundare
3 principale, secundare, ajutatoare
23) In proiectiile arbitrare nu se pastreaza nedeformate:
1 unghiurile
2 suprafetele
3 distantele
4 unghiurile si suprafetele
24) Pe hartile topografice inseuarile sunt relevate de curbele de nivel astfel:
1 doua curbe alaturate, opuse, dar cu valoare egala
2 doua perechi de curbe opuse, dar cu valoare egala
3 sunt marcate distinct cu ajutorul unui semn conventional
25) Fusul sferic, forma geometrica folosita in proiectiile cartografice reprezinta:
1 portiunea de pe suprafata terestra delimitata de doua meridiane
2 portiunea de pe suprafata terestra delimitata de doua paralele
3 portiunea de pe suprafata terestra delimitata de doua meridiane si doua paralele
26) Nivelmentul geometric masoara:
1 distante
2 unghiuri
3 cote
27) La proiectiile conforme se pastreaza nedeformate:
1 unghiurile
2 suprafetele
3 suprafetele si distantele
28) Panta reala a suprafetei topografice pe hartile cu curbe de nivel se determina:
1 perpendicular pe directia curbelor
2 oblic pe directia curbelor
3 in ambele moduri
29) Caroiajul kilometric sau reteaua geometrica de pe hartile topografice este un sistem de
coordonate:
1 geografice
2 carteziene
3 polare
30) Raza medie a Pamintului considerat sfera este:
1 6128 km
2 6371 km
3 6871 km
31) Distanta masurata direct intre 2 puncte de pe harta topografica reprezinta:
1 distanta reala din teren
2 distanta redusa la orizont
3 ambele variante
32) Graficul pantelor, element exterior cadrului hartilor topografice, se construieste pentru
urmatoarele tipuri de curbe de nivel:
1 normale si secundare
2 normale si principale
3 normale, principale si ajutatoare
33) Planurile topografice propriu zise sunt intocmite la scara:
34) Caroiajul kilometric este un element din:
1 exteriorul cadrului hartii
2 este cadrul hartii
3 interiorul cadrului hartii
35) Diagramele fac parte din:
1 metodele topografice
2 metodele cartografice
3 metodele statistice
36) O linie neagra intrerupta, prezenta pe harta topografica in culori are urmatoarea semnificatie:
1 ogas sau organism torential
2 poteca sau drum de tara
3 perimetrul unor suprafete impadurite
37) Proiectiile cartografice sunt rezultatele:
1 cartometriei
2 cartologiei
3 cartografiei matematice
38) Metoda "cu zero in coincidenta" se foloseste in ridicarile topografice pentru:
1 masurarea indirecta a distantelor
2 masurarea azimutelor
3 masurarea orientarilor
39) Proiectiile echivalente pastreaza nedeformate:
1 unghiurile
2 suprafetele
3 distantele
40) Metoda radierii, folosita pentru indesirea punctelor de coordonate cunoscute se foloseste pornind
de la:
1 un punct de drumuire cu coordonate cunoscute
2 o latura de drumuire cu coordonate cunoscute
3 un punct de triangulatie cu coordonate cunoscute
41) Scara directa se prezinta sub urmatoarea forma:
2 1cm pe harta = 100 m pe teren
3 bara cu segmente de lungimi
42) Cadrul geografic are la margini cifre ce reprezinta:
1 kilometri
2 grade, minute
3 metri
43) Harta topografica de baza a tarii, in proiectie Gauss - Kruger este intocmita la scara:
44) Metoda drumuirii, folosita pentru indesirea punctelor cu coordonate cunoscute, poate fi efectuata
in urmatoarele moduri:
1 in circuit
2 deschisa
3 independenta
4 toate variantele anterioare
45) Proiectiile conforme pastreaza nedeformate:
1 unghiurile
2 suprafetele
3 distantele
46) Curbele de nivel fac parte din urmatoarea categorie de metode de reprezentare a elementelor de
altimetrie pe harti:
1 metodele statistice
2 semnele conventionale
3 izolinii
47) Suprafata totala a Pamantului este de 510.083.000 km2, din care uscatul detine:
48) Cartoreproducerea este o ramura a:
1 cartometriei
2 cartologiei
3 cartografiei
49) Cronograma, metoda de reprezentare grafica pe hartile speciale, se foloseste pentru:
1 comparatii intre fenomene cu valori si marimi diferite
2 reprezentarea dinamicii fenomenelor
3 ambele variante
50) Numerotarea cadranelor in cercul topometric se face:
1 in sensul miscarii acelor de ceasornic
2 invers fata de sensul miscarii acelor de ceasornic
3 in ambele sensuri, in functie de metoda folosita la masuratori
51) Corectia de panta aplicata masuratorilor topografice este:
1 pozitiva
2 pozitiva sau negativa
3 negativa
52) Corectia de panta se face folosind:
1 functiile trigonometrice
2 teorema lui Pitagora
3 functiile trigonometrice sau teorema lui Pitagora
53) Declinatia magnetica poate fi:
1 estica sau pozitiva
2 vestica sau negativa
3 ambele variante
54) Orientarea unei drepte (?) este definita de:
1 unghiul format intre o directie din teren si o directie de referinta
2 unghiul dintre doua directii diferite din teren
3 unghiul dintre dreapta respectiva si directia nord-geografic
55) Metodele de baza utilizate in altimetrie sunt:
1 triangulatia si echerajul
2 nivelmentul geometric, nivelmentul barometric si nivelmentul trigonometric
3 toate metodele de mai sus
56) Harta la scara 1:25000 este considerata la scara:
1 mare
2 mijlocie
3 mica
57) Legatura dintre teodolit si trepiedul acestuia se realizeaza prin intermediul unei piese care se
numeste:
1 furca
2 ambaza
3 vernier
58) Teritoriul Romaniei se incadreaza in fusele 34 si 35, a caror longitudine estica este cuprinsa
intre:
59) Teritoriul Romaniei se incadreaza in zonele de latitudine K, L, M; zona L acopera cea mai mare
parte a teritoriului si se incadreaza intre valorile:
1 400-440 latitudine nordica
2 440-480 latitudine nordica
3 480-520 latitudine nordica
60) Forma matematica cea mai apropiata de forma reala a Pamantului este:
1 elipsoidul de revolutie
2 elipsoidul de rotatie
3 geoidul
61) Pentru determinarea latimii unui riu cu ajutorul echerului topografic se folosesc:
1 relatiile dintre doua triunghiuri asemenea
2 relatiile dintre unghiurile si laturile triunghiurilor dreptunghice
3 teorema lui Pitagora, generalizata
62) Semnalizarea punctelor topografice se realizeaza pentru a se obtine:
1 marcarea punctelor
2 observarea de la distanta a punctelor
3 ambele variante
63) Declinatorul, una dintre anexele teodolitului, este utilizat impreuna cu acesta pentru:
1 masurarea unghiurilor verticale
2 masurarea unghiurilor orizontale
3 masurarea orientarilor magnetice
64) Functiile lunetei unui teodolit constau din:
1 apropie si rastoarna imaginea reala
2 mareste imaginea reala si materializeaza axa de vizare
3 ambele variante
65) Toleranta reprezinta:
1 media ecartului maxim
2 limita minima a ecartului maxim
3 limita maxima a ecartului maxim
66) Metoda liniilor in miscare utilizata pentru redarea dinamicii unor fenomene este o metoda:
1 statistica
2 cantitativa
3 cartografica
4 toate variantele
67) Firele stadimetrice aflate in tubul reticul al lunetei teodolitului sunt folosite pentru:
1 masurarea onghiului de orientare dintre doua directii din teren
2 masurarea directa a distantelor orizontale sau inclinate dintre doua puncte
3 masurarea indirecta a distantelor orizontale sau inclinate dintre doua puncte
68) Jalonarea in teren a unui aliniament in linie dreapta are drept scop efectuarea unor masuratori
corecte:
1 a unghiurilor orizontale
2 a unghiurilor verticale
3 a distantelor
4 toate variantele anterioare
69) Cu ajutorul teodolitului pot fi masurate unghiuri:
1 numai in plan orizontal
2 numai in plan vertical
3 ambele variante
70) Lungimea Ecuatorului este egala cu urmatoarea valoare rotunjita:
1 35.008 km
2 40.058 km
3 50.075 km
71) Valoarea adevarata a unei marimi
1 se poate determina cu instrumente de mare precizie
2 nu se poate determina instrumental
3 se poate determina prin masuratori succesive
72) Lungimea medie a unui arc meridian cu valoare de 10 este de:
1 110.135 m
2 109.135 m
3 111.135 m
73) Elementele de altimetrie sunt reprezentate pe hartile topografice prin:
1 cote, curbe de nivel
2 curbe de nivel, diagrame
3 indicatoare de panta, curbe de nivel
74) Azimutul unei drepte reprezinta:
1 unghiul dintre doua directii diferite din teren
2 unghiul dintre dreapta respectiva si directia nord-geografic
3 unghiul masurat in plan orizontal intre o directie din teren si o directie de referinta
75) Harta topografica in proiectie Gauss - Kruger are forma de:
1 patrat
2 trapez
3 dreptunghi
76) Reteaua de puncte care alcatuiesc "reteaua geodezica" se realizeaza prin urmatoarele procedee:
1 triangulatie, intersectie si drumuire
2 intersectie, drumuire si echeraj
3 triangulatie, echeraj si radiere
77) Hartile speciale, pe care se scoate in evidenta un anumit element al peisajului se clasifica in:
1 fizico-geografice si social-economice
2 geografice generale si speciale tematice
3 fizico-geografice si tematice speciale
78) Coordonatele bipolare sunt alcatuite din:
1 un unghi de orientare si lungimea unei laturi
2 lungimea unei laturi si doua unghiuri de orientare
3 un unghi de orientare si lungimea a doua laturi
79) Metoda punctului face parte din:
1 metodele statistice
2 metodele cartografice
3 metoda drumuirii
80) Curbele de nivel foarte apropiate au urmatoarea semnificatie:
1 panta mare
2 panta mica
3 panta medie
81) Ce semn conventional se foloseste pentru a diferentia un mamelon de o dolina ?
1 indicatoarele de panta
2 curbe de nivel ajutatoare
3 curbe de nivel secundare
82) Ce semnificatie au curbele de nivel foarte numeroase si apropiate ?
1 diferenta de nivel redusa intre punctele extreme
2 diferenta de nivel mare intre punctele extreme
3 diferenta de nivel si panta mare intre punctele extreme
83) Semnificatia semnului conventional "linie-doua puncte" trasat pe fond portocaliu este:
1 limita de municipiu
2 limita de judet
3 frontiera de stat
84) Instrumentele folosite in topografie pentru masurarea unghiurilor in plan vertical sunt:
1 echer topografic si eclimetru
2 eclimetru si nivela
3 teodolit, eclimetru
85) Instrumentele folosite in topografie pentru masurarea unghiurilor in plan orizontal sunt:
1 statie totala, echer topografic
2 teodolit, nivelmetru, echer topografic, busola
3 echer topografic, busola
86) Deformarile generate de sistemele de proiectie se produc asupra:
1 lungimilor si distantelor
2 lungimilor, distantelor si unghiurilor
3 unghiurilor si suprafetelor
87) Ramurile topografiei sunt:
1 topografie generala
2 altimetria
3 nivelmentul
88) Valoarea adevarata reprezinta:
1 valoarea rezultata in urma unei masuratori
2 raportul dintre marimea masurata si unitatea de masura adoptata
3 valoarea medie a masuratorilor
89) Valoarea adevarata reprezinta:
1 raportul dintre valoarea medie si valoarea masurata
2 raportul dintre marimea masurata si unitatea de masura adoptata
3 valoarea medie a masuratorilor
90) Valoarea adevarata reprezinta:
1 raportul dintre valoarea medie si valoarea masurata
2 o notiune abstracta a marimilor, catre care tindem sa ne apropiem
3 valoarea medie a masuratorilor
91) Valoarea masurata reprezinta:
1 oricare dintre termenii unui sir de valori obtinute la masurarea in aceleasi conditii a unei
marimi
2 o notiune abstracta a marimilor, catre care tindem sa ne apropiem
3 valoarea medie a masuratorilor
92) Valoarea masurata reprezinta:
1 valoarea adevarata a unei masuratori
2 o notiune abstracta a marimilor, catre care tindem sa ne apropiem
3 oricare dintre termenii unui sir de valori obtinute la masurarea in aceleasi conditii a unei
marimi
93) Valoarea medie reprezinta:
1 valoarea adevarata a unei masuratori
2 o notiune abstracta a marimilor, catre care tindem sa ne apropiem
3 oricare dintre termenii unui sir de valori obtinute la masurarea in aceleasi conditii a unei
marimi
4 media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori
94) Valoarea medie reprezinta:
1 valoarea adevarata a unei masuratori
2 raportul dintre valoarea adevarata si valoarea masurata
3 oricare dintre termenii unui sir de valori obtinute la masurarea in aceleasi conditii a unei
marimi
4 media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori
95) Ecartul reprezinta:
1 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la marimi diferite
2 raportul dintre valoarea adevarata si valoarea masurata
3 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime
4 media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori
96) Ecartul reprezinta:
1 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la marimi diferite
2 diferenta dintre valoarea medie si valoarea masurata
3 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime
4 media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori
97) Ecartul reprezinta:
1 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la marimi diferite
2 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime
3 media geometrica a masuratorilor efectuate asupra unei marini
4 media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori
98) Ecartul maxim reprezinta:
1 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la marimi diferite
2 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime
3 diferenta dintre valoarea cae mai mare si valoarea cea mai mica a masuratorilor referitoare
la aceeasi marime
4 media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori
99) Ecartul maxim reprezinta:
1 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la marimi diferite
2 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime
3 diferenta dintre valoarea cae mai mare si valoarea cea mai mica a masuratorilor referitoare
la aceeasi marime
4 patratul ecartului minim
100) Toleranta reprezinta:
1 limita maxima a ecartului maxim
2 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime
3 diferenta dintre valoarea cae mai mare si valoarea cea mai mica a masuratorilor referitoare
la aceeasi marime
4 patratul ecartului minim
101) Pentru ca o masuratoare sa fie valabila este necesar sa fie indeplinita urmatoarea conditie:
1 toleranta = ecartul
2 toleranta = ecartul maxim
3 toleranta = valoarea medie
4 ecartul maxim = toleranta
102) Pentru ca o masuratoare sa fie valabila este necesar sa fie indeplinita urmatoarea conditie:
1 ecartul maxim = ecartul
2 ecartul maxim = toleranta
3 ecartul maxim = valoarea medie
4 ecartul maxim = valoarea masurata
103) Pentru ca o masuratoare sa fie valabila este necesar sa fie indeplinita conditia:
1 ecartul maxim = ecartul
2 ecartul = ecartul maxim
3 toleranta = ecartul maxim
4 ecartul maxim = valoarea masurata
104) Erorile instrumentale se clasifica in:
1 adevarate, masurate, medii
2 sistematice, constante
3 minime, medii, maxime
105) Erorile constante fac parte din categoria:
1 erori accidentale
2 erori sistematice
3 erori instrumentale
106) Erorile sistematice fac parte din categoria:
1 erori accidentale
2 erori constante
3 erori instrumentale
107) Intre erori si corectii exista relatia:
1 eroare = - corectie
2 eroare < corectie
3 eroare > corectie
108) Eroarea este:
1 egala si de semn contrar corectiei
2 egala si de acelasi semn cu corectia
3 mai mica dacat corectia
109) Suprafata topografica reprezinta:
1 suprafata geoidului
2 suprafata elipsoidului
3 suprafata terestra
110) Suprafata topografica reprezinta:
1 suprafata uscatului fara fundul oceanelor pe care se executa masuratori topografice
2 suprafata uscatului si fundul oceanelor pe care se executa masuratori topografice
3 suprafata terestra pe care se executa masuratori topografice
111) Ridicarea topografica reprezinta:
1 complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan
si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic
2 complexul de operatiuni executate pe teren pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a
punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic
3 complexul de operatiuni executate in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a
punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic
112) Ridicarea topografica reprezinta:
1 complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan
si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic
2 complexul de operatiuni executate pe teren pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a
punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic
3 complexul de operatiuni executate in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a
punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic
113) Ridicarea topografica reprezinta:
1 complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan
si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic
2 complexul de operatiuni executate pe teren cu aparatura topografica, pentru determinarea
pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui
plan topografic
3 complexul de operatiuni (matematice si grafice) executate in birou, pentru determinarea
pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui
plan topografic
114) Ridicarea topografica reprezinta:
1 complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan
si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic
2 complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan
a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic
3 complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in
spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic
115) Unghiurile topografice sunt:
1 orizontale si verticale
2 unghiurile masurate fata de Soare
3 unghiurile masurate fata de Steaua Polara
116) Unghiurile topografice orizontale sunt:
1 unghiurile diedre formate de intersectia a doua planuri orizontale
2 unghiurile diedre formate de intersectia a doua planuri unul orizontal si unul vertical
3 unghiurile diedre formate de intersectia a doua planuri verticale
117) Unghiurile topografice verticale sunt:
1 unghiuri de panta si unghiuri zenitale
2 unghiurile cu valoare egala cu: 360° - valoarea unghiul orizontal
3 unghiurile cu valoare diferita de: 360° - valoarea unghiul orizontal
118) Din categoria unghiurilor topografice verticale fac parte:
1 unghiurile formate de distanta inclinata cu directia fata de Soare
2 unghiurile formate de distanta inclinata cu directia fata de Steaua Polara
3 unghiurile formate de distanta inclinata cu verticala locului
119) Din categoria unghiurilor topografice verticale fac parte:
1 unghiurile formate de distanta inclinata cu directia fata de Soare
2 unghiurile formate de distanta inclinata cu proiectia ei pe orizontala
3 unghiurile formate de distanta inclinata cu directia fata de Steaua Polara
120) In sistem centesimal:
1 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 100g
2 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 360°
3 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 90°
121) In sistem centesimal:
1 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 200g
2 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 100g
3 suma valorilor unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 90°
122) In sistem sexagesimal:
1 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 200g
2 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 100g
3 suma valorilor unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 90°
123) In sistem sexagesimal:
1 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 200g
2 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 180°
3 suma valorilor unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 90°
124) In sistem sexagesimal este adevarata relatia:
1 90° - valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta
2 90° + valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta
3 100g - valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta
125) In sistem centesimal este adevarata relatia:
1 90° - valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta
2 90° + valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta
3 100g - valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta
126) Distanta inclinata reprezinta:
1 distanta masurata pe directia nord sub un unghi orizontal
2 distanta masurata pe elipsoid sub un unghi vertical
3 distanta masurata pe suprafata topografica sub un unghi vertical
127) Distanta inclinata reprezinta:
1 distanta masurata pe suprafata topografica numai fata de un unghi de panta
2 distanta masurata pe suprafata topografica sub un unghi fie de panta fie zenital
3 distanta masurata pe suprafata topografica numai fata de un unghi zenital
128) Distanta redusa la orizont reprezinta:
1 proiectia pe un plan orizontal a distantei inclinate
2 proiectia pe un plan vertical a distantei inclinate
3 proiectia distantei inclinate pe linia orizontului
129) Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si a = unghiul de panta, cu ce
relatie se poate calcula distanta redusa la orizont:
1 D=Lcosa
2 D=Lsina
3 D=Ltga
130) Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si ? = unghiul zenital, cu ce
relatie se poate calcula distanta redusa la orizont:
1 D=Lcos?
2 D=Lsin?
3 D=Ltg?
131) Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si ? = unghiul zenital, cu ce
relatie se poate calcula distanta inclinata:
1 L=D/cos?
2 L=D/sin?
3 L=D/tg?
132) Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si a = unghiul de panta, cu ce
relatie se poate calcula distanta inclinata:
1 L=D/cosa
2 L=D/sina
3 L=D/tga
133) Altitudinea unui punct reprezinta:
1 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de referinta la acel punct
2 distanta masurata sub un unghi de panta, de la o suprafata de referinta la acel punct
3 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata topografica la acel punct
134) Altitudinea absoluta a unui punct reprezinta:
1 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de nivel oarecare la acel punct
2 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de nivel zero la acel punct
3 distanta masurata pe verticala locului de la centrul elipsoidului la acel punct
135) Altitudinea absoluta a unui punct reprezinta:
1 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de nivel oarecare la acel punct
2 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata geoidului
3 distanta masurata pe verticala locului de la centrul geoidului la acel punct
136) Altitudinea relativa a unui punct reprezinta:
1 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de nivel oarecare la acel punct
2 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata geoidului
3 distanta masurata pe verticala locului de la centrul geoidului la acel punct
137) Diferenta de nivel dintre doua puncte:
1 distanta masurata pe verticala locului intre suprafetele de nivel corespunzatoare celor doua
puncte
2 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata geoidului la suprafata elipsoidului
3 distanta masurata pe verticala locului de la centrul geoidului la centrul elipsoidului
138) Diferenta de nivel dintre doua puncte poate fi:
1 numai pozitiva
2 numai negativa
3 fie pozitiva fie negativa
139) Orientarea unei drepte este:
1 un unghi
2 o lungime
3 o diferenta denivel
140) Orientarea unei drepte este:
1 unghiul format de o directie de referinta si directia considerata pe teren
2 unghiul format de directia Soarelui si directia considerata pe teren
3 unghiul format de o directie de referinta si directia Soarelui
141) Directia de referinta pentru orientarea unei drepte este:
1 nordul magnetic
2 directia paralelelor
3 verticala locului
142) Directia de referinta pentru orientarea unei drepte este:
1 nordul geografic
2 directia paralelelor
3 verticala locului
143) Daca directia de referinta este nordul magnetic, orientarea dreptei este:
1 magnetica
2 geografica
3 geometrica
144) Daca directia de referinta este nordul geografic, orientarea dreptei este:
1 magnetica
2 geografica
3 geometrica
145) Declinatia magnetica reprezinta:
1 unghiul format de directia nordului magnetic cu verticala locului
2 unghiul format de directia nordului magnetic cu directia nordului geografic
3 unghiul format de directia nordului geografic cu verticala locului
146) Declinatia magnetica poate fi:
1 numai pozitiva
2 numai negativa
3 fie pozitiva fie negativa
147) Declinatia magnetica negativa este:
1 decinatia magnetica vestica
2 decinatia magnetica estica
3 decinatia magnetica sudica
148) Declinatia magnetica pozitiva este:
1 decinatia magnetica vestica
2 decinatia magnetica estica
3 decinatia magnetica sudica
149) Sitemul de coordonate rectangulare face posibila:
1 determinarea pozitiei in plan fata de doua directii de referinta ce se intersecteaza sub un
unghi drept
2 determinarea pozitiei in spatiu fata de doua directii de referinta ce se intersecteaza sub un
unghi drept
3 determinarea pozitiei in spatiu fata de centrul elipsoidului
150) Sitemul de coordonate rectangulare face posibil:
1 calculul distantei din coordonate
2 calculul unghiului de panta
3 calculul altitudinii
151) Sitemul de coordonate rectangulare face posibil:
1 calculul orientarii unei drepte
2 calculul unghiului de panta
3 calculul altitudinii
152) Sitemul de coordonate rectangulare face posibil:
1 calculul suprafetei unui poligon
2 calculul unghiului de panta
3 calculul altitudinii
153) Latitudinea este definita ca:
1 unghiul format de verticala locului īn punctul respectiv cu planul ecuatorului
2 unghi diedru format īntre planul meridianului punctului cu planul meridianului de origine
3 unghi diedru format īntre planul meridianului zero cu planul planul ecuatorului
154) Longitudinea este definita ca:
1 unghiul format de verticala locului īn punctul respectiv cu planul ecuatorului
2 unghi diedru format īntre planul meridianului punctului cu planul meridianului de origine
3 unghi diedru format īntre planul meridianului zero cu planul planul ecuatorului
155) Masurarea unghiurilor pe teren cu teodolitul se incadreaza la:
1 masuratori directe
2 masuratori indirecte
3 si indirecte si directe
156) Masurarea distantelor pe teren cu ruleta se incadreaza la:
1 masuratori directe
2 masuratori indirecte
3 si indirecte si directe
157) Masurarea distantelor pe teren cu teodolitul se incadreaza la:
1 masuratori directe
2 masuratori indirecte
3 si indirecte si directe
158) Masuratorile conditionate sunt:
1 numai masuratori directe
2 numai masuratori indirecte
3 masuratorile care trebuie sa indeplineasca anumite conditii
159) Din categoria nivelmentului clasic face parte:
1 nivelmentul geometric
2 nivelmentul automat
3 nivelmentul special
160) Din categoria nivelmentului clasic face parte:
1 nivelmentul direct
2 nivelmentul automat
3 nivelmentul special
161) Din categoria nivelmentului clasic face parte:
1 nivelmentul trigonometric
2 nivelmentul automat
3 nivelmentul special
162) Din categoria nivelmentului clasic face parte:
1 nivelmentul indirect
2 nivelmentul automat
3 nivelmentul special
163) Din categoria nivelmentului clasic face parte:
1 nivelmentul barometric
2 nivelmentul automat
3 nivelmentul special
164) Din categoria nivelmentului clasic face parte:
1 nivelmentul hidrostatic
2 nivelmentul automat
3 nivelmentul special
165) Din categoria nivelmentului special face parte:
1 nivelmentul trigonometric
2 nivelmentul automat
3 nivelmentul clasic
166) Din categoria nivelmentului special face parte:
1 nivelmentul trigonometric
2 nivelmentul motorizat
3 nivelmentul clasic
167) Din categoria nivelmentului special face parte:
1 nivelmentul trigonometric
2 nivelmentul fotogrammetric
3 nivelmentul clasic
168) La proiectiile echivalente sunte deformate:
1 unghiurile si suprafetele
2 suprafetele
3 distantele si unghiurile
169) La proiectiile echivalente nu sunt deformate:
1 unghiurile si suprafetele
2 suprafetele
3 distantele si suprafetele
170) Punctul de perspectiva este echivalent cu:
1 punctul de vedere
2 centrul proiectiei
3 cel mai indepartat puct de centrul de proiectie ce se gaseste in planul de proiectie
171) Punctul central al proiectiei este:
1 punctul de vedere
2 punctul aflat in centrul suprafetei pe care se face proiectia
3 cel mai indepartat puct de centrul elipsoidului ce se gaseste in planul de proiectie
172) Din punctul de perspectiva se considera ca:
1 pleaca razele de proiectie
2 se intalnesc razele proiectate
3 nu se ating razele proiectate
173) Scara reprezentarii indica:
1 raportul dintre elementele de pe elipsoid si cele de pe planul de proiectie
2 raportul dintre elementele planul de proiectie si cele de pe suprafata topografica
3 numarul de semne conventionale utilizate
174) Reteua geografica este formata din:
1 meridiane si paralele
2 numai meridiane
3 numai paralele
175) Reteua cartografica rezulta din:
1 proiectia meridianelor si paralelelor pe planul de proiectie
2 proiectia meridianelor pe planul de proiectie
3 proiectia paralelelor pe planul de proiectie
176) Reteua kilometrica reprezinta:
1 un sistem de drepte paralele la axele sistemului de coordonate rectangulare
2 un sistem de drepte paralele la axele sistemului de coordonate geografice
3 un sistem de drepte paralele la axele sistemului de coordonate polare
177) Curba de nivel reprezinta:
1 linia care uneste punctele de egala altitudine
2 linia care uneste punctele in lungul unui rau
3 linia care uneste punctele in lungul cu aceeasi temperatura
178) Echidistanta curbelor de nivel reprezinta:
1 distanta orizontala intre doua puncte consecutive ale aceleasi curbe de nivel
2 distanta pe verticala intre doua curbe de nivel consecutive
3 distanta intre punctele de altitudine extrema ale aceleasi curbe de nivel
179) Curbele de nivel principale au echidistanta egala cu:
1 multiplu de 5 a echidistantei curbelor normale
2 multiplu de 5 a echidistantei curbelor ajutatoare
3 multiplu de 5 a echidistantei curbelor accidentale
180) Curbele de nivel ajutatoare au echidistanta egala cu:
1 multiplu de 5 a echidistantei curbelor normale
2 jumatate din echidistanta curbelor normale
3 un sfert din echidistanta curbelor normale
181) Curbele de nivel accidentale au echidistanta egala cu:
1 multiplu de 5 a echidistantei curbelor normale
2 jumatate din echidistanta curbelor normale
3 un sfert din echidistanta curbelor normale
182) Pe hartile topografice inseuarile sunt relevate de curbele de nivel astfel:
1 doua curbe de nivel care se intersecteaza
2 doua perechi de curbe de nivel opuse si cu valoare altitudinala egala
3 doua perechi de curbe de nivel opuse una principala si una ajutatoare
183) Planurile topografice de situatie sunt intocmite la scara:
184) Planurile topografice de detaliu sunt intocmite la scara:
185) In cadrul indicativului foi de hata topografica zona sferica in care se gaseste harta este notata cu:
1 litere de la A la V
2 cifre arabe de la 1 la 60
3 literele alfabetului grec
186) In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, zona sferica in care se
gaseste harta poate fi notata cu litera:
1 K
2 R
3 S
187) In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, zona sferica in care se
gaseste harta poate fi notata cu litera:
1 L
2 R
3 A
188) In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, zona sferica in care se
gaseste harta poate fi notata cu litera:
1 M
2 R
3 V
189) In cadrul indicativului foi de hata topografica fusul sferic in care se gaseste harta este notat cu:
1 litere de la A la V
2 cifre arabe de la 1 la 60
3 literele alfabetului grec
190) In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, fusul sferic in care se
gaseste harta poate fi notat cu:
191) In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, fusul sferic in care se
gaseste harta poate fi notat cu:
192) Suprafata Pamantului este impartita in suprafete corespunzatoare foilor de harta cu scara 1:1 000
000, dimensiunile acesto trapze sunt:
1 4° latitudine si 6° longitudine
2 10° latitudine si 10° longitudine
3 1° latitudine si 1° longitudine
193) Numerotarea fuselor in longitudine se realizeaza pornind de la:
1 meridianul de 0°
2 meridianul de 180°
3 meridianul de 360°
194) Pentru hartile realizate pana in anul 1971 este considerata suprafata de nivel zero:
1 suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Baltica
2 suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Azov
3 suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Neagra
195) Firele stadimetrice aflate in tubul reticul al lunetei teodolitului sunt folosite pentru:
1 clarificarea firelor reticule
2 masurarea directa a distantelor orizontale sau inclinate dintre doua puncte
3 masurarea indirecta a distantelor orizontale sau inclinate dintre doua puncte
196) Corectia de panta este:
1 intotdeauna negativa
2 intotdeauta pozitiva
3 fie negativa fie pozitiva
197) Masurarea distantelor indirect se realizeaza cu:
1 ruleta
2 teodolitul
3 teodolit - tahimetru
198) Masurarea distantelor prin unde se bazeaza pe:
1 masurarea lungimii de unda
2 masurarea frecventei undei
3 masurarea timpului parcurs de unda
199) Echerul topografic se utilizeaza pentru:
1 masurarea unghiurilor pe harti
2 pozitionarea unui punct pe un aliniament
3 trasarea unghiurilor drepte pe planuri
200) Pe cercul vertical al teodolitului sunt citite valorile:
1 unghiurilor verticale
2 unghiurilor orizontale
3 ambele variante
201) Pe cercul orizontal al teodolitului sunt citite valorile:
1 unghiurilor verticale
2 unghiurilor orizontale
3 ambele variante
202) Metoda intersectiei este utilizata in planimetrie pentru:
1 indesirea punctelor de triangulatie
2 indesirea punctelor de drumuire
3 indesirea punctelor de echerare
203) Metoda drumuirii este utilizata in planimetrie pentru:
1 indesirea punctelor de intersectie
2 indesirea punctelor de radiere
3 indesirea punctelor de echerare
204) Elipsoidul de referinta face parte din:
1 baza matematica a hartilor
2 baza altimetrica a hartilor
3 baza geografica a hartilor
205) Cotele punctelor determinate fata de o suprafata de nivel fac parte din:
1 baza matematica a hartilor
2 baza altimetrica a hartilor
3 baza geografica a hartilor
206) Totalitatea elementelor de hidrografie, relief, localitati si cai de comunacatie fac parte din:
1 baza matematica a hartilor
2 baza altimetrica a hartilor
3 baza geografica a hartilor
207) Proiectia cartografica face parte din:
1 baza matematica a hartilor
2 baza altimetrica a hartilor
3 baza geografica a hartilor
208) Sistemul de coordonate face parte din:
1 baza matematica a hartilor
2 baza altimetrica a hartilor
3 baza geografica a hartilor
209) Scara face parte din:
1 baza matematica a hartilor
2 baza altimetrica a hartilor
3 baza geografica a hartilor
210) Cadrul hartilor face parte din:
1 baza matematica a hartilor
2 baza altimetrica a hartilor
3 baza geografica a hartilor
211) sistemul de impartire in foi si nomenclatura fac parte din:
1 baza matematica a hartilor
2 baza altimetrica a hartilor
3 baza geografica a hartilor
212) Pentru hartile realizate dupa anul 1971 este considerata suprafata de nivel zero:
1 suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Baltica
2 suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Azov
3 suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Neagra
213) Nivelul zero se masoara cu:
1 medimaremetru
2 nivelmetru
3 teodolitul
214) Nivelul zero se masoara cu:
1 medimaregraf
2 barograf
3 teodolitul
COMPLETION
1) Pe hartile in culori, raurile sunt trasate cu culoarea ............
2) Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:10.000 este de 150 mm. Ce
valoare va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:50.000 ? (scrieti numai valoarea fara
unitate de masura)
3) Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:25.000 este de 64 mm. Ce
valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:50.000 ? (scrieti numai valoarea
fara unitate de masura)
4) Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:100.000 este de 15 mm. Ce
valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:25.000 ? (scrieti numai valoarea
fara unitate de masura)
5) Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:25.000 este de 18 mm. Ce
valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:50.000 ? (scrieti numai valoarea
fara unitate de masura)
6) Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:1.000 este de 250 mm. Ce
valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:25.000 ? (scrieti numai valoarea
fara unitate de masura)
7) Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:10.000 este de 36 mm2. Ce valoare in mm2
va avea aceelasi lac reprezentat la scara 1: 5.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de
masura)
8) Suprafata unei pasuni de pe harta topografica la scara 1:10.000 este de 64 mm2. Ce valoare in
mm2 va avea aceeasi pasune reprezentata la scara 1: 25.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate
de masura)
9) Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:25.000 este de 888 mm2. Ce valoare in mm2
va avea acelasi lac reprezentat la scara 1: 50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de
masura)
10) Suprafata unei alunecari de teren de pe harta topografica la scara 1:10.000 este de 442 mm2. Ce
valoare reala in m2 va avea aceasta alunecare de teren. (scrieti numai valoarea fara unitate de
masura)
11) Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:100.000 este de 37 mm2. Ce valoare reala in
m2 va avea acest lac? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)
12) Un lac are o suprafata reala de 2,25 km2. Ce valoare in cm2 va avea acest lac, reprezentat pe o
harta topografica la scara 1.25 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)
13) Un lac are o suprafata reala de 1,25 km2. Ce valoare in mm2 va avea acest lac, reprezentat pe o
harta topografica la scara 1.100 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)
14) Pe hartile in culori, curbele de nivel sunt trasate cu culoarea ............
15) Un poligon are o suprafata reala de 1 km2. Ce valoare in cm2 va avea acest poligon, reprezentat
pe o harta topografica la scara 1:100 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura).
16) Un poligon are o suprafata pe harta de 1 cm2. Ce valoare in Km2 va avea acest poligon,
reprezentat pe o harta topografica la scara 1:100 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de
masura).
17) Un poligon are o suprafata pe harta de 100 cm2. Ce valoare in Km2 va avea acest poligon,
reprezentat pe o harta topografica la scara 1:50 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de
masura).
18) Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:25000 este de 4 cm. Ce valoare in Km va avea acest
segment in realitate? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)
19) Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:25000 este de 4 cm. Ce valoare in m va avea acest
segment in realitate? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)
20) Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:100000 este de 4 cm. Ce valoare in km va avea acest
segment in realitate? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)
21) Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1523 m. Ce valoare are
altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100000? (scrieti numai valoarea fara
unitate de masura)
22) Coordonatele geografice ale unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 sunt latitudine 44° si
longitudine 25° . Ce valoare are longitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100
000? - (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)
23) Coordonatele geografice ale unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 sunt latitudine 44° si
longitudine 25° . Ce valoare are latitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100
000? - (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)
24) Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1723 m. Ce valoare are
altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:250000? (scrieti numai valoarea fara
unitate de masura)
25) Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1123 m. Ce valoare are
altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:25000 daca se modifica cu +10 m pozitia
suprafetei de nivel zero ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)
26) Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1223 m. Ce valoare are
altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:25000 daca se modifica cu -10 m pozitia
suprafetei de nivel zero ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)
TESTELE DE EVALUARE CONSTAU DIN 25 DE ĪNTREBARI, PENTRU O DURATA DE 30 DE MINUTE.
|
