Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































VARIANTE REZOLVATE LA GEOGRAFIE GEOGRAFIA ROMANIEI

geografie












ALTE DOCUMENTE

Republica VENEZUELA
PIRAMIDELE EGIPTENE
Zona de clima tropicala
Sankt Petersburg
Tornadele
ELEMENTE DE HIDROLOGIE MARINĂ
Asezarile rurale
Geneza si evolutia reliefului
Norme de protectie a muncii pentru alpinism utilitar
America de Nord

BACALAUREAT 2007



VARIANTE REZOLVATE LA GEOGRAFIE

GEOGRAFIA ROMÂNIEI 

 

VARIANTA 1

Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1.d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a; 6. d; 7. d; 8b; 9. d; 10. b.

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel:

1. influente submediteraneene 2.14-Bistrita, 16-Siret, 19-Mures, 20-Somesul Mic. 3. 9-Bistrita, 11-

Botosani, 12-Zalau 4. Bucuresti 5. locomotive, autoturisme

III. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Carpatii Curburii) si clima D (Subcarpatii

Moldovei) (câte 2 p pentru flecare deosebire enuntata corect): etaj climatic: în unitatea A

montan, iar în unitatea D de dealuri înalte; temperatura medie anuala: în unitatea A între 0-6°C iar în unitatea D între 6 si 8°C; precipitatii medii anuale: în unitatea A 700-1000 mm/

an, iar în unitatea D între 500-700 mm/an.

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Carpatii Curburii) si relieful D (Subcarpatii

| Moldovei) (câte 2p pentru flecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului

A este de 1954 m, iar cea maxima din D este de 911 m; relieful unitatii A este format din | doua

siruri montane cu înaltimi diferite iar cel din D este format din doua siruri de depresiuni si doua

siruri de dealuri.

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Sectorul Olt - Arges) si clima J (Câmpia de

Vest la N de Mures) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice:

in unitatea marcata cu F influente de tranzitie, iar în cea marcata cu J influente oceanice;

precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 650 mm/an iar în unitatea F între

500-600 mm/an.

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu C (Podisul Dobrogei de Nord):

a) - s-a format in orogeneza caledoniana (Podisul Casimcei) si respectiv hercinica

(Muntii Macinului)

- este alcatuit din roci variate: sisturi verzi, granite, calcare, pietrisuri, nisipuri

- este alcatuit din podisuri de altitudine medie de 300 m fragmentate de vai largi

- altitudinea maxima este de 467 m în Muntii Macinului, în vârful Greci (Tutuiatu); - 3 p (câte 1 p

pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) Telita, Taita, Slava, Casimcea; - 1 p

c) zona stepei, zona padurilor; - 1 p

d) clasa molisoluri (soluri balane, cernoziomuri, soluri cenusii); - 1 p

e) roci de constructii, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri; - 3 p

f) Tulcea. - 1 p

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B

(Carpatii Meridionali de la vest de Olt: Grupele Parâng si Retezat- Gogeau): a) - s-au format în

orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;

- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul Mare 2519 m);

- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gomovita);

- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;

- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;

- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b)etajul climatic montan; - 1 p

c)Olt, Lotru, Jiu, Strei, Timis, Motru; - 1 p

d)lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga), lacuri de acumulare antropica (Vidra pe Lotru) - 2 p;

e)prabusiri, curgeri noroioase, avalanse; - 1 p

f)huila, hidroenergia. - 1 p

a. Habitatul de tip deltaic este un habitat restrictiv datorita suprafetelor mari acoperite

de ape ce nu sunt propice dezvoltarii umane. Suprafata redusa a grindurilor si gradul redus

al fertilitatii solurilor dar, mai ales, lipsa cailor de acces si timpul foarte mare necesar

transportului duc la o densitate redusa a populatiei. - 4 p

b. România foloseste în prezent resurse energetice primare (combustibili fosili) pentru

obtinerea energiei electrice. Partial se foloseste si hidroenergia pe râuri si atomoenergia la

Cernavoda. Resursele alternative sunt energia solara, eoliana si geotermala si sunt utilizate

doar simbolic în tara. Cauza neutilizarii o reprezinta costurile ridicate ale centralelor necesare

sa capteze aceste energii. - 4 p

c. Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,49 km/km2. Tara noastra dispune

de variate resurse de apa (râuri, lacuri, ape subterane, ape teritoriale în Marea Neagra)

având un volum de 77,4 km3/ an. Râurile din România sunt afluentii Dunarii, mai putin

râurile dobrogene care se varsa în limane si lagune. - 4 p

d. Marea variete a formelor de relief face ca pe teritoriul tarii sa întâlnim toate tipurile

de roci: sedimentare, magmatice si metamorfice. Ele sunt utilizate ca roci de constructii,

cum ar fi: din Carpati avem calcare, granite, marmura, travertin, gresii; din zonele deluroase

si de câmpie se exploateaza pietrisurile si nisipurile. - 4 p

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. septembrie, 85 m3/ s; - 2 p

b. aprilie si mai, 325 m3/ s; - 2 p

c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara; - 2 p

d. 240 m3/ s; - 2 p

e. februarie -170 m3/s; august -125 m3/ s; decembrie -120 m3/ s. - 2 p

f. 175m3/s.-2p

VARIANTA 2

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1.b; 2. c; 3. c; 4. a; 5. c; 6. a; 7. c; 8. b; 9. a; 10. d.

Total 20 puncte

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Lacul Rosu. 2. 15-Buzau, 16-Somesul Mare, 19-Timis, 20-Jijia. 3. 4-Galati, 8-Râmnicu Vâlcea,

9-Târgu Mures, 12-Timisoara. 4. Sfântu Gheorghe.

Total 10 puncte

III. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua asemanari între clima E (Podisul Somesan) si clima J (Dealurile

Silvaniei) (câte 2 p pentru fiecare asemanare enuntata corect): etaj climatic: ambele unitati

se încadreaza în etajul climatic de dealuri; temperatura medie anuala: în ambele unitati

avem 6-10°C; precipitatii medii anuale: 700 mm/an).

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Subcarpatii Moldovei) si relieful J (Dealurile

Silvaniei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului

J este de 651 m, iar cea maxima din C este de 911 m; relieful unitatii C este format dintr-un

sir de depresiuni submontane închise de dealuri înalte subcarpatice, iar unitatea J este o

zona deluroasa acoperita de sedimente neozoice care din loc în loc domina cu maguri

vulcanice sau cristaline.

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Muntii Apuseni) si clima F (Podisul Bârladului)

(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice: în unitatea marcata

cu B influente oceanice, iar în cea marcata cu F influente de ariditate; precipitatii medii

anuale: în unitatea B valori de peste 1000-1200 mm/an iar în unitatea F de 500 mm/an.

Total 12 puncte

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu

D (Podisul Getic):

a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)

peste un fundament cristalin;

- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre

sud;

- relief înclinat pe directia nord-sud;

- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia

Româna;

- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a

unitatii;

- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene

torentiale; - 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) temperatura medie anuala 8-10°C; precipitatii medii anuale 500-800 mm/ an; influente climatice

submediteraneene si de tranzitie - 3 p;

c) clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p;

d) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,

pietrisuri, nisipuri - 3 p.

Total 10 puncte

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu I (Grupa Retezat - Godeanu):

a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre

- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Peleaga 2509 m)

- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita)

- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare

- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;

- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) influente climatice submediteraneene - 1 p;

c) lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga) - 1 p;

d) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor), zona alpina - 1 p;

e) clasa spodosoluri (soluri alpine brune acide, podzoluri) - 1 p;

f) paduri, pasuni, hidroenergie, roci de constructii - 2 p.

Total 10punctd

a. Fondul edafic al României cuprinde mai multe tipuri si subtipuri de sol specifice

atitudinilor medii, dar si ale zonelor sudice, oceanice si continentale datorita climatului de

ranzitie. Clasa molisoluri, cea mai fertila, predomina în zonele de câmpie si dealuri joase;

lasa argiluvisoluri se întâlneste în regiunile de dealuri joase peste padurile de stejar;

lasa cambisoluri în zona deluroasa înalta si la munte, iar clasa spodosoluri în muntii

jarte înalti. De asemenea, exista si soluri azonale ca o consecinta a microclimatului si a

jcilor cum ar fi solurile nisipoase, halomorfe, hidromorfe, organice etc. 4 p;

b. Orasele Tulcea si Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind situate în zone exeme

ale tarii. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul maritim,

ât si pe cel feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe Dunare si asigura

ansportul fluvial, feroviar si rutier în zona. Portul Constanta asigura transportul cu ferryoat-

ul între România, Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Ambele orase se afla

s axa fluviilor si a canalelor si respectiv a marilor (Marea Caspica - Marea Neagra - Marea

lediterana) -4p;

c. Relieful variat si dispus pe trepte, climatul temperat sunt favorabile practicarii unor

jlturi diversificate pe regiuni si forme de relief. De asemenea, solurile împreuna cu clima

fluenteaza puternic agricultura. Alaturi de acestea se adauga conditiile tehnico-materiale,

île demografice si cele industriale. Se disting patru regiuni agrogeografice: regiunea

jricola mixta, în câmpii, dealuri joase si depresiuni, regiunea agricola cu predominarea

ymiculturii, viticulturii si cresterii animalelor, regiunea de crestere a animalelor (montana)

regiunea agricola piscicola. - 4 p;

d. Podisul Dobrogei este format în etape geologice diferite. Partea centrala, respectiv

3disul Casimcei în orogeneza caledoniana: predomina sisturile verzi. Partea nordica s-a

rmat în orogeneza hercinica; s-au ridicat astfel Muntii Macinului alcatuiti din granite,

irtea sudica a podisului s-a format prin sedimentare si retragerea apelor, aici predominând

sss-ul. Geomorfologic, sudul este alcatuit din podisuri joase sub 300 m, fragmentate de

i largi, iar nordul din dealuri si culmi ce depasesc 300 m - 4 p.

Total 16 puncte . Se acorda 12 puncte astfel:

a. aprilie, 225 m3/ s - 2 p;

b. septembrie, 50 m3/s - 2 p;

c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara, secete - 3 p;

d. toamna - 2 p;

e. februarie -160 nr" s; august - 60 m3/ s; decembrie -100 m3/ s - 3 p.

Total 12 puncte

Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu

VARIANTA 3

Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d; 6.

d ; 7. d; 8. a; 9. c; 10. a.

Total 20 puncte Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1.2-

Petrosani, 4 - Slobozia, 5 - Drobeta Turnu Severin, 7 - Târgoviste, 10 - Târgu 12 - Cluj Napoca 2.

port maritim 3.15 - Buzau, 20 - Bistrita 4. Cutremure de pamânt, uni, secete, inundatii etc.

Total 10 puncte

III. Se acoraa izpuncieum care:

b. 4 p pentru 2 deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de Mures) si clima I (Delta Dunarii)

(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): etaj climatic - în unitatea E etaj climatic de

câmpie, iar în unitatea I etaj climatic de litoral si delta; precipitatii medii anuale: 550 mm/ an în

unitatea E, si 350- 400 mm/ an în unitatea I; influente climatice: submediteraneene în unitatea E si

de ariditate si pontice în unitatea I.

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si

relieful B (Grupa Sudica A Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata

corect): altitudinea maxima a reliefului A este de 2303 m, iar cea maxima din B este de

1954 m; relieful unitatii A este format din trei siruri paralele orientate NV-SE, iar cel al

unitatii B din doua siruri de forma semicirculara; unitatea A prezinta relief vulcanic si

glaciar iar unitatea B nu.

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Câmpia Moldovei) si clima J (Câmpia

Transilvaniei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în

uitatea marcata cu J influente oceanice, iar în cea marcata cu F influente de ariditate;

precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 550-650 mm/an, iar în unitatea F de

500 mm/an.

Total 12 puncte

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu G (Subcarpatii Moldovei):

a) - s-a format prin cutarea si ridicarea sedimentelor, asemeni Carpatilor;

- sunt alcatuiti dintr-un sir de depresiuni submontane închise spre exterior de dealuri înalte (maxim

911 m)

- predomina pietrisurile, nisipurile, argilele, gresiile, conglomeratele

- întâlnim frecvente alunecari de teren; - 3p (câte 1p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) Moldova, Bistrita, Trotus - 3 p;

c) etajul padurilor de fag - 1 p;

d) clasa cambisoluri (soluri brune si brun acide) - 1 p;

e) petrol, gaze de sonda , roci de constructii - 1 p;

f) Piatra Neamt - 1 p.

Total 10 puncte

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu C

(Muntii Poiana Rusca):

a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;

- este un masiv izolat format din sisturi cristaline;

- altitudinea maxima 1374 m în vf. Padesu;

- 3 p (câte 1p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) temperatura medie anuala 6° C, precipitatii medii anuale 700-1000 mm/ an; influente oceanice -

2 p;

c) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor) - 1 p;

d) clasa cambisoluri (soluri brun acide) -1 p;

e) paduri, roci de constructii, marmura fier -3 p.

Total 10 puncte

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. Orasul Bucuresti este capitala tarii având peste 2 milioane locuitori. Din capitala pornesc 9

magistrale feroviare catre toate colturile tarii. Tot de aici pleaca înspre toate aeroporturile tarii

avioane fiind un oras unic în aceasta privinta. Toate drumurile importante europene ce traverseaza

tara traverseaza si Bucurestiul. Cel mai important aeroport international se afla la Otopeni (Henri

Coanda), lânga Bucuresti. - 4 p;

b. Estul Câmpiei Române (câmpia Baraganului) si Podisul Dobrogei se încadreaza în

arealul de ariditate din estul României. Aici precipitatiile scad sub 400 mm/an ce se dezvolta

pe seama temperaturilor ridicate anuale de peste 10-11 °C si a secetelor frecvente, dar si

a influentelor climatice de ariditate. în perioada de iarna bate Crivatul, un vânt rece si

uscat - 4 p;

c. Zonele montane cuprind toate tipurile de roci datorita varietatii formelor de relief si a

modului de formare a muntilor. Rocile magmatice se formeaza datorita eruptiilor vulcanice

sau a consolidarii magmei. Rocile sedimentare se formeaza prin diferite metode cum ar fi:

descompunere organica, distrugerea celorlalte tipuri, cimentare naturala etc. Rocile

metamorfice se formeaza la temperaturi si presiuni ridicate. - 4 p;

d. Relieful României este definit de mai multe caracteristici. O caracteristica este

varietatea si deosebita complexitate a alcatuirii si evolutiei sale. Astfel întâlnim munti,

dealuri, podisuri, câmpii si vai largi cu terase, depresiuni, iar la tarmul Marii Negre se afla

Delta Dunarii si plaje de nisip si faleze. Aceste caracteristici nu le întâlnim si la alte tari,

facând-o unica. -4p.

Total 16 puncte VI. Se acorda 12 puncte astfel: a. august 6°C-2p; b.februarie -11°C-2p;

c. Muntii Bucegi - 2 p;

d. 10°C-2p;

e. 17°C-2p;

f. miscarea de revolutie a Pamântului - 2 p.

Total 12 puncte

Total test: ,90 de puncte + 10 puncte din oficiu

VARIANTA 4

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.b; 2. b; 3. b; 4.d; 5. a;

6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. b.

Total 20 puncte

I. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.1- Tulcea, 3- Suceava, 5- Giurgiu, 7-,Satu Mare, 12- Timisoara 2. Vidrau 3. 14 - Crisul Negru,

15- Buzau, 16- Somesul Mare, 20- Jijia

Total 10 puncte

II. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si clima F (Podisul

bârladului) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în

mitatea E influente oceanice iar în unitatea F influente de ariditate; precipitatii medii anuale:

i unitatea E de 700 mm/ an, iar în unitatea F 500 mm/ an.

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala

i Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima

reliefului B este de 1849 m, iar cea maxima din H este de 2100 m; relieful unitatii H este Icatuit din

siruri paralele orientate pe directia NV-SE, iar unitatea B o forma radiara cu Ititudinile cele mai

mari în centru;

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Podisul Getic) si clima G (Câmpia Baraga¬nului) (câte 2

p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în unitatea marcata cu D influente

submediteraneene si de tranzitie, iar în cea marcata cu G influente de ariditate; precipitatii medii

anuale: în unitatea D valori de peste 500-700 mm/an iar în unitatea G sub 500 mm/ an.

Total 12 puncte

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu

J (Dealurile Silvaniei):

a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)

peste un fundament cristalin carpatic;

- vaile râurilor sunt largi, cu terase ce se deschid spre câmpie;

- dealurile scad altitudinal de la 400 m la contactul cu muntele la 200 m;

- altitudinea maxima 651 m dealul Prisnel; -

- din loc în loc apar maguri de roci dure cristaline sau vulcanice (Mg. Simleu, 597 m; Culmea

Codrului 588 m); - 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b)influente climatice oceanice, precipitatii medii anuale de 750 mm/ an - 2 p;

c)zona padurilor, etajul stejarului - 1 p;

d)clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p;

e)roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri,

nisipuri - 1 p;

f)Zalau, Baia Mare - 2 p:

Total 10 puncte

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu A

(Podisul Dobrogei de Sud):

a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de

sedimente;

- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;

- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);

-prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase; - 3 p (câte 1 p pentru fiecare

caracteristica a reliefului);

b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an - 2 p;

c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune - 1 p;

d) zona stepei - 1 p;

e) clasa molisoluri (soluri balane dobrogene) - 1 p;

f) terenuri arabile, roci de constructii -1 p;

g) hazarde biologice, secete furtuni - 1 p.

Total 10 puncte

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. Fauna este influentata de altitudine, vegetatie, clima, activitati umane. Carpatii

Orientali prezinta o diversitate mai mare fata de Podisul Moldovei deoarece: prezinta mai

multe zone si etaje de vegetatie (etajul fagului, coniferelor, etajul alpin) are o suprafata mai

mare, este mai putin populat si au mai putine activitati umane, suprafata padurilor este

mai mare. - 4 p

b. Scaderea drastica a populatiei ocupate în industrie se datoreaza mai multor factori

precum: lipsa acuta a resurselor financiare, investitiile straine venind foarte greu; lipsa de

resurse materiale, ca urmare a reducerii drastice a productiei naturale de resurse;

neîncrederea în privinta investitiilor, instabilitatea politica interna si internationala; cresterea

populatiei ocupate în servicii, fenomen caracteristic tarilor dezvoltate. - 4 p

c. Deasupra teritoriului României, la altitudini ridicate, predomina circulatia maselor de

aer vestice, specifice latitudinilor medii. Acestea au anual o pondere de 45 %. Se adauga

masele de aer nordice si nord-vestice cu circa 30 %, sudice cu aproximativ 15%, iar mase

de aer anticiclonale 10%. La altitudini mai joase vântul are particularitati regionale determi¬

nate de pozitia si forma de ansamblu a reliefului. - 4 p

d. Orasele mari ale României sunt cele care depasesc 100 mii locuitori: Constanta,

Braila, Cluj Napoca etc. Aceste orase au în primul rând o dezvoltare complexa dar si o

functie administrativa, fiind resedinte de judet. în acelasi timp au si o dezvoltare industriala

fiind vechi centre mestesugaresti din perioada medievala sau interbelica. - 4 p

Total 16 puncte VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. aprilie, 225 m3/s - 2 p;

b. septembrie, 50 m3/s - 2 p;

c. 175 m3/s - 1 p;

d. primavara, topirea zapezilor din Carpati, ploi de primavara - 3 p;

e. ianuarie 80 m3/s - 2 p

f. 100m3/s. -2p.

Total 12 puncte

Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu

VARIANTA 5

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1.d; 2. d; 3. a; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. b; 9. b; 10. d.

Total 20 puncte

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.13-Moldova, 14-Bistrita, 15-Motru, 16-Siret 2. Industria siderurgica 3.1-Calarasi, 3-rârgu Jiu, 5-

Drobeta Turnu Severin, 12-Zalau; 4. Cutremure tectonice, alunecari de teren, îroziunea în suprafata

furtuni, secete etc.

Total 10 puncte II. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si clima F (Sectorul Olt-

\rges) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influenta climatica - în unitatea

z influente oceanice iar în unitatea F influente de tranzitie; precipitatii medii anuale: în

jnitatea E de 700 mm/ an, iar în unitatea F 500 - 600 mm/ an.

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) si

elieful B (Muntii Apuseni) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea

naxima a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea A este de

I954 m; relieful unitatii B cuprinde si roci vulcanice iar relieful unitatii A nu;

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Subcarpatii Moldovei) si clima G (Muntii

3oiana Rusca) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice -

n unitatea marcata cu D influente de ariditate, iar în cea marcata cu G influente oceanice;

irecipitatii medii anuale: în unitatea D valori de peste 600-700 mm/ an iar în unitatea G

ieste 1000 mm/an.

Total 12 puncte

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu

C (Podisul Dobrogei de Sud):

a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de

sedimente;

- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;

- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);

- prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase; - 3 p (câte 1 p pentru fiecare

caracteristica a reliefului);

b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/an, influente climatice

de ariditate si pontice, etajul climatic de câmpie - 4 p;

c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune - 2 p;

d) hazarde nucleare - 1 p.

Total 10 puncte

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu J

(Câmpia de Vest la N de Mures):

a) - s-a format prin umplerea cu sedimente a fostei Mari Panonice, devenind uscat în

Pleistocen (câmpiile înalte) si holocen (dâmpiile joase, luncile);

- este alcatuita la suprafata din pietrisuri, loess si aluviuni recente; -

- altitudinea medie 100 m;

- are o înclinare foarte redusa si de aceea râurile au cursuri meandrate, divagante;

2 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) Somes, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures) - 3 p;

c) zona stepei, etajul stepei - 1 p;

d) clasa molisoluri (cernoziomuri) -1 p;

e) terenuri arabile, petrol, ape geotermale, roci de constructii - 1 p;

f) Satu Mare, Oradea - 2 p.

Total 10 puncte

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. Orasul Brasov este situat în partea centrala a tarii. Este un important nod feroviar,

de aici plecând trenuri în 5 directii si punct de trecere a 3 magistrale feroviare. Prin Brasov

trece E 60, si exista aeroport. - 4 p

b. Industria moraritului si panificatiei este bazata în principal pe materii prime locale si

are o mare traditie în tara. Aceasta industrie ramâne importanta deoarece este o mare cerere

pe piata; industria este extrem de variata si cunoaste cea mai larga repartitie teritoriala pe

cuprinsul tarii, practic neexistând nici un oras românesc fara întreprinderi de acest gen 4 p;

c. Podisul Mehedinti: S-a format prin cutare, asemanator Carpatilor Meridionali.

Alcatuirea petrografica este asemanatoare muntilor, roci cristaline, calcare, dar si gresii,

marne. Altitudinile sunt între 500 - 600 m. Relieful este alcatuit din platouri si culmi,

separate de vai adânci create prin eroziune diferentiata. Pe roci calcaroase s-a format

relief carstic, reprezentat prin pesteri (Topolnita, Ponoare), chei (Topolnita, Cosustei),

poduri naturale (Ponoare), vai seci (sohodoale), depresiuni în calcar (Zaton); (câte doua

puncte pentru oricare doua raspunsuri corecte). - 4 p;

d. eruptiile vulcanice si miscarile orogenetice ce au dat nastere Carpatilor si

Subcarpatilor. - 4 p;

Total 16 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. 1930-2 p;

b. f992 - 2 p;

c) 1966 - rurala 60%, urbana 40%: 2002 - rurala 45%, urbana 55% - 4p:;

d. usor negativa - 2 p;

e. dezvoltarea industriei, explozia urbana - 1 p;

f. disponibilizarile din industrie. - 1 p.

Total 12 puncte

Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu

VARIANTA 6

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1.d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6. a; 7. d; 8. c; 9. b; 10. b.

Total 20 puncte

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.15-Buzau, 16-SomesulMare, 18-Moldova, 19-Timis, 20-Jijia. 2. Cutremure tectonice, alunecari de

teren, eroziunea în suprafata 3. Altitudinile scad de la N (400-500 m) la S (200 m); datodrita

defrisarilor, alunecarile de teren se produc cu frecventa mare; 4.5-Giurgiu, 8-Râmnicu Vâlcea, 9-

Târgu Mures.

Total 10 puncte

III. Se acorda 12 puncte din care:

b. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Podisul Bârladului) si clima J (Dealurile Silvaniei) (câte

2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea F influente de ariditate

iar în unitatea J influente oceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea F 500 - 600 mm/an, iar in

unitatea E de 700 mm/an.

b. 4p pentru doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala

a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima

a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea H este de 2100 m;

relieful unitatii B este dispus radiar, cu altitudinile cele mai mari în centru, iar relieful H pe

siruri paralele orientate pe directia NV-SE;

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Podisul Dobrogei de Sud) si clima E (Podisul

Somesan) (câte 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în

unitatea marcata cu A influente de ariditate si pontice, iar în cea marcata cu E influente

aceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea A valori de sub 500 mm/an iar în unitatea E

Deste 700 mm/ an.

Total 12 puncte

V. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu

G (Câmpia Baraganului):

a) - s-a format prin retragerea apelor Marii Sarmatice, prin depunere de sedimente;

- predomina nisipurile, argilele si loess-ul;

- este o zona de câmpie tabulara cu interfluvii largi si netede;

- în aceasta câmpie se întâlnesc crovuri, formate prin tasarea loes-ului; - 2 p (câte 1 p >entru fiecare

caracteristica a reliefului);

b) temperatura medie anuala 10-11 °C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/an, influente ;limatice

de ariditate, etajul climatic de câmpie - 4 p;

c) limanuri fluviale, lacuri formate în crovuri - 1 p;

d) zona stepei, etajul stepei - 1 p;

e) clasa molisoluri, tip cernoziom - 1 p;

f) hazarde biologice, secete, furtuni - 1p.

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu I

(Grupa Parâng):

a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;

- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul Mare 2519 m); -se întâlnesc

suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita);

- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;

- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri; 3 p (câte 1p pentru flecare caracteristica a

reliefului);

b) lacuri glaciare, lacuri antropice - 2 p;

c) zona padurilor, etajul padurilor de,fag si conifere - 1 p;

d) clasa spodosoluri, tip soluri brune acide -1 p;

e) huila, pajisti, roci de constructii - 2 p;

f) prabusiri, avalanse, curgeri noroioase - 1 p.

Total 10 puncte

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. Solurile sunt influentate direct de conditiile climatice si se caracterizeaza prin

asocierea zonalitatii Iatitudinaie cu cea altitudinala. Solurile specifice câmpiilor si dealurilor

joase (sub 300 m) sunt cele din categoria molisoluri. Dealurile, podisurile si versantii muntilor

(300-1800 m) au ca soluri specifice argiluvisolurile, cambisolurile si spbdosolurile. Muntii

înalti au soluri din clasa spodosoluri. - 4 p

b. Dunarea este cel mai important fluviu european deoarece strabate 10 tari si patru

capitale. De asemenea, asigura transportul fluvial în interiorul Europei si face legatura

dintre Marea Neagra si Marea Nordului prin sistemul de canale Dunare- Main- Rhin. 4 p;

c. Podisul Dobrogei prezinta o particularitate în ceea ce priveste structura etnica.

Alaturi de românii majoritari întâlnim rusi lipoveni în Delta Dunarii. în partea centrala întâlnim

tatari si turci. - 4 p;

d. Carpatii Orientali ne ofera resurse naturale complexe datorita reliefului variat si

formelor.diverse: în zona eruptiva minereuri complexe, auro-argentifere, izvoare minerale;

zonele de cristalin ne ofera roci de constructii, fier, mangan; zonele de flis, calcare, roci

sedimentare diverse; la acestea se adauga resursele forestiere, pajistile alpine. Podisul

Moldovei fiind mai unitar în privinta diversitatii rocilor si formelor de relief ne ofera în

special terenurile agricole, mici resurse de petrol si gaze asociate, nisipuri cuartoase,

nisipuri si pietrisuri, resurse forestiere reduse. - 4 p;

Total 16 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. 1992-2 p;

b. 1912-2 p;

c. 1,2 milioane- 2 p;

d. 2,6 milioane - 2 p;

e. sporul migratoriu negativ, scaderea nivelului de trai, emanciparea populatiei -, 2 p;

f. 7,4 milioane locuitori - 2 p.

Total 12 puncte

Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu

VARIANTA 7

I Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.b; 2. d; 3. c; 4. c; 5. a;

6. d; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.

Total 20 puncte

II Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.14- Bârlad, 15 - Buzau, 16 - Somesul, 18 - Ialomita, 20 - Mures. 2. 1 - Focsani,

Petrosani, 12 - Cluj Napoca 3. S-a format pe locul unui fost golf al Marii Negre prin

pierea cu aluviuni aduse de Dunare, pe fondul lipsei mareelor si curentilor marini;

altitudinea medie este de 0,5 m.

Total 10 puncte

III. Se acorda 12 puncte din care;

a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de Mures) si clima

l (Delta Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice -

in unitatea E influente submediteraneene iar în unitatea I influente de ariditate si pontice;

precipitatii medii anuale: în unitatea E avem 550 - 600 mm/an, iar in unitatea I sub 400

i/an.

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si

relieful B (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru flecare deosebire enuntata

corect): altitudinea maxima a reliefului în unitatea A este de 2303 m, iar cea maxima din

unitatea B este de 1954 m; relieful unitatii A este dispus pe siruri paralele orientate pe

directia NV-SE iar relieful unitatii B sub forma semicirculara ce închid la interior o depresiune;

relieful unitatii A prezinta relief glaciar si vulcanic iar cel al unitatii B nu are;

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Muntii Apuseni) si clima G (Subcarpatii

MoIdovei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în

unitatea marcata cu D influente Oceanice, iar în cea marcata cu G influente de ariditate;

precipitatii medii anuale: în unitatea D valori de 1000-1200 mm/an iar în unitatea G 600-

> mm/an.

Total 12 puncte

a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu F (Câmpia Moldovei):

a) s-a format pe fundamentul vechi al Platformei Est Europene, prin depunere de

sedimente mezozoice si neozoice;

- predomina nisipurile, argilele;

- este o zona deluroasa de altitudini reduse, interfluvii netede;

- altitudinea medie este de 200 m, iar maxima de 265 m (D. Cozancea);




- 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) temperatura medie anuala 10-11 ° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an, influ-B climatice

de ariditate - 3 p;

c) zona stepei, etajul stepei si silvostepei - 1 p;

d) clasa molisoluri, tip cernoziom - 1p;

e) Botosani, lasi - 2 p.

Total 10 puncte

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu H (Sectorul Olt - Arges):

a) s-a format prin depunere de sedimente în urma retragerii Marii Sarmatice;

- altitudinea maxima depaseste 300 m în nord;

- are aspect de câmpii tabulare, cu interfluvii largi si netede; 3 p (câte 1 p pentru fiecare

caracteristica a reliefului);

b) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N) - 1 p;

c) Clasa molisoluri, tip cernoziom; clasa argiluvisoluri, tip soluri brun roscate - 1 p;

d) petrol, gaze naturale, terenuri arabile - 2 p;

e) Pitesti, Alexandria, Giurgiu, Slatina - 3 p.

Total 10 puncte

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. Orasul Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind situat într-o zona extrema a tarii.

Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul maritim, cât si cel feroviar,

rutier, aerian si special. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-boat-ul între România,

Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Constanta se afla pe axa fluviilor si a canalelor

si respectiv a marilor( Marea Caspica - Marea Neagra - Marea Mediterana) - 4 p

b. Fondul funciar al României este de aproximativ 23,7 mii. ha, din care suprafata

agricola este de 14,8 mii. ha adica 62% din suprafata. Din acest fond terenul arabil ocupa

9,4 mii. ha, pajistile naturale 4,8 mii. ha, iar viile si livezile 0,6 mii. ha. Ponderea mare din

suprafata tarii precum si calitatea terenurilor agricole face ca fonduLfunciar agricol sa fie

resursa naturala de baza a tarii. - 4 p;

c. Relieful este suportul care permite desfasurarea unor activitati economice multiple

cum ar fi extractia de minereuri, sare, materiale de constructii, exploatarea padurii, cresterea

animalelor, diverse culturi agricole etc. în acelasi timp relieful ne ofera o mare accesibilitate

pentru locuire si comunicatie, favorizata de existenta suprafetelor netede, a depresiunilor

si a vailor mari ale râurilor. - 4 p;

d. Cresterea numerica a populatiei oraselor se datoreaza unor factori precum: cresterea

demografica accelerata a populatiei, industrializarea ce a creat locuri noi de munca,

mecanizarea agriculturii ce a eliberat o însemnata cantitate de forta de munca, mirajul

orasului. - 4 p;

Total 16 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. 1930-33%-2 p;

b. 1930-20%-2 p;

c. 2000- 8% - 2 p;

d. 1958-9%-2 p; -

e. scaderea nivelului de trai, lipsa de locuri de munca, emanciparea populatiei - 2 p;

f. 1995 si 2000-2p.

Total 12 puncte

Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu

VARIANTA 8

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1.b; 2. a; 3. d; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. d; 9. c; 10. c.

Total 20 puncte

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Podisul Somesan. 2. Carbune brun, fier, cupru, minereuri auro-argentifere 3. Somes.

III. Se acorda 12 puncte din care:

b. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Sectorul Olt - Arges) si clima H (Câmpia Moldovei)

(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea A influente

climatice de tranzitie iar în unitatea H influente de ariditate; precipitatii medii anuale: în unitatea A

avem 500 - 700 mm/an, iar în unitatea H sub 500 mm/an; temperatura medie anuala: în unitatea A

10-11°C , iar în unitatea H de 6- 10°C.

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful F (Grupa Parâng) si relieful J (Muntii Apuseni)

(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului în

unitatea F este de 2519 m, iar cea maxima din unitatea J este de 1849 m; relieful unitatii

D prezinta relief glaciar iar cel al unitatii J nu are; relieful unitatii D este foarte rnasiv în

timp ce relieful unitatii J este foarte fragmentat.

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima C (Podisul Dobrogei de Sud) si clima E (Podisul

Somesan) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în

unitatea marcata cu C influente de ariditate si pontice, iar în cea marcata cu E influente

oceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea C valori sub 400 mm/ an iar în unitatea E

600-700 mm/an.

Total 12 puncte

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu D (Subcarpatii Getici):

a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare

muntilor Carpati;

- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire

- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 100 m altitudine

se aseamana cu muntii;

- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de est;

- altitudinea maxima este de 1213 m D Chicera;

- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) lacuri în masive de sare - 1 p;

c) petrol, gaze naturale, sare, lignit - 3 p;

d) Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea - 2 p.

Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la

unitatea notata cu G (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):

a) s-a format în urma orogenezei alpine si a eruptiilor vulcanice neogene (V);

- este structurata pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE;

- sirul vestic este vulcanic (Roci eruptive);

- sirul central din sisturi cristaline; este cel mai înalt (maxim 2303 m);

- sirul de est alcatuit din roci sedimentare cutate (flis): calcare, gresii etc.

- întâlnim relef glaciar cu vai glaciare, creste ascutite în Muntii Rodnei;

3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) influente climatice oceanice (V) si baltice (E) - 1 p;

c) Somesul Mare, Bistrita, Moldova, Suceava - 2 p

d) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N) - 1 p;

e) clasa cambisoluri, spodosoluri - 1 p;

f) minereuri complexe, auro-argentifere, mangan, cupru sare - 2 p.

Total 10 puncte

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. Apele subterane au o repartitie ineaala. fiind abundente si la adâncimi variahilfi în

de m3. Cele mai numeroase ape subterane sunt situate în straturi freatice de mica adâncime ce se

alimenteaza din precipitatii. Acestea se folosesc în alimentatie si pentru nevoi gospodaresti. Altele

sunt situate la adâncime si au o mineralizare si duritate variata. Unele, cele termale se exploateaza

prin foraje sau de la izvoare si se folosesc pentru balneoterapie, dar si în alimentarea cu apa a

localitatilor sau a unor activitati economice. - 4 p

b. Subsolul Subcarpatilor este foarte bogat în resurse. Principalele resurse sunt: petrolul,

gazele de sonda, antracitul, lignitul, sarea. - 4 p;

c. Orasele Tulcea si Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind sioiate în zone extreme

ale tarii. Constanta este situat la Marea Neagra si permite atât transportul maritim, cât si cel

feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe Dunare si asigjra transportul fluvial,

feroviar si rutier în zona. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-boat-ul între România,

Georgia si Turcia, (transporturi multimodale) Ambele orase se afla pe axa fluviilor si a canale|or

si respectiv a marilor (Marea Caspica - Marea Neagra - Marea Mediterana). - 4 p;

d. în zonele montane, cu exceptia vailor largi, satele sunt mici, risipite cu gospodariile

împrastiate datorita formelor de relief, loturilor de padure, pajistilor sau loturilor agricole.

Acestea au functii agricole în care predomina cresterea animalelor, forestiere, miniere sau

mixte. - 4 p;

Total 16 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. 325 m3/s lunile aprilie si mai - 4 p;

b. 80 m3/s septembrie - 2 p;

c. primavara, datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon - 2 p;

d. toamna, datorita lipsei precipitatiilor - 2 p;

e. 190m3/s - 2 p.

Total 12 puncte

Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu

VARIANTA 9

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. a; 9. d; 10. d.

Total 20 puncte

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.4- Bistrita, 5- Sfântu Gheorghe, 6- Oradea, 7- Târgoviste. 2. Relieful este alcatuit

din platouri si culmi deluroase despartite de vai adânci; predomina rocile cristaline, calcarele,

gresiile si marnele; pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic evidentiat de pesteri, chei, vai

seci, poduri naturale 3.15 - Mures, 17 - Ialomita, 20 - Somesul Mic.

Total 10 puncte

III. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua deosebiri între clima H (Dealurile Silvaniei) si clima J (Podisul Dobrogei

de Nord) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea

H influente climatice oceanice iar în unitatea J influente de ariditate si pontice; precipitatii

medii anuale: în unitatea H avem peste 700 mm/an, iar in unitatea J sub 450 mm/an;

temperatura medie anuala: în unitatea H este 6-10° C , iar în unitatea J de 10-11 ° C.

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Câmpia Transilvaniei) si relieful D (Câmpia de vest la

sud de Mures)(cate 2p pt fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea

174 m; relieful unitatii A este format din dealuri joase, brazdate de vai largi, iar relieful unitatii D

este de câmpie joasa în cea mai mare parte si câmpii înalte.

c.4 p pentru doua deosebiri între clima E (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si clima I (Grupa

Parâng) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în unitatea

marcata cu E influente de oceanice si baltice, iar în cea marcata cu I nu se resimt; precipitatii medii

anuale: în unitatea E valori peste 1200 mm/ an iar în unitatea I 800-1200 mm/an.

Total 12 puncte

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu

B (Podisul Sucevei):

a)- s-a format prin depunerea de sedimente odata cu retragerea Marii Sarmatice spre S;

- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de vest;

- altitudinea maxima este de 688 m D Ciungi;

- relieful se prezinta cu zone joase (depresiuni, vai, culoare, sei) si zone înalte deluroase. - 2 p (câte

1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) etajul climatic de dealuri înalte, influente climatice baltice - 2 p;

c) Suceava, Siret Moldova - 3 p;

d) Zona padurilor, etajul padurilor de fag - 1 p;

e) Clasa argiluviseluri, tip brun argiloiluvial -1 p, t) Suceava- 1 p.

Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la

unitatea notata cu C (Subcarpstii de Curbura):

a) s-au format prii» cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare

muntilor Carpati;

- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;

- relieful de dealuri il aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine

se aseamana cu muntii;

- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;

- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;

- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata; - 4

p(câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului).

b)Dealuri subcarpatice: Rachitas, Odobesti, Deleni, Istrita; Depresiuni: Pucioasa, Campina,

Vrancei, Pdiciori, Mera - 2 p;

c) petrol, gaze nafcirale, sare, lignit - 2 p;

d) cutremure de panânt - ciocnirea placilor tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari

- 2 p;

Total 10 puncte y. Se acorda 16 puncte astfel:

a. în România temperatura aerului scade de la S la N si în altitudine datorita pozitiei am pe glob.

Astfel, la S avem o temperatura medie anuala de peste 11 grade, în N de 8,5 Jrade si m altitudine 0

Ffde la peste 2000 m. Precipitatiile atmosferice scad de la vest la îst si cresc în altitudini In N

precipitatiile cresc datorita altitudinii si influentelor oceanice »i oaitice, iar în sud SJnt reduse

datorita climatului de ariditate si a altitudinii mici de -ampie. - 4 p

b Formele de reliefau un rol esential în raspândirea populatiei si asezarilor. în România ¦e disting o

mare varietate a formelor de habitat, fiecare având trasaturi proprii. Distingem

c. Resursele vegetale au o însemnatate deosebita pentru om. Ele sunt reprezentate

de paduri, pasuni, fânete naturale de munte, deal si câmpie, care au pondere diferita de la

un judet la altul si valoare deosebita în functie de speciile de arbori si plante din care sunt

alcatuite. - 4 p;

d. în zonele montane hazardele sunt mult mai variate si mai complexe datorita

diversitatii peisajelor carpatice. Se pot produce cutremure de pamânt, prabusiri, curgeri de

noroi si grohotisuri, avalanse, ploi, ninsori, fulgere, grindina, înghet. - 4 p;

Total 16 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. 260 m3/s luna mai - 4 p;

b. 75 m3/s septembrie - 4 p;

c. datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon - 2 p;

d. datorita lipsei precipitatiilor - 1 p;

e. 85 m3/s - 1 p.

Total 12 puncte

Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu

VARIANTA 10

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: .

1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.

Total 20 puncte

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4- Brasov, 6- Oradea. 2.15- Prut, 16- Somesul Mare, 19- Bega. 3.

Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.

Total 10 puncte

III. Se acorda 12 puncte din care:

d. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei) si clima G (Podisul Dobrogei) (câte

2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea E influente climatice

oceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea E

avem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura medie anuala: în unitatea E

este 6-10° C, iar în unitatea G de 10-11°C.

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful J

(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):

altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar cea maxima din unitatea

J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt, iar relieful unitatii J este

fragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri, vai,

creste iar în unitatea J nu întâlnim.

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt- Arges) si clima A (Delta

Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în

unitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar în cea marcata cu A influente de ariditate

si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de 500-700 mm/ an iar în unitatea

A sub 400 mm/ an.

Total 12 puncte

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu I (Podisul Getic):

a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)

peste un fundament cristalin;

- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre

sud;

- relief înclinat pe directia nord-sud;

- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia

Româna;

- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a

unitatii;

- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene

torentiale; - 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,

pietrisuri, nisipuri - 2 p

c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice submediteraneene si de tranzitie - 2 p;

d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 2 p.

Total 10 puncte

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D

(Subcarpatii de Curbura):

a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare

muntilor Carpati;

- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;

- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine

se aseamana cu muntii;

- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;

- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;

- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata; - 4

p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) Trotus, Buzau, Ialomita, Prahova, Dâmbovita - 4 p;

c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate - 1p;

d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari-

1 p;

Total 10 puncte

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, în care s-au creat goluri, iar prin

precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme pozitive. Este specific

calcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic cuprinde atât forme create prin

vulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii agentilor externi. Aceste roci

sunt andezitele, bazaltele, granitele etc. - 4 p;

b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde îsi are izvorul, perioadele si frecventa

secetelor, anotimpurile - 4 p;

c. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est, primul fiind afluent al Siretului

si respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita pantei reduse de

scurgere a râurilor, a debitului redus datorita influentelor climatice de ariditate - 4 p;

d. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis se afla orasele: Craiova, Slatin,

Pitesti, Targoviste

Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile comerciale cu celelalte regiuni. O alta

explicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii si temperaturi moderate fata de

restul teritoriului - 4 p.

Total 16 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. 12° C luna august - 4 p;

b. -20° C, luna ianuarie - 4 p;

c.+35°C-1 p;

d. munte - 1 p;

e. decembrie si martie -10°C - 1 p;

f. iarna, viscolul - 1 p.

Total 12 puncte

Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu

VARIANTA 10

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: .

1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.

Total 20 puncte

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4- Brasov, 6- Oradea. 2.15- Prut, 16- Somesul Mare, 19- Bega. 3.

Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.

Total 10 puncte

III. Se acorda 12 puncte din care:

d. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei) si clima G (Podisul Dobrogei) (câte

2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea E influente climatice

oceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea E

avem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura medie anuala: în unitatea E

este 6-10° C, iar în unitatea G de 10-11°C.

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful J

(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):

altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar cea maxima din unitatea

J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt, iar relieful unitatii J este

fragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri, vai,

creste iar în unitatea J nu întâlnim.

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt- Arges) si clima A (Delta

Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în

unitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar în cea marcata cu A influente de ariditate

si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de 500-700 mm/ an iar în unitatea

A sub 400 mm/ an.

Total 12 puncte

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu I (Podisul Getic):

a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)

peste un fundament cristalin;

- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre

sud;

- relief înclinat pe directia nord-sud;

- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia

Româna;

- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a

unitatii;

- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene

torentiale; - 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,

pietrisuri, nisipuri - 2 p

c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice submediteraneene si de tranzitie - 2 p;

d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 2 p.

Total 10 puncte

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D

(Subcarpatii de Curbura):

a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare

muntilor Carpati;

- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;

- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine

se aseamana cu muntii;

- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;

- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;

- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata; - 4

p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);

b) Trotus, Buzau, Ialomita, Prahova, Dâmbovita - 4 p;

c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate - 1p;

d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari-

1 p;

Total 10 puncte

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, în care s-au creat goluri, iar prin

precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme pozitive. Este specific

calcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic cuprinde atât forme create prin

vulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii agentilor externi. Aceste roci

sunt andezitele, bazaltele, granitele etc. - 4 p;

b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde îsi are izvorul, perioadele si frecventa

secetelor, anotimpurile - 4 p;

c. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est, primul fiind afluent al Siretului

si respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita pantei reduse de

scurgere a râurilor, a debitului redus datorita influentelor climatice de ariditate - 4 p;

d. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis se afla orasele: Craiova, Slatin,

Pitesti, Targoviste

Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile comerciale cu celelalte regiuni. O alta

explicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii si temperaturi moderate fata de

restul teritoriului - 4 p.

Total 16 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a. 12° C luna august - 4 p;

b. -20° C, luna ianuarie - 4 p;

c.+35°C-1 p;

d. munte - 1 p;

e. decembrie si martie -10°C - 1 p;

f. iarna, viscolul - 1 p.

Total 12 puncte

Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu

VARIANTA 11

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1.a; 2. d; 3. d; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. d; 9. a; 10. c;

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Drobeta Turnu Severin, Bârlad, Giurgiu, Sibiu; 2. Târnava Mare, Argesul, Prutul; 3. sare, petrol,

gaze de sonda.

III. Se acorda 12 puncte din care:

a. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii de relief marcata cu D (Câmpia Transilvaniei) si

clima unitatii de relief marcata cu F (Câmpia Moldovei), câte 2 puncte pentru fiecare deosebire

enuntata corect:

- precipitatii medii anuale: în unitatea D, 500-700 mm/an, în unitatea F, sub 500 mm /an;

- influenta climatica: în unitatea D, oceanica, în unitatea F, de ariditate;

b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu A (Muntii Banatului) si relieful unitatii

marcate cu H (Grupa Fagaras); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect enuntata:

- relieful unitatii A s-a format pe roci predominant cristaline si sedimentare (calcare),

în timp ce relieful unitatii H s-a format numai pe roci cristaline;

- altitudinea maxima din unitatea A este de 1446 m, pe când în unitatea H de 2544 m;

c. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu G (Dealurile Silvaniei si

Dealurile Crisene) si clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Moldovei); câte 2 puncte pentru

fiecare deosebire enuntata corect:

- etaj climatic: în unitatea G, de dealuri joase, în unitatea J, de dealuri înalte;

- influenta climatica: în unitatea G, oceanica, în unitatea J, de ariditate;

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu E (Câmpia Baraganului):

a) 2 puncte (câte 1 punct pentru fiecare caracteristica a reliefului);

- reprezinta cea mai întinsa câmpie neteda, orizontala;

- este acoperita cu un strat gros de loess;

b)- influenta de ariditate; -1 punct

c)- din cauza cantitatilor scazute de precipitatii atmosferice exista regiuni fara scurgere de suprafata;

- exista unele lacuri cu apa sarata;

d) - petrol, gaze de sonda; - 2 puncte

e) - Slobozia, Calarasi, Braila; - 3 puncte

f) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B

(Podisul Dobrogei de Sud):

a) - aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;

- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene s-a depus un strat de loess cu grosimi mari, de

peste 40 m;

- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea

turismului; - 3 puncte

b) - climat de câmpie; -1 punct

c) - lagunele maritime: Razim, Zmeica, Sinoe, Golovita; .

- Umanele fluvio-maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte

d) - zona stepei;

- zona padurilor de foioase; - 2 puncte

e) - clasa molisolurilor (soluri balane dobrogene); - 1 punct

f) - Constanta; - 1 punct

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a) - relieful carstic este cel mai bine dezvoltat, creat în rocile carbonatice de catre apa

încarcata cu bioxid de carbon;

- relieful format pe sisturi cristaline, întregul sector al Muntilor Apuseni fiind fragmentat

în blocuri ce au cauzat crearea unor horsturi si grabene, iar în partea lor nordica la formarea

unor insule de cristalin; - 4 puncte

b) - în regiunile din vestul si centrul tarii cantitatile de precipitatii sunt mai mari (600-

700 mm/ an) decât în cele din partea de est (400-500 mm/ an);

- unitatile de relief din vestul tarii au un caracter de moderatie termica, pe când cele

estice au veri calde, secete frecvente ierni geroase si contraste termice mari; - 4 puncte

c) - satele foarte mari (cu peste 4000 de locuitori) sunt specifice mai ales zonelor de

câmpie (Câmpia Româna, Câmpia de Vest) sau de-a lungul Argesului, lalomitei, Dâmbovitei;

- satele mici (sub 500 de locuitori) sunt situate mai ales în zonele montane (Muntii

Apuseni), cu exceptia depresiunilor si a vailor largi, dar si în Podisul Getic, Podisul

Bârladului; - 4 puncte

d) - Centrele de prelucrare a lemnului de pe teritoriul tarii noastre au o repartitie

neuniforma. Acest lucru se datoreaza, mai ales, distributiei padurilor, care sunt localizate

în general în zonele montane (peste 60 %, cea mai mare parte în Carpatii Orientali). La

polul opus se afla regiunile de câmpie, mai ales Câmpia Româna, unde padurile ocupa

suprafete restrânse.

Pentru o eficienta cât mai mare, centrele de prelucrare a lemnului sunt amplasate în imediata

apropiere a padurilor. - 4 puncte

VI. Se acorda 12 puncte, astfel:

a) 325 m3/s, în luna mai; - 2 puncte

b) 110m3/s; -2 puncte

c) 60 m3/s în luna octombrie; - 2 puncte

d) toamna, din cauza precipitatiilor atmosferice scazute; - 2 puncte

e) topirea zapezilor (si ploile de primavara); - 2 puncte

f) 7 luni; - 2 puncte

VARIANTA 12

|. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. b; 2. c; 3. b; 4. b; 5.

d; 6. d; 7. d; 8. d; 9. b; 10. a.

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Focsani, Bacau, Brasov, Târgu Mures; 2. Ialomita; 3. Bazinul Motru; 4. Dâmbovita, Suceava,

Oltul; 5. lac glaciar (sau lacuri de acumulare).

III. Se acorda 12 puncte din care:

a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu B (Dealurile Lipovei) si clima

unitatii marcate cu I (Delta Dunarii); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect: etaj

climatic: în unitatea B, de dealuri joase, în unitatea I, de litoral si delta temperatura medie anuala: în

unitatea B, 6-10 grade Celsius, în unitatea I, peste 11 grade Celsius; precipitatii medii anuale: în

unitatea B, 600-700 mm/an, în unitatea I, sub 400 mm /an; influenta climatica: în unitatea B,

oceanica, în unitatea I, pontica;

b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii C (Podisul Dobrogei de Sud) si relieful

unitatii D (Subcarpatii Getici); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare din

urmatoarele:

- aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;

- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene, s-a depus un strat de loess cu grosimi mari, de

peste 40 m;

- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea

turismului;

c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii de relief notata cu A (Sectorul

central al Câmpiei Române) si clima unitatii de relief marcate cu E (Podisul Somesan);

câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic:

în unitatea A, de câmpie, în unitatea E, de dealuri si podisuri; temperatura medie anuala:

în unitatea A" 10-11 grade Celsius, în unitatea E, 7-9 grade Celsius; precipitatii medii

anuale: în unitatea A 500-600 mm/an, în unitatea E, 600-800 mm/an; influenta climatica:

în unitatea A de tranzitie, în unitatea E, oceanica;

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu J (Muntii Apuseni):

a) - reprezinta sectorul cel mai extins, complex si diversificat al Carpatilor Occidentali;

- substratul petrografic este foarte diversificat, încât reprezinta un adevarat mozaic petrografic;

- un element de originalitate este dat de patrunderea câmpiei si a dealurilor în interiorul zonei

montane, sub forma unor "depresiuni-golf;

- masivele muntoase pornesc radiar, dinspre zona centrala, în toate directiile;

- nu au subdiviziuni transversale;

- altitudinile depasesc 1800 m doar în trei vârfuri: Bihorul Mare (1849 m), Vladeasa (1836 m) si

Muntele Mare (1826 m);

- numeroase fenomene carstice (chei, pesteri, avene, cursuri subterane);

(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte

b)- influenta oceanica; - 1 punct

c)- Somesul Mic, Ariesul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb etc; - 2 puncte

d)- clasa cambisolurilor sau a spodosolurilor; - 1 punct

e)- minereuri de fier, bauxita, marmura, calcar, granit, carbune brun, minereuri auro-argintifere,

minereuri complexe (câte 1 punct pentru oricare trei raspunsuri corecte). - 3 puncte

IV.b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu litera A (Sectorul central al Câmpiei Române):

a)- s-a format pe locul unui fost lac, prin umplerea cu sedimentele aduse de râuri, succesiv, de la

vest spre est si de la nord spre sud; - 1 punct

b)- relieful este dat de vai largi si interfluvii;

-are un aspect tabular;

-suprafata sa este acoperita cu un strat de loess, cu grosimi ce cresc dinspre vest spre est;

-inaltimile cele mai mari ating 300 m (în Câmpia Pitestilor);

-cuprinde câmpii înalte câmpii joase si câmpii netede (câte 1 punct pentru oricare doua raspunsuri

corecte); - 2 puncte

c)- zona stepei, zona padurilor; - 2 puncte

d)- clasa molisolurilor (cernoziom propriu-zis, cernoziom castaniu); - 1 punct

e)petrol, gaze naturale; - 2 puncte

f)Slatina, Alexandria; - 2 puncte

V.a. - resurse de hidrocarburi: petrol si gaze de sonda, care sunt utilizate în industria

energetica si industria chimica;-

-ape geotermale, valorificate pentru încalzirea serelor, locuintelor si tratarea diferitelor

boli si afectiuni; - 4 puncte

b.- roci eruptive (bazalte, andezite);

- roci sedimentare (calcare, gresii, travertin);

- roci metamorfice (marmura); - 4 puncte

c.- relief fluvial;

-relief carstic; - 4 puncte

d.- sate de tip rasfirat, de marime mijlocie (500-1500 locuitori);

-sate de tip însirat (liniar). - 4 puncte

VI.a. 6 grade Celsius, în luna august; - 2 puncte

b.-10 grade Celsius, în lunile ianuarie si februarie; - 2 puncte

c.-altitudinile mari; - 2 puncte

d.-16 grade Celsius; - 2 puncte

e.-treapta montana; - 2 puncte




f.-5 grade Celsius. - 2 puncte

VARIANTA 13

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1.b; 2. d; 3. b; 4. d; 5.9; 6. b; 7. c; 8. a; 9. c; 10. b.

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Deva, Satu Mare, Arad Suceava; 2. petrol, gaze asociate; 3. Arges, Buzau, Siret; 4. s-a format

prin orogeneza;

III. Se acorda 12 puncte din care:

a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera B (Podisul Dobrogei de Sud)

si clima unitatii de relief marcata cu litera G (Dealurile Silvaniei si Crisene); câte 2 puncte pentru

fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:

- etaj climatic - în unitatea B, de câmpie, în unitatea G, de dealuri joase;

-temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius în unitatea B. 8-9 grade Celsius în unitatea G;

-precipitatii medii anuale: în unitatea B, sub 400 mm/an, în unitatea G 700-1000 mm/an;

-influenta climatica: în unitatea B, de ariditate, în unitatea G, oceanice;

b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera F (Câmpia

Moldovei) si relieful unitatii marcate cu litera J (Subcarpatii Moldovei); câte 2 puncte pentru

fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:

- relieful unitatii J (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în timp ce

relieful unitatii F (Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare;

- relieful unitatii J se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane

inchise la exterior de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea F se prezinta sub forma

unor dealuri scunde;

- relieful unitatii J are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesu, iar al unitatii F

circa 200 m;

c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Muntii Banatului)

si clima unitatii marcate cu litera D (Câmpia Transilvaniei): câte 2 puncte pentru fiecare

deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:

-etajul climatic al unitatii A, de munte si dealuri înalte, al unitatii D, de dealuri joase;

-temperatura medie anuala: în unitatea A, 6-10 grade Celsius, în unitatea D, 8-9 rade Celsius;

-precipiatii medii anuale: în unitatea A, 1000-1200 mm/an, în unitatea D, 500-700 mm /an;

-influente climatice: în unitatea A, submediteraneene, în unitatea D, oceanice;

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu litera H (Grupa Muntilor Fagaras): ' a) - s-a format prin orogeneza alpina (cretaciccuatemar);

-a suferit o ridicare în bloc cu 1000 m (la sfârsitul neogenului -începutul cuaternarului);

- predomina sisturile cristaline;

- au masivitatea si înaltimea maxima din Carnatii Românesti (Vf. Moldoveanu - 2544 m);

- prezinta o culme unitara în nord, orientata E-V si culmi mai joase, perpendiculare pe

aceasta (N-S);

(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 4 puncte

b)- lacuri glaciare: Bâlea, Capra Podragu;

- lacuri de acumulare: Vidraru, pe Arges; - 2 puncte

c)- Arges, Dâmbovita (Olt); - 2 puncte

d)- paduri de conifere (etaj alpin); -1 punct

e)- podzoluri, soluri brun-acide - ambele din clasa spodosolurilor; - 1 punct

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu

litera I (Delta Dunarii):

a) - acumularea aluviunilor la gurile de varsare ale Dunarii;

-mareele slabe ale Marii Negre;

-curentii ocazionali de suprafata;

-panta redusa a Dunarii; - 2 puncte

b) - uscatul predeltaic (grinduri continentale);

-gridurile fluviale (longitudinale);

-grindurile fluvio-maritime (transversale);

-ostroave; - 3 puncte

c) - temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius;

- precipitati medii anuale: sub 400mm/an;

- influenta climatica: pontica; - 3 puncte

d) - pescuitul, exploatarea si prelucrarea stufului; - 2 puncte

V. Se acorda 16 puncte astfel:

a) - râuri putine si scurte;

- debite scazute;

- majoritatea se varsa în Marea Neagra prin intermediul lagunelor si limanurilor mari¬time, câteva

se varsa în Dunare prin limanuri fluviatile; - 4 puncte

b) - Muntii Carpati;

-fluviul Dunarea;

- pozitia geografica la interferenta marilor regiuni geografice europene; - 4 puncte

c) - industrializarea, care a determinat exodul rural-urban;

-cresterea populatiei ca urmare a sporului natural;

-transformarea unor asezari rurale în orase; - 4 puncte

d) - Carpatii Meridionali (grupa Retezat-Godeanu) - relief glaciar;

-Subcarpatii Getici - relief geomorfologic, piemontan;

-Câmpia Româna - relief fluvial, pe nisipuri; - 4 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a)12 grade Celsius, luna august; - 2 puncte

b)-20 grade Celsius, luna ianuarie; - 2 puncte

c)-iarna, cauzate de slaba expunere fata de Soare, consecinta a miscarii de revolutie, existenta

stratului de zapada care mentine o reflexie ridicata a radiatiei solare; - 2 puncte

d)32 grade Celsius; - 2 puncte

e)-12 grade Celsius; - 2 puncte

f)-1 grad Celsius. - 2 puncte

VARIANTA 14

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.d; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d;

7. a; 8. a; 9. c; 10. c.

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Deva, Piatra Neamt, Târgu Mures; 2. Motru, Bega, Trotus; 3. câmpie aluvionara în formare,

uscatul ocupa 13 % din suprafata (grinduri, ostroave); 4. minereuri feroase, minereuri neferoase,

carbuni, roci de constructie;

III.Se acorda 12 puncte din care:

a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Sectorul Central al

Câmpiei Române - între Olt si Arges) si clima unitatii de relief marcate cu litera (Delta Dunarii);

câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie

anuala: 10-11 grade Celsius în unitatea A, peste 11 grade Celsius în unitatea I; precipitatii medii

anuale: în unitatea A, 500-600 mm/an, în unitatea I sub 400 mm/an; influenta climatica: în unitatea

A, de tranzitie, în unitatea I, pontice;

b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Subcarpatii Getici) si

relieful unitatii marcate cu litera H (Câmpia Moldovei); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire

corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:

- relieful unitatii D (Subcarpatii Getici) s-a format prin orogeneza, în timp ce relieful unitatii H

(Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare;

-relieful unitatii D se prezinta sub forma a doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu

structura cutata, pe când unitatea H este un ansamblu de dealuri joase;

-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 1018 m în Magura Matau, iar al unitatii H scade de

circa 200 m;

c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera B (Dealurile Lipovei) si

clima unitatii marcate cu litera E (Podisul Somesan): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata

corect, oricare dintre urmatoarele:

-temperatura medie anuala: în unitatea B, 9-10 grade Celsius, în unitatea E, 8-9 grade Celsius;

- precipiatii medii anuale: în unitatea B, 700-1000 mm/an, în unitatea E, 500-700 mm /an;

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu litera F (Grupa Muntilor Parâng):

a) - s-a format prin orogeneza alpina;

-predomina rocile cristaline;

-culmile muntoase sunt dispuse radiar;

-este tipic relieful glaciar; - 4 puncte

b)- montan (sau alpin); - 1 punct

c)- lacuri glaciare: Gâlcescu; - 2 puncte

- lacuri de acumulare: Vidra;

c) Lotrul, Jiul de Est, Cibinul; - 2puncte

d)- paduri de conifere, etaj alpin; - 1 punct

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu

litera C (Podisul Dobrogei de Sud):

a)- s-a format prin sedimentare;

-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a asternut o cuvertura groasa de loess;

-relieful este usor ondulat, înaltimile depasesc doar pe alocuri 200 m;

-tipuri genetice de relief: de litoral, relief dezvoltat pe loess; - 3 puncte

b)- de ariditate;

-pontice; - 2 puncte

c)- limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;

-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte

d)- stepa, paduri de stejar; - 1 punct

e)- balane dobrogene (molisoluri); - 1 punct

f)- deversarea unor produse petroliere; - 1 punct

V.Se acorda 16 puncte astfel:

a)- etajarea climei;

-etajarea elementelor biogeografice;

-natura resurselor minerale; - 4 puncte

b)- frecventa mai mare a alunecarilor de teren în Subcarpatii Curburii fata de Dealurile

de Vest;

- diferentele mai mari de altitudine;

-frecventa mai mare a stratelor de argila;

-miscarile seismice; - 4 puncte

c)- adâncimea mica a albiilor râurilor;

-degradarea digurilor de protectie^

-depozitarea resturilor manajere pe malul râurilor; - 4 puncte

d) - scaderea temperaturii odata cu altitudinea;

- cresterea cantitatii de precipitatii odata cu cresterea înaltimii; - 4 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a)10 grade Celsius, în luna august; - 2 puncte

b)-7 grade Celsius, în luna februarie; - 2 puncte

c)8 grade Celsius; - 2 puncte

d)17 grade Celsius; - 2 puncte

e)6 grade Celsius; - 2 puncte

f)în munti; - 2 puncte

VARIANTA 15

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. c; 2. d; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d;

7. b; 8. c; 9. d; 10. d.

II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.Suceava; Petrosani; Focsani; Zalau;

2.- s-au format prin orogeneza;

-sunt alcatuiti din roci sedimentare;

-prezinta doua siruri de depresiuni delimitate de dealuri cu structura cutata;

3.Târgu-Mures, Deva, Arad;

III.Se acorda 12 puncte din care:

a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca) si

clima unitatii de relief marcate cu litera H (Câmpia Baraganului); câte 2 puncte pentru fiecare

deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic - în unitatea D (m-tii Poiana Rusca), de

munte, în unitatea H (Câmpia Baraganului), de câmpie; temperatura medie anuala: 6-8 grade

Celsius în unitatea D, 10-11 grade Celsius în unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea D,

peste 1000-1200 mm/an, în unitatea H 400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea D, oceanica,

în unitatea H, de ariditate;

b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei) si

relieful unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect

enuntata, oricare dintre urmatoarele:

- relieful unitatii E (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în timp ce relieful unitatii I

(Podisul Getic) s-a format prin sedimentare;

-relieful unitatii E se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane închise la exterior

de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea I este un piemont tipic;

-relieful unitatii E are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesu, iar al unitatii I scade de la

600-700 m în N la 300 m în Sud;

c)4 puncte pentrudoua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera C (Câmpia

Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera G (Subcarpatii Getici): câte 2 puncte pentru

fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:

-etajul climatic al unitatii C (Câmpia Moldovei), de câmpie, al unitatii G (Subcarpatii

Getici), de dealuri înalte si joase;

-temperatura medie anuala: în unitatea C, 9-10 grade Celsius, în unitatea G, 6-8

grade Celsius;

-precipiatii medii anuale: în unitatea C, 400-500 mm/an, în unitatea G, 700-1000 mm/

an;

-influente climatice: în unitatea C, de ariditate, în unitatea G, submediteraneeana si

de ariditate;

IV.a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu litera F (Podisul Dobrogei de Sud):

a)- s-a format prim sedimentare;

-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat gros de loess;

-relieful este usor ondulat, depaseste rar 200 m altitudine;

-este prezent relieful dezvoltat pe loess (de tasare si sufoziune);

(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte

b)- temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius;

-precipitatii medii anuale: sub 400 mm/an;

-influente climatice: de ariditate, pontica (pe litoral); (câte 1 punct pentru fiecare element corect) - 3

puncte

c)lacuri: - limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;

-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte

d)oras cu peste 100000 de locuitori: Constanta-comertul, constructii de nave. - 2

puncte

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu litera A (Câmpia de Vest la nord de Mures).

a)- s-a format relativ recent (cuaternar) prin sedimentarea lacului Panonic din vestul

Muntilor Apuseni;

-înclinarea generala a reliefului E-V;

- prezinta sectoare joase (sub 100 m): Câmpia Somesului, Câmpia Crisurilor si sectoare mai înalte

(peste 100 m): Câmpia Carei, Câmpia Aradului;

-compartimentul cel mai înalt (peste 140 m) este Câmpia Carei acoperita de dune de nisip fixate

prin plantatii de vii si pomi fructiferi;

(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte

b)influenta climatica: oceanica; -1 punct

c)resurse naturale: petrol, gaze asociate, ape termale; - 2 puncte

d)râuri: Somesul, Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul; - 2 puncte

e)orase cu populatie de peste 100000 de locuitori: Satu Mare, Oradea, Arad; - 2 puncte

V.Seacorda 16 puncte astfel:

a)densitatea în Podisul Dobrogei este mai mare decât în Delta Dunarii datorita:

-uscatului predominant;

-altitudinilor joase si gradului mic de fragmentare; -solurilor fertile;

-existenta litoralului cu activitati portuare si turistice;

-prezenta materialelor de constructii (granite si calcare);

-prezenta unor minereuri (cupru, baritina); - 4 puncte

b)Frecventa alunecarilor de teren în Subcarpati si în Depresiunea Colinara a

Transilvaniei este pusa pe seama:

-rocilor de tipul pietrisurilor, nisipurilor, marnelor în alternanta cu stratele de argila;

-gradul ridicat de înclinare a reliefului;

-reteaua hidrografica cu caracter subsecvent capabila sa submineze versantii;

-precipitatiile abundente care alimenteaza stratul argilos;

-activitatea antropica nechibzuita: defrisari, excavatii la baza versantiilor. - 4 puncte

c) Amenajarea hidroenergetica a râurilor de munte este facilitata fata de cele din câmpie

prin:

-alimentare pluviometrica si nivala a râurilor;

-natura rocilor, care prin duritate permit constructii hidrotehnice;

-îngustimea sectoarelor de vale;

-panta ridicata si viteza mai mare a apei. - 4 puncte

d) diferente de precipitatii în Câmpia Baraganului fata de Dealurile de Vest:

-în Câmpia Baraganului sub 500mm/an datorita influentei de ariditate si altitudinilor reduse (sub

200 m);

-în Dealurile de Vest 600-700 mm/an datorita influentelor oceanice si înaltimii mai mari (peste 300

m); - 4 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a)valoarea minima a precipitatiilor medii lunare: 20 mm în luna februarie; - 2 puncte

b)valoarea maxima a precipitatiilor medii lunare: 105 mm în luna iulie; - 2 puncte

c)anotimpul cu cele mai mari cantitati de precipitatii: vara; - 2 puncte

d)diferenta dintre valoarea maxima si minima a precipitatiilor lunare: 85 mm; - 2 puncte

e)anotimpul cu valoarea mediilor lunare în scadere: toamna; - 2 puncte

f)diferenta august-decembrie: 75 mm; - 2 puncte

VARIANTA 16

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1.d; 2. d; 3. d; 4. a; 5. c; 6. c; 7. c; 8. d; 9. d; 10. b.

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.petrol, gaze naturale, carbuni (lignit); - 3 puncte

2.- s-a format prin orogeneza si vulcanism; - 3 puncte

-prezinta trei tipuri de roci: cristaline, vulcanice si sedimentare cutate (flis);

-culmile sunt dispuse paralel pe directia NV-SE;

-au înaltimea maxima de 2303 m (Vârful Pietrosul Rodnei);

-este prezent relieful vulcanic si cel glaciar;

3.Târgu Mures, Alba lulia Deva, Arad; - 3 puncte

4.Alexandria; - 1 punct

III.Se acorda 12 puncte din care:

a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic) si clima

unitatii de relief marcate cu litera C (Câmpia Moldovei); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire

enuntata corect, dintre urmatoarele:

-etaj climatic: în unitatea I, de dealuri si podisuri joase, în unitatea C, de câmpie; -temperatura

medie anuala: 9-10 grade Celsiusîn unitatea 1,8-10 grade Ceisiusîn unitatea C;

-precipitatii medii anuale: în unitatea 1,500-700 mm/an, în unitatea C, sub 500 mm/an;

-influenta climatica: în unitatea I, submediteraneana si de tranzitie, în unitatea C, de ariditate;

b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera J (Muntii Maramuresului si

Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca); câte 2 puncte pentru

flecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:

-relieful unitatii J s-a format prin orogeneza si vulcanism, în timp ce relieful unitatii D s-a format

exclusiv prin orogeneza;

-în unitatea J sunt trei tipuri de roci (eruptive, cristaline si sedimentare cutate, pe când în unitatea D

predomina sisturile cristaline);

-relieful unitatii J are altitudinea maxima de 2303 m în Vârful Pietrosu Rodnei, iar al unitatii D doar

1374 m în Vârful Padesu;

c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera H (Câmpia Baraganului) si

clima unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire

enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:

-etajul climatic al unitatii H, de câmpie, al unitatii E, de dealuri joase si depresiuni submontane;

-temperatura medie anuala: în unitatea H, 10-11 grade Celsius, în unitatea E, 8-9 grade Celsius;

-precipiatii medii anuale: în unitatea H, 400-500 mm/an, în unitatea E, 500-700 mm/an;

-influente climatice: în unitatea H, de ariditate, în unitatea E, baltica si de ariditate;

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu litera E (Subcarpatii Moldovei):

a)- s-au format prin orogeneza la exteriorul Carpatilor Orientali;

- se desfasoara între Valea Moldovei si Valea Trotusului;

-se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni mari, submontane, închise spre exterior de de

dealuri cu structura cutata;

-altitudinea maxima atinge 911 m în Culmea Plesului; - 3 puncte

b)Moldova, Bistrita, Trotus; - 3 puncte

c)petrol, gaze asociate, sare, ape minerale; - 2 puncte

d)alunecari de teren, eroziunea solului, inundatii care genereaza degradarea terenurilor, locuintelor,

cailor de transport si telecomunicatiilor; - 2 puncte

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu

litera B (Podisul Târnavelor):

a)- s-a format prin sedimentare;

-prezinta strate aproape orizontale, pe alocuri boltite, în forma de "domuri" cu acumulari de gaz

metan;

-culmile au înaltimi de 500-600 m, orientate est-vest;

-în.sud este mai înalt si mai împadurit, numit Podisul Hârtibaciului, în sud-vest este mai scund,

numit Podisul Secaselor; - 3 puncte

b)- etaj climatic de dealuri joase si înalte;

-influenta climatica oceanica; - 2 puncte

c)Târnava Mare, Târnava Mica; - 2 puncte

d)soluri cenusii si brun-roscate din clasa argiluvisolurilor; - 1 punct

e)gaz metan; - 1 punct

f)Târgu Mures; - 1 punct

V.Se acorda 16 puncte astfel:

a)Industria aluminei s-a dezvoltat în Oradea pe baza materiei prime (bauxita exploatata în apropiere

(Muntii Padurea Craiului), iar la Tulcea pe baza de import; - 4 puncte

b)- Canalul Dunare-Marea Neagra reprezinta o importanta artera europeana de navigatie, reducând

cu 400 km distanta de transport naval între Constanta si Cernavoda; .

-traverseaza zona cea mai arida a tarii noastre, fiind o importanta sursa de apa pentru irigatii;

-constituie si un important obiectiv turistic; - 4 puncte

c)Diversitatea solurilor din România este cauzata de complexitatea si varietatea

factorilor pedogenetici:

-dispunerea formelor de relief în trepte si, implicit, etajarea climei;

-varietatea substratului reprezentat de toate tipurile de roci;

-diferentierile climatice impuse de altitudine, latitudine si influentele exterioare;

aportul diferit de materie organica oferit de vegetatie; - 4 puncte

d)Reliful înalt al Muntilor Carpati impune, prin traditie, un anumit specific al activitatilor

umane:

-cresterea animalelor prin valorificarea pasunilor si fânetelor;

-activitati forestiere sustinute de un important fond silvic;

-mineritul pe seama zacamintelor metalifere;

-hidroenergia asigurata de diferenta mare de altitudine;

-turismul care beneficieaza de un potential considerabil; - 4 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a)2°C, în luna ianuarie; - 2 puncte

b)22°C, în luna iulie; - 2 puncte

c)martie si noiembrie; - 2 puncte d)23-24°C;-2 puncte e)11°C;-2 puncte

f) aparitia anotimpului de vara, consecinta a miscarii de revolutie a Pamântului; - 2 puncte

VARIANTA 17

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c;

7. d; 8. d; 9. c; 10. b.

II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.petrol, gaze asociate, carbuni (lignit), sare;

2.- s-a format prin orogeneza alpina;

-predomina rocile sedimentare cutate (flis);

-culmile sunt orientate spre NE-SV, E-V, sau N-S;

-este grupa cea mai scunda din Carpatii Orientali (Vârful Ciucas - 1954 m);

3.Focsani, Sibiu;

4.Arges, Somesul Mic;

III. Se acorda 12 puncte din care:

a ) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Grupa Muntilor Retezat-

Godeanu) si clima unitatii de relief marcate cu litera H (Podisul Bârladului); câte 2 puncte pentru

fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic: în unitatea A, de munte, în

unitatea H, de dealuri joase; temperatura medie anuala: 2-6 grade Celsius în unitatea A, 8-9 grade

Celsius în unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea A, peste 1000-1200 mm/an, în unitatea H

400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea A, oceanica, în unitatea H, de ariditate;

b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Subcarpatii Moidovei) si

relieful unitatii marcate cu litera G (Câmpia Olteniei); câte 2 puncte pentru fiecars deosebire corect

enuntata, oricare dintre urmatoarele:

-relieful unitatii D.(Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în timp ce reliafui unitatii G

(Câmpia Olteniei) s-a format prin sedimentare;

-relieful unitatii D se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane închise la

exterior de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea G este o câmpie tabulara;

-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesului, iar al unitatii G este de sub

200 m;

c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera I (Dealurile Lipovei) si clima

unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata

corect, oricare dintre urmatoarele:

-etajul climatic al unitatii I, de dealuri joase, al unitatii C, de dealuri joase si de câmpie;

-temperatura medie anuala: în unitatea 1,9-10 grade Celsius, în unit. C, peste 10-11 grade Celsius;

-precipiatii medii anuale: în unitatea 1,700-1000 mm/an, în unitatea C, 400-500 mm / an în nord si

sub 400 mm/an în sud;

-influente climatice: în unitatea I, oceanice, în unitatea C, de ariditate si pontice;

IV.a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu litera J (Muntii Maramuresului si Bucovinei):

a)- s-au format prin orogeneza si vulcanism;

-prezinta cele trei tipuri de roci: eruptive, cristaline si sedimentare cutate (flis);

-paralelismul culmilor orientate NV-SE;

-este grupa cea mai înalta a Carpatilor Orientali (altitudinea maxima 2303 m în Vârful Pietrosul

Rodnei);

-tipuri genetice de relief: glaciar, vulcanic; - 4 puncte

b)podzoluri, soluri alpine brun-acide (spodosoluri) - 1 punct

d)minereuri neferoase, ape minerale, sare, roci de constructie; - 3 puncte

c)lac glaciar, lac în masive de sare, lac de acumulare; - 1 punct

d)oceanica, baltica; - 1 punct

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu

litera C (Podisul Dobrogei):

a)Constanta, Tulcea; - 2 puncte

b)soluri balane dobrogene (clasa molisolurilor); - 1 punct

c)Cernavoda; - 1 punct

d)- limanuri fluviatiie: Bugeac, Oltina, Vederoasa;

-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia;

- lagune: Razim, Zmeica, Golovita, Sinoe; - 4 puncte

e)- zona stepei;

-zona padurilor (de stejar); - 2 puncte

V.Se acorda 16 puncte astfel:

a)- primele centre siderurgice din tara noastra (Resita si Hunedoara au fost amplasate

în imediata apropiere a zacamintelor de minereuri de fier);

-reducerea costurilor de productie prin transporturile la distante reduse; - 4 puncte

b)- altitudini mai mari;

-gradul ridicat de fragmentare;

-înclinarea mare a versantilor; - 4 puncte

c)- orogeneza baikaliana a cutat, la sfârsitul proterozoicului, sisturile verzi din partea

centrala (Podisul Casimcei);

-orogeneza hercinica (la sfârsitul paleozoicului) a înaltat Muntii Macinului (granite si ,

calcare); - 4 puncte

d) - temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii;

- în depresiunile intramontane se produc frecvente inversiuni termice; - 4 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a)28 mm, în luna februarie; - 2 puncte

b)79 mm, în luna septembrie; - 2 puncte

c)51 mm; - 2 puncte

d)41 mm în luna mai, 78 mm în luna iulie; - 2 puncte

e)februarie si aprilie; - 2 puncte

f)5 mm; - 2 puncte

VARIANTA 18

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1. b; 2. b; 3. a; 4. d; 5. c; 6. d; 7. a; 8. d; 9. b; 10. b.

II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.petrol, gaze asociate;

2.s-a format prin sedimentare, are dealuri de peste 400 m altitudine, înclinarea generala este N-S;

3.Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;

4.Baia Mare, Botosani;

5.Bitrita, Prut;

III. Se acorda 12 puncte din care:

a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera I (Dealurile Lipovei) si clima

unitatii de relief marcata cu litera H (Podisul Bârladului) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire

enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 9-10 grade Celsiusîn unitatea 1,8-9

grade Celsiusîn unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea 1,700-1000 mm/an, în unitatea H

400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea I, oceanica, în unitatea H, de ariditate. - 4 puncte

b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera A (Grupa Retezat-

Godeanu) si relieful unitatii marcate cu litera B (Carpatii Curburii); câte 2 puncte pentru fiecare

deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:

- în unitatea A predomina sisturile cristaline, în unitatea B rocile sedimentare cutate

(flis);

- altitudinile unitatii A depasesc 2500 m (vârful Peleaga 2509 m), ale unitatii B sunt

sub 2000 m (vârful Ciucas 1954 m);

- în unitatea A este tipic relieful glaciar, în unitatea B relieful pe conglomerate; - 4

puncte

c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera G (Câmpia Olteniei) si clima

unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata

corect, oricare dintre urmatoarele:

-etajul climatic al unitatii G, de câmpie, al unitatii C, de dealuri joase si de câmpie;

-precipiatii medii anuale: în unitatea G, 500-600 mm/an, în unitatea C, 400-500 mm/ an în nord si

sub 400 mm în sud;

-influente climatice: în unitatea G, submediteraneene, în unitatea C de ariditate si pontice; - 4

puncte

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu litera E (Subcarpatii Getici):

a) - s-au format prin orogeneza;

-prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutanata;

-altitudinea maxima este 1018 m în Magura Matau;

-sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, argile, pietrisuri); - 4 puncte

b)Dâmbovita, Motru, Arges, Olt, Jiu; - 3 puncte

c)etaj climatic: de dealuri înalte; - 1 punct

d)un tip de sol: brune si brune acide (clasa cambisoluri); - 1 punct

e)o resursa a subsolului: petrol, gaze asociate, carbune, sare; - 1 punct

Total 10 puncte

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu

litera C (Podisul Dobrogei);

a)- relieful prezinta doua parti distincte ca altitudine, structura geologica si petrografica,

despartite de aliniamentul Hâsova-Capul Midia;

-compartimentul nordic (Podisul Dobrogei de Nord) este cel mai vechi: format prin orogeneza

baikaliana (Podisul Casimcea) si hercinica (Muntii Macin);

-compartimentul sudic (Podisul Dobrogei de Sud) s-a format prin sedimentare;

-înaltimea este mai mare în jumatatea nordica depasind 400 m (Vârful Greci 467 m), partea sudica

este mai joasa, rar depaseste 200 m;

-petrografia este reprezentata în nord de roci dure (sisturi verzi, granite si calcare), în sud (Podisul

Dobrogei de Sud) peste fundamentele de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat de loess; - 4

puncte

b)influenta climatica: de ariditate, pontica; - 1 punct

c)tipuri de lacuri: limanuri fluviatile, limanuri maritime, lagune; - 2 puncte

d)zona de vegetatie: paduri de stejar, stepa; - 1 punct

e)orase peste 50000 de locuitori: Constanta.Tulcea. - 2 puncte

V.Se acorda 16 puncte astfel:

a.Legatura dintre clima si vegetatie în cazul a doua trepte de relief:

-în câmpie climat mai cald (10-11 grade Celsius) si mai secetos(sub 500-600 mm/ an), determina o

vegetatie ierboasa si marunta- stepa, paduri cu specii termofile - etajul stejarului;

-în munti - climat mai rece (2-6 grade Celsius) si mai umed (700-1200 mm/an) permite dezvoltarea

vegetatiei de padure (fag si conifere); - 4 puncte

b.Doua cauze care au determinat dezvoltarea accentuata a industriei materialelor de

constructii:

-varietatea si bogatia rocilor de constructie;

-cerinta mare de materiale de constructie pe piata; - 4 puncte

c.Doua cauze care explica densitatea mai mare a tipurilor genetice de lacuri în zonele

montane fata de Subcarpati:

-extinderea mai mare în suprafata si altitudine;

-varietatea conditiilor de formare a muntilor;

-diversitatea structurii petrografice; - 4 puncte

d.Doua elemente care explica ponderea mai mare a terenurilor arabile în Câmpia

Româna fata de regiunile deluroase:

-relieul neted si întins;

-solurile cu fertilitate ridicata;

-climatul propice culturilor agricole; - 4 puncte

Total 16 puncte

VI. Se acorda 12 puncte astfel:

a)17 mm, în luna martie; - 2 puncte

b)35 mm, în luna mai; - 2 puncte

c)18 mm; - 2 puncte

d)februarie - 27 mm , august-28 mm; - 2 puncte

e)34-21 = 13 mm; - 2 puncte

f)influenta climatica de ariditate; - 2 puncte

VARIANTA 19

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:

1. a; 2. a; 3. c; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. b; 9. b; 10. a.

Total 20 puncte

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.minereuri de fier, plumb, marmura;

2.s-a format prin orogeneza alpina; este grupa cu altitudinea cea mai mare (Vârful Moldoveanu -

2544 m);

3.Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;

4.lasi, Satu Mare;

5.Siret, Crisul Alb;

Total 10 puncte

III. Se acorda 12 puncte din care:

a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera H (Subcarpatii Moldovei) si

clima unitatii de relief marcata cu litera I (Podisul Somesan); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire

enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 6-8 grade Celsiusîn unitatea H, 7-9

grade Celsiusîn unitatea I; precipitatii medii anuale: în unitatea H, 500-700 mm/an, în unitatea I

700-1000 mm/an; influenta climatica: în unitatea H, baltica si de ariditate, în unitatea I, oceanica;

b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului si

Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera F (Muntii Poiana Rusca); câte 2 puncte pentru

fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:

-relieful unitatii D (Muntii Maramuresului si Bucovinei) s-a format prin orogeneza si vulcanism, în

timp ce relieful unitatii F (Muntii Poiana Rusca) s-a format prin orogeneza;

-relieful unitatii D prezinta 3 tipuri de roci (cristaline, sedimentare, eruptive), pe când în unitatea F

predomina sisturile cristaline;

-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 2303 m în Pietrosu Rodnei, iar al unitatii F scade la

doar 1374 m în Vârful Padesu;

-unitatea D are un evident paralelism al culmilor orientate NV-SE, pe când unitatea F este un masiv

individualizat.

c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera E (Câmpia

Olteniei) si clima unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord): câte 2 puncte

pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:

-etajul climatic al unitatii E, de câmpie, al unitatii G, de dealuri joase si de câmpie;



-precipiatii medii anuale: în unitatea E, 500-600 mm/an, în unitatea G, 400-500 mm / an;

-influente climatice: în unitatea E, submediteraneene, în unitatea G, de ariditate si pontice;

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea

notata cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei)

a)râuri: Somesul Mare, Bistrita, Viseu, Iza; - 2 puncte

b)tipuri genetice de lacuri: lacuri glaciare, în masive de sare, de acumulare; - 2 puncte

c)resurse naturale: minereuri neferoase, ape minerale, roci de constructie, paduri de conifere, pasuni

si fânete; - 3 puncte

d)tip de sol: podzoluri, soluri alpine brun acide din clasa spodosoluri; - 1 punct

e)tip de sate: risipite; - 1 punct

f)influente climatice: oceanica în vest, baltica în est; - 1 punct

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu

litera C (Delta Dunarii):

a)câmpie aluvionara în formare, uscatul reprezinta 13 % sub forma de grinduri si ostroave; - 2

puncte

b)elemente de hidrografie - cele 3 brate ale Dunarii (Chilia în nord, Sulina la mijloc, Sfântu

Gheorghe la sud); - 2 puncte

c)- temperatura medie anuala peste 11 grade Celsius;

-precipitatii medii sub 400 mm/ an;

-influenta climatica pontica; - 3 puncte

d)categorii de cai de comunicatie: navale, rutiere; - 2 puncte

e)resurse naturale: stuf, fauna piscicola si cinegetica. - 1 punct

V.Se acorda 16 puncte astfel:

a)Distributia neuniforma a centrelor de prelucrare a lemnului pe teritoriul României:

-în Carpatii Orientali exista numarul cel mai mare de centre de prelucrare grefate pe fondul

forestier, paduri de conifere în special, cele mai extinse;

-în Câmpia Româna si Dobrogea industria de prelucrare a lemnului este slab reprezentata la fel ca si

vegetatia arborescenta; - 4 puncte

b)Variatia temperaturii medii anuale:

-temperatura medie anuala - scade pe latitudine de la 10-11 grade Celsiusîn sud la 8-9 grade

Celsiusîn nord;

-scade în altitudine de la 10-11 grade Celsiusîn câmpie la 2-6 grade Celsiusîn munti, iar la

altitudinea de peste 2200 m ajung la 0 grade Celsius; - 4 puncte

c)Densitati diferite în bazinul Argesului:

-în bazinul superior, corespunzator spatiului montan, densitatea populatiei este redusa datorita

conditiilor de teren accidentat si a climatului racoros si umed;

-în bazinul mijlociu (Subcarpatii si Podisul Getic) densitatea depaseste media pe tara datorita

conditiilor. - 4 puncte (

d)cauzele degradarii terenurilor din spatiul carpatic si subcarpatic:

-defrisarile masive;

-pasunatul irational;

-haldele de steril ale exploatarilor miniere;

-diferentele termice zilnice si sezoniere, având ca rezultat dezagregarea rocilor; - 4 puncte

VI.Se acorda 12 puncte astfel:

a)325 m3/s, în lunile aprilie, mai; - 2 puncte

b)80 m3/s, în luna septembrie; - 2 puncte

c)primavara, inundatii, revarsari; - 3 puncte

d)ploile de primavara, topirea zapezilor; - 3 puncte

e)245 m3/s.;- 2 puncte

VARIANTA 20

I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. c; 2. c; 3. b; 4. b; 5. d; 6. c;

7. b; 8. c; 9. b; 10. a .

Total 20 puncte

II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1.petrol, gaze asociate, sare, ape minerale;

2.unitatea cu relieful cel mai vechi, s-a format prin orogeneza, altitudinea maxima 467 m Vârful

Greci;

3.Bârlad, Vaslui;

4.Târgu Mures, Deva;

5.Somes, Ialomita.

III.Se acorda 12 puncte din care:

a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera B (Podisul

Bârladului) si clima unitatii de relief marcata cu litera E (Câmpia Oltinei); câte 2 puncte

pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:

-etaj climatic: în unitatea B, de dealuri joase, în unitatea E, de câmpie;

-temperatura medie anuala: 8-9 grade Celsiusîn unitatea B, 10-11 grade Celsius în unitatea E;

-precipitatii medii anuale: în unitatea B, 400-500 mm/an, în unitatea E 500-600 mm/ an;

-vânturi: în unitatea B, Crivatul, în unitatea E, Austrul.

b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera C (Delta Dunarii)

si relieful unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord); câte 2 puncte pentru

fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:

- relieful unitatii C este o câmpie aluvionara în formare (relieful cel mai tânar), unitatea G este un

rest al muntilor formati prin orogeneza hercinica în nord si a celor formati prin orogeneza

baikaliana în sud;

- înaltimea maxima în C este de 12 m în Grindul Letea, în unitatea G de 467 m în Vârful Greci;

- petrografia în C este reprezentata prin aluviuni, pe când în G prin granite, calcare, sisturi verzi;

c)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera H (Subcarpatii

Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei): câte 2

puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:

-etajul climatic al unitatii H de dealuri, al unitatii D, de munte;

- temperatura medie anuala: în unitatea H 7-8 grade Celsius, în unitatea D, 2-6 grade Celsius;

- precipiatii medii anuale: în unitatea H, 700-1000 mm/an, în unitatea D, peste 1000-1200 mm/an;'

- influente climatice: în unitatea H, baltice în nord, de ariditate în sud, pe când în unitatea D,

oceanice în vest si baltice în est;

IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la Unitatea I (Grupa

Fagarasului)

a) - este grupa cea mai înalta (Vârful Moldoveanu 2544 m) din Carpatii românesti;

- s-a format prin orogeneza alpina;

- a suferit o înaltare în bloc cu aproximativ 1000 de m;

- predomina sisturile cristaline

- are o culme unitara în nord orientata E-V si culmi perpendiculare orientate N-S;

b)Argesul, Dâmbovita, Topologul;

c)lacuri: glaciare: Bâlea, Capra si Podragul; de acumulare: Vidraru;

b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la Unitatea A

(Subcarpatii Getici)

a)- s-au format în ultima faza a orogenezei alpine;

- prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutata;

- sunt alcatuiti din roci sedimentare: argile, gresii, conglomerate si pietrisuri;

- au altitudinea maxima 1018 m în Magura Matau;

b)temperatura medie anuala 5-10 grade Celsius;

c)vegetatia: etajul fagului, amestec fag si stejar;

d)Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;

e)petrol, gaze asociate, lignit si sare;

V.Se acorda 16 puncte astfel:

a)Hazarde naturale în Carpati si cauzele lor:

- avalanse de zapada cauzate de încalzirea inegala a stratelor de zapada pe pante abrupte;

- prabusiri de stânci datorita dezagregarii rocilor si a fortei de gravitatie;

- miscari seismice în Carpatii Curburii, zona de coliziune a placilor tectonice;

b)Complexitatea geografica si geomorfologica a Podisului Dobrogei:

- procesele de geneza diferite: orogeneza în jumatatea nordica si sedimentare în cea sudica;

- vârsta reliefului si, implicit, efectul diferit al actiunii agentilor externi;

c)Cantitatea diferita de precipitatii în Podisul Dobrogei de Sud comparativ cu Dealurile

de Vest:

-în Podisul Dobrogei de Sud se înregistreaza cea mai scazuta cantitate de precipitatii,

sub 400 mm/an, datorita influentei climatice de ariditate, timp în care în Dealurile de Vest

cantitatea de precipitatii este mult mai mare, 700/800 mm/an, cauzata de influentele

oceanice si altitudinea mai mare;

d)Constanta: - nod de comunicatie cu caracter complex:

-pozitia geografica la Marea Neagra;

-functiile complexe: industriale, comerciale, turistice, administrativ-politice;

-numarul mare de locuitori, peste 300000.

VI.Se acorda 12 puncte astfel:

a)11 grade Celsius, în luna ianuarie; - 2 puncte

b)6 grade Celsius, în luna august; - 2 puncte

c)17 grade Celsius; - 2 puncte

d)2,5 grade Celsius; - 2 puncte

e)media aritmetica a temperaturii medii lunare; - 2 puncte

f)muntii înalti; - 2 puncte

VARIANTA 21

I.1-a; 2 - c; 3-a; 4 - c; 5-a; 6 - b; 7 - b; 8 - c; 9 - d; 10 - c.

II.1. petrol, gaze asociate, sare. 2. prezenta cuestelor si a domurilor gazeifere; altitudini de 450-550

m. 3. Timisoara si Arad / Satu Mare / Oradea. 4.3-Galati; 12-Bucuresti. 5. 14-Buzau; 17-Moldova.

III.a) - clima Campiei de Vest are influente oceanice si submediteraneene, in timp ce

clima Podisului Dobrogei are influente de ariditate si pontice;

-precipitatiile medii multianuale in Campia de Vest sunt de 600-700 mm, in timp ce in Podisul

Dobrogei sunt sub 450 mm;

b)- relieful Campiei Olteniei cuprinde interfluvii intinse si netede, despartite de culoare largi de vale

ale afluentilor Dunarii, in timp ce relieful Podisului Sucevei cuprinde platouri structurale, cueste,

depresiuni, inseuari, versanti abrupti;

- altitudinile Campiei Olteniei sunt intre 100-300 m, in timp ce in Podisul Sucevei altitudinea

Maxima ajunge la 688 m (Dealul Ciungi);

c)- Campia Transilvaniei are un climat cu influente oceanice din vest, in timp ce Subcarpatii

Curburii au influente continentale de ariditate;

-in Campia Transilvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Curburii iarna bate crivatul,

iar in sezoanele de tranzitie sunt manifestari foehnale.

IV.B - Muntii Apuseni

a)- altitudini moderate (altitudinea maxima 1849 m, vf. Curcubata Mare/ Bihor);

-prezenta unui relief carstic complex (platouri carstice, doline, avene, pesteri etc);

-existenta depresiunilor "golf prin care Campia de Vest patrunde pana in inima muntilor;

b)Muntii Bihor, Muntii Padurea Craiului, Muntii Metaliferi etc;

c)influente oceanice din vest;

d)Crisul Repede / Negru / Alb, Mures;

e)bauxita, minereuri auroargintifere, cupru, minereuri radioactive etc;

b.J - Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii Curburii)

a)- altitudine maxima 1954 m (Muntii Ciucas);

-sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate);

-includ cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii Romanesti - Depresiunea Brasov;

-pe conglomerate, in Muntii Ciucas apar forme ciudate, create prin eroziune diferentiala (sfincsi,

stanci curioase);

b)Depresiunea Brasov;

c)climat tipic/nontan;

d)etajul fagului / etajul coniferelor;

e)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu soluri podzolice;

f)Brasov si Sfantu Gheorghe.

V. a) - zacamintele de huila din Depresiunea Petrosani si din Muntii Banatului, minereurile de fier

din Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului, precum si calcarele metalurgice (folosite ca fondanti)

au constituit premisele amplasarii unor combinate siderurgice la Resita (in Muntii Banatului) si

Hunedoara (la poalele Muntilor Poiana Rusca);

b)- Bucurestiul este principalul nod feroviar, rutier si aerian al tarii (din care pornesc 9 magistrale

feroviare si 10 rutiere catre granite, si in plus are si doua aeroporturi, respectiv Henri Coanda-

Otopeni, aeroport international si Bucuresti-Baneasa, aeroport mixt);

c)- gradul mai mare de fragmentare (cu dealuri si depresiuni intracolinare) si inclinarea pante lor, in

zona colinara, determina prezenta satelor rasfirate, cu un nucleu civic pe fundul de presiunilor si

gospodariile insirate pe vai, in timp ce in campie interfluviile netede si extinse favorizeaza satul de

tip adunat, cu gospodariile inghesuite si vetre geometrizate;

-prezenta suprafetelor forestiere mai intinse si a izvoarelor minerale genereaza, in zona colinara,

sate cu functii forestiere si turistice (statiuni balneoclimaterice), in timp ce in campie, pe langa

functia agricola, dominanta, apar si sate (in jurul marilor orase), care preiau functii industriale sau

de servicii;

d) - cresterea altitudinii determina modificarea parametrilor climatici (scad temperaturile si cresc

cantitatile de precipitatii), fapt care influenteaza pedogeneza;

- fiecare treapta de relief are anumite tipuri de roci (sedimentare mai moi, in campie si roci dure, in

zona montana), care, de asemenea, genereaza diferite tipuri de soluri.

VI. a) - 55 mm in noiembrie; b) - 150 mm in iunie; c) - 4 luni (mai, iunie, iulie, august);

d) - 85 mm in martie si 135 mm in august; e) - vara; f) - 70 mm; g) - 95 mm

VARIANTA 22

I.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - d; 6 - d; 7 - c; 8 - c; 9 - b; 10 - b.

II. 1. alunecari de teren generate de ploi de lunga durata, pe substrat marno-argilos; 2. 3-Craiovaindustrie

constructoare de autoturisme; 9-Ploiesti-industrie de utilaj

Petrolier / petrochimie; 3.19-Buzau; 20-Somesul Mare; 4.1-Deva; 6-Ramnicu Valcea; 10-Arad; 5.

Suceava.

III. a) - Campia de Vest la nord de Mures are influente oceanice din vest, in timp ce Campia

Moldovei are influente continentale de ariditate;

-in Campia de Vest bat vanturile de vest, in timp ce in Campia Moldovei iarna bate crivatul;

b)- Carpatii Curburii sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate), in timp ce in Muntii

Banatului predomina formatiunile cristaline cu intruziuni granitice si calcaroase;

-altitudinile Carpatilor Curburii depasesc 1900 m (vf. Ciucas 1954 m), pe cand Muntii Banatului

abia depasesc 1400 m (vf. Piatra Goznei 1446 m);

c)- in Podisul Tarnavelor apar influente oceanice din vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei sunt

influente continentale de ariditate;

-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei iarna bate crivatul.

IV. D - Podisul Dobrogei de Sud

a)- altitudini, in general, sub 200 m;

-are in fundament platforma Moesica peste care s-au depus strate groase de calcare si gresii iar la

suprafata o cuvertura de loess;

-interfluviile sunt intinse, usor ondulate, fragmentate de vai largi;

b)vecinatatea Marii Negre; climat de campie si dealuri joase; influente de ariditate si pontice;

c)zona stepei / zona silvostepei;

d)cernoziomuri si soluri balane dobrogene/ clasa molisoluri;

e)secete frecvente generate de climatul temperat continental cu nuanta de ariditate.

b. C - Campia Romana dintre Olt si Arges (Campia Munteniei de Vest)

a) - altitudinile scad de la nord la sud, de la 300 la 100 de metri;

-interfluviile sunt intinse si netede, despartite de vai largi cu lunci extinse;

-la contactul cu Podisul Getic apar campii piemontane inalte (Campia Pitestilor), alcatuite;

predominant din pietrisuri si nisipuri;

b)zona silvostepei / zona padurilor de stejar;

c)cernoziomuri din clasa molisoluri / soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri;

d)Pitesti, Alexandria, Slatina;

e)petrol si gaze asociate.V. a) altitudinea reliefului (precipitatiile cresc odata cu altitudinea);

influentele climatice

(in est si sud-est cele de ariditate determina precipitatii reduse, in timp ce in vest

precipitatiile cresc datorita influentelor oceanice);

b)- cultura cerealelor se practica pe aproape 2/ 3 din suprafata tarii;

-produsele de panificatie constituie alimente de baza in tara noastra si^ca urmare,

industria moraritului si panificatiei este prezenta in toate orasele si in numeroase localitati

rurale;

c)- zonele montane, cu relief accidentat si pante accentuate sunt un factor restrictiv

in raspandirea si densitatea populatiei, pe cand in campie, interfluviile netede, culoarele

largi de vale, cu lunci si terase favorizeaza concentrarile de populatie;

-climatul tipic montan, umed si racoros este un factor restrictiv in raspandirea si

densitatea populatiei, pe cand in campie, climatul mai cald favorizeaza concentrarile mai

mari de populatie;

d)- diversitatea treptelor de relief genereaza o etajare a vegetatiei;

-influentele climatice variate (submediteraneene, oceanice, continentale de ariditate

etc.) determina prezenta pe teritoriul tarii a unor specii de plante din toate partile continentului.

VI.a) iulie, 23° C; b) ianuarie,-3° C; c) 26* C; d) circulatia sudica (mase de aer tropical)

si altitudinea redusa; e) media aritmetica a temperaturilor medii lunare; f) 6° C.

VARIANTA 23

I. 1 -b; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-d; 8-c; 9-b; 10-d.

II. 1.15-Jijia; 16-Tamava Mica; 17-Somes; 18-lalomita; 2. 2-Targoviste; 8-Focsani; 9-Slobozia; 3.1

Resita-industria siderurgica; 6 Constanta-industria constructoare de nave maritime; 4. Lac de baraj

natural / lac de crater vulcanic / lac de baraj hidroenergetic.

III. Dealurile Silvaniei au un climat cu influente oceanice din vest, in timp ce in Podisul Sucevei

apar influente scandinavo-baltice;

-in Dealurile Silvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Podisul Sucevei bate uneori

iarna crivatul;

b)- Grupa Fagaras este alcatuita predominant din sisturi cristaline cu intruziuni granitice,

in timp ce in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali apare zonalitatea petrografica ce determina

paralelismul culmilor muntoase (in vest - munti vulcanici, in centru - munti alcatuiti din

formatiuni cristaline, in est - munti alcatuiti din flis);

- Grupa Fagaras are o masivitate pronuntata si un grad de fragmentare mai redus

comparativ cu Grupa Centrala, unde fragmentarea este pronuntata (numeroase depresiuni

si culoare de vale) si masivitatea mai redusa;

c) - in Campia Transilvaniei apar influente climatice oceanice din vest, in timp ce in

Podisul Getic apar influente submediteraneene din sud-vest si de ariditate din est;

- temperaturile medii anuale sunt de 9-10°C si scad de la sud la nord in Podisul

Getic, in timp ce in Campia Transilvaniei sunt de 8-9°C si scad de la vest la est.

IV.C - Muntii Poiana Rusca

a)- alcatuiti predominant din formatiuni cristaline;

-altitudinea maxima 1374 m (Varful Pades);

-apar ca un masiv cu culmi domoale si versanti abrupti, fragmentat de vai scurte si adanci;

b)climat tipic montan, cu influente oceanice din vest:

c)etajul padurilor de fag / etajul padurilor de amestec de fag cu rasinoase;

d)soluri brun acide / clasa cambisoluri;

e)minereuri de fier, cupru, marmura.

I - Campia Romana la Vest de Arges

a)- altitudinile scad de la nord la sud de la 300 m, in nord, la 100 m, in sud;

-interfluvii netede si intinse, fragmentate de vai largi, cu lunci extinse si terase ale afluentilor

Dunarii;

-in sudul Campiei Olteniei apar dune de nisip;

b)zona silvostepei/ zona stejarului;

c)cernoziomuri din clasa molisoluri/ soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri;

d)petrol si gaze asociate;

e)Craiova, Pitesti, Alexandria.

V. a) - ape salmastre cu salinitate de 17-18 %o in stratul superior si 21-22 %o in stratul

inferior.

-mare stratificata: pana la 180-200 m adancime, un strat biotic, oxigenat, cu salinitate

de 17-18 %o, la peste 180-200 m adancime, un strat abiotic, neoxigenat, bogat in H2S, cu

o salinitate de 21- 22 %o (datorita lipsei curentilor verticali);

b)- distributia zonar-concentrica si etajarea altitudinala a reliefului genereaza o etajare

a culturilor agricole (cereale in campie, viticultura si pomicultura in zona colinara etc).

-climatul mai cald, specific zonelor joase de campie, favorizeaza cultura graului si a florii soarelui,

sorgului, tutunului, caisului, piersicului.

-climatul de deal, mai racoros si mai umed favorizeaza, plantatiile de meri si pruni.

c)- avalansele din etajul alpin sunt generate de existenta unui strat gros de zapada si

de factori care perturba echilibrul zapezii (schimbari bruste de temperatura, zgomote etc.)

-prabusiri si caderi de stanci pe versantii abrupti, generate de precipitatii torentiale,

inghet-dezghet etc.

d)- etajarea altitudinala a treptelor de relief determina o crestere a cantitatilor de

precipitatii odata cu altitudinea;

-influentele oceanice determina, in vestul tarii, precipitatii mai bogate comparativ cu

estul si sud-estul tarii, unde influentele continentale de ariditate determina precipitatii mai

reduse si secete frecvente.

VI. a) iulie 22° C; b) februarie -5° C; c)27°C; d) variatia radiatiei solare globale, generata de

forma si miscarile Terrei si de inclinarea axei polilor; e) media aritmetica a temperaturilor

medii lunare; f) 12° C.

VARIANTA 24

I. 1-b; 2-c; 3-d; 4-a; 5-a; 6-b; 7-b; 8-a; 9-a; 10-c.

II. 1. Campia Moldovei; 2. 16 -Moldova; 17-lalomita; 19-bratul Sfantu Gheorghe; 3. 2 -Piatra

Neamt; 4-Brasov; 7-Tulcea ; 11-Zalau; 4. mica, grafit, mangan, lemn, huila.

III. a) - Dealurile Lipovei au influente oceanice si submediteraneene, in timp ce in Podisul

Barladului sunt influente continentale de ariditate;

- precipitatiile medii multianuale sunt mai ridicate (600-700 mm /an) in Dealurile Lipovei, in timp

ce in Podisul Barladului sunt de 500-600 mm.

b) - altitudinile muntilor in Grupa Parang depasesc 2000 m, in timp ce in Muntii Apuseni abia trec

de 1800 m;

-in Grupa Parang apare un relief glaciar pitoresc, care lipseste in Muntii Apuseni (datorita

altitudinilor mai mici);

-Grupa Parang are o masivitate pronuntata si un grad redus de fragmentare, in timp ce Muntii

Apuseni au masivitate redusa si grad mare de fragmentare (multe depresiuni, culoare de vale,

pasuri);

c) - in Podisul Dobrogei de Sud apare un climat cu influente de ariditate si pontice, in timp ce in

Campia Transilvaniei sunt influente oceanice din vest;

-precipitatiile medii multianuale sunt sub 400 mm in Podisul Dobrogei de Sud, in timp

ce in Campia Transilvaniei depasesc 600 mm.

IV.A - Subcarpatii Curburii

a)- alcatuiti din roci sedimentare cutate, predominand gresiile, marnele si argilele;

-altitudini cuprinse intre 300 si peste 900 m;

-sunt frecvente alunecarile de teren si curgerile noroioase;

b)etajul padurilor de amestec de foioase / etajul fagului;

c)soluri brune si brun-roscate/argiluvisoluri;

d)sare, petrol, gaze asociate;

e)alunecari de teren generate de ploi torentiale sau de lunga durata/topirea brusca a zapezii pe

substrat marno-argilos;

b.F- Podisul Mehedinti

a)- alcatuit din formatiuni cristaline si calcare;

-altitudini intre 500-700 m;

-relief carstic complex / structura de orogen, tipic montana;

b)lac carstic - Lacul Zaton;

c)climat de deal si podis cu influente submediteraneene;

d)etajul padurilor de amestec de foioase / vegetatie termofila submediteraneana;

e)sistemul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I si orasul Drobeta Turnu-Severin;

V.a) - zapezile abundente genereaza in etajul alpin avalanse si culoare de avalanse

(prin factori care dezechilibreaza stratul gros de zapada precum schimbarile bruste de

temperatura, zgomotele etc);

-ploile torentiale sau de lunga durata care in zona colinara, pe substrat marno-argilos,

genereaza alunecari de teren (argila semipermeabila se imbiba cu apa si formeaza un

strat noroios pe care stratele de deasupra aluneca la vale);

b)- prezenta santierelor navale in ambele orase;

-dezvoltarea industriei siderurgice la Galati si a industriei celulozei si hartiei care

valorifica materiile prime aduse pe fluviu, fie din import (minereuri de fier), fie din tara

(stuful din Delta Dunarii);

c)- lacuri carstice in Muntii Apuseni formate prin acumularea apei in doline;

-lacuri de crater vulcanic format prin acumularea apei in craterul unui vulcan stins;

lacuri in masive de sare;

d)- redarea personalitatii asezarilor, mai ales in cazul oraselor, afectata de masivele

demolari si de construirea unor cartiere de blocuri standardizate, identice, indiferent de

unitatea geografica in care sunt situate centrele urbane;

-o mai buna organizare si amenajare a spatiului, vizand realizarea unui optim teritorial,

valorificand cu maximum de eficienta resursele locale.

VI.a) februarie 25 mm; b) iunie 95 mm; c) 70 mm; d) dominanta circulatiei continentale

dinspre est si nord-est, care aduce mase de aer mai rece si uscat; e) circa 5 mm; f)

mai si iulie.

VARIANTA 25

I. 1-a; 2-d; 3- c; 4-c; 5-a; 6-d; 7-a; 8-b; 9-b; 10-a.

II. 1. continentala de ariditate; 2.4 -Targu Jiu; 5- Craiova; 8-Baia Mare; 10-Giurgiu; 3.13 -Crisul

Alb; 16- Somesiul Mare; 18- Suceava; 4. inundatii generate de ploi de lunga durata coroborate cu

topirea zapezii in zona montana (primavara);

III. a) - in Podisul Dobrogei de Sud apar influente pontice si de ariditate, in timp ce in Podisul

Somesan apar influente oceanice;

-temperatura medie anuala depaseste 11° Cin Podisul Dobrogei de Sud, in timp ce

in Podisul Somesan este de 8-9° C;

b)- Subcarpatii Moldovei au o structura cutata, in timp ce Podisul Getic are o structura

necutata, de tip piemontan;

-Subcarpatii Moldovei au un relief format dintr-un aliniament de depresiuni strajuite,

la est, de un aliniament de culmi subcarpatice, in timp ce Podisul Getic apare sub forma

unor interfluvii largi care se deschid in evantai spre sud, despartite de culoarele largi si

puternic adancite ale afluentilor Dunarii;

c)- in Muntii Banatului apar influente submediteraneene, in timp ce in Grupa Fagaras

apar influente oceanice din vest;

-temperaturile medii multianuale sunt negative in etajul alpin al Grupei Fagaras in

timp ce pe culmile Muntilor Banatului sunt intre 2 si 4°C;

IV.H - Grupa Nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si Bucovinei)

a)- paralelismul culmilor muntoase pe directia nord-vest - sud-est generat de alcatuirea

petrografica (in vest - munti vulcanici, in centru munti alcatuiti din sisturi cristaline, in est,

munti alcatuiti din flis);

-altitudinile depasesc 2000 m in Muntii Rodnei (Varful Pietrosu 2303 m);

-in Muntii Rodnei si Maramuresului este prezent relieful glaciar;

b)climat tipic montan cu influente scandinavo-baltice din nord;

c)etajul fagului/ coniferelor/ alpin;

d)minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe (Cu, Pb, Zn), calcare, andezit

manganetc;

e)avalanse generate de acumularea unui strat gros de zapada in etajul alpiij

(dezechilibrat de schimbarile bruste de temperatura, zgomote).

D - Podisul Tarnavelor

a)- unitate de podis cu culmi prelungi, relief de cueste, despartite de vai largi, cu lunc

si terase;

-altitudini de 400-600 m;

-apar alunecari de teren profunde, care se reactiveaza generand glimee;

b)climat de dealuri inalte si joase cu influente oceanice din vest;

c)zona padurilor de stejar/ etajul padurilor de amestec de foioase;

d)soluri brune /clasa argiluvisoluri; soluri brun-acide / clasa cambisoluri;

e)alunecari de teren generate de ploi de lunga durata sau torentiale, alunecari car pot afecta asezari,

cai de comunicatie, terenuri agricole etc.

V.a) prezenta, in apropiere, a bazei de materii prime in cazul Hunedoarei (minereul de fie

din Muntii Poiana Rusca si a huilei din Bazinul Petrosani) si rolul Dunarii pentru importi de materii

prime (in cazul orasului Galati) transportate pe fluviu; b) diferentierile altitudinale mai mari care

duc la o etajare climatica pronuntata i varietatea solurilor (generata si de varietatea petrografica) ale

Carpatilor Orientali, comparati

cu Podisul Moldovei, care are diferente altitudinale mici si soluri mai putin variate, determina o mai

mare diversitate a vegetatiei in Carpatii Orientali;

c)cantitatile mai mari de precipitatii si gradul mai redus de antropizare ale Grupei Parang determina

o mai mare extensiune a padurii, comparativ cu Campia Olteniei, unde precipitatiile mai reduse si

gradul mai mare de antropizare au dus la restrangerea suprafetelor forestiere;

d)- este o mare stratificata (un strat mai putin sarat, cu o salinitate de 17-18 %o, oxigenat, biotic,

pana la 180-200 m adancime si unul mai sarat, cu o salinitate de 21-22 %o, neoxigenat, abiotic,

bogat in hidrogen sulfurat, la peste 180-200 m adancime) datorata lipsei curentilor verticali;

- este o mare salmastra (nici dulce, nici sarata);

VI. a) -11°C in februarie; b) 5,5°C in august; c) 16,5 °C; d) variatia radiatiei calorice in cursul

anului generata de miscarea de revolutie; e) 4°C; f) media aritmetica a temperaturilor medii

lunare.

VARIANTA 26

I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-b; 8-b; 9-b; 10-c.

II. 1. industria siderurgica / industria de nave fluvio-maritime; 2.15-Buzau; 16-Somesul Mare; 18-

Suceava; 3. Pitesti; 4. 1-Timisoara; 2-Barlad; 10-Giurgiu; 11-Oradea; 5. inundatii.

III. a) - Podisul Tarnavelor are influente oceanice din vest, in timp ce Campia Moldovei are

influente continentale de ariditate;

-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Campia Moldovei bate

crivatul;

b)- Muntii Banatului sunt alcatuiti predominant din formatiuni cristaline cu intruziuni

granitice si calcaroase, in timp ce in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali se remarca

paralelismul culmilor muntoase determinat de alcatuirea petrografica (in vest munti vulcanici,

in centru munti alcatuti din formatiuni cristaline, in est munti alcatuiti din flis);

-altitudinile Muntilor Banatului abia depasesc 1400 m, in timp ce in grupa Nordica a

Carpatilor Orientali depasesc 2000 m;

c)- Campia Baraganului are un climat continental cu nuanta de ariditate, in timp ce

Podisul Somesan are un climat cu influente oceanice;

-precipitatiile medii in Campia Baraganului sunt sub 500 mm/an in timp ce in Podisul

Somesan depasesc 600 mm/an.

IV.D - Podisul Getic

a)- alcatuit din formatiuni sedimentare necutate (predominant pietrisuri si nisipuri);

-se inclina de la nord la sud, de la 700 m la 200-300 m;

-apare sub forma unor interfluvii intinse care se deschid in evantai spre sud, despartite de vai largi si

puternic adancite ale afluentilor Dunarii;

b)influenta submediteraneana din sud-vest;

c)Jiul si Oltul / Argesul, Dambovita;

d)zona stejarului / etajul padurilor de amestec de foioase;

e)soluri brune si brun-roscate / clasa argiluvisoluri;

f)lignit, petrol / gaze asociate.

C - Sub carpatii Moldovei

a)- structura de orogen tipic montana, aspect de dealuri inalte;

-alcatuiti din formatiuni sedimentare (marne, argile, gresii, pietrisuri, nisipuri);

-formati dintr-un aliniament de depresiuni, inchise spre est de un aliniament de culmi

subcarpatice;

b)climat de dealuri cu influente de ariditate din est;

c)etajul padurilor de amestec de foioase/ etajul fagului;

d)petrol, gaze asociate, sare;

e)Onesti / Piatra Neamt;

f)Bistrita /Trotus / Neamt / Moldova;

V. a) - are o structura cutata, tipic montana, cu altitudini de 600-700 m;

-este alcatuit din roci cristaline, calcare, dar si gresii si marne.

-relieful este alcatuit din platouri si culmi separate de vai adanci, create prin eroziune

diferentiala;

-are un relief carstic complex (platouri carstice, chei, pesteri, doline, lacuri carstice,

pod natural etc);

b)- alcatuirea relativ uniforma, cu prezenta stratului gros de loess, diferentele altitudinale mici si

climatul de campie mai uniform determina o mai mare uniformitate a solurilor comparativ cu alte

unitati, precum Carpatii, unde varietatea petrografica, diferentele altitudinale si etajarea climatica

determina o mare varietate de soluri;

c)- structura de tip piemontan, cu formatiuni sedimentare aduse de agentii externi dir

Carpati;

-interfluviile care se deschid in evantai spre campie, despartite de vai largi cu lunci s

terase;

d)- diversitatea reliefului, dispunerea concentrica si radiara, desfasurarea altitudinali

influenteaza tipul de alimentare a raurilor, caracterul concentric si radiar al retelei de raur

debitele (prin manifestarile climatice generate de etajarea altitudinala densitatea si regimi

scurgerii raurilor, caracteristicile vailor, precum si caracteristicile solului (prin alcatuire

petrografica, diferentierile climatice pe altitudine care impun o etajare biogeografica, panti

grad de fragmentare etc, care genereaza o mare diversitate de conditii de solificar

determinand clase si tipuri de soluri variate - molisoluri si argiluvisoluri in zonele mi

joase, cambisoluri si spodosoluri in zonele mai inalte);

VI. a) noiembrie 58 mm; b) iunie 140 mm; c) mai, iunie, iulie, august; d) mai 107 mn august

105 mm, decembrie 70 mm; e) 82 mm; f) 40 mm.

VARIANTA 27

I. 1 - a; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - d; 6 - b; 7 - b; 8 - a; 9 - d; 10 - a.

II. 1 - 5-Arad; 8-Pitesti; 10-Sibiu; 11-Zalau; 2 - 16-Moldova; 18-Tarnava.Mai

3 - Sfantu Gheorghe; 4 - petrol si gaze asociate; 5 - Tulcea. III. a) - Podisul Mehedinti are un climat

cu influente submediteraneene, in timp ce Podi!

Barladului are un climat cu influente continentale de ariditate;

- in Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale, in timp ce in Podisul Barladului iar

bate crivatul;

b) - Subcarpatii Curburii au o structura cutata, in timp ce Campia Transilvaniei an

structura necutata;

-altitudinile Subcarpatilor Curburii depasesc 900 m (pe culmile cele mai înalte), în

timp ce în Câmpia Transilvaniei sunt sub 600 m;

c) - Podisul Dobrogei de Sud are un climat cu nuante de ariditate si pontice, pe când Dealurile

Lipovei au nuante oceanice si submediteraneene;

-precipitatiile medii multianuale nu depasesc 400 mm în Podisul Dobrogei de Sud, în

timp ce în Dealurile Lipovei sunt de 600-700 mm.

IV. D - Muntii Apuseni

a)- reprezinta un adevarat mozaic petrografic, fiind alcatuiti din roci metamorfice,

magmatice si sedimentare;

-au masivitate redusa si un grad de fragmentare ridicat, dovada fiind numeroasele depresiuni

(inclusiv depresiuni golf), culoare de vale, pasuri si trecatori joase;

- Muntii Bihor, Muntii Metaliferi / Muntii Zarand, Muntii Padurea Craiului etc.

b)climat tipic montan cu influente oceanice din vest;

c)etajul fagului/ etajul padurilor de amestec de fag cu conifere;

d)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu podzoluri;

e)minereuri auroargintifere, bauxita, cupru, minereuri radioactive etc. I - Câmpia de Vest la nord de

Mures

a)- s-a format prin umplerea treptata a bazinului panonic cu sedimente aduse de

agentii externi din Carpati;

-este alcatuita din campii înalte (piemontane si tabulare) si câmpii joase (de divagare,

cu tendinte deînmlastinire si subsidenta);

b)influente oceanice din vest;

c)zona silvostepei/ zona padurilor de stejar; cernoziomuri / clasa molisoluri;

d)Somes, Mures, Crisul Repede/ Negru / Alb;

e)Satu Mare/ Oradea/ Arad;

f)petrol, gaze asociate, izvoare termale etc.

V.a) temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii iar cantitatile de precipitatii

cresc;

b)Hunedoara (situata la poalele Muntilor Poiana Rusca) se aprovizioneaza cu minereu de fler din

Muntii Poiana Rusca si huila cocsificabila din Depresiunea Petrosani (aflata în apropiere), iar Resita

(situata în Muntii Banatului) se aprovizioneaza cu minereuri de fier si huila din Muntii Banatului;

c)- pentru hidroenergie (ex. sistemele hidroenergetice de pe Olt, Lotru, Arges, Sebes,

etc);

-pentru irigatii (râurile Siret, Olt, Arges, Ialomita etc);

-pentru navigatie (Bega, Prut);

-pentru pescuit;

d)prin spor natural si exod rural/ f>rin declararea de noi orase etc.

VI.a) 355 mc/s în mai; b) 70 mc/s în ianuarie; c) cantitati reduse de precipitatii si prezenta

fenomenelor de înghet (pod de gheata, înghet total); d) 190 mc/s în martie si 130 mc/

s în septembrie; e) 285 mc/s.

VARIANTA 29

I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-c; 5-d; 6-a; 7-a; 8-c; 9-a; 10-a.

II. 1. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe, cupru, andezit; 2. interfluvii mari cu

desfasurare NE-SV sau E-V despartite de vai cu lunci extinse si terase; frecvente procese de versant

<p class=MsoNormal style='margin-bottom:0in;margin-bottom:.0001pt;li












Document Info


Accesari: 4553
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )