Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Viata in Muntii Carpati

geografie












ALTE DOCUMENTE

PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI O ALTFEL DE DELTA
Cadrul natural in M-tii Apuseni
Carpatii Meridionali
Mersin
MEDII GEOGRAFICE
Parcul National Retezat
Europa - suprafata si intindere
rezolvare varianta 12 geografia romaniei
Vulcanii

    Viata in Muntii Carpati

          Referat



                        Alexandra Irina Paun

                        Clasa a IV-a A

           

Muntii Carpati formeaza un arc in chiar centrul Romaniei. De fapt, 31% din suprafata tarii este muntoasa. In aceasta zona se gasesc nenumarate locuri de o frumusete naturala desosebita: masive muntoase, chei, lacuri, pesteri, vulcani noroiosi si de 19119s188t pozite fosile. Sutele de specii de flora si fauna sunt protejate in 400 parcuri si rezervatii naturale.

Muntii Carpati , formati din trei ramuri principale (Meridionali , Orientali si Occidentali ) sunt munti de marime medie care ating inaltimi de peste 2500 m.

Fiind vorba de munti situati in zona de clima temperat continentala , caracterizata prin existenta a  patru anotimpuri, flora si fauna din Muntii Carpati capata aspecte specifice.

Flora  Muntilor Carpati

La inaltimi de peste 800 - 1000 padurile de foioase incep sa se ameste cu padurile de conifere , cele mai des intalnite conifere  in Muntii Carpati fiind bradul si pinul intr-o multitudine de varietati.  Zona padurilor de fag si stejar se termina la inaltimi de peste 1000 m.

Intre 1000 m si 1800 m intalnim padurile de conifere , iar peste 1800 m padurile de brad si pin incep sa se rareasca , lasand locul arborilor pitici din familia jnepenilor. Peste 1600 m incepe sa-si faca prezenta pasunea alpina care la inaltimi de peste 2000 m este forma vegetala cea mai raspandita in Muntii Carpati.

Flora Muntilor Carpati este deosebita , in Muntii Carpati existand specii de plante pe care nu le mai inlanim in alta zona de pe glob.

Mergand pe munte la un moment dat te poti trezi in plin "foc vegetal". Pantele sunt colorate in rosu aprins sau roz si te apropii incercand sa te dumiresti. Bineinteles ca nu poate fi decat minunatul bujor de munte. Se intalneste in Carpati avand in general 20 -25 cm. Are ramuri lungi, putin ramificate si frunzele alternante ingramadite spre varful lujerului, tari si persistente, lungi de 1 - 2 cm, late de 5 - 10 m. Florile sunt cautate pentru ceaiuri sau dulceata.


La sfarsit de primavara bujorul formeaza devarate covoare rosu - purpuriu pe pantle Muntilor Tibles, Maramures, Rodna, Harghita, Siriu, Ciucas, Patra Craiului, Bucegi, Postavaru, Fagaras, Lotru, Lotrita, Capatana, Cindrel, Parang, Retezat, Tarcu, Godeanu, Mehedinti. Jarul florilor a facut ca numele unor munti sa poarte insemnele sirdarului si culorii sale uluitoare: Muntele Rosu in Ciucas, Piatra Arsa in Bucegi, Varful Rosu in Muntii Rodnei.

Uneori bujorul de munte ofera si surprize de proportii: cupele sale minunat filigramate si la fel de frumos mirositoare sunt de culoare alba. Aceasta surpriza a fost semnalata pe partea vestica a muntelui Rosu din Rodna, unde s-au gasit bujori de munte cu flori abe imaculate.

Floarea de colt

Gingasa si uluitoare prin alcatuire, iti umple sufletul de frumusete. Cautata pentru frumusetea sa aceasta a fost declarata monument al naturii si in consecinta este ocrotita prin lege. Intalnita altadata si in locuri mai domoale, astazi s-a refugiat spre culmi, in cotloanele muntilor calcarosi, colti de stanca sau prin jgeaburi inaccesibile.   Se intalneste cel mai adesea cu caprele negre si ursii care parca stiu ca este o planta ocrotita de lege inca din 1933.  Infloreste in iulie - august.    Popular este cunoscuta sub deverse denumiri: albumita, canafi, floarea doamnei, simnic, flocostele, steluta, floarea reginei, floare de colt.

Garofita Pietrei Craiului

 

 Haladuind prin pajisti si fanete ne minunam de cromatica florilor raspandite in iarba. Ele au mirosuri surprinzatoare, ce nu pot fi descrise sau sintetizate, asa ca numai montaniarzii vor putea sa se bucure total de ceea ce mama natura a creat.  Puzderia de flori ce imbraca poenile este punctat de fragile dar minunate garofite salbatice. Exista in Carpatii romaniei o garofita unica (dianthus callizonus), a Pietrei Craiului, numita asa deoarece numai in acesti munti poate fi intalnita. A fost descoperita cu mai bine de 100 de ani in urma, iar botanistii Schott si Otschy au numit-o "garofita cu prea frumoase brauri".

Alte specii de flori intalnite in Muntii Carpati:

Brandusa, Poroinicul, Pastita, Ghiocelul, Floarea Pastilor , Crucea voinicului, Hododendronul alb, Podbalul, Laleaua pestrita (subspecia montana) ,Lumanarica pamantului ,Albastrele, Papucul doamnei, Sangele voinicului , Omagul, Coada soricelului, Laptele stancii, Caldarusa, Spiculetul, Clopoteii, Flamanzica, Vartejul pamantului, Sor cu frate, Cimbrisor, Galbenele de munte .

Fauna Muntilor Carpati

Amintind de fauna, putem spune ca padurile montane adapostesc o lume foarte variata de animale, vertebrate (broaste, salamandre, serpi-vipere) si nevertebrate (fluturi, albine, urechelnite, plosnite de padure, melci, diferite muste), rozatoare (veverite, soareci de padure, lilieci, arici, cartite), pasari (ciocanitoarea pestrita, mierla gulerata, ciocanitoarea cu trei degete, cocosul de munte, cucuveaua de bradet), mamifere (ursi, cerbi, pisica salbatica, mistreti, jderi, rasi, vidre, capre negre, vulpi, lupi, iepuri).




Jderul

In Romānia se intālnesc doua specii de jder : jderul de copac (Martes martes) si jderul de piatra (Martes foina). In timp ce jderul de copac este un locuitor al padurilor de mare intindere, pāna la limita superioara a vegetatiei forestiere, jderul de piatra s-a adaptat mai bine prezentei umane, fiind intālnit si in preajma localitatilor, unde isi imparte teritoriul cu dihorul.

Viezurele

Viezurele este legat de padure si tufarisurile unde isi ascunde vizuina. Prefera padurile de deal unde resursele de hrana sunt mai mari, dar nici padurile de munte nu sunt lipsite de prezenta lui.

Pisica salbatica

Este o specie de felina , protejata in Romānia inrudita cu rasul si cu pisica domestica.

Ursul Brun

Este necontestat regele padurilor europene si cel mai mare carnivor al zonei. Ursul brun stapāneste zonele naturale de deal si de munte.

Capra neagra

Este una din podoabele Muntilor Carpati , fiind foarte rar intalnita la inaltimi mai mici de 1800 m. Este declarata "Monument al naturii " si este ocrotita de lege.

Lupul

Desi zona de viata a lupilor s-a delimitat de vecinatatea asezarilor umane, lupul ramane unul din carnivorele reprezenttive ale Muntilor Carpati. Lupii vaneaza in haita si nu se dau in laturi , in iernile mai grele,  sa atace si stanele de oi.

Vipera

In Muntii Carpati exista mai multe specii de vipere, cea mai veninoasa dintre acestea fiind vipera cu corn. O intanim in mod special in Muntii Retezat , Muntii Coziei si Muntii Banatului.

Insecte

Dintre insecte putem semnala in mod special o specie de scorpion de talie mica intalnit in Muntii Banatului si Muntii Coziei.

Pesterile din Muntii Carpati

In Muntii Carpati sunt sute de peteri de marimi diferite si mod de formare diferit. Dintre acestea cele mai cunoscute si mai vizitate sunt :

Pestera Ursilor

Se afla la 1 600 picioare altitudine in platoul Padesul din Muntii Apuseni, aproape de orasul Stie. Are 3 300 picioare lungime, pe doua nivele, continand schelete de ursi.

Pestera Muierii

Se afla in partea sud-vestica a muntilor Capatanii in Carpatii sudici.

Izvorul Tausoarelor

Este cea mai adanca pestera din Romana, coborand 1 500 picioare in partea sudica a Muntilor Rodna din Carpatii nordici, aproape de Nasaud



Pestera Topolnita

Este una dintre cele mai mari pesteri din lume, avadn 33 000 picioare lungime. Se afla in platoul Mehedinti, aproape de Drobeta Turnu Severin. Creata de patru rauri ce dispar in interiorul pesterii, are patru nivele, caderi de apa, paraie si lacuri.

Contrar credintelor incetatenite, pesterile au viata. Conditiile aspre din pestera (intuneric, frig, umezeala) au facut ca unele animale sa se adapteze mediului de viata subteran. In pesterile din Carpati formele de viata intalnite sunt diverse. Flora este caracterizata de existenta multor specii de muschi si licheni , iar fauna cuprinde o multitudine de vietuitoare de la serpi, vipere si soparle pana la pesti si insecte adaptate mediului de viata fara lumina , umed si rece.













Document Info


Accesari: 9491
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )