Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Biocenoza

Ecologie


Biocenoza

[gr. bios = viata; koinos = comun, unitar, grupat]         



            Biocenoza este un sistem supraindividual, o colectivitate de indivizi, care este fundamentata pe cele 3 tipuri de conexiuni:

            - genetice (au aceeasi zestre ereditara, provin din acelasi parinte sau stramos);

            - functionale (grupari datorita unor activitati comune; pot fi relatii intraspecifice dar si interspecifice);

            - spatiale (relatii reciproce, cu sau fara conexiuni functionale).

Notiunea de biocenoza are un sens morfologic, este un plan structural specific, care ilustreaza o legatura strīnsa, reciproca, dintre mediul de viata (substratul pe care sta) si viata īn sine. In cadrul unei reale complexitati a ecosistemului caracterizat de existenta a 5 tipuri de structuri (de biotop, spatiala, trofodinamica, biochimica si biocenotica) (Stugren, 1994).

BIOCENOZA. Sensul larg este acela de totalitate a fiintelor vii (biota) dintr-un ecosistem. Terminologia europeana termenul este de biocenoza (Mobius 1877) iar īn cea americana este cel de comunitate (Clements, 1905). Unii botanisti īncadreaza īn biocenoza fitocenoza si zoocenoza (Borza si Boscaiu 1963), dar biocenoza cuprinde reprezentantii tuturor tipurilor de regnuri - bacterii, ciuperci, plante, animale (Stugren, 1975).

Biocenoza este deci un grup de vietuitoare reunite īn functie de diversii factori de mediu care actioneaza (Dajoz, 1972) (Fig. 3-10).

Incercānd sa stabileasca principiile unei ecologii generale, Thienemann (1939) a abordat studiul interactiunilor īn constituirea biocenozelor. Astfel, indivizii si populatiile unei specii, prin actiunile lor pot limita dezvoltarea indivizilor si populatiilor altor specii. Preadaprtarea fata de un anumit biotop confera unei specii o superioritate neta fata de alte specii concurente pentru o aceeasi nisa ecologica.  Conform Legii lui Gause īntr-o biocenoza, doua specii nu pot ocupa īn acelasi timp una si aceeasi nisa ecologica (Gause, 1934).

Fig. 3-10. Biocenoza, treapta 3-a de ierarhizare īn ecologie, reprezinta biota, totalitatea fiintelor vii dintr-o portiune de ecosistem. Imaginea reprezinta o biocenoza din jurul unui animal - prada. Poate reprezenta si un segment din ecosistem =  consortiu (vezi īn continuare la Structura spatiala interna a ecosistemului)

            Biocenoza  este componenta organica a ecosistemului, o parte a acestuia, o unitate funtionala spatial determinata, cu un sistem automat de reglare, o unitate floristico-faunistica-microorganismica rezultata din lupta pentru existenta si atasata de un anumit mediu de viata (Stugren, 1965).




            Biocenoza (comunitatea biotica) este un grup de fiinte vii, unite prin atractie non-reciproca, supuse actiunii factorilor de mediu, grup caracterizat prin compozitie specific determinata de existenta fenomenului de interdependenta (un subsistem biotic) si ocupa un spatiu bine determinat denumit biotop.

            Conceptul a fost formulat de catre Mobius (1877).

Delimitarea unei biocenoze (subsistem biologic) ca o unitate functionala, se bazeaza pe interactiunile complexe dintre partile care o constituie (plante, ciuperci, animale, microorganisme), bazat pe relatii de interdependenta, de preferinta pentru aceleasi conditii de viata, īn lupta pentru existenta necontānd categoria sistematica din care acestea fac parte. Conexiunile dintre plante si animale sau dintre animale si microorganisme sunt cu mult mai frecvente si mai stabile decāt cele dintre plante si plante, animale si animale sau microorganisme si microorganisme.

Biocenoza nu este absolut dependenta de biotop si ea functioneaza ca un sistem autonom de populatii. Prin interactiunea populatiilor se realizeaza o structura biocenotica a ecosistemului. Structura biocenotica reprezinta o relatie cantitativa dintre speciile componente si numarul de indivizi ai acestora, dependent de celelalte tipuri de structuri si de factorii ecologici.

Autonomia biocenozei īn raport cu biotopul se īntemeiaza pe lupta pentru existenta. Acolo unde lipseste lupta pentru existenta, o legatura prin interactiuni si conexiuni diverse si stabile, iar organismele componente nu se constituie īn sisteme cu relatii reciproce cu biotopul, nu se formeaza biocenoze. Biocenoza nu este asadar o simpla aglomerare de specii sau organisme, o agregare temporala, trecatoare si ocazionala.

Atāt īn mediul terestru cāt si cel acvatic aceasta atasare si asociere a biocenozei cu biotopul este cracteristica si evidenta. Frecvent ecologii definesc subunitati ale biocenozei: fitocenoza (comunitatea de plante), fungocenoza (comunitatea de ciuperci), zoocenoza (comunitatea de animale), microbocenoza (comunitatea de microorganisme), parazitocenoza (comunitatea organismelor parazite din interiorul altor organisme). In ralitate, chiar daca aceste "subunitati" sunt frecvent folosite, clasificarea ramāne una "didactica", deoarece, conform conceptiei lui Gr. Antipa, organismele, plante si animale, se "asociaza" dupa necesitatile care apar ca urmare a luptei lor pentru existenta si nu dupa īnrudirea lor. Cānd referirea se face la fitocenoza  sau zoocenoza este reflectata compozitia taxonomica a biocenozei si nu o grupare ecologica.

Studiul corect al biocenozei implica evidentierea nivelurilor trofice (producatori, consumatori, descompunatori) sau a gruparilor ecologice (relatiile dintre specii si mediu, descrierea niselor sau a retelelor ecologice).


loading...










Document Info


Accesari: 10651
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )