Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CONCEPTUL DE POLUARE

Ecologie












ALTE DOCUMENTE

Sisteme de management de mediu
Poluarea apei
REGULI DE BAZA PENTRU PROTECTIA PERSONALA
EXERCITII DE CALCUL A AMPRENTEI ECOLOGICE
ECOSISTEMUL
ECOAQUA XXIA
Educatia ecologica - factor important in educatia pentru viata
Masuri de prevenire si combatere a poluarii apelor maritime
SCURTA PREZENTARE A BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT

CONCEPTUL DE POLUARE. SURSELE MAJORE DE POLUARE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

          Cuvântul poluare vine din latina, « polluo-ere » si înseamna a murdari, a pângari, a profana, a degrada. El desemneaza o actiune prin care omul isi degradeaza propriul sau mediu de viata.



          Actiunea de degradare este o lege naturala generala, conform careia orice fiinte vii produc deseuri care, neeliminate din mediul lor de viata le fac imposibila nu numai continuarea activitatii, ci si a vietii insasi.

          Mediul este afectat prin actiunea umana pe doua cai principale: o cale o reprezinta poluarea însasi si o a doua cale este reprezentata de activitati distructive pentru echilibrul ecologic, cum sunt de exemplu eliminarea anumitor specii, despaduririle si supraexploatarea resurselor naturale.

          La sfârsitul secolului al XX-LEA, protectia mediului a devenit o preocupare majora a omului si a dobândit statutul de problema prioritara odata cu dezvoltarea societatii pe toate planurile.

          Conform definitiei elaborate de Consiliul OCDE in 1974, poluarea este «introducerea de catre om, direct ori indirect, de substante ori de energie in mediu care antreneaza consecinte prejudiciabile de natura a pune in pericol  sanatatea umana, a vatama resursele biologice si ecosistemele, a aduce atingeri agrementelor ori a impiedica alte utilizari legitime ale mediului».  

          Dupa cum se poate observa, aceasta definitie limiteaza poluarea la modificarile mediului produse de activitatile umane.  1

1. Ion Scurtu, Cristina Sima, Rozica Posirca - Ecologie si protectia mediului - pag.87-88.

 Prin « substante ori energie » se în 212f56c 55;eleg nu numai materiale solide, lichide sau gazoase, dar si zgomotul, vibratiile, caldura si radiatiile. Pe de alta parte, nu sunt considerate ca poluante decât acele interferente care comporta un nivel suficient pentru a constitui o amenintare,  reprezenta un risc ori o cauza de pagube reale pentru fiintele umane, resursele vii ori ecosistemele. De asemenea, substantele pot fi considerate ca poluante sau nocive daca introducerea lor determina scaderea valorii estetice a mediului.

          În legislatia romaneasca actuala, poluantul reprezinta « orice substanta solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia sau al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale ».

          Ordonanta de Urgenta 195/2005 utilizeaza însa si o alta notiune mai larga decât cea de poluare si care o înglobeaza pe aceasta, respectiv cea de « deteriorare a mediului » care desemneaza « alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizante, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului ».

          Actiunea de intoxicare produsa de poluanti asupra vietuitoarelor este cu atit mai grava, cu cât diferenta dintre concentratia poluantului in mediu si limita de toleranta este mai mare.

          Poluarea naturala este reprezentata de poluantii  reprezentati de catre deseurile activitatii vitale a speciilor care, la rândul lor, permit dezvoltarea unor organisme parazite (paduchi, viermi, virusuri etc).

          Astazi, nivelul ridicat atins de dezvoltarea economica pe de o parte, si înmultirea populatiei globului si aspiratia generala spre bunastare, pe de alta parte, au dus la cresterea fara precedent a fenomenelor de poluare. 2

2. Idem - pag. 88 si urm.

          Substantele poluante sunt multiple : substante care se gasesc in cantitati mici în natura, rezultate în urma exploatarii rezervelor din subsol (petrol, substante radioactive s.a.); cele rezultate din prelucrarea acestora (prin ardere rezulta gaze - CO2, CO etc) ; substante noi aparute prin sinteze chimice (exemplu pesticidele s.a.) al caror ritm de aparitie depaseste pe cel al consumului si reciclarii lor.

           Dupa provenienta lor poluantii pot provoca : poluarea naturala (biologica si menajera), industriala si agricola.

           Dupa natura poluantilor se produc fenomene de poluare chimica, fizica, termica, sonora, radioactiva, biologica, etc.

           Poluarea chimica, în functie de poluantul costituent, poate fi: cu derivati ai clorului si hidrocarburi lichide ; cu derivati ai sulfului in aer, apa si sol), azotului, etc. ; cu derivati ai metalelor grele (Pb,Cr etc) ; cu derivati ai fosforului ; cu floruri ; cu materii plastice ; cu pesticide si alti compusi organici de sinteza (in aer, apa, sol) ; cu materii organice fermentescibile s.a.

           Poluarea biologica are loc prin : modificari ale biocenezelor prin invazii de specii animale si vegetale (exemplu introducerea de sminte de buruieni din alte zone sau favorizarea înmultirii unor specii de buruieni ca urmare a folosirii erbicidelor), prin contaminarea microbiologica a mediilor inhalate si ingerate (bacterii si virusuri).

            Poluarea estetica are loc prin degradarea (uratirea) peisajelor si locurilor prin urbanizare necivilizata sau sistematizare impropriu conceputa ; prin amplasarea de industrii in biotopuri virgine sau putin modificate de om.

            Dupa starea fizica  a poluantilor se disting: - poluarea cu lichide ; - poluarea cu gaze si cu pulberi (suspensii) ; - poluarea cu obiecte sau produse solide, mai mult sau mai putin solubile.

            Poluarea termica este provocata in urma deversarii in râuri sau lacuri a lichidelor calde ce au servit la racirea instalatiilor industriale sau a centralelor termice.

            Poluarea sonora (fonica) este exprimata prin zgomot sau emisie de sunete cu vibratii neperiodice de o anumita intensitate ce produce o senzatie dezagreabila, jenanta si chiar agresiva.

            Poluarea radioactiva se datoreaza experientelor nucleare sau accidentelor de la centralele nuclear-electrice, ori prin folosirea incorecta a surselor de iradiere.

2. DIRECTIVA CADRU A UE PENTRU APĂ

             Directiva Cadru a Apei, a Uniunii Europene (DCA) reprezinta piatra de temelie in istoria politicilor de apa din Europa. Ea stabileste un cadru comun pentru managementul durabil si integrat al tuturor corpurilor de apa. Ea se refera la apa subterana, apele de suprafata interioare, apele tranzitorii si apele costiere si cere ca toti factorii de impact cat si implicatiile economice sa fie luate in considerare.

Obiectivul fundamental al Directivei este atingerea unei stari bune a tuturor corpurilor de apa din Statele Membre ale Uniunii Europene si tarile asociate pâna în 2015. Factorul cheie al Directivei Cadru a Apei este "integrarea". Desi managementul integrat al apei a reprezentat scopul final pentru o perioada lunga de timp, exista în prezent o incurajare legislativa pentru implementarea completa a acestui concept intr-un timp cât mai scurt.

Directiva Cadru a Apei cere un mod de gândire si abordari holistice ale managementului resurselor de apa si reprezinta tipul de abordare a managementului integrat al resurselor pentru Europa. Ea necesita o integrare si o interactiune intre sectoarele de folosinta a apei (agricultura, alimentare cu apa, industrie, energie, recreere etc) si factorii de decizie (guvern, sector privat, societatea civila etc).

Directiva are ca scop mentinerea si imbunatatirea mediului acvatic si contribuie la reducerea progresiva a emisiilor de substante periculoase in apa ; buna calitate a apei va contribui la asigurarea  alimentarii cu apa pentru populatie.

În scopul protectiei mediului este necesara o mai buna integrare a aspectelor cantitative si calitative, atât pentru apele de suprafata, cât si pentru apele subterane, tinând seama de conditiile naturale de curgere a apelor in cadrul ciclului hidrologic.

 În conformitate cu DCA, utilizarea de catre Statele Membre ale Comunitatii a instrumentelor economice poate fi considerata ca fiind parte a programului de masuri. Principiul recuperarii costurilor serviciilor de apa, inclusiv cheltuielile de mediu si resurse, asociate cu daunele sau cu impactul negativ asupra mediului acvatic, trebuie luat in considerare, în conformitate cu principiul poluatorul plateste. În acest scop, va fi necesara o analiza economica a serviciilor de apa bazata pe o prognoza pe termen lung a alimentarilor cu apa si a cerintei de apa in cadrul bazinelor hidrografice.



Referitor la prevenirea si controlul poluarii, politica in domeniul apei din cadrul Comunitatii trebuie sa se bazeze pe o abordare combinata, folosind controlul poluarii la sursa, prin stabilirea valorilor limita ale emisiilor si ale standardelor de calitate a mediului.

Directiva cadru a aperi urmareste:

·        sa previna deteriorarea ulterioara, sa protejeze si sa îmbunatateasca starea ecosistemelor acvatice si, în ceea ce priveste cerintele de apa, ecosistemelor terestre si zonelor umede direct dependente de ecosistemele acvatice;

·        sa promoveze utilizarea durabila a apelor pe baza unei protectii pe termen lung a resurselor disponibile de apa;

·        obiectivul este protectia avansata si printre altele imbunatatirea mediului acvatic prin masuri specifice pentru reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau a pierderilor de substante prioritare si încetarea sau oprirea treptata a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare periculoase;

·        reducerea progresiva a poluarii apelor subterane si prevenirea poluarii ulterioare ;

si contribuie la:

·        furnizarea unei ape potabile în cantitati suficiente, de buna calitate, din ape de suprafata si subterane dupa necesitati, pentru o utilizare durabila, rationala si echitabila;

·        protectia apelor teritoriale si a apelor marine;

·        atingerea obiectivelor acordurilor internationale relevante, inclusiv a acelora care au ca scop prevenirea si eliminarea poluarii mediului marin.  3.

3. DIRECTIVA NITRAŢI - 91/676/EEC

Directiva nitrati prevede mai multe etape de aplicare:

·        Etapa I  - 1970 - 1980 - protectia folosintelor de apa;

·        Etapa II - 1981 - 2000 - reducerea poluarii la sursa;

·        Etapa III - dupa anul 2000 - gospodarirea durabila a apei.

Pentru realizarea acestor etape, în bazinul hidrografic Olt s-a actionat pentru rationalizarea si optimizarea utilizarii îngrasamintelor chimice si organice având drept scop reducerea poluarii produsa sau indusa de nitratii din surse agricole. Toate actiunile întreprinse de organismele abilitate au avut si au drept scop prevenirea poluarii apelor din bazin cu nitrati.

          Pentru limitarea poluarii cu nitrati s-a creat un cadru legislativ, astfel:

Directiva nr. 91/676/EEC privind protectia apelor împotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole a fost transpusa în totalitate, prin adoptarea urmatoarelor acte normative nationale:

Hotarârea Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

3.Documente ale UEE - Directiva cadru pentru apa 60/2000.

înfiintarii Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;

Ordinul comun nr. 452/2001 si 105.951/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare, atributiilor si componentei Comisiei si a grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;

Ordinul nr.740/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;

Ordinul nr.918/2002 al ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor.

Elaborarea si aprobarea prin Ordinul comun nr. 296/216/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale a Programului de actiune tehnic pentru elaborarea Programelor de actiune în zonele vulnerabile.

Aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole si a listei localitatilor din bazinele/spatiile hidrografice unde exista surse de nitrati din activitati agricole (zone vulnerabile si potential vulnerabile) prin Ordinul comun nr. 241/196/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole în apele subterane si de suprafata prin Ordinul 1072/2003 al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului. 4.

4. Documente ale U. E. Directiva nitrati 91/676 EEC

4. NORME PRIVIND PROTECŢIA APELOR ÎN ŢARA NOASTRA. PROBLEMATICA ACTUALĂ DE PROTECŢIA APELOR

            În Romania, tara care a trecut la edificarea economiei de piata, se impune realizarea unui mecanism economico-juridic care sa asigure un proces de dezvoltare economico-industrial, cu respectarea criteriilor de protectia mediului, in conformitate cu reglementarile Uniunii Europene.

            În domeniul protectiei mediului ambiant, tara noastra se confrunta cu o serie de probleme de fond, din care se impun a fi mentionate :

Schimbarea mentalitatii tehniciste si înlocuirea cu o mentalitate complexa tehnico-economico-juridica pentru rezolvarea problemelor de protectia mediului, fara de care nu este posibila dezvoltarea economica.

Stabilirea unui program de protectia mediului cu obiective majore, pe termen lung, în care sa fie incluse atât problemele de cercetare stiintifica, cât si monitoringul aplicativ al factorilor de mediu ;




Implicarea prin coparticiparea activa, programata a unitatilor economice productive la activitatea de protectia mediului, începând cu tehnica si tehnologia proprie.

La momentul actual, autoritatea centrala care coordoneaza activitatea

de protectie a mediului este Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, care aplica strategia si programul guvernului în vederea promovarii politicilor în domeniile mediului si dezvoltarii durabile, avind rol de sinteza, coordonare si control în aceste domenii (Hotarirea de Guvern nr. 368/2007).

            Sub autoritatea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile functioneaza Administratia Nationala « Apele Romane » si Institutul National de meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor care aplica politica de protectie a apelor din tara noastra.

            În acest sens , se actioneaza în sase directii (V. Rojanschi s.a. 1977), care sunt :

·  Realizarea unui complex de lucrari de amenajare, într-o conceptie unitara referitoare la gospodarirea cantitativa si calitativa a resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor de apa a tuturor folosintelor : energetice, potabile, agrement, industrie, etc.;

·  Reglementari privind calitatea apelor naturale si efluentilor, adica existenta unor norme de calitate;

·  Reducerea poluarii poate fi realizata pe mai multe cai, dintre care citam : introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluante în procesele industriale ; reducerea cantitatilor de ape uzate, evacuate in râuri prin introducerea practicii recircularii apei ; îmbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnologiilor, instalatiilor si exploatarii acestora s.a;

·  Supravegherea si controlul calitatii apelor, prin dotarea cu aparatura de control automat al calitatii apelor;

·  Formarea de cadre specializate în domeniul protectiei mediului;

·  Sensibilizarea opiniei publice.

      Au fost elaborate urmatoarele acte normative care reglementeaza problematica de protectie a apelor din tara noastra, astfel :

·                   Legea nr. 107/1996 LEGEA APELOR, M.Of. nr.244/8.10.1996.

·        Legea 310/2004 pentru modificarea si completarea legii 107/1996 , M.Of. nr. 584 din data de 30 iunie 2004.

·        Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- Sectiunea II-a Apa - M.Of nr.325/24.11.1997

·        la 17 martie 1992 - M.Of. nr.629/05.12.2000

·        Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile - M.Of nr.552/29.07.2002

·        Legea nr. 311/2004 pentru modificarea si completarea legii 458/2002 - M.Of nr.582.30.06.2004.

·        HG nr 472/2000 priv. unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa - M.Of nr.272/15.06.2002.

·        HG nr. 662/7.07.2005 privind modificarea HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le Indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila - M.Of nr.616/15.07.2005.

·        HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase - M.Of nr.428/20.05.2005

·        HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare In mediul acvatic a apelor uzate - M.Of nr.187.20.03.2002 NTPA-011- Norme tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti (Anexa 1) NTPA-002/2002 - Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate din retelele de canalizare ale localitatilor si direct In statiile de epurare NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de Incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea In receptorii naturali.

·        HG nr.352/2005 privind modificarea si completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate- M.Of nr.398/11.05.2005

·        HG nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare In scopul sustinerii vietii piscicole - M Of nr.196/22.03.2002.

·                  ORDONANTA DE URGENTA privind exploatarea In siguranta a acumularilor cu folosinta piscicola, de agrement sau locala, din categoriile de importanta C si D.

·        HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru Imbaiere-M Of nr.350/27.05.2002

·        Ordin comun MMGA/MAPDR nr.242/197/2005 pentru aprobarea organizarii monitoringului pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole- M.Of. nr.471/3.06.2005



·        OM nr. 245/26.03.2005 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substantelor periculoase din lista I si II a substantelor prioritare/prioritar periculoase in mediul acvatic M.Of nr.565 din 01.07.2005

·        Ordinul nr. 275/1997 al MAPPM privind Normele metodologice privind instituirea regimului de supraveghere speciala In caz de nerespectare a masurilor stabilite pentru asigurarea conditiilor Inscrise In autorizatia de gospodarire a apelor - M.Of nr.100 bis/26.05.1997.

·        Ordinul nr. 276/1997 al MAPPM privind Metodologia de elaborare a planurilor de restrictii si folosirea apei In perioade deficitare -M.Of nr.100 bis/26.05.1997.

·        Ordinul nr. 278/1997 al MAPPM privind Metodologia cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare - M.Of nr.100 bis/26.05.1997

·        Ordinul nr. 282/1997 al MAPPM referitor la Procedura privind participarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului In activitatea de consultare - M.Of nr.100 bis/26.05.1997

·        Ordinul nr. 396/1997 al MAPPM priv. aprobarea Regulamentului cadru pentru elaborarea regulamentelor de exploatare a barajelor, lacurilor de acumulare si prizelor ptr. alimentari cu apa cu sau fara baraje si stabilirea competentelor de elaborare si aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale si a programelor de exploatare lunare a lacurilor de acumulare - M.Of nr.111 bis/04.06.1997

·        Ordinul nr. 399/1997 al MAPPM privind aprobarea Metodologiei de organizare, pastrare si gestionare a Cadastrului Apelor din Romania - M.Of nr.111 bis/04.06.1997.

·        Ordinul nr. 1098/1997 al MAPPM de aprobare a Normativului privind dotarea cu aparatura, materiale si sticlarie a laboratoarelor de profil din cadrul unitatilor de gospodarire a apelor (NTPA-006/1997) - M.Of.nr 47/03.02.1998

·        Ordinul nr. 706/1998 al MAPPM privind constituirea retelei de observatii si masuratori meteorologice specifice din administrarea unitatilor bazinale de gospodarirea apelor - M.Of nr.470/08.12.1998

·        Ordinul nr. 1618/2000 al MAPPM pentru aprobarea sectiunilor reprezentative din cadrul Sistemului national de supraveghere a calitatii apelor M.Of nr.26.15.01.2001.

·        Ordinul nr. 1.146/2002 al MAPM pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata - M.Of nr.197/27.03.2003

·        Ordinul nr. 35/2003 al MAPM pentru aprobarea Metodelor de masurare si analiza folosite la determinarea substantelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate si apele de suprafata - M.Of nr.305/07.05.2003.

·        Ordinul nr. 646/2003 al MTCT pentru aprobarea reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de dezinfectare a apei in vederea asigurarii sanatatii oamenilor si protectiei mediului" indicativ NP-091-03 - M.Of nr.771/04.11.2003.

·        Ordinul nr. 1069/2003 al MAPAM pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfasurarea activitatilor specifice de gospodarirea apelor - M.Of nr.44/20.01.2004

·        Ordinul nr. 1012 din 19 octombrie 2005 pentru aprobarea procedurii privind mecanismul de acces la informatiile de interes public privind gospodarirea apelor

·        Ordinul nr. 1044 din 27 octombrie 2005 pentru aprobarea procedurii privind consultarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului la luarea deciziilor In domeniul gospodaririi apelor.

·        Ordin pentru aprobarea Manualului Prefectului pentru managementul situatiilor de urgenta In caz de inundatii si a Manualului Primarului pentru managementul situatiilor de urgenta In caz de inundatii.

·        ORDIN de Aprobare a Codului de Bune practici Agricole revizuit in 2005.

·        ORDIN de aprobare a listelor zonelor vulnerabile.

·        ORDIN de aprobare a Monitoringului pentru ape.

·        ORDIN de aprobare a Programului tehnic cadru de actiune in zonele vulnerabile.

·        ORDIN de aprobare a Sistemului de monitoring sol si a Sistemului de management a deseurilor organice din zootehnie.

·        Legea nr. 404/2003 pentru aprobarea OG 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale "Apele Romane" - M.Of nr.713/13.10.2003

 













Document Info


Accesari: 7911
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )