Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DREPTUL COMUNITAR SI BIOETICA

Ecologie












ALTE DOCUMENTE

Impactul natural
Vel1iturile si cheltuielile
Poze poluare
Tehnica folosirii īngrasamintelor chimice pe pajistile permanente
Poluarea mediului īnconjurator
ROLUL PADURII - Tipuri de paduri - Despaduririle si urmarile lor catastrofale
NOTIUNI GENERALE DE ECOLOGIE
Structura si subdiviziunile ecologiei
Energia nucleara si efectele sale asupra omului si asupra mediului
ECOLOGIE GENERALA

DREPTUL COMUNITAR sI BIOETICA

Dreptul comunitar european reprezinta ansamblul normelor juridice cuprinse īn tratate, elaborate de institutii comunitare, care urmaresc instituirea si functionarea optima a Comunitatilor Europene (astazi Uniunea Europeana, īn urma intrarii īn vigoare a Tratatului de la Maastricht).



Avānd īn vedere faptul ca Romānia a dobāndit (prin Legea nr. 20 din aprilie 1993) statutul de asociat al Comunitatii Europene, iar scopul sau este acela de a deveni mem 22222b12w bru cu drepturi depline, este deosebit de importanta cunoasterea, din aceasta perspectiva, a modului de abordare a problematicii drepturilor omului, dupa cum este extrem de necesara focalizarea atentiei asupra actelor juridice adoptate de institutiile comunitare referitoare la bioetica.

e la īnceput trebuie precizat faptul ca nici unul dintre tratatele comunitare, nici cele originare - pentru īnfiintarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului - CECA, prin Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951, sau cele doua tratate de la roma din 25 martie 1957 pentru īnfiintarea Comunitatii Economice Europene(CEE) si Comunitatii Europene a Energiei Atomice (EURATOM) si nici cele modificatoare nu contin dispozitii privitoare la drepturile omului. Un singur articol din Tratatul de la Maastricht - art. F, punctul 2 - se refera la faptul ca Uniunea respecta drepturile omului, asa cum sunt ele garantate de Conventia Europeana a Drepturilor Omului semnata la Rosa la 4 noiembrie 1950 si cum rezulta din traditiile constitutionale comune ale statelor membre, ca principii generale ale dreptului comunitar. Cu alte cuvinte, protectia drepturilor omului constituie unul dintre principiile generale ale dreptului, enumerate ca izvoare ale dreptului comunitar. respectarea acestor drepturi formeaza o parte integranta a principiilor protejate de Curtea de Justitie europeana. Curtea de Justitie este, ca si Parlamentul European, Consiliul, Comisia si Curtea de Conturi, o institutie comunitara, a carei principala atributie este aceea de a garanta ca interpretarea si aplicarea Tratatelor comunitare este respectata. Pronuntāndu-se asupra dreptului la viata privata (prevazut de art. 8 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului), Curtea de Justitie a statuat īntr-o decizie ca acesta presupune dreptul persoanei de a pastra discretia asupra starii sale de sanatate (O. Manolache).

Cāt priveste īnsa solutionarea propriu-zisa a petitiilor vizānd īncalcarea drepturilor prevazute de Conventia Europeana, se aplica mecanismul european de protectie creat pe baza dispozitiilor conventiei, pe care l-am descris succint mai sus. Toate statele membre ale Uniunii Europene (Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Regatul Unit al Marii Britanii, Austria, Finlanda si Suedia) sunt parti si la Conventia Europeana si īn aceasta calitate trebuie sa īndeplineasca īntocmai obligatiile pe care si le-au asumat.

Īn ceea ce priveste bioetica, īn Cadrul Uniunii Europene, Parlamentul European este institutia abilitata sa adopte acte comunitare. Se pot aminti aici doar cāteva dintre recomandarile emise īn acest domeniu, la care vom face referire pe larg īn cele ce urmeaza: Recomandarea nr. 479/1986, rezolutia nr. 613 din 1976 privitoare la drepturile bolnavilor si muribunzilor, Recomandarea nr. 818 din 1977, referitoare la situatia bolnavilor mintali, Recomandarea nr. 1160/1991, privind adoptarea unei conventii de bioetica etc.

Parlamentul European poate, de asemenea, sa elibereze avize conforme si sa dea avize consultative, potrivit sferei atributiilor conferite prin Tratatul de la Maastricht. El poate cere, daca este cazul, Comisiei Europene sa prezinte propuneri asupra problemelor care reclama adoptarea de acte comunitare, dupa cum poate ca, īmpreuna cu cealalta institutie comunitara - Consiliul -, sa adopte acte legislative īn domenii de interes.

Actele comunitare adoptate recomanda statelor membre luarea de masuri si adaptarea legislatiilor lor interne la cerintele comunitare. Cum īn domeniul decare ne ocupam exista īn general comitete de bioetica sau consilii ale statelor, sarcina principala revine acestora. Romānia īnsa este singura tara din estul Europei care nu are un comitet national de bioetica, ceea ce genereaza probleme, pe de o parte pentru ca sunt ignorate drepturile bolnavilor - privind consimtamāntul lor asupra tehnicilor medicale, a medicatiei, a cercetarii bio9medicale -, iar pe de alta, pentru ca lipseste o protectie reala a medicilor. Mai mult, īn perspectiva aderarii la Uniunea Europeana si a acomodarii legislative la exigentele acesteia, acest lucru poate constitui un real handicap, ce ar putea fi depasit numai printr-o actiune concentrata īn aceasta directie.




Un alt aspect extrem de important al relatiei drepturilor omului cu bioetica ar putea viza extinderea competentei Curtii unice create de Conventia Europeana, dupa intrarea īn vigoare a Protocolului nr. II, si asupra raporturilor de bioetica. Acestea, īn definitiv, vizeaza īn mare masura drepturile fundamentale ale persoanei (dreptul la viata, la respectul vietii private, care poate include si dreptul la demnitate, la ereditate etc.).

Recomandarea Parlamentului European nr. 1160/1991 se refera la necesitatea elaborarii unei conventii de bioetica, urmare a impactului dezvoltarii stiintei asupra drepturilor omului.

Atributii ale organelor Consiliului Europei īn legatura cu bioetica

Pentru ca ne-am referit la Consiliul Europei ca organizatie regionala interguvernamentala sub auspiciile careia a fost adoptata Conventia Europeana a Drepturilor Omului, este absolut necesar sa facem cāteva precizari cu privire la activitatea desfasurata de organele acestei organizatii īn directia cercetarii bioetice.

Asa cum rezulta din statutul Consiliului, respectarea statului de drept, a valorilor democratice, a drepturilor omului, constituie principiile activitatii sale, pe care toate statele membre se angajeaza sa le respecte.

Programele Consiliului sunt structurate pe mai multe nivele, care se interconditioneaza: protectia drepturilor omului, informarea īn masa, programe privind aspecte ale sanatatii, culturii, educatiei etc.

Organele principale prin care Consiliul Europei īsi desfasoara activitatea sunt Comitetul Ministrilor si Adunarea Parlamentara. Consiliul Ministrilor este organul de conducere, constituit din ministrii de externe ai statelor membre, care printre atributii le numara si pe acelea de analizare si elaborare a deciziilor cu privire la recomandarile supuse atentiei sale de catre Adunarea Parlamentara, ori de catre comitete de experti guvernamentali. Cel de-al doilea organ, Adunarea Parlamentara, format din reprezentanti ai parlamentelor nationale ale statelor membre, are rol consultativ, acoperind diferite domenii, de la cel politic, juridic, al drepturilor omului, la cel al sanatatii, culturii si educatiei, stiintei si tehnologiei etc.

Cercetarea medicala si unele aspecte ale bioeticii au constituit preocupari ale Consiliului Europei. Acestea s-au concretizat, īn primul rānd, īn adoptarea Conventiei de bioetica, īn noiembrie 1993, ale carei prevederi se refera la consimtamānt ca element necesar īn efectuarea cercetarilor pe om, la respectul datorat fiintei umane, la problemele ridicate de interventiile pe genomul uman, la statutul embrionului etc.

Conventia reprezinta practic corolarul activitatii anterioare a organelor organizatiei. Momente semnificative īn acest sens sunt adoptarea Recomandarii Adunarii Parlamentare nr. 934 din 1982, īn legatura cu ingineria genetica, dreptul la demnitate umana si dreptul la ereditare, a Recomandarii nr. 1046 din 1986 cu privire la utilizarea embrionilor si fetilor umani īn scopuri diagnostice, terapeutice, stiintifice, industriale si comerciale, a Recomandarii nr. 1100 a Adunarii Parlamentare, din 1989, referitoare la utilizarea embrionilor si fetilor umani īn cercetarea stiintifica, a Rezolutiei nr. 83 a Comitetului Ministrilor privitoare la pastrarea secretului asupra dosarelor bolnavilor psihici etc.












Document Info


Accesari: 1729
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )