Deseurile periculoase
Detergentii cum ar fi clorul, innalbitorii, substantele folosite la deblocarea tevilor, vopseaua, produsele pentru eradicarea gandacilor, bateriile portabile, medicamentele si alt 727b13h e produse pe baza de substante chimice fac parte din categoria substantelor periculoase. Unele dintre ele sunt toxice si ne pot otravi, altele pot lua foc cu usurinta sau distrug materialele cu care intra in contact. Aruncate in natura, polueaza solul si panza freatica.
Deocamdata, doar o parte dintre
deseurile periculoase sunt colectate separat si reciclate. Este vorba
despre uleiul de motor, bateriile auto, bateriile telefoanelor mobile.
Producatorii, importatorii si firmele care comercializeaza ulei de
motor si baterii auto, precum si retelele de telefonie
mobila (in cazul bateriilor telefoanelor mobile) asigura colectarea
acestor tipuri de deseuri.
Restul,
cum ar fi medicamentele, ierbicidele, pesticidele, vopselele, nu sunt
deocamdata colectate separat. In orasele care au facilitati
de sortare, aceste deseuri sunt separate pe categorii, la groapa de gunoi.
Aceste deseuri trebuie duse la gropi de gunoi pentru deseuri
periculoase, cum ar fi rampa de gunoi infiintata pentru aceste
deseuri, la Slobozia. Alte gropi de gunoi similare sunt in constructie in
momentul de fata.
1.1. Efectele negative ale deseurilor
▪ Otravesc solul si panza freatica. Ne dauneaza si noua, pentru ca se pot infiltra in apa de la fantana sau de la robinet. Copiii pot intra in contact cu deseurile periculoase aruncate in locuri necorespunzatoare (sprayuri cu resturi de insecticide, medicamente expirate).
▪
Un litru de ulei de motor uzat, aruncat in natura, contamineaza un milion
de litri de apa.
▪
Metalele grele (cum ar fi plumbul), aflate in bateriile auto uzate, pot afecta
sanatatea mentala a copiilor.
▪
O baterie de telefon mobil de tip vechi poate polua 600 000 de litri de
apa cu metale grele.
▪
Produsele chimice corozive pot strica tevile de scurgere sau canalele
colectoare.
Astfel de produse au pe etichete urmatoarele simboluri: infamabile, explozive,
|
|
|
|
|
|
|
|
||
O parte din aceste deseuri pot fi reciclate (solventii, uleiul). Altele trebuie depozitate in locuri special amenajate pentru deseuri periculoase.
2. Aspecte generale privind transportul de deseuri
Autovehiculele de colectare si transport al deseurilor sunt camioane cu recipiente speciale, care se incarca direct sau camioane ce se pot monta pentru transport containere de capacitate mare care se monteaza deja incarcate. Acestea din urma se pot folosi atat pentru transportul la distante mici cat si la distante mari.
Un autovehicul poate fi utilizat daca respecta anumite conditii constructive ca de exemplu dimensiuni ale containerului de incarcare si incarcarea maxima pe fiecare axa. O conditie principala impusa autovehiculelor de colectare este sa poata incarca cat mai multe deseuri. Marimea din ce in ce mai mare a capacitatii autovehiculelor este limita de greutate maxim admisa si de usurinta de manevrare a autovehiculului
Reglementari ale Uniunii Europene si ONU
Deseurile
de toate tipurile sunt transportate in toate directiile.
Cantitati tot mai mari de deseuri, in special hartia, plasticul
si metalele, sunt transportate din tarile dezvoltate in
tari in care normele ecologice sunt mai putin severe. Vapoare
uriase circula pe mari zilnic pentru a transporta bunuri de pe
pietele in dezvoltare ale Asiei catre Vest. Si in loc ca ele
sa se intoarca goale, iar echipajul sa se gandeasca ce
sa foloseasca drept balast, proprietarii navelor sunt gata sa
incarce deseurile din Europa pentru ca acestea sa fie reciclate in
Asia.
Aceasta nu inseamna ca transportul deseurilor nu este reglementat. Atat ONU, cat si UE au reglementari stricte cu privire la tipurile de deseuri transportabile si destinatiile posibile. La nivel global, comertul international cu „deseuri periculoase” (deseuri care constituie un potential pericol pentru oameni sau mediul inconjurator) este reglementat de ONU prin Conventia de la Basel.
Restrictiile din aceasta conventie nu au fost semnate de un numar suficient de state pentru a putea produce efecte globale. Dar UE impune restrictii in acest sens si permite transportul „deseurilor periculoase” doar in „tarile dezvoltate” unde exista tehnologiile, masurile de siguranta si legislatia de mediu necesare pentru prelucrarea lor. Din perspectiva acestor reglementari, sunt considerate „tari dezvoltate” tarile care sunt membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).
Scopul UE pe termen lung este ca fiecare stat membru sa fie capabil sa se ocupe de propriile deseuri la nivel national („principiul proximitatii”). Cu toate acestea, avand in vedere ca transportul deseurilor periculoase sau problematice care provin din statele membre ale UE a crescut de patru ori intre 1997 si 2005, se poate spune ca acesta este inca un obiectiv de indeplinit.
Factorii care determina importul sau exportul deseurilor sunt variati: posibilitatea de tratare a deseurilor prin tehnologii speciale, lipsa materiilor prime, diferenta de pret dintre distrugerea si reciclarea lor.
De asemenea, politica UE, stabilirea unor obiective pentru reciclare, au ca rezultat exportarea deseurilor din statele membre care nu isi pot realiza obiectivele altfel. Volumul mare de deseuri de pe piata mentine preturile la un nivel scazut, ceea ce este avantajos pentru tari cum este China care au nevoie de materii prime ieftine. Daca deseurile nu sunt exportate pentru a fi distruse la destinatie si nu contin substante periculoase, comertul cu acestea tinde sa fie considerat o activitate comerciala acceptabila.
7. Tendinte viitoare
In UE, transporturile peste granita de deseuri destinate distrugerii si transporturile de deseuri „periculoase sau problematice” destinate reciclarii trebuie declarate la autoritatile nationale. Aceasta declaratie „nationala” este foarte detaliata. Numai ca, la Comisia Europeana ajunge doar rezumatul datelor inscrise in aceste declaratii, astfel UE nu are o imagine clara asupra acestei situatii.
Daca informatiile, mai ales cele cu privire la tipul de deseuri transportate, ar fi raportate intr-un mod mai detaliat, am avea o imagine si o evaluare mai buna a consecintelor economice si ecologice ale acestor transporturi. Acestea ar putea ajuta sa ne dam seama daca deseurile sunt transportate datorita optiunilor de tratare mai eficiente din alte tari, a capacitatii de prelucrare mai mari a tarii de destinatie sau a preturilor mai eficiente. Am putea intelege mai bine rolul standardelor mai scazute, a lipsei reglementarilor si a implementarii necorespunzatoare a legislatiei ca factori decisivi in transportarea deseurilor in tari mai putin dezvoltate. O privire mai clara asupra transporturilor legale ne-ar putea ajuta si la estimarea mai buna a transporturilor ilegale.
Dat fiind faptul ca deja au loc raportari la nivel national, multe tari avand deja statistici nationale mai detaliate privind importurile si exporturile de deseuri, raportarea catre UE nu ar crea o obligatie prea apasatoare pentru statele membre.[2]
8.2.Transportul deseurilor periculoase pe teritoriul Romaniei
In conformitate cu Hotararea nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei, aparuta in Monitorul Oficial nr. 672 din 30/09/2008, transportul deseurilor se realizeaza numai catre operatorii economici care detin autorizatie de mediu conform legislatiei in vigoare pentru activitatile de colectare /stocare temporara /tratare /valorificare /eliminare.
Transportul deseurilor periculoase se efectueaza de la generator sau detinator, denumit expeditor, catre operatorul economic care realizeaza operatia de colectare/ stocare temporara/ tratare/ valorificare/ eliminare, denumit destinatar, pe baza formularului pentru aprobarea transportului deseurilor periculoase.
Destinatarul, la primirea formularului, poate accepta efectuarea transportului, caz in care semneaza si stampileaza formularul, sau poate solicita informatii suplimentare din partea expeditorului. Pentru efectuarea efectiva a trasportului este necesar, insa, si acordul agentiei judetene pentru protectia mediului in a carei raza teritoriala se afla instalatia de tratare/ valorificare/ eliminare. Acordul este dat in maxim 7 zile lucratoare de la primirea tuturor informatiilor solicitate de catre agentia judeteana pentru protectia mediului.
Formularul pentru aprobarea transportului deseurilor periculoase se intocmeste in 6 exemplare originale si se pastreaza dupa cum urmeaza:
- un exemplar la expeditor,
- un exemplar la destinatar,
- un exemplar la transportator,
- un exemplar la agentia judeteana pentru protectia mediului care a dat aprobarea pentru efectuarea transportului deseurilor periculoase,
- un exemplar la inspectoratul pentru situatii de urgenta al judetului in a carui raza teritoriala se afla expeditorul deseurilor periculoase,
- un exemplar la agentia judeteana pentru protectia mediului in a carei raza teritoriala se afla expeditorul deseurilor periculoase.
Ruta de transport a deseurilor periculoase se stabileste de catre expeditor si transportator, avandu-se in vedere pe cat posibil ocolirea oraselor, si se autorizeaza de catre inspectoratul pentru situatii de urgenta al judetului in a carui raza teritoriala se afla expeditorul, inscriindu-se in documentele de insotire ale transportului deseurilor periculoase.
Pentru
deseurile periculoase generate in cantitate mai mica de 1 t/an,
formularul de expeditie/ transport deseuri periculoase, nu trebuie
sa contina aprobarea agentiei pentru protectia
mediului in raza careia se afla destinatarul deseurilor
periculoase, dar pentru cantitatile mai mari, din aceeasi
categorie de deseuri periculoase, aceasta aprobare este obligatorie.
Destinatarul
este obligat sa preleveze o proba din fiecare transport de
deseuri periculoase, pe care sa o pastreze in conditii de
siguranta si etichetata corespunzator un interval de
cel putin 3 luni.
In
cazul transporturilor de deseuri periculoase din aceeasi categorie
catre acelasi destinatar, urmand aceeasi ruta de transport
stabilita in formularul pentru aprobarea transportului deseurilor
periculoase, cu o frecventa mai mare de un transport pe luna,
expeditorul este obligat sa transmita catre inspectoratul pentru
situatii de urgenta formularul de expeditie/ transport
deseuri periculoase numai la efectuarea primului transport. Incepand cu
cel de-al doilea transport, expeditorul este obligat sa informeze
inspectoratul pentru situatii de urgenta cu 48 de ore inaintea
efectuarii fiecarui transport de deseuri periculoase, prin fax,
nota telefonica sau e-mail. Deseurile periculoase care fac
obiectul transportului trebuie sa fie ambalate si etichetate in
conformitate cu prevederile legale referitoare la transportul marfurilor
periculoase.
Incalcarea prevederilor prezentei hotarari atrage raspunderea civila sau contraventionala. In functie de gravitatea faptei savarsite se poate plati o amenda cuprinsa intre 000 si 30.000 lei.[3]
8.6. Cum arata gunoiul Europei?
Raspunsul este: 1,3 miliarde de
tone de gunoi european pe an.
Uniunea
Europeana arunca 1,3 miliarde de tone de gunoi pe an. Din
aceasta cantitate 40 de milioane de tone sunt deseuri periculoase.
O statistica a Agentiei Europene pentru
Mediu arata ca aceste cantitati inseamna 3,5 de
tone de gunoi aruncate anual de fiecare cetatean european. Mai mult,
un studiu al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica arata ca intre 1990 si 1995 cantitatea de gunoi
european a crescut cu 10 procente iar pana in 2020 am putea produce 45%
mai mult gunoi.
Ce
face Europa cu acest gunoi? Majoritatea acestor cantitati sunt
incinerate sau aruncate in gropi special amenajate. Aceasta reprezinta o
practica aplicata la mai mult de 67% din deseuri.
Problema
este ca nu este o practica 100% 'curata'. Incinerarea
gunoiului polueaza aerul, iar gropile de gunoi, nu numai ca
ocupa bucati mari de teren dar produc dioxid de carbon si
metan, poluand aerul, precum si apa si pamantul cu chimicale
si pesticide.
Ceea
ce incearca Uniunea Europeana sa faca prin Al saselea
Program de Actiune pentru Mediu este, in primul rand, sa decupleze
generarea de deseuri de cresterea economica, astfel incat
dezvoltarea UE sa nu acopere Europa de gunoi. In acelasi timp
Programul urmareste scaderea cantitatilor de
deseuri prin folosirea mai eficienta a resurselor si incurajarea
trecerii la niste obiceiuri sustenabile de consum. Astfel, strategia UE
pentru managementul deseurilor se bazeaza pe trei principii:
prevenirea generarii de deseuri, reciclare si refolosire si
depozitare si distrugere curate.
Prin prevenire, UE intelege reducerea
substantelor periculoase prezente in diferite produse, astfel incat
depozitarea si distrugerea lor sa nu devina un factor de
poluare. Aceasta inseamna o atentie mai mare la metodele de
productie si incurajarea consumatorilor sa se orienteze cat mai
mult spre produse verzi. In ceea ce priveste reciclarea si
refolosirea, Comisia Europeana spune ca exista deja state membre
care recicleaza jumatate din cantitatea totala folosita.
Depozitare si distrugere curate inseamna cat mai mult gunoi
incinerat, si nu depozitat in gropi de gunoi. Ambele metode trebuie foarte
bine monitorizate pentru a le limita potentialul de poluare.
Directiva
care reglementeaza gropile de gunoi stabileste reguli stricte pentru
managementul acestora si interzice depozitarea anumitor materiale ca
anvelopele uzate. De asemenea, aceasta directiva obliga statele
membre sa limiteze cantitatea de deseuri biodegradabile depuse in
gropi la 35% din cantitatile din 1995, pana in 2016. Mai
exista o directiva europeana care limiteaza emisiile
permise de la incineratoarele de gunoi.
8.9. Documentele de autorizare si evidenta a transporturilor de deseuri pe teritoriul Romaniei
1. Deseuri periculoase generate intr-o cantitate mai mare de 1 tona/an
▪ Formularul pentru aprobarea transportului de deseuri periculoase
- se refera la un singur generator/detinator, la un singur amplasament si la un singur cod de identificare a deseurilor, cu exceptia amestecurilor de deseuri;
▪ Contract ferm incheiat intre parti (expeditor, transportator, destinatar)
- contractul cu destinatarul trebuie sa stipuleze in mod obligatoriu termenul de emitere a Certificatului de valorificare/eliminare finala: max. 1 an de la data expedierii deseului;
▪ Formular de expeditie/transport deseuri periculoase (model anexa 2 la Ghid)
- insoteste permanent un transport de deseuri periculoase, din momentul expedierii pana in momentul sosirii la destinatie;
Pentru cantitati stocate temporar, mai mari de 1 tona (indiferent de perioada in care au fost generate) este obligatorie completarea Formularului pentru aprobarea transportului de deseuri periculoase si a Formularului de expeditie/transport deseuri periculoase.
2. Deseuri periculoase generate intr-o cantitate sub 1 tona/an
▪ Formular de expeditie/transport deseuri periculoase (model anexa 2 la Ghid) pentru fiecare transport
▪ Declaratie pe proprie raspundere, ca deseul care face obiectul transportului, identificat prin codul . , cf. HG nr.856/2002 este generat intr-o cantitate < 1 tona/an, pentru fiecare transport;
- are acelasi numar cu Formularul de expeditie/transport deseuri periculoase, pe care-l insoteste;
- se preda sub semnatura primului destinatar (operatorul economic care realizeaza operatiuni de colectare/stocare temporara/tratare, valorificare, eliminare intermediara/ tratare, valorificare, eliminare finala)
▪ Contract ferm incheiat intre parti (expeditor, transportator, destinatar)
- contractul cu destinatarul trebuie sa stipuleze in mod obligatoriu termenul de emitere a Certificatului de valorificare/eliminare finala: max. 1 an de la data expedierii deseului;
Dovada valorificarii/eliminarii deseurilor periculoase
▪ Certificatul de valorificare/eliminare intermediar/final
- poate fi emis pentru un singur transport, sau cumulat, pentru mai multe transporturi de deseuri care au acelasi cod format din 6 cifre, cf.HG nr.856/2002;
- se emite de catre destinatarul deseurilor (vezi legenda);
- primul destinatar al deseurilor are obligatia de a-l transmite generatorului/expeditorului
initial si ANPM in maximum 1 an de la expedierea primului transport de deseuri;
Expeditor poate fi:
- generatorul deseurilor periculoase (operatorul economic din a carui activitate rezulta deseurile)
- detinatorul deseurilor periculoase (cand generatorul este necunoscut)
- operatorul economic care realizeaza operatiuni de colectare/stocare temporara
- operatorul economic care realizeaza operatiuni de tratare, valorificare, eliminare intermediara
Destinatar poate fi:
- operatorul economic care realizeaza operatiuni de colectare/stocare temporara
- operatorul economic care realizeaza operatiuni de tratare, valorificare, eliminare intermediara
- operatorul economic care realizeaza operatiuni de tratare, valorificare, eliminare finala
4. Concluzii si propuneri privind activitatea de transport a deseurilor
Avand in vedere efectele negative care se resimt la nivel global din cauza nerespectarii regulilor privind transportul de deseuri, organismele mondiale ar trebui sa intervina intr-o masura mai mare pentru a eficientiza procesul de reciclare si pentru a responsabiliza statele din intreaga lume.
La un nivel de populatie, guvernele ar putea interveni prin implementarea si subventionarea unor programe de responsabilizare sociala in randul elevilor si al studentilor, tocmai pentru a preveni anumite efecte nocive ale deseurilor periculoase si mai putin periculoase.
La nivel mondial, consideram ca ar fi benefica aderarea a cat mai multor state dezvoltate si in curs de dezvoltare la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
In ceea ce priveste statele Uniunii Europene, ar trebui inasprite conditiile de transport rutier de deseuri, marite amenzile in caz de nerespectare a regulilor si investit in infrastructura pentru o deplasare facila a autovehiculelor de transport.
Iar in ceea ce priveste Romania, guvernul local ar trebui sa aloce sume de bani pentru activitatea de cercetare in cadrul universitatilor de profil, pentru a se gasi solutii privind combaterea efectelor negative ale deseurilor.
|
