Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Elemente de dinamica a populatiei

Ecologie












ALTE DOCUMENTE

POLUAREA sI PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT
Poluarea in industria alimentara
Sisteme de management de mediu
RAPORT DE MEDIU LA PLANUL URBANISTIC ZONAL \"AMENAJARE PLAJA MANGALIA \"
Vel1iturile si cheltuielile
Tehnica folosirii īngrasamintelor chimice pe pajistile permanente
GESTIONAREA DESEURILOR
Efectele sociale ale poluarii apelor
ZIUA PAMANTULUI - 22 APRILIE

Elemente de dinamica a populatiei

8.1. Definirea ecologiei populationale

Pentru a avea o imagine mai exacta referitoare la obiectul de studiu al ecologiei populationale, este bine sa fixam locul acesteia, din punct de vedere relational, īn ansamblul disciplinelor ecologice.



O definitie succinta prezinta ecologia populatiei ca fiind o ramura a ecologiei ce are ca obiect de studiu structura si dinamica populatiei. Daca fiziologia studiaza caracteristicile si procesele individuale, ecologia populationala utilizeaza aceste elemente ca baza pentru descrierea proceselor ce se deruleaza la nivel populational.

Ecologia biocenozelor (comunitatilor de plante si animale) studiaza structura si dinamica diferitelor tipuri de biocenoze. Īn acest sens, ecologia populationala furnizeaza instrumente de modelare care pot fi utilizate pentru prognoza structurii si dinamicii biocenozelor.

Genetica populatiei se ocupa cu studiul genetic (frecventele genetice) si micro-evolutia la nivel populational. Adaptarile organismelor depind de succesul acestora īn ceea ce priveste supravietuirea, reproducerea si competitia. Dar aceste procese sunt studiate īn cadrul ecologiei populatiei.

De aceea ecologia populationala si genetica populatiei sunt adeseori considerate īmpreuna sub denumirea generica de biologia populatiei. Una din problemele cele mai importante studiate de biologia populationala se refera la ecologia evolutiei.

Ecologia sistemelor este o disciplina ecologica relativ noua ce studiaza interactiunile dintre populatiile umane si mediu. Unul din conceptele majore ele ecologiei sistemelor este optimizarea exploatarii durabile si managementul ecosistemelor.

Un alt domeniu de studiu relativ recent īn ecologie este reprezentat de ecologia regionala sau ecologia zonelor largi, care studiaza ecosistemele de mare anvergura cu ajutorul computerului si al sistemului de informatii geografice (GIS). Astfel, populatiile si dinamica acestora pot fi studiate la un nivel mult extins, pe un areal mult mai larg.

Ce este populatia? Orice individ biologic apartine unei specii, termen care reprezinta unitatea fundamentala cu care se opereaza īn sistematica. Din punct de vedere ecologic, specia este unitatea functionala formata din indivizi care au aceeasi origine si care realizeaza aceeasi functie īn activitatea ecosistemului. Zona geografica sau arealul īn care o specie poate fi īntālnita depaseste īn cele mai multe cazuri biotopul unui singur ecosistem si datorita anumitor factori reprezentantii unei aceleiasi specii pot fi īntālniti ecosisteme mai mult sau mai putin comparabile situate īn zone diferite.

Totalitatea indivizilor care apartin aceleiasi specii, integrati īntr-o biocenoza si ocupānd aceleasi areal care pot fi, uneori, izolati din punct de vedere reproductiv fata de alti indivizi din aceeasi specie este īn prezent considerata ca formeaza o populatie.

Termenul populatie ( lat.: populus = popor) este interpretat diferit īn functie de domeniul stiintific sau stiinta īn care este utilizat. Astfel:

·         īn demografia umana populatia este considerata a fi un set de indivizi umani localizati īntr-o anumita zona, areal;

·         īn genetica, populatia este un grup de indivizi ai aceleiasi specii rezultati ca urmare a procesului inter-reproductiv (reproducere īn cadrul aceluiasi grup) si care sunt izolati din punct de vedere reproductiv de alte grupuri ale speciei;

·         īn ecologia populatiei o populatie este reprezentata de un grup de indivizi apartinānd aceleiasi specii care ocupa acelasi areal.

Izolarea reproductiva este rareori luata īn consideratie īn studiile ecologie ale populatiilor, cu exceptia studiilor de genetica a populatiei sau cele referitoare la ecologia evolutiei.

Īn alta ordine de idei, populatiile pot fi considerate la nivelul a numeroase scari spatiale. Spre exemplu, populatiile locale pot ocupa un habitat extrem de redus ca dimensiuni cum este cel reprezentat de o balta de mici dimensiuni, sau ele pot fi abordate la scara regiunilor, insulelor, continentelor sau marilor si oceanelor. Se pot lua īn considerare, de asemenea, un set de populatii conectate prin indivizi dispersati, denumite metapopulatii.

Exista mai multe diferente īn ceea ce priveste stabilitatea populatiilor. Unele populatii sunt stabile pe perioade lungi de timp de sute si mii de ani. Altele persista numai datorita aportului de indivizi prin procesul de imigratie din alte areale. Īn ecosistemele de talie redusa si izolate reprezentate de mici insule, populatiile ajung adeseori la extinctie dar apoi aceste areale sunt recolonizate. De asemenea, exista populatii temporare care sunt formate din organisme aflate īntr-un stadiu particular al ciclului lor de viata.

Un exemplu clasic pentru ecosistemele acvatice, īl constituie larvele de libelule care traiesc īn apa unde formeaza asa numitele hemipopulatii.

Problema majora īn ecologia populatiei este īnsa reprezentata īncercarea de a deriva caracteristicile populatiei din caracteristicile individuale si procesele populationale din procesele caracteristice indivizilor. Īn acest sens, este de asemenea foarte important sa se considere ca organismele componente ale unei populatii sunt echivalente din punct de vedere ecologic. Aceasta este principala axioma a ecologiei populationale si presupune urmatoarele:




·         indivizii unei populatii urmeaza acelasi ciclu de viata;

·         exemplarele unei populatii aflate īntr-un stadiu particular al ciclului lor de viata sunt implicate īn acelasi set de procese ecologice;

·         ratele de derulare ale proceselor sau probabilitatea  evenimentelor ecologice sunt īn general aceleasi daca organismele se afla īn acelasi mediu.

Īn cazul unei populatii astfel definite principalele elemente care trebuie studiate sunt cele ale reproducerii si mortalitatii. Studiul acestor procese presupune studiul evolutiei īn timp a variabilelor demografice, cunoasterea abundentei sub aspect absolut sau relativ pentru diferite clase de vārsta si pentru īntreaga populatie. Daca se ia īn considerare criteriul reproducerii, populatia īn dinamica ei se identifica cu populatia genetica.

Studiul populatiilor presupune si utilizarea unor notiuni cum sunt cele de:

·         generatie, care trebuie sa tina cont de faptul ca doua generatii succesive sunt conectate printr-o relatie de filiatie directa;

·         clasa de vārsta, ce reuneste totalitatea indivizilor care la un moment dat apartin unui anumit interval de vārste care se ia īn consideratie;

·         cohorta, reprezentānd totalitatea indivizilor care au aparut īn urma reproducerii īn acelasi timp sau īntr-un interval de timp foarte scurt, īn acelasi biotop (areal) si pe care din acest motiv se poate realiza studiul mortalitatii, dezvoltarii si cresterii; notiunea de cohorta poate fi considerata īntr-o mare masura complementara notiunii de clasa de vārsta, deoarece o cohorta trece succesiv prin toate clasele de vārsta si īn sens diferit, aceeasi clasa de vārsta este caracteristica unor cohorte succesive.

Īntre notiunea de cohorta si notiunea de generatie se poate remarca, de asemenea, o tangenta, īn sensul ca exista uneori situatii īn acre mai multe generatii se pot reproduce īn acelasi scurt interval de timp, ceea ce determina astfel aparitia unei singure cohorte. Alteori, dimpotriva, aceeasi generatie poate fi sursa aparitiei mai multor cohorte.

Notiunea de recrutare defineste momentul intrarii unei noi cohorte īn populatie sau īn stoc. Stocul reprezinta o unitate subspecifica, dar nu obligatoriu si subpopulationala, care este utilizata atunci cānd se descrie exploatarea populatiilor, de unde si sintagma de stoc exploatat.

Īn exploatarea industriala a ihtiofaunei, de exemplu, se ia īn considerare īn activitatea legala de pescuit numai o clasa de vārsta (sau o clasa de dimensiuni) ceea ce semnifica exploatarea unui anumit segment al populatiei piscicole naturale. Īn contextul considerarii activitatii de exploatare a resurselor determinate de populatiile biologice naturale, recrutarea desemneaza intrarea cohortei īn stoc, adica acel moment īn care cohorta atinge dimensiunile exploatabile.

Notiunea de ecofaza defineste o anumita perioada de timp īn care o specie traieste īn acelasi biotop si are acelasi spectru trofic, adica specia (populatia) "ocupa" aceeasi nisa ecologica (trofica). Aceasta notiune s-a impus īn terminologia ecologica, deoarece, īn realitate o specie parcurge cāteva ecofaze, fie prin schimbarea biotopului: poate fi planctonica īn stadiul juvenil si bentonica īn stadiul adult (īn cazul unui ecosistem acvatic), fie prin ocuparea unor diverse verigi ale lantului trofic, pe masura trecerii la alte clase de vārsta.

De exemplu, multe specii de pesti sunt fitoplanctonofagi īn stadiul de larva eclozata, devin planctonofagi īn stadiul juvenil si adopta o nutritie omnivora sau carnivora la vārste mai mari. Din acest punct de vedere, recrutarea nu reprezinta altceva decāt intrarea populatiei īntr-o ecofaza.












Document Info


Accesari: 7536
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )