Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza















IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI SANATATII POPULATIEI

Ecologie



loading...








ALTE DOCUMENTE

Sisteme de management de mediu
Populatia ca sistem
Energia nepoluanta si sursele de energie nepoluante
ECONOMIA DE PIATA
ECOAQUA XXIA
EFECTE MAJORE ALE POLUARII MEDIULUI
FOLOSIREA RATIONALA A INGRASAMINTELOR Sl PESTICIDELOR IN AGRICULTURA Sl SILVICULTURA
EDUCATIA PENTRU MEDIU
POLUAREA CHIMICA CU (Mn, Fe, Cu, Pb, Cd, Ni, Zn si Cr) A VEGETATIEI SI APELOR DIN ZONA COMBINATULUI SIDERURGIC RESITA SI "SOCOMET"- OTELU ROSU
DATE CRONOLOGICE SI GENERALITATI PRIVIND CURSURILE DE APA INTERNATIONALE


IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI sI SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI

Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o problema majora o constituie, fara nici o îndoiala, deseurile.

Fiecare dintre noi, mic sau mare, arunca zilnic în pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau uzate.

Serviciul de salubrizare actioneaza o singura data pe saptamâna, golind pubela care adesea depaseste marginile si le depoziteaza în afara orasului, în locurile numite "gropi de gunoi".

Depozitarea deseurilor, pe lânga faptul ca este un proces tehnologic destul de scump, mai prezinta un dezavantaj: polueaza mediul.

Solutia nu consta în depozitarea acestora pe locuri virane, pe spatiile verzi sau în parcuri, ci în colectarea selectiva si reciclarea lor.

Aceasta metoda de colectare selectiva si reciclare permite recuperarea substantelor valoroase.

Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunitatii, are puterea si obligatia de a influenta procesul de ecologizare a propriului oras sau a zonei und 313f516d e îsi petrece vacanta.. Solutia este la îndemâna noastra si consta în depozitarea selectiva a deseurilor. Mai precis, trebuie sa depozitam deseurile în locurile special amenajate si, pe cât posibil, pe urmatoarele categorii:

·   hârtie si cartoane (ziare, reviste, tiparituri, cutii de detergenti, de cereale etc.), ce pot fi vândute la tonetele special amenajate ;

·   sticle PET si alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse cosmetice si de curatenie etc.), ce pot fi reciclate;

·   sticle si cioburi, vânzarea ambalajelor din sticla la centrele care se ocupa cu achizitionarea acestora;

·   deseuri feroase (fier, tabla s.a) si doze metalice, ce pot fi valorificate la punctele "REMAT";

·   deseuri umede (resturi vegetale, animale etc.)

Metode non formale

Metodele non formale de participare publica sunt non legale (nu ilegale). De exmplu:

·   educationale (de ex.: publicarea de buletine informative, organizarea de ateliere de lucru, competitii, tabere, expozitii, lucrul în scoli, tururi pe biciclete, seminarii, campanii etc.);

·   presiuni directe (de ex: trimiterea de petitii, plângeri, colectare de semnaturi, demonstratii, folosirea mass-mediei);

·   lobby (de ex: organizarea de audieri publice, consultari, mese rotunde, elaborarea de politici alternative, influentarea oamenilor de decizie) servicii (de ex: promovarea participarii publice sau actiuni ale altor organizatii, instruiri, hot-lines, telefoane verzi, centre de informare, coalitii etc.);

·   metode complementare / semi-legale (dezvoltarea de proceduri alternative ca de ex. pichetarea voluntara , audieri, monitorizari post proiect, comitete ale cetatenilor pentru a controla procesul de autorizare etc.).

Deseurile din hârtie si carton

Resturile din hârtie si carton se pot revalorifica cel mai usor. Daca avem adunate 250 de kg de hârtie putem beneficia de o masina care sa fie gratuit trimisa de REMAT pentru a ridica maculatura de la noi de acasa. De aceea este pacat ca multi dintre noi sa renuntam la niste bani, aruncând, fara sa ne gândim, totul la gunoi.

Cu cât gunoiul va fi mai greu cu atât vom plati mai mult. Nu doar din motive financiare trebuie sa separam deseurile din hârtie si carton de restul gunoiului. Pentru productia de hârtie se taie suprafete imense de padure. Mai ales în ultimii 100 de ani, productia de hârtie a crescut în mod exploziv. Pe pamânt se consuma zilnic în jur de 200 de milioane de tone de hârtie. Pentru aceasta, se taie cantitati uriase de arbori. De exemplu, numai pentru editia de duminică a ziarului american "New York Times" se folosesc 3.000 de metri cubi de lemn, sau, altfel spus, 1.500 de arbori, ceea ce înseamna aproximativ doua hectare de padure.

Daca ne gândim la câta hârtie se foloseste doar într-o singura zi în lume pentru toate ziarele, cartile, caietele, agendele, ambalajele care se produc, începem sa întelegem ca padurile pamântului sunt grav amenintate. si, sa nu uitam, nu doar producatorii de hârtie consuma lemnul padurilor ci si întreprinderile de mobila ori de constructii, la care se adauga si necesarul de lemn pentru încalzire sau pentru productia de textile. În locul arborilor taiati se planteaza puieti, dar acestia au nevoie de 50 de ani pâna se dezvolta complet. Deoarece padurea este cel mai important scut pe care îl avem împotriva poluarii, este important, pentru noi toti, sa protejam padurile prin metoda separarii maculaturii de gunoi si valorificarea ei. Din maculatura se poate produce alta hârtie. Este bine de stiut ca dintr-o tona de maculatura (hârtie veche) se poate fabrica o tona de celuloza, ceea ce înseamna 2.500 de caiete.

Deseurile din plastic

Deseurile din plastic devin pe zi ce trece tot mai numeroase. Din cauza materialelor din care sunt produse, nu sunt biodegradabile. Din studiile facute pâna acum s-a constatat ca nici 500 de ani nu sunt de ajuns pentru ca plasticul sa reintre în circuitul naturii.

Pentru a scapa de deseurile din plastic, cum sunt de exemplu sticlele de suc sau ulei ori cutiile de margarina si iaurt, multi oameni, mai ales în sate, le ard.

Prin arderea plasticului se elimina substante care produc boli de plamâni si în timp mai lung pot îmbolnavi ficatul, rinichii si sângele. Mai mult decât atât, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, emana prin ardere substante care produc cancer, atacând în primul rând sângele, care în timp poate îmbolnavi toate organele corpului.

Exista astazi tehnologii care, respectând normele de protectia mediului, sunt capabile sa retopeasca si sa reprelucreze deseurile din plastic. Exista firme românesti care aduna ambalajale din plastic, le maruntesc si le exporta fabricilor din strainatate care dispun de instalatiile necesare reciclarii lor.

Pentru a contribui la revalorificarea deseurilor din plastic, fiecare poate separa aceste ambalaje de restul gunoiului. Apoi, sticlele, de exemplu, pot fi turtite si predate separat celor care le colecteaza. Este important ca ele sa fie turtite pentru ca atunci vor ocupa mai putin loc si va creste numarul de sticle care încap într-un cos de gunoi, container sau mijloc de transport.

Deseurile din sticla

În România, foarte putine dintre fabricile de sticla mai folosesc în productie deseuri din sticla. Producatorii sustin ca este mult mai scump sa recicleze decât sa produca sticla din materie prima. si totusi, este bine cunoscut faptul ca cioburile de sticla sunt un ingredient important în fabricarea sticlei, deoarece ajuta la scaderea punctului de topire si astfel se economiseste atât energie cât si materie prima. Mai mult decât atât, poluarea aerului si a apei este mai mica în cazul reciclarii sticlei.

Sticla nu este toata la fel. Ea se produce în functie de scopul pentru care urmeaza sa fie folosita, dupa retete diverse. De aceea, pentru ca deseurile din sticla sa fie trimise direct acolo unde este nevoie de ele, acest tip de deseuri se colecteaza separat de catre fiecare cetatean atât în functie de culoare cât si în functie de scopul pentru care a fost folosita.

Reciclarea deseurilor si materialelor

Obligatia de a evita formarea deseurilor este formulata în Legea 426/2001, privind aprobarea si modificarea Ordonantei de Guvern 78/2000 privind regimul deseurilor: "nu trebuie sa ne ocupam numai de o valorificare responsabila si o înlaturare a deseurilor, ci trebuie sa luam si masurile necesare pentru a limita formarea deseurilor". Acest obiectiv poate fi atins prin "încurajarea tehnologiilor curate si a produselor revalorificabile si reutifizabile".

Asigurarea posibilitatilor de vânzare a materialelor din deseurile valorificabile trebuie luata în considerare, ca o alta trasatura specifica a politicii deseurilor. Reintroducerea în circuitul economic si reutilizarea deseurilor ca materii prime este un mediu care trebuie stimulat, fapt pentru care trebuie elaborate prescriptii speciale.

Statii de reciclare a materialelor

Dupa cum este cunoscut, resursele naturale mondiale sunt limitate - a contribui la conservarea si refolosirea resurselor existente este mai mult decat o buna politica civica, este exact ceea ce trebuie facut. Prin transformarea reziduurilor în resurse utilizabile, reciclarea ofera o modalitate de administrare a reziduurilor solide reducând poluarea, conserva energia, creeaza locuri de munca si dezvolta industrii manufacturiere mai competitive.

La fel ca si deversarea deseurilor în zone special amenajate sau arderea lor in incineratoare, reciclarea costa si ea bani. Cointeresarea societatii pentru reciclare presupune o constientizare deplina a beneficiilor si costurilor economice si de mediu ale reciclarii, comparativ cu consumurile unilaterale de resurse si stocarea produselor uzate în zone special amenajate sau tratarea lor prin diferite metode. Când se iau în considerare toti acesti factori, devin evidente avantajele reciclarii.

Reciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale: Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclarii este legat nu de depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei si a resurselor naturale, de prevenirea poluarii prin utilizarea, în procesele de fabricatie, a materialelor rezultate din reciclare si mai putin a celor primare. Materialele recuperate au fost deja purificate si prelucrate anterior, astfel încât utilizarea lor în procesele de fabricatie presupune o activitate mai curata si un consum mai mic de energie. Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu mult mai eficiente decât orice alte actiuni de protejare a mediului.

Reciclarea conserva energia: Mult mai putina energie este necesara pentru a transforma materialele reciclate în produse noi, comparativ cu a începe productia cu materiale primare, brute. Prin reciclarea unei tone de materiale într-un program obisnuit de reciclare, sunt economisiti cel putin 187 USD prin realizarea de economii la electricitate, petrol, gaze naturale si carbune, chiar în conditiile în care se tine cont de consumurile datorate colectarii si transportului materialelor.

Reciclarea elimina costurile depozitarii reziduurilor sau a tratarii lor: Costurile reciclarii sunt partial amortizate prin evitarea cheituielilor de depozitare sau incinerare / piroliza / compostare si prin vinderea materialelor rezultate. Preturile de depozitare variaza foarte mult în functie de zona unde se doreste a se desfasura aceasta, în concordanta cu faptul ca piata materialelor reciclate este într-o crestere exploziva.

Reciclarea creeaza noi locuri de munca si creste competitivitatea industriei manufacturiere: Reciclarea ofera industriei manufacturiere resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care se translateaza în valoare pentru consumatorii care cheltuiesc mai putin pe produse si ambalaje. Efectele reciclarii asupra dezvoltarii industriaIe sunt semnificative. Anumite fractii ale deseurilor nu sunt incluse în sistemul de colectare a lor, cum ar fi: piese de mobilier, echipamente electrice, anvelope si deseuri periculoase. Pentru colectarea si livrarea ulterioara a acestor fractii, la facilitati disponibile pentru valorificare sau eliminare finala trebuie sa fie dirijate direct spre un centru de reciclare. În acest scop, statia de reciclare va avea diferite containere, corespunzatoare tipurilor de deseuri, inclusiv deseuri periculoase de provenienta casnica.

Programele de reciclare proiectate adecvat si implementate complet pot fi deplin competitive cu depozitarea sau tratarea deseurilor: În prezent sunt disponibile numeroase tehnici de eficientizare a reciclarii, unele din ele fiind în curs de testare si implementare. [1,17, 25]

Principalul avantaj al reciclarii:

Prin reciclarea materialelor refolosibile se reduce consumul resurselor naturale (petrol, apa, energie), precum si emisiilor nocive în aer.

Câteva exemple:

Hârtia - materie refolosibila.

Materia prima utilizata pentru fabricarea hartiei sunt: lemnul, celuloza, hârtia veche.

Hârtia reciclata permite economisirea aproximativ a un sfert de electricitate în raport cu hârtia alba, 90% din cantitatea de apa necesara pentru producerea a 1 kg. de hârtie alba (300 l apa).

De asemenea, prin reciclarea deseurilor de hârtiei, se elimina clorul toxic necesar producerii hârtiei albe.

Sticla - materie refolosibila.

Sticla se produce folosind urmatoarele materii prime: nisipul de cuart, calcarul, soda (produs poluant) s.a.

Reciclarea sticlei menajeaza mediul si economiseste în timp bogatiile naturale, apa si electricitatea.

Ambalajele PET - o problema pentru mediul înconjurator

PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat si se prezinta sub forma unei rasini (o forma de poliester). Mai precis, polietilenul tereftalat este o combinatie a doua monomere: etilen glicol modificat si acid tereftalic purificat.

Acesta a devenit un material foarte raspândit în industria alimentara (îmbuteliere de bauturi racoritoare, apa, lactate, ulei, otet) si nu numai, fiind ieftin, usor, rezistent la socuri, reciclabil.

Posibilitati de reciclare

Ambalajele PET, ca dealtfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile.

Cresterea consumului acestora, mai ales în ultimii 10 ani, a dus la sporirea alarmanta a numarului de sticle depozitate necorespunzator în natura. Prin colectarea ai reciclarea acestora, se stopeaza practic impactul negativ asupra mediului înconjurator.

Polietilenului tereftalat reciclat (RPET) poate fi folosit pentru:

·   fibre de poliester (75%) folosite la rândul lor ca materie prima pentru covoare, tapiterii, jucarii, pâsle pentru industria textila, ca izolatie la paltoane, saci de dormit, industria auto s.a.;

·   folie industriala;

·   chingi si benzi;

·   noi ambalaje PET alimentare si nealimentare (ex.: cartoane pentru oua, obiecte de uz casnic etc).

Un alt aspect pozitiv al reciclarii PET-urilor consta în reducerea cantitatilor de deseuri ce merg spre gropile de gunoi, ponderea acestora crescând înfiorator în ultimii ani, ajungând pâna la 30% din volumul total.

Sticla, hârtia, materialele plastice si metalele nu pot fi reciclate decât prin procese tehnologice, ceea ce înseamna ca nu este indicat sa depozitam deseurile la întâmplare (pe potecile turistice, în locurile unde am pus corturile, pe malul râurilor si al lacurilor etc.)

Depozitarea neglijenta a acestora duce la formarea unor mormane de deseuri ce polueaza mediul în care venim sa ne recreem, sa ne plimbam cu copiii sau sa facem sport.

 

Mediul ambiant si dezvoltarea durabila

De-a lungul ultimilor ani, s-a petrecut o mutare a centrului de greutate al preocuparilor ecologice, de la problemele vizibile si demonstrabile, la probleme potentiale si în mare parte invizibile. Aceasta mutare a accentului a schimbat modul în care stiinta este implicata în abordarea aspectelor practice legate de ocrotirea sanatatii omului si de regulamentele privind ocrotirea riscurilor cronice, prin intermediul institutiilor libere si democratice.

Societatea industriala în ansamblul ei este daunatoare sanatatii sistemelor naturale de care depinde în ultima instanta viata si nu accepta faptul ca exista limite ale capacitatii planetei de a furniza resurse si de a absorbi reziduuri industriale.

Nevoia de hrana si de alte bunuri de consum, extinderea agriculturii pe seama altor structuri de mare stabilitate ecologica, exploatarea marilor, oceanelor si uscatului, în masura mai mare decât ar fi potrivit, reprezinta realitati carora omul a trebuit sa le faca fata, fara a le putea ignora. Numai pastrând echilibrul între natural si artificial, între ce poate da si ce poate lua din natura, între crestere si descrestere, se putea evita actuala situatie de criza, care, daca se continua, va pune sub semnul întrebarii însasi existenta omului pe Pamânt. Avem, de fapt, nevoie de o analiza ecologica a fiecarui aspect principal al produtiei, folosirii si evacuarii bunurilor materiale, luând în consideratie, circuitul global al resurselor în natura.

Figura 10.1. Schema simplificata a circuitului resurselor [1, 17]

Activitatea industriala intensa din ultimele decenii a fost însotita de fenomene de poluare, datorita în mare parte lipsei de previziune pe termen lung, dar mai ales faptului ca realizarea productiei industriale are drept consecinta pierderi necontrolate de materiale în diverse stari de agregare.

Cresterea poluarii în diferite zone ale globului nu depinde în principal de caracterul orânduirii sociale, desi aceasta din urma poate determina, printr-o gospodarire chibzuita a resurselor si printr-o legislatie adecvata, o oarecare scadere a gradului de poluare. Cresterea poluarii trebuie privita drept o consecinta a celui de- al doilea principiu al termodinamicii, o crestere a entropiei corelata patratic cu cantitatea de energie cheltuita.

Mediul înconjurator cade victima nevoii de industrializare a acestor tari, fiindca ele nu poseda mijloacele de a controla felul în care acesta este afectat. În plus, tarile dezvoltate isi promoveaza uneori cele mai nocive industrii tocmai pe teritoriul tarilor în curs de dezvoltare, ori alteori isi transporta acolo cele mai periculoase deseuri.

Industria produce probleme mediului, oriunde pe glob. Ea consuma 37% din energia planetei si emite 50% din dioxidul de carbon mondial, 90% din oxizii de sulf si toate chimicalele care afecteaza acum stratul de ozon. În fiecare an, industria este si producatoare a 2,1 miliarde tone de deseuri solide si 338 milioane tone de deseuri periculoase. În tarile dezvoltate, industria a început sa accepte ideea ca protejarea mediului trebuie luata în seama, macar din motive fiscale, contribuind uneori chiar la îmbunatatirea productivitatii.

Dupa unele pareri, pentru ca lumea sa revina într-o stare de echilibru ambiental, tarile avansate vor trebui sa foloseasca mai putin produse sintetice, costisitoare din punct de vedere ecologic, recurgând tot mai mult la bunuri obtinute din produse naturale - un proces care, pe temeiuri atât ecologice, cât si economice, ar trebui sa se concentreze si în regiunile în curs de dezvoltare.

Recuperarea si reintroducerea în circuitul economic a resurselor materiale trebuie considerate ca fiind parti componente ale strategiilor de armonizare a relatiilor dintre cresterea economica, consumul de resurse si protectia mediului natural de existenta a sistemului economico-social.

La scara globala, sunt evidente o serie de restrictii în privinta resurselor materiale, ceea ce a facut ca reciclarea acestora sa devina o necesitate obiectiva. Chiar daca nu se poate vorbi de o epuizare absoluta a resurselor minerale si energetice, trebuie luata în considerare tendinta evidenta de reducere a continutului util al rezervelor si de crestere, din aceasta cauza, a eforturilor financiare, energetice si tehnologice pentru introducerea acestora în circuitul economic.

Importanta acestei activitati a crescut în ultimul timp, datorita dificultatilor crescânde de procurare a resurselor naturale si energetice, precum si manifestarii unor grave dezechilibre ecologice.

Reciclarea trebuie considerata ca fiind ansamblul fluxurilor materiale de revenire de mai multe ori, în ciclul productie -consum, a tuturor resurselor încorporate în bunuri scoase din uz. În componente ale acestora sau diferite reziduuri provenite din procesele de prelucrare si de consum individual.

Din punct de vedere tehnic, notiunea de reciclare semnifica actiunea de reintroducere, într-o fractiune de circuit sau într-un ciclu de tratare a unor materiale, care au mai parcurs, anterior, ciclul respectiv; deci, reciclarea înseamna atât recuperarea, cât si reintroducerea materialelor într-un circuit de utilizare.

În urma acestor procese de recuperare, reziduurile care apar sunt considerabile mai reduse cantitativ, decât cele generate în etapele anterioare ale fluxului tehnologic integral: acelasi lucru se poate spune si despre cantitatile de materii prime si energie consumate în fazele de recuperare, reciclare si refolosire.

Avantajele recuperarii si reciclarii substantelor utile din deseurile lor industriale au determinat tarile dezvoltate sa induca aceasta activitate în strategia dezvoltarii economice.

Statisticile ne evidentiaza tendinta de reciclare a resurselor dintr-o serie de tari puternic industrializate.

Se poate concluziona faptul ca impactul unui produs asupra mediului înconjurator nu se reduce la o singura dimensiune, cum ar fi poluarea cu produsul uzat, ci implica o viziune globala de-a lungul ciclului de viata al produsului - extractia materiilor prime, fabricarea, desfacerea, utilizarea - care poate da o imagine reala a impactului asupra mediului.

 

Managementul în sfera valorificarii deseurilor 

Politica economica a oricarei tari trebuie sa includa si sa prevada, pentru protectia mediului, o organizare pe principii manageriale, cu o temeinica fundamentare legislativa, institutionala, administrativa, tehnologica si financiara, care sa actioneze atât în directia combaterii si prevenirii poluarii, cât si în directia integrarii deseurilor în structura ecologica a biosferei.

Managementul deseurilor are un scop dublu:

- valorificarea optima prin integrare a deseurilor, pornind de la obiectivul esential de protectie a mediului -neutralizarea efectelor negative asupra mediului ambiant,

-          conservarea maxima a resurselor neregenerabile.

Valorificarea deseurilor se realizeaza pe baza manageriala printr-un sistem de masuri, de actiuni si de activitati viabile, prin intermediul unor pârghii juridice si administrative sustinute financiar pe termen lung.

În etapa de dezvoltare pe care o traverseaza tara noastra, se simte necesitatea unui cadru legislativ specific reciclarii deseurilor, care sa permita societatilor comerciale si regiilor autonome, pe baza principiului autonomiei administrative, sa trateze deseurile în contextul mecanisme lor economiei de piata, cu liberalizarea preturilor conform cererii si ofertei. Conform actiunii acestor mecanisme se estimeaza efecte notabile în reducerea proportiei deseurilor, prin reciclarea lor, în favoarea productiei si a conservarii resurselor materiale si energetice.

Masurile generale de protectie a mediului, inclusiv politica în domeniul gestionarii deseurilor, au fast reglementate de Ordonanta de Urgenta cadru cu privire la Protectia mediului înconjurator. Aceasta Ordonanta aliniaza tara noastra la recomandarile si practicile internationale cu privire la gestionarea, depozitarea si valorificarea deseurilor.

Deosebit de important ar fi initierea unor actiuni specifice, pe plan local si national, aliniate la practicile internationale, cum ar fi:

- pretratarea industriala a apelor reziduale;

- separarea apelor reziduale menajere de apele reziduale industriale si reciclarea namolurilor;

-   producerea biogazului cu valorificarea rezidiilor ca îngrasaminte agricole;

-    statul sa detina informatii complete privind protectia, transportul, tratarea si depozitarea deseurilor toxice periculoase;

- statul sa reglementeze domeniile de interes national si sa actioneze prin lege pentru eliminarea unor deseuri deosebit de periculoase;

- aplicarea sanctiunilor, stabilite conform acordurilor la care si tara noastra a aderat;

- sa se organizeze colectarea separata a hârtiei, cioburilor, metalelor, textilelor si maselor plastice din deseurile menajere si stradale;

- organizarea eficienta a fluxurilor de recirclare a deseurilor, conform practicilor mondiale: reciclarea deseurilor în cadrul firmei în care au rezultat, circulatia directa a deseurilor prin vânzare - cumparare, cu valorificarea în unitati specializate, organizarea unei reteIe de mici intreprinzatori care colecteaza si vând deseuri, specializata pe dezmembrarea utilajelor grele casate, unitati specializate în prelucrarea anumitor tipuri de deseuri, etc.;

- formarea de specialisti în domeniu;

- educatia ecologica, în sensul eliminarii deseurilor conform standardelor de reglementare a protectiei mediului;

- cooperarea internationala în domeniul reciclarii deseurilor si protectia mediului contra poluarii prin deseuri.

Desi dificila si costisitoare, eliminarea si valorificarea deseurilor ramâne problema centrala a strategiei în sfera industriei reciclarii deseurilor si, implicit în sfera protectiei mediului.

O problema aparte o constituie aspectele strict economice ale procesului de recuperare - reciclare, nu numai a produselor uzate, dar si a deseurilor si rezidiilor ce provin din diferite procese tehnologice.

Este desigur necesar ca, în costul unui produs realizat prin reciclare, materiile prime reciclate sa intre cu o valoare cel mult egala cu cea a materiilor prime naturale si a energiilor substituite. Pe de alta parte, însa, trebuie ca în costuri sa se reflecte corect eforturile impuse de activitatile de colectare, sortare, stocare si redistribuire a resurselor reciclabile, permitând si o cota de rentabilitate stimulativa pentru intreprinderile specializate în aceste activitati. Generatorii de resurse reciclabile (atât întreprinderile, cât si populatia) trebuie stimulati pentru predarea efectiva a acestor resurse, prin preturi de achizitie interesante.

Daca elementele de cost enumerate mai sus pot fi calculate si echilibrate mai mult sau mai putin simplu, un al patrulea element ridica dificultati considerabile, anume calculul efectelor asupra mediului ambiant. Astfel, operatia de reciclare, atât prin faptul ca nu genereaza noi agenti poluanti, cât si prin aceea ca permite o reducere a exploatarii resurselor naturale poate deveni rentabila din punct de vedere al politicii economice nationale în ansamblu, desi costurile de achizitie si cheltuielile întreprinderilor ce asigura reciclarea depasesc în unele cazuri valoarea materiilor prime naturale si a energiilor substituite.

Acoperirea costurilor - serviciilor specifice de eliminare a deseurilor, se face în tarile cu economie de piata si printr-un sistem de impozite si taxe locale. Exista doua tipuri de impozite care prezinta interes în acest sens:

 - impozitul pe proprietate,

- impozitul pe vânzari.

Impozitul pe proprietate, proportional cu marimea proprietatii, se aplica pentru deseurile necolectate care afecteaza valoarea proprietatii; se asigura în felul acesta contributia firmelor sau gospodariilor la serviciile locale de eliminare a deseurilor.

Impozitul pe vânzare consta în acoperirea costurilor de eliminare a deseurilor ca parte din valoarea de vânzare a produsului.

În general, evolutia duratei de reciclare a deseurilor în ansamblu este determinata de evolutia costurilor de obtinere a produsului din materii prime naturale si evolutia costurilor la produsul obtinut în urma recuperarii -reciclarii (când se iau în considerare cheltuielile de investitii suplimentare pentru recuperare - reciclare si efectele negative provocate de acumularea deseurilor/reziduurilor).

Desi reciclarea materialelor ofera avantaje remarcabile, aceasta activitate nu se poate extinde peste anumite limite.

Atâta timp cât abundenta de resurse exploatabile asigura costuri de productie mult mai scazute decât cele asigurate prin utilizarea deseurilor, iar influentele negative ale evacuarii acestora în natura, asupra factorilor de mediu, nu sunt evidente, reciclarea nu prezinta interes practic nici din punct de vedere economic, nici ecologic.

Reciclarea materialelor reprezinta o operatiune importanta, deoarece natura si volumul materiilor prime de care are nevoie economia depind de mijloacele de productie si tehnologiile utilizate.

În general, rata de reciclare a deseurilor depinde de nivelul de dezvoltare economica a unei tari, gradul de dezvoltare a unor ramuri industriale producatoare de deseuri si reziduuri, caracterul deficitar al resurselor (raport cerere - oferta) pe plan mondial.

În acest gens, s-au dezvoltat tehnologiile neconventionale, care urmaresc obtinerea unor produse cu calitati superioare cu cât mai putina materie prima si energie, precum si înlocuirea unor materii prime deficitare.

În tarile dezvoltate, puternic industrializate si cu preocupari constante în protectia mediului ambiant, nivelul cheltuielilor în sfera industriei de reciclare a deseurilor este de 20 -25% din cheltuielile totale pentru protectia mediului (1-2% din PIB), restul de 75 -80% reprezentând cheltuieli pentru eliminarea si/sau depozitarea deseurilor nevalorificabile economic.

Putem spune ca marirea eficientei produselor de recuperare si reutilizare în circuitul economic al resurselor, devine una din caile prin care progresul tehnico - economic devine si progres ecologic.

Problema deseurilor menajere, depozitate necorespunzator (în gropi nebetonate, neacoperite) constituie adevarate focare de infestare a mediului, prin acumularea de germeni patogeni, insecte, rozatoare, produse de degradare naturala care ajung în aer, apa, sol.

Pentru prevenirea poluarii sunt necesare activitati de colectare, sortare si anihilare, deoarece resturile menajere cantin si deseuri nealimentare (cca. 70-75%: sticla, carton, hartie, materiale plastice, metale) unele neregenerabile.

Pe plan mondial, se contureaza câteva tendinte de anihilare/reciclare a deseurilor menajere si de protectie a mediului contra poluarii:

- selectarea substantelor utile la sursele de producere si depunere pe halde nu numai a resturilor vegetale, ci si a altor produse neselectabile, valorificabile drept compost (îngrasamânt organic) produs cu valoare nutritiva pentru plante (în instalatii de felul celor de la tratarea namolurilor de la statiile de epurare a apelor reziduale menajere), sau care se ard, cu producerea de energie termica;

- valorificarea prin prelucrarea industriala a deseurilor neselectate; arderea cu producere de energie termica si separarea din cenusa a substantelor necombustibile.

Piroliza, adica descompunerea termica în absenta aerului necesita cheltuieli e investitie mari, dar prezinta o serie de avantaje, dat fiind ca se pot prelucra tot felul de deseuri (inclusiv frunze uscate, anvelope uzate, deseuri de mase plastice); ca rezultat apare în reziduu solid din care se pot recupera metalele si sticla; consumul de combustibil este infim, jar gazele si gudroanele rezultate pot fi arse pentru recuperarea caldurii.

0 alta solutie o constituie incinerarea în scopul recuperarii energiei. Prima instalatie de acest fel a fost data în folosinta în Anglia, în 1866, apoi în Germania si la Bucuresti (Grozavesti) înainte de primul razboi mondial. În tara noastra, deseurile menajere au putere calorifica mica (datorita umiditatii ridicate), de cca. 500 kcal/kg fata de 2.000 kcal/kg în tarile avansate (unde se inregistreaza un exces de ambalaje). Incinerarea nu este rentabila, dat fiind ca deseurile nu ard fara consum mare de combustibil suplimentar. În plus, apare riscul poluarii atmosferice si o serie de alte probleme tehnice (de exemplu, prin incinerarea deseurilor de PVC rezulta acid clorhidric, care este, de asemenea, poluant si coroziv)

În mediul urban din tara noastra ar trebuie sa se opteze, în principiu, pentru prima varianta de preselectare la domiciliu a substantelor utile, care asigura o recuperare revalorificare maxima si care ar reduce volumul de transport si poluare a mediului. Aceasta presupune crearea unui sistem de stimulente materiale, dar si penalitati pentru populatie, sistem inexistent la ora actuala.

 

SUGESTII

Fiecare dintre noi poate micsora cantitatea de gunoi menajer pe care o produce daca este atent la felul în care îsi face cumparaturile. De aceea:

-   evitati sa cumparati produse care sunt inutil împachetate (oua, fructe si altele asemenea în pungi de nylon);

-   evitati sa cumparati produse care au mai multe ambalaje (pasta de dinti în tub si apoi în cutie);

-   atunci când este posibil aduceti de acasa ambalaje pentru produse pe care le puteti cumpara neambalate (smântâna, oua);

-   folositi pentru cumparaturi cosuri sau sacose care pot fi folosite de mai multe ori, cum sunt cele din pânza sau rafie;

-   cumparati în cantitati mai mari produse cum sunt sucurile, cosmeti-cele sau altele asemenea ambalate în plastic. Astfel veti reduce numarul ambalaje-lor care oricum ar ajunge la gunoi;

-   cumparati becuri care au un timp de functionare mai îndelungat (nr. ore de functionare). Sunt, poate, ceva mai scumpe, dar dureaza mai mult si consuma mai putina electricitate;

-   utilizati batiste si servetele de masa confectionate din pânza, care pot fi folosite în mod repetat;

-   cumparati, pe cât posibil, baterii reîncarcabile (acumulatori), nu baterii de unica folosinta;

-   evitati sa cumparati lucruri de care nu aveti absoluta nevoie (copertile pentru caiete sunt inutile deoarece caietele au oricum coperti suficient de groase) ;

-   încercati sa cumparati produse în sticle returnabile sau care se pot refolosi.

Cumparati produse care nu afecteaza mediul.

Mediul înconjurator are de suferit din cauza diferitelor marfuri pe care noi le cumparam, din cauza efectelor pe care le produc direct sau indirect prin depozitarea lor ulterioara la haldele de deseuri. De aceea putem contribui fiecare la protejarea mediului înconjurator si prin felul în care ne facem cumparaturile, asadar:

-    alegeti produse care sunt ambalate în materiale biodegradabile, cum este hârtia sau cartonul (sapun);

-    când cumparati produse de cosmetica sau pentru curatenie sub forma de spray-uri verificati ca acestea sa nu contina substante care afecteaza stratul de ozon din atmosfera. Astfel, sunt de evitat cele care contin substanta însemnata cu CFC;

-    alegeti produse confectionate din materiale naturale. Este de preferat un penar din piele unuia din plastic, creioanele colorate - cariocilor, stiloul cu cerneala - pixurilor,  încaltamintea din piele sau textile - celei din materiale sintetice.

Gânditi-va de doua ori înainte sa aruncati ceva la gunoi.

Aproape orice poate fi refolosit. Foarte putine dintre resturile din casa trebuie într-adevar sa fie predate gunoierilor.

Daca stim sa folosim eficient tot ce avem în gospodariile noastre vom putea sa facem economii platind mai putin la serviciile de salubritate.

Va propun câteva idei pe care le puteti aplica:

-    Cutiile de plastic, cum sunt cele de la margarina sau brânzeturi, pot fi refolosite pentru mâncarea pe care o luam la serviciu, pentru pastrarea diverselor alimente în frigider, pentru rasaduri. sau pastrarea cuielor sau a suruburilor;

-    Sticlele din plastic pot fi de asemenea refolosite pentru pastrarea altor lichide din gospodarie sau se pot taia si utiliza la protejarea plantelor (trandafiri) în timpul iernii;

-    Cutiile de conserve pot fi taiate si se pot confectiona jucarii pentru cei mici, decupând bucatile dorite, lipindu-le cu cositor si acoperindu-le apoi cu hârtie colorata;

-    Resturile de textile pot fi folosite, pentru confectionarea unor "dulapuri" colorate pentru camera copiilor, în care acestia îsi pot pastra jucariile sau diferite obiecte de îmbracaminte;

-    Lenjeria de pat veche sau alte materiale care nu va mai sunt utile pentru scopul initial, le puteti transforma în cârpe de sters praful sau de sters pe jos în casa, ori pentru garaj;

-    Jucariile, hainele, mobila, mocheta sau covoarele, uneltele, cartile, vesela, revistele, calculatoarele, încaltamintea si alte lucruri pe care nu le mai folositi dar sunt într-o stare suficient de buna, le puteti dona unor institutii cum sunt orfelinatele, scolile, caminele de batrâni, anticariatele, salile de asteptare ale cabinetelor medicale sau de cosmetica, organizatiile neguvernamentale;

-    Vopselele, felicitarile, cofrajele de oua îsi pot gasi o buna utilizare la gradinite.

CONCLUZII

Problema deseurilor menajere, depozitate necorespunzator (în gropi nebetonate, neacoperite) constituie adevarate focare de infestare a mediului, prin acumularea de germeni patogeni, insecte, rozatoare, produse de degradare naturala care ajung în aer, apa, sol.

Pentru prevenirea poluarii sunt necesare activitati de colectare, sortare si anihilare, deoarece resturile menajere contin si deseuri nealimentare (cca. 70-75%: sticla, carton, hârtie, materiale plastice, metale) unele neregenerabile.

Toate etapele de la colectarea deseurilor, manipulare, presortare, depozitare, expediere la consumatori a deseurilor reciclabile, incinerare, depozitare finala, au importanta lor, iar neglijarea în abordare a oricareia dintre acestea poate aduce prejudicii mai mici sau mai mari factorilor de mediu (cu precadere solurilor si apelor subterane). Efectul este resimtit în reducerea eficientei activitatii serviciului de salubritate si compromiterea calitatii mediului.

Programul societatii de colectare diferentiata a deseurilor  pe categorii de produse este abia la început, fiind greu de luptat cu conceptiile vechi si cu obisnuinta, dar se vede un tot mai mare interes pentru pastrarea unui mediu curat si implicit pentru o selectare a deseurilor. Aceasta presupune o munca asidua, de informare si sensibilizare a opiniei publice asupra a ceea ce înseamna o preselectare a deseurilor, precum si implicatiile acesteia asupra mediului înconjurator.

În ceea ce priveste colectarea deseurilor din municipiul Ploiesti, în zona de sud,        S.C. REBU S.A. a introdus un program pilot de colectare selectiva a deseurilor punând gratuit la dispozitia celor interesati recipiente de precolectare si saci inscriptionate adecvat.

Programul pilot a fost introdus sub egida Punctul Verde pe o perioada de  un an de zile, în vederea extinderii acestui proiect si la alte cartiere. Faptul ca nu vom mai avea voie sa arunca gunoiul "la gramada" face parte din obligatiile pe care trebuie sa le îndeplinim în vederea aderarii la UE.

În municipiul Ploiesti în anul 2003 s-a facut o colectare selectiva în ceea ce priveste deseurile de hârtie si carton si deseurile de mase plastice.

Ponderea cea mai mare a deseurilor menajere colectate în anul 2003 este în luna martie (6 070 tone), iar a celor de hârtie si carton fiind în luna octombrie (43,77 tone).

În ceea ce priveste masele plastice o colectare separata a acestora este facuta numai în luna mai, cantitatea acestora fiind de 2,25 tone.

Privind evolutia cantitatilor de deseuri în anul 2004, ponderea cea mai mare a deseurilor menajere este în luna august (6 448,76 tone). În acest an s-a facut o colectare a hârtiei si cartonului în toate lunile, iar ponderea cea mai mare fiind în luna iunie. si în acest an în ceea ce priveste colectarea separata a deseurilor de mase plastice nu s-a efectuat în toate lunile, dar comparativ cu anul 2003 unde a a vut loc o singura colectare în luna mai, în acest an s-au colectat deseuri de mase plastice începând cu luna iulie, ponderea cea mai mare fiind în decembrie (1,46 tone).

În anul 2005 cantitatea cea mai mare de deseuri menajere colectara este în luna augus   (6 673,04 tone), iar a hârtiei si cartonului în luna decembrie (64,04 tone).

În acest an s-a efectuat o colectare în toate lunile în ceea ce piveste deseurile de mase plastice. Ponderea cea mai mare fiind în luna iunie (2,59 tone).

Comparativ privind cantitatea totala de deseuri menajere, hârtia si cartonul si masele plastice colectate din 2003-2005, se vede o crestere semnificativa, mai ales la deseurile de mase plastice.

Acest lucru însemnând o constientizare a populatiei în cee ce priveste implicatiile pe care le au deseurile asupra mediului.

În mediul urban din tara noastra ar trebuie sa se opteze, în principiu, pentru preselectare la domiciliu a substantelor utile, care asigura o recuperare, revalorificare maxima si care ar reduce volumul de transport si poluare a mediului. Aceasta presupune crearea unui sistem de stimulente materiale, dar si penalitati pentru populatie, sistem inexistent la ora actuala.

Desi dificila si costisitoare, eliminarea si valorificarea deseurilor ramâne problema centrala a strategiei în sfera industriei reciclarii deseurilor si, implicit în sfera protectiei mediului.

Este desigur necesar ca, în costul unui produs realizat prin reciclare, materiile prime reciclate sa intre cu o valoare cel mult egala cu cea a materiilor prime naturale si a energiilor substituite. Pe de alta parte, însa, trebuie ca în costuri sa se reflecte corect eforturile impuse de activitatile de colectare, sortare, stocare si redistribuire a resurselor reciclabile, permitând si o cota de rentabilitate stimulativa pentru întreprinderile specializate în aceste activitati. Generatorii de resurse reciclabile (atât întreprinderile, cât si populatia) trebuie stimulati pentru predarea efectiva a acestor resurse, prin preturi de achizitie interesante.

Atâta timp cât abundenta de resurse exploatabile asigura costuri de productie mult mai scazute decât cele asigurate prin utilizarea deseurilor, iar influentele negative ale evacuarii acestora în natura, asupra factorilor de mediu, nu sunt evidente, reciclarea nu prezinta interes practic nici din punct de vedere economic, nici ecologic.

BIBLIOGRAFIE

1.             Bold O.V., Maracineanu, G.A. "Managementul deseurilor solide urbane si industriale" Editura MATRIX ROM Bucuresti, 2003;

2.             ***http://www.mie.ro/Negocieri/Romana/protectie_mediu/5_Managementul%20deseurilor%20periculoase.ppt;

3.              *** Planul de Implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/CE;

4.             *** http://www.apmph.ro

5.             Paunescu, I., Atudorei, A. "Gestiunea Deseurilor urbane" Editura MATRIX ROM Bucuresti, 2002;

6.              Ordonanta de Urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului; Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 1196 din data de 30 decembrie 2005;

7.             *** Buletin de informare/Documentare, Gospodarirea deseurilor - Ghid  pentru gospodarirea deseurilor solide urbane, Editura Infoterra România, 1998;

8.             Bularda, Gh, Bularda, D. "Reziduuri Menajere, Stradale si Industriale" Editura Tehnica, Bucuresti, 1992;

9.             *** Buletin de Documentare, Gospodarirea deseurilor solide orasenesti - Manual de practici sanatoase, Editura Infoterra România, 2000;

10.         ***  http://www.gradinariu-mevatec.ro

11.         ***  www.jurnalul.ro

12.         *** http://www.protectia-mediului.ro/reciclare/


Document Info


Accesari: 14437
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )