Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































OBIECTUL SI LOCUL PEDOLOGIEI AMELIORATIVE IN ANSAMBLUL LUCRARILOR DE IMBUNATATIRI FUNCIARE

Ecologie


INTRODUCERE

Mentalitatea de aruncare a ambalajelor, care a aparut în socetatiile vestice în timpul ultimilor ani, foloseste atât de multa energie, atât de mult carbon si genereaza atât de multa poluare a aerului, a apei, a solului încât se autostranguleaza. Într-o economie nepoluata, reducerea deseurilor si industriile reciclabile vor înlocui companiile de colectare si dispunere a gunoiului de astazi.



Într-o astfel de economie, folosirea materialelor va fi ghi 959y247j data de o ierarhie de optiuni. Prima, bineîntales, este sa evitam folosirea orcarui articol neesential. Adoua este sa refolosim direct un produs. A treia este reciclarea materialelor în scopul formarii unui npu produs. A patra-materialul poate fi ars în scopul obtinerii energiei continute. Optiunea la care se recurge în ultima instanta este dispunerea gunoaielor în câmp.

Cele mai folosite materiale din zonele noastre sunt îndepartate dupa o unica utilizare. Societatea va înregistra scaderi energetice si poluante numai din economia materialelor de unica folosinta. Otelul produs în întregime din fier vechi necesita numai 1\3 consum energetic decât cel produs din fier nou. Hârtia de ziar din hârtie reciclata necesita cu 25-60% mai putina energie înmagazinata în produsul original.

Refolosirea adduce câstiguri mari.De exemplu, înlocuind recipientele de lichide de unica folosinta cu recipiente din sticle reciclate se reduce cu 1\3 consum de energie,dar înlocuindu-le cu sticle refolosibile se poate reduce cu 9\10. Desi economiile energetice relative dintre refolosire si reciclare variaza de la produs la produs, aceste cifre reflecta avantajul refolosiri ambalajului.

Solul este afectat în primul rând prin excavatiile masive de calcar si marma, care se consuma astfel; 1,2 t calcar\t ciment, 2t\ calcar var,o,6 t marna\t ciment. Prin disparitia în timp a unor munti de calcar se modifica peisajul, pot avea alunecari de teren, schimbari de microclimat, flora si fauna. Aceasi probleme apar si la carierele de marma si gips.În cariera se mai depoziteaza si materiale sterile solide, care polueaza atat solul, cât si aerul. În incinta unitatiilor producatoare de ciment si de var, poluarea solului apare la depozitele de pirita, zgura ciment,la rampa de descarcare a vagoanelor cisterna contiinând pacura sau alte produse petroliere

(motorina,benzina), scurgeri de ulei la depozitul de ulei necesar transformatoarelor de mare putere si în zona de desfacere a produseor finite.

OBIECTUL sI LOCUL PEDOLOGIEI

AMELIORATIVE

ÎN ANSAMBLUL LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE

Solul împreuna cu celelalte componente ale cadrului natural alcatuiesc un sistem aflat într-un anumit echilibru. Prin luarea în cultura a solurilor si mai ales în cazul aplicarii unui sistem intensiv de agricultura se actioneaza mai mult sau mai putin numai asupra unora din componentele cadrului natural- factori sau conditii ale sistemului.Acest lucru este evident în cazul aplicarii lucrarilor de îmbunatatiri financiare.

Modificarea unui factor sau conditi ale sistemului determina însa o reactie ,,în lant,, care duce la schimbari în întregul sistem deci la schimbarea conditiei de echilibru.Spre exemplu, prin introducerea irigatiilor în zona de stepa se ajunge în zona de stepa se ajunge practic la dublarea cantitatii de apa ce percoleaza solulu. Acest fapt duce, în timp, la modificarea microclimatului, a hidrogeologiei, a solului etc. pe teritoriul irigat.

Schimbarea conditiei de echilibru determina evolutia într-un anumit sens,cu consecinte pozitive sau negative în cea ce priveste solul. Evolutia negativa a solului, ca urmare a aplicarii lucrarilor de îmbunatatiri funciare,pentru ca aceasta baza, sa se fundamenteze masurile ameliorative.


CAUZA POLUĂRI

Principalele efecte ale poluarii solului se înregistreaza în :

·        Diminuarea rezervei de humus acumulata de-a lungul a mii de ani, care pe 50% din suprafata agricola este foarte mica ;

·        Gradul avansat de acidifiere a solului, care reclama corectarea acestuia pe 21% din suprafata agricola;

·        Deficitul de microelemente de exemplu terenurile agricole cu o aprovizionare slaba si foarte slaba cu fosfor mobil, pe 35% din suprafata agricola;

·        Carente în unele microelemente pe circa 15% din suprafata arabila;

·        Eroziunea solului prin apa pe 34% din suprafata agricola;

·        Saturarea solului prin apa pe 34% din suprafata agricola;

·        Deficientul potential de umiditate pe circa7300 mii ha teren agricol;

·         Excesul potential de umiditate pe circa 5650 mii ha teren agricol;

·        Textura excesiv nisipoasa de 22,6/ din suprafata agricola;

La acestea trebuie mentionate riscurile potentiale ale unor fenomene daunatoare, care se pot manifesta în cazul ignorarii unor norme elementare de folosire a solului, cum sunt:

·        Riscul de destructurare ca efect al reducerii continutului de humus si levigarii calciului,cu aparitia fenomenului de sterilizare;

·        Riscul saraturii secundare a solului pe circa 1,5 milioane ha în cadrul stimulentelor irigate;

·        Riscul de formare a crustei,datorita fenomenului de destructurare pe circa 45% din suprafata arabila mai ales în conditiile de irigare;

·        Riscul de  formare a crapaturilor pe adâncime mare cu efecte daunatoare asupra vegetatiei, pe circa 45% din suprafata agrabile;

·        Riscul de poluare a unor soluri prin irigarea cu apa poluata din unele râuri(Olt,Mures Arges, Prahova,Ialomita,Trotusi,Târnava, Dâmbovi,Teslui,etc.)

O categorie speciala de soluri poluante sau cu risc iminent de poluare, care desi aparuta destul de recent în tara noastra, se extinde totusi, într-un ritm alarmant, o constituie solurile poluante datorita unor tehnologii cu nivel ridicat de risc de poluare între care ponderea cea mai mare revine industriei.

DEGRADAREA SOLULUI

 

Cunoasterea modului în care evolueaza solurile care au beneficiat de unele lucrari de îmbunatatiri funciare prezinta o mare importanta practica, deoarece mijloceste prognoza pedoameliorativa, ajuta deci la stabilirea unor masuri tehnice eficiente care sa contribuie la ridicarea continua a fertilitati lor.

Importanta cunoasterii unor astfel de aspecte devine si mai evidenta, daca se tine seama de faptul ca suprafetele funciare (irigati,desecari, indiguri,ect.), în care se semnaleaza procese de degradare a solului (salinizare secundara, înmlastinire,s.a)

Solul sufera pe seama încarcaturii lui cu diverse substante chimice care provin, prin depunere, din poluanti aerului.

Ploile acide determina o acifiere a solului. În România 2,2 milioane ha teren arabil prezinta o reactie acida.Acidifierea are loc si în preajma surselor de SO2 .

ACIDIFIEREA SOLULUI ÎN APROPIEREA UNEI SURSE DE SO2

Distanta de sursa(m)

300



500

1000

4000

6000

pH

3,4

3,52

3,85

4,6

4,12

 Surprafetele de sol poluatedirect de SO2 sunt estimate în România la o.9 mil. ha, din care o,2 mil, ha au devenit total neproductive.

Efectele puternice au si metale grele.Astfel, pe o distanta de 50 m în dreapta si în stânga unei autostrazi, concentratia plumbului în stratul superficial de sol variaza între 30-400.În zonele industriale ,,Târnaveni, Copsa Mica,Baia Mare,, concentratia poriâumbului în sol atinge 4g\kg sol, situatie în care vegetatia, chiar si ierburile, dispar complect.Din sol plumbul trece în vegetatie si, pe lant trofic,ajunge la om, unde afecteaza sistemul nervos si reduce oxigenarea sângelui.

Cadmirul si mercurul, ajunse în sol în urma poluarii industriale, implica cresterea plantelor, prin blocarea unor procese biochimice redox din cadru metabolismului propriu.Ajunge ulterior în hrana, produc la om boli grave.

Flourul, care scapa din preajma fabricilor de îngrasaminte superfosfatice si a uzinelor de aluminiu, distrunge microorganismele din sol si diminueaza capacitatea de fixare a azotului pentru cele ramase. Astfel, la o distanta de 50 m de o sursa puctiforma de fluor situata la nivelul solului, numarul de microorganisme scade la jumatate si activitatea de fixare a azotului la un sfert, iar la o distanta de 500m de sursa, numarul de microorganisme este de doar 75% si activitatea de fixare a azotului este reduza la jumatate.

În cea ce privesc plantele, se pare ca ele culeg flourul direct din aer mai degraba din sol, aparând efecte nefavorabile de la o concentrasie de 6 microorgane. Fluorul are un efect toxic si asupra insectelor, doza letala pentru albine.

Un alt poluant al solului îl reprezinta petrolul. Se estimeaza ca, în România, 0,5 mil ha teren agricol sunt partial sau total afectate de poluarea petroliera.

Industria agricola se bazeaza pe câteva realizari tehnice, în special utilaje agricole, soiuri de plante dirijate generic, hranirea animalelor în padocuri, îngrasaminte anorganice si pesticide sintetice. Dar o mare parte a acestori tehnici noi s-a dovedit a genera adevarate dezastre ecologice, industria agricola contribuind din plin la criza mediului ambiant.

În cea ce priveste saraturarea, s-a constatat ca fertilitatea solurilor scade puternic daca ele încarca un continut mare de saruri. Sarurile provin din apa, în zonele cu un deranj insuficient si se datoreaza în principiu urmatoarele doua cauze :

·        Ridicarea nivelului apelor freatice, cel mai adesea din cauza cresterii presiunii hridrostatice pe seama construiriide baraje(cazul cel mai cunoscut si mai grav este cel al zonei fertile din jurul Nilului-datorat ridicari barajului de la Assuan);

·        Irigatiile practicate în regiunile aride. Apa folosita la irigatii se evapora foarte rapid,iar sarurile ramân pe sol.Se estimeaza ca în C.S.I.circa 30% din solurile irrigate sunt în aceasta situatie;mai mult decât atât,istoricii apreciaza ca irigatiile au fost cele ce au transformat Mesopotamia antica, una din cele mai fertile zone din aceasta epoca,în desertul irakian de astazi.

FACTORII DE DEGRADARE

Poluarea solului cu diferiti poluanti fie din apa ploilor contaminate cu agenti poluabti, fie direct, din deversari de deseuri, pesticide, îngrasaminte chimice etc. are, pe lânga urmarile de ordin econiomic, socio- sanitar si consecinte pentru turism prin degradarea apelor freatice si oglinzilor de apa utilizate în balco-turism si agrement.

Degradarea solului se datoreaza si pasunatului intensiv si necontrolat, ca în cazul pasunilor montane sau alpine din muntii Bucegi, Ceahlau, Ciucas, etc.

PROTECŢIA sI CONSERVAREA CALITĂŢII SOLULUI

Demult omul a cautat sa mareasca productivitatea solului, practicând mai întâi o agricultura de tip extensiv, iar mai târziu irigând( Mesopotamia, Egipt) ,adaugând îngrasaminte si amelirând plantele cultivate. Azi, se contureaza tot mai mult tendinta, mai ales în tarile în curs de dezvoltare, sa mareasca productivitatea prin îngrasaminte chimice si pesticide.

Irigarea are scopul de a înbunatati regimul hidric al solului, acolo unde este negativ,în special în perioadele de vegetatie. În zonele calde, tropicale, prin irigatii se pot obtine 2-3 culturi, iar la legume chiar 5-7 culturi pe an.

Studiile F.A.O. apreciaza ca între anii 1970-2000 este posibila irigarea, pe tot globul, a 80 milioane de hectare, din care 56 milioane în tarile în curs de dezvoltare(ceea ce înseamna, la nivelul anului 2000, numai 5,6% din suprafata arabila totala disponibilaa acestor tari ).

La nivel mondial, problema irigatiilor se judeca însa în corelatie cu:

·        Asigurarea unor surse de apa sigure si suficiente( amenajari de bazine hidrografice, folosirea apei subterane sau a celei desalinizate);

·        Energia necesarapentru asigurarea su transportul apei(electrica, ecoliana, solara etc. );

·        Influenta evaporarii apei din sistemele de irigatii asupra circuitului hidrologic(scaderea nivelului Lacului Aral si Marii Caspice,de exemplu)sau asupra salinizarii solurilor.

Amelirarea plantelor de cultura reprezinta o alta cale de extindere a ariilor de cultura a unor plante si sporirea productiei agricole.Mai întâi sau facut selectionari empirice, iar mai târziu au aparut institute specilizare de cercetare, care produc la scara mondiala soiuri si hibrizi, cu însusiri superioare ca rezistenta si productivitate. În acest sens se poate aminti asa-zisa ,, revolutie verde,, initiata de F.A.O.

Pesticidele, folosite pentru distrungerea buruienilor, a insectelor daunatoare, a rozatoarelor, au construit nu fel de unbrela protectoare sub care productia agricola a facut mari progrese. Numai rozatoarele distrung annual circa 10% din recoltele lumii. S-a dovedit însa ca pesticidele distrung numai inamicii-insecte, rozatoare, buruieni- ci si echilibrul ecologic al solului,(distrung viata din sol-bacterii, ciperci, virusi ) reducându-I calitatea sa de mediu complex pentru productia agricola. Pericolul creste si prin persistenta pesticidelor care nu se descompun, nu sunt dizolvabile. În plus, aceste pesticide distrung si insecte care sunt utile, otravesc apele freatice, iar pe de alta parte s-a observat ca unele insecte daunatoare capata rezistenta fata de aceste substante. De aici rezulta o mare problema:,,Care este formula optima pentru o productivitate ridicata, dar care sa mentinaun mediu înconjurator sanatos?,,.

Folosirea pesticidelor este necesara, dar cu prudenta si în cantitati care sa nu depaîseasca anumite praguri. Specialistii în domeniul agricol preconizeaza limitarea combaterii chimice si alegerea unor metode selective.

,,Razboiul chimic,, va trebui înlocuit cu unul ,,biologic,, adica sa se gaseasca si sa se dezvolte alte vietuitoare nedaunatoare, care, în mod natural, sa le distrunga pe cele daunatoare.

O agricultura ecologica este solutia cea mai moderna, care tinde sa separe în teritoriul ecosistemului, sa parceleze si sa orienteze culturile dupa diverse combinatii ale factorilor ecologici.

Oagrotehnica diversificata si adaptata cerintelor de mediu, dar si obtinerii de recolte sporite, este pe cale de a se impune tot mai mult pe plan mondial. De exemplu, Universitatea din Pennsyvania a produs o ,,agricultura fara arat,,care a cuprins deja 2% din terenurile S.U.A.Este vorba de semanat în miriste, ceea ce reduce eroziunea solului cu 90% solul retine cu 50% mai multa apa, iar echilibrul ecologic al solului nu este distruns. Se pune problema daca se poate extinde si la noi acest tipde agricultura.




Perenitratarea

Eroziunea ca forma de degradare a sol ului datorata acsiunii ploilor, vântului, omului, prin lucrari agricole, înseamna distrungerea structurii solului, dezgolirea sa în fasa radiatiei solare si saracirea în asociatii vegetale naturale. În secolul XX eroziunea a afectat cca 28% din suprafata terenurilor cultivate,cea ce corespunde unei suprafete de 20 milioane km.

Chimizarea în exces conduce atât la scaderea productivitatii cât si la deteriorarea echilibrelor ecologice din sol, în plus favorizeaza acumularea în sol si în apele freatice a unor elemente minerale dintre care cele mai periculoase sunt nitratii.

Daca tarile slab dezvoltate înregistreaza un consum de 10-20 kg+ha pe an, în tarile avansate, cantitatile de îngrasaminte chimiche cu azot depasesc 200 kg+ha pe an. Folosite timp îndelungat, îngrasamintele chimice pot stopa recircularea substantelor organice la nivelul solurilor cultivate, cu repercursiuni grave asupra fertilitatii solului, mai ales în cea ce priveste hunusul si structura pedologica.

Un caz aparte îl constituie Africa, unde un complex de fenomene au dus la o grava deteriorare a zonei subsahariene. Suprapoluarea a dus la o grava deteriorare a solului, productia de bunuri alimentare fiind invers proportionala cu numarul nasterilor.

Seceta prelungita a provocat în ultimi 10 ani suprasolicitarea pasunilor,ambele eroziuni ale solului, astfel încât desertul înainteaza anual cu cca 10 km spre sud.

Daca la aceste fenomene adaugam rozboaiele civile, foametea, tipul de popularitate asupra pamântului se poate întalege fenomenul de migrare din zona a cca 2 milioane de oameni.

Optimistii sustin ca exista state africane în care situatia sa înbunatatit, în absenta secetei si diferitelor conflicte. Tot ei sustin ca marginea sudica a desertului se afla aproximativ pe aceleasi coordonate ca si acum 80 de ani.

Oare restrângerea-extinderea desertului sa fie un fenomen care nu depinde de numarul oamenilor ce traiesc în zona?

Alternativa la practica obisnuita a agriculturii moderne, intensive si agresive poate fi reprezentata de agricultura biologica, dar numai în masura în care aceasta din urma va reusi sa rezolve problemele economice cu care se confrunta.

Deseurile -  sursa de poluare

Vance Packard un cunoscut critic social american, scria în cartea sa din 1960, ,,The Waste Makers,, : ,,Istoricii ar putea denumi timpul acesta Epoca deseurilor,, .Trei deceni mai târziu, descrierea celei de a doua jumatati a acestui secol este valabila, înca, pentru locuitori din zonele industriale. Multi dintre ei accepta acum aceasta aberatie istorica drept o norma de viata.

Cea mai mare parte a materiilor prime care intra în economiile industrializate pot proveni, eventual, dintr-un alt ciclu de productie. Desi deseurile menajere solide sau gunoaiele, nu reprezinta cea mai periculoasa clasa de deseuri, într-o tara dezvoltata industrial, ele pot constitui totusi, un indicator al risipei si, implicit, una din problemele importante în politica de protectie a mediului.

În marea lor majoritate, depozitele de deseuri au amplasate necorespunzatoare (pe marginea cursurilor de apa), cu soluti inadecvate (neimpermeabilitatea, fara împrejurimi, fara perdele de protectie).

Deseurile menajere au ajuns sa fie o calamnitate pentru populatia oraselor:nu este organizata sortarea, colectarea, transportul, depozitarea, sunt surse de infectie si reflecta gradul de educatie al celor ce le arunca la întâmplare, precum si al administratiei locale.

Valorificarea deseurilor se face în proportie redusa. Aceasta va avea un impact dublu: ecologic si economic. Sunt necesare cercetari pe activitati de profil pentru rezolvarea acestor probleme. Gospodarirea deseurilor menajere constituie prioritatea numarul unul în conditiile în care gunoaiele se arunca aproape oriunde în localitati, când nu s-a organizat colectarea, transportul, valorificarea si depozitare controlata. Pentru o corecta gestiune a deseurilor este important de cunoscut nu numai cantitatea de deseuri produse si evacuate prin depozitare, ci si caracteristicile acestora, pe ambele elemente depinzând în egala masura alegerea solutiei de eliminare.

Deseurile industriale sunt foarte diverse, în functie de activitatea economica generatoare. Din punct de vedere al compozitiein si al impactului asupra factorilor de mediu, acestea se clasifica în:

·        Deseuri industriale banale(sticla, metale, cauciuc, materiale plastice, materii animale si vegetale, lemn);

·        Deseuri industriale speciale, continând elemente nocive în concentratiidiferite; eliminarea acestora trebuie facuta cu precautii suplimentare si specifice. Din aceasta categorie se disting în mod deosebit deseurile toxice periculoase, a caror eliminare trebuie sa faca obiectul unui control specific.

Deseurile menajere se clasifica în:

·        Gunoaiele menajere propriu-zise: deseuri obisnuite, provenite de la prepararea alimentelor si de la curatirea locuintelor si a birourilor; resturi de sticla, cenusa, frunze, diverse reziduuri de provenienta menajera;

·        Deseuri voluminoase;

·        De origine menajera;

·        Deseuri de origine comerciala sau artizanala;

·        Namoluri aproximativ 75% netoxice, provenindde la stati de epurare si materiale vidanjate de origine domestica;

·        Deteuri de la constructii si demolari. 

Cunoasteea cantitasii de deseuri produse este importanta pentru stabilirea strategiilor ulterioare legate de gestiunea deseurilor si pentru evaluarea situatiei depozitarii acestora pe termen mediu si lung.

S-a observat ca în mod ironic, pe masura ce scade intensitatea utilizarii materialelor în productia industriala, se înregistreaza o creste a consumului de produse în rândul populatiei. Astfel, societatile care îsi propun sa îmbunatateasca eficienta globala a consumului de materiale trebuie sa ajunga sa-si reduca productia de deseuri menajere.

Cresterea rapida a ritmuluide utilizare a materialelor în SUA, Europa de Vest si Japonia, dupa cel de-al doilea razboi mondial, a fost însotita corespunzator si de o crestere rapida a productiei de deseuri menajere.

În municipiul Bucuresti si SAI problema deseurilor industriale si menajere a devenit mai acuta datorita pe de o parte cresterii cantitatiilor, pe de alta parte impactul lor negativ tot mai pronuntat asupra factorilor de mediu.

Pierderile de recolte datorate acestori daunatori sunt extrem de mari (pâna la zeci de procente), deci încarcarea de a remedia situatia a fost pe deplin justificata si în buna masura benefica.

Masuri de protectie

Masurile ce se impun pentru diminuarea sau combaterea efectelor datorate poluarii diverse care se abate asupra solului-diminuând suprafata productiva si productivitatea acestiua- vizeaza în primul rând aspecte de ordin administrative, în care se include tehnici agricole, silvice si de ocupare a terenurilor.

Enumeram mai jos o serie dintre aceste masuri:

1.     Se fac simtite eforturile pe linia împaduririlor si s-au stabilit acorduri care au ca obiective principale sprijinirea tarilor productive în scopul de a dezvolta tehnici superioare de reîmpadurire si de management forestier.

Eforturile de împadurire continua în diverse tari, dar lansarea lor atât de târzie în raport cu stadiul avansat al procesului distructiv, precum si cercul vicios pe care-l creeaza cresterea demografica, antrenând consumul major de lemn, face ca disparita padurilor sa se produca în continuare.

2.     O solutie pentru evitarea pierderilor de sol fertile o poate constitui cultivarea de soiuri diferite de plante în ani succesivi.

3.     Dintre masurile ce se pot lua pentru a obtine o productie agricola buna fara a folosi pesticide, mentionam:-folosirea feromorilor.  Odata identificat fermonul si odata sintetizat, el poate fi folosit pe doua cai, anume:

·        Drept,,capcane,, ,unde se insectele sunt atrase si ucise;

·       În cantitate mare, când fac insectele masculine incapabile sa indentifice femeile, perturbând reproducerea

4.     Cultivarea soiurilor de legume si cereale rezistente la atacul daunatorilor.



5.     Aplicarea celor mai eficiente metode tehnice administrative si juridice.

6.     Constituirea de perimetre de ameliorare a suprafetelor agricole.

7.     Controlul suprafetelor consruite în favoarea zonelor verzi si libere, chiar în conditiile cresteriinumerice a populatiei dintr-o zona.

8.     Construirea obiectivelor economice pe terenuri improprii agriculturii.

9.     Realizarea unei noi retele de drumuri tehnologice cu rol antierozional.

10.  Restabilirea parametrilor de calitate a solului

11. Retehnologizarea si modernizarea lucrarilor de amenajare, de înbunatatire funciara.

12. Un nou cadru legislativ care sa delimiteze perimetru de actiune a agentilor economici de statsi privati.

13.  Îmbunatatirea sistemului institutional de coordonare si supraveghere a actiunilor de protectie a mediului

14. Completarea cadrului legislativ si instutional cu reglementari operationale privind politica fondului funciar agricol, arendarea terenurilor, creditarea terenurilor agricole, asigurarea culturilor si gospodariilor agricole, protectia sociala a taranului, asigurarea asistentei tehnice din partea statului, asigurarea unui material genetic cu calitati sporite, stabilizarea si instruirea fortei de munca în mediul rural.

Cînd redresarea economiei depinde într-o masura însemnata de redresarea agriculturii, investisia guvernamentala pentru sustinerea acestui sector trebuie sa includa în mod necesar o politica de îmbunatatire a calitatii solului, privita atât prin prisma utilizarii resurselor de crestere a productiei, cât si prin cea a protejarii tuturor componentelor de patrimoniu national si de mediu înconjurator. 

Incheiere

Reciclarea este si un element cheie pentru reducerea  poluarii solului. De exemplu, otelul produs din fier vechi reduce poluarea aerului cu 85%; poluarea apei cu 76%, eliminând în totalitate resursele miniere. Fabricarea hârtiei din materiale reciclate reduce poluarea aerului cu 74% ai apei cu 35% si reduce în acelasi timppresiunea asupra padurilor în proportie directa cu suma reciclata.
Desi în ultimi ani s-a pus accent pe resturile rezultate la sfârsitul consumarii ciclului productiv, se consuma de departe mai mult în extragerea si prelucrarea combustibililor materiali si fosili. De exemplu, exploatarea necombustibila, în SUA,produce, ca estimariconservative, 1mld t\an resturi materiale îndepartate, cel putin de 6 ori cât gunoiul municipal din SUA din1988.

Odata cu producerea mineralelor din mine de substanta, decât din mine subterane, se extinde degradarea solului. O estimare mondiala facuta de guvernul SUA în 1976 a aratat ca peste 1â2 milion de hectare au fost distrunse de exploatarea miniera de suprafata. Din acestea, în mare, 2â3 au rezultat de la extractia mineralelor neconbustibile si 1â3 din carbune. Desi unele tari au reguli stricte în legatura cu refacerea solului dupa exploatarea totala, rezultatul cel mai des întâlnit este un solid acid, de genul celui din planul mineral de carbuni maro din estu Germaniei. O data cu exploatarea a luat sfârsit, privelistea devastata este asemanatoare suprafetei lumii.

Primele discutii în legatura cu tendinta adoptarii pe plan mondial a unei societati cu materiale de unica folosinta, au avut loc în jurul anilor 1970 când au crescut preturile pentru petrol si derivati si constiinta protectiei mediului. Cresterea costurilor energetice au facut reciclarea mai atractiva, încetinind tendinta de aruncare a unei cantitati mai mari de metal, sticla si hârtie. Cel de-al doilea sprijin a venit în timpul anilor 1980, când mai multe gropi de gunoi urbane s-au umplut si au fortatmunicipalitatiile sa încarce si sa transporte gunoiul la locuri de depozitare cât mai îndepartate. De exemplu, în multe orase din SUA, depozitarea gunoiului consta din ce în ce mai mult de-a lungul ultimei decade si au crescut si terenurile, facând astfel mai eficient din punct de vedere al costurilor fondarea unei industrii de reciclare.

În timpul anilor 1990, aceasta tendinta a fost obligata sa se dezvolte, datorita necesitatii de reducere a emisiilor de carbon, a poluari aerului, ploile acide si deserturile toxice. În viitorul apropiat, tarile vor manifesta o politica de întalegere, de reciclare sistematica a metalului, sticlei, hârtiei si a altor materiale, începând cu separarea surselor înca de la nivelul consumatorului. Multe comunitati europene, japoneze si americane, au facut deja mai multi pasi în aceasta directie.

 

 

BIBLIOGRAFIE

FLORINA BRAN - Pedologia ameliorativa 1996

FLORINA BRAN - Probleme ecologice si riscuri economice 1997

ANCA ANGELESCU, ILEANA PONORAN, VIRGINIA CPIOBOTARU - Mediul ambient si dezvoltarea durabila 1999

TRIBUNA ECONOMICĂ - NR.10\ 2000

TRIBUNA ECONOMICĂ - NR.40\ 1999

TRIBUNA ECONOMICĂ - NR. 44 \1999

TRIBUNA ECONOMICĂ - NR. 20\ 1999

TRIBUNA ECONOMICĂ - NR. 26 \1999

TRIBUNA ECONOMICĂ - NR.28 \2000













Document Info


Accesari: 2834
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )