Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































POLUAREA sI PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT

Ecologie










ALTE DOCUMENTE

Poluarea electromagnetica a mediului
Poluarea Solului
ACCIDENT ECOLOGIC LA IAZUL DE STERIL BOZANTA
POLUAREA MARINA. CAUZE SI EFECTE CONFORM LEGII 17/1990
POLUAREA sI PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT

                      

                            

                          POLUAREA  sI  PROTECŢIA



                               MEDIULUI  AMBIANT

  

               În  prezent  protectia  mediului  înconjurator , este  conceputa  ca  o  mentinere    a  echilibrului  ecologic  dinamic  de  conservare   si  ameliorare ,  a  calitatilor  factorilor  naturali  de  exploatare  judicioasa a bogatiilor  naturale.    Principala  actiune  cu  caracter  vatamator  exercitata  de  om  asupra  mediului  ambiant  este  poluarea.

              Poluarea  este  definita  ca fiind " Orice  prezenta   în  mediu , atât  în  mod  direct , cât  si în mod  indirect , de catre  om,  a unor  substabte  care  în  functie  de  natura , cantitate , structura si  timpul  de  actiune , pun  în pericol  starea  de  sanatete  a  vietuitoarelor , genereaza  discomfort  si  altereaza  mediul.   Deci, putem spune , ca  poluantii pot  fi  dintre  constituientii normali   ai  aerului  ce  devin  nocivi atunci  când  depasesc  anumite  concentratii .

              Omul  a  început  sa  înteleaga  mai  ales  în  ultimele  decenii ca  progresul  societatii  umane s-a  transformat  treptat  în  instrument  de  distrugere ,  cu  efecte  dezastruoase asupra  naturii.

Odata  cu aparitia  civilizatiei  umane  a  aparut  si  interventia  brutala a omului  prin exploatarea  nerationala a naturii  si  alterarea  mediului  prin  poluarea  produsa  de  activitatile  industriale, agricole, menajere .  Efectul  de  sera , distrugerea  stratului  de  ozon, ploile  acide  au  avut  consecinte din  ce  în  ce  mai  dramatice  în ultimii ani.

                   Calitatea  mediului  ambiant

  

                Mediul inconjurator descrie cel mai bine gradul de civilizatie al societatii în care traim. Prin urmare, a face un bine naturii, înseamna a face un bine societatii si indivizilor ei.

                Mediul   ambiant   reprezinta   totalitatea   factorilor fizici, chimici  , meteorologici  , biologici   dintr-un loc   dat  , cu  care  un organism  vine   în   contact .   Acesti  factori  sunt  :  temperatura  , umiditatea  ,   solul  ,   apa  ,   magnetismul   terestru , peisajul ,  alte organisme  .  Între  fiecare   organism   si   mediu   există    influente reciproce complexe. Mediul influenteaza organismele, dar si acestea ( inclusiv omul ) modifica mediul. Adaptarea organismelor la mediu este  limitata.        

                Între comunitatile ecologice ale unui biom se stabilesc relatii de echilibru ecologic. Acest echilibru poate fi modificat sub actiunea unor factori perturbatori, ce pot fi naturali sau artificiali. Factorii naturali sunt fie de natura fiziografica , fie biotică si antreneaza evolutia comunitatilor ecologice, cu formarea unor  "comunitati succesive " ( asa numitele sere) , care conduc de obicei la o comunitate majora de climax.

                Când în evolutia ecosistemelor intervine omul, evolutia se produce prin subsere sau sere secundare, iar comunitatea majora la care se ajunge este una de disclimax. Interventia omului are loc, de regula, prin modificarea factorilor locali, în special a calitatii aerului, apei si solului.

               Ecosistemele  acvatice functioneaza  mult  mai  rapid  decât cele  din  sol , organismele  mici  au  metabolismele  mult  mai intense  decât  cele  mari.  Trebuie  subliniat  faptul  ca în  natura  nu  exista deseuri,  toate  substantele  sintetizate  de  un organism  fiind  consumate  de  alte organisme .            Cunoasterea  calitatii 

mediului  implica  cunoasterea  si  analiza  unui  numar  foarte  mare  de  aspecte : initial  se aprecia  prin potentialul  natural al  mediului debutat pe  zone  geografice.    

                 

      Surse  de  poluare    

       

                 Agentii de  poluare a  mediului  ambiant sunt  multipli  având  o  actiune  cumulativa datorita  ciclurilor  naturale care au  loc  în  fiecare  ecosistem  -aer, apa, sol - si  devin nocivi atunci  când  depasesc  anumite  concentratii .

                  Din punctul  de  vedere  al poluantilor  se  disting :

Poluanti  chimici  constituiti din  diverse  substante  chimice  ce  sunt  purjate în  atmosfera

Poluanti  biologici formati  din  diferite  microorganisme puse  în libertate  de  oameni si  restul  vietuitoarelor

Poluanti  fizici  formati  din  substante  radioactive, radiatii  vibratii si zgomote  

                Printre  alte  clasificari  poluarea  poate  fi : poluarea naturala si  poluarea  artificiala.

                Sursele  naturale sunt  reprezentate  de  eruptii vulcanice, erodarile  solului , incendiile  ,  descompunerea  unor  substante organice .   Eruptiile  vulcanice  ca si erodarile  de  teren , genereaza  produsi  gazosi , lichizi  si  solizi  , exercitând  influente  negative  asupra  puritatii atmosferice .  Vaporii  de  apa, împreuna  cu  praful  vulcanic , si  alte  numeroase  gaze  ce  s-au  degajat  (SO2 , CO2 , NO2 ) sunt  suflate  în  atmosfera unde  formeaza  vapori  grosi  care  pot polua  la  mari  distante  de  locul  de  emitere. 



        Incendiile   naturale  sunt  o  importanta  sursa  de  fum si  cenusa , si  se  produc  atunci  când  umiditatea  climatului  scade  natural  sub  pragul  critic .Fenomenul  este  deosebit  de  raspândit mai  ales  în  zona  tropicala.

                Sursele  artificiale  sunt  cele  produse  de  om  prin: transporturi,  rafinarii de  petrol , industria  metalurgica , industria  chimica  anorganica .  Industria  este  în  momentul  actual principalul  poluant  la  scara  mondiala .  Procesele  de  productie  efectuate sunt  principale  surse  ale  poluarii  atmosferice , apei  si solului.  Gazele  industriale, gazele  rezultate din arderi , din încalzirea  locuintelor , sau  gazele de  esapament  eliminate   de   autovehicule polueaza  atmosfera cu  numeroase  substante daunatoare  pentru  sanatate .  Sursele   artificiale  generatoare  de  praf  cenusa si  fum cuprind  în  general toate  activitatile  omenesti  legate  de  arderea combustibililor , lichizi, solizi,  gazosi.

    Surse industriale de poluare cu praf, fum si cenusa

Industria

Sursa de poluare

Produsul poluant

Otellrii.

Furnale, masini de sintetizare.

Oxizi de fier, fier, fum.

Turnatorii de fonta.

Furnale, instalatii de dezbatere.

Oxid de fier, praf, fum, fumuri de ulei.

Metalurgia neferoasa.

Furnale si topitorii.

Fum, fumuri de ulei si metale.

Rafinarii de petrol.

Regeneratori de catalizatori, incineratori de namoluri.

Praf de catalizator, cenusă de namol.

Fabrici de hârtie.

Cuptoare de recuperare a chimicalelor si de calcar.

Prafuri de chimicale.

Sticlă si fibre de sticlă.

Manipularea materiilor prime, cuptoare de sticla, tragerea firelor.

Praf de materii prime, ceată de acid sulfuric, oxizi alcalini, aerosoli de asini.

POLUAREA  ATMOSFERICĂ

                Modificarea  compozitiei  aerului  poate  influenta  starea  de  sanatate  a  organismului  prin  variatia  concentratiilor  gazelor , prin  modificarea presiunii atmosferii , prin  oxigenul  din compozitia  aerului , oxigen  ce  intervine în  procesul  de  respiratie. În  repaos  se  realizeaza 16 - 20 respiratii/min. , si  un  debit  respirator de 8-9 l. Debitul  respirator  creste  în  timpul efortului  fizic de la  20 l/min în  efort  usor , la 8-100 l/min în eforturi  mari, dar numai  de  scurta  durata .

                Aerul  este  compus   din oxigen 20-21%, azot 78-79% , dioxid  de carbon care în expir are o  concentratie  de  0,3-0,4%  în  expir si 3-4% în  inspir si de un amestec de  gaze (neon, heliu, metan, kripton, hidrogen)  de circa 0,01-0,02 % . O data  cu  aerul  pe  care  îl  inspiram,  în  organism introducem  si o  serie  de  substante gazoase  sau  sub  forma  de  suspensii  lichide  sau  solide , care  sunt  nocive  sau  toxice.  Actiunea acestora asupra  organismului  este  influentata  de  o  serie  de  factori  externi  si  de  starea  generala  a  organismului uman.

                Principalii  agenti  de  poluare a atmosferei sunt:

Poluanti  iritanti  reprezentati  prin  pulberi fara  actiune  toxica : SO3 , NO, Cl,  NH3 .

Poluanti  fibrozanti reprezentati  prin  SiO2 , FeO2,  oxizi  ai  altor  metale .

Poluanti  toxici  asfixianti  : monoxid  de  carbon  si hidrogen  sulfurat.

Poluanti toxici sistemici : plumb, fosfor, fluor, magneziu.

Poluanti  alergizanti  naturali   :vegetali (polen, fungi), animali (par,  fulgi , produse  de  descuamare) si  artificiali (emanatii  din  unele  ramuri ale  industriei  chimice, mase  plastice.

Poluanti cancerigeni:organici (hidrocarburi policiclice aromatice amine ) anorganici (As, Co, Be, Ni, Se si sarurile  lor minerale si  azbest).




                Principalele  gaze  poluante sunt : oxizii de  azot , dioxidul de  sulf si  oxizii  de  carbon.

                Dioxidul  de  azot (NO2), ca si  oxidul de  azot, este  un gaz toxic constituind  una  din  cauzele unor  grave  boli  profesionale .  Cresterea  concentratiei de  azot  se  datoreaza gazelor  de combustie la  temperaturi  înalte  ce  apar, în  special  în motoarele  cu  explozie  si  diesel .

                 Dioxidul  de  sulf (SO2) este  un factor  nociv , deoarece  obstructioneaza caile  respiratorii , în special  când  aerul  contine  si  praf , stânjenind  procesul  de  autocuratire  a  plamânilor . Emanatiile  de  dioxid  de  sulf se  datoresc , în special  energeticii, întrucât  rezulta în  urma combustiei carbunilor  si a  pacurii care  contin  sulf , în  proportie  de  pâna  la  5% .

                  Dioxidul  de  carbon (CO2) este  un  produs  normal al  tuturor  proceselor  de  combustie si nu  este  periculos pentru  organism  decât în  concentratii  foarte  mari , în schimb,  cresteri  lente  a  continutului  sau  în  atmosfera (> 0,2%)  conduce  la  modificarea  climei  terestre . 

                   Oxidul  de  carbon (CO) apare  ca  urmare  a  combustiei  incomplete a  substantelor,  organice  în  cuptoarele  industriale sau  casnice  si  din  gazele  de  esapament ale  automobilelor în care  se  gasesc în  proportie  de peste  10%. Este  foarte  toxic, diminuând circulatia  oxigenului  prin  fixarea  hemoglobinei  din  sânge.

                  Ca  si  poluarea  aerului, noxele  acustice  afecteaza  foarte  profund colectivitatile  umane. Fiinta  umana  este  adaptata la un  anumit  nivel  de  zgomot si  vibratii, a  carei  depasire  într-un sens  sau  altul este  o  sursa  de  indispozitie , jena si  chiar  dereglari.

                  Zgomotul  este  un  fenomen  vibrativ ce  difuzeaza  sub  forma  de  unde . Viteza  de  propagare în  diferite  medii este  foarte diferita:în aer v =744 m/s , în apa v =1441 m/s , în  lemn v =4700m/s, prin  beton  v =4000 m/s , prin  sticla v =6000 m/s. Zgomotul  ca  si  sunetul  se  caracterizeaza  prin frecventa  numarului de oscilatii/timp.  Urechea  omului percepe  vibratii cu  o frecventa  de 16-20000 oscilatii / s.

                  Principalele surse  de zgomot sunt cele  externe (industrii , unitati comerciale , mijloace de transport) si interne.

                  Zgomotul  exterior se caracterizeaza  printr-un caracter  permanent numit  zgomotul de  fond de intensitate  redusa si frecventa joasa . Zgomotul de  fond este maxim ziua  si minim noapte.

                

                       Intensitatea sonora produsa de diferite vehicule:

Denumire vehicul

Intensitatea (decibeli)

CAMION

           80 - 90 (Db)

MOTOCICLETA

           70 - 80 (Db)

AUTOTURISME

           60 - 80 (Db)

AVIOANE

         120 - 140 (Db)

TRAMVAI

           75 - 90 (Db)

AUTOBUZ

           60 - 90 (Db)

TROLEBUZ

           60 - 70 (Db)

CĂRUŢĂ

           50 - 60 (Db)

               

                      Zgomotul exterior patrunde în cladiri în functie de  nivelul apartamentului, de  amplasarea si distanta pe  care acesta o are fata de  sursa. Intensitatea  sonora  în functie de  înaltime este : parter-80Db , et.1- 83 Db , et.2- 81Db, et.3-79Db, et.4-77Db, et.5-75Db , et.6- 73Db în partea  dinspre artera  de  circulatie, si de 50Db-parter , et.1- 40Db, et.2-48Db, et.3-47Db, et.4 -46Db, et.5 -45Db , et. 6-44Db în partea  din spate.

                    Sursele interne sunt  datorate în cea mai mare  parte  diferitelor instalatii de apa si  canalizare. Zgomotele  se transmit  prin intermediul peretilor , plafoanelor, sistemelor  de aerisire.



                         Intensitatea  sonora a zgomotelor  interne:               

ORIGINEA

 INTENSITATEA ÎN Db

VORBIREA ÎN sOAPTĂ

           20 - 30 Db

RADIOUL

               80 Db

PIANUL

               80 Db

LIFTUL

               80 Db

ASPIRATORUL

               70 Db

CÂNTATUL

               85 Db

TRÂNTITUL  UsII

               80 Db

     

                 Actiunea  zgomotului asupra  organismul determina  manifestari asupra  aparatului  auditiv, caracterizate  prin tulburari acute - zgomotul puternic si de  scurta  durata duce la traumatisme ale  timpanului  si tulburari cronice - apar in mediul exterior.

            

                     

                

        POLUAREA  APEI

                  Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor subterane, a marilor si oceanelor cu substante daunatoare mediului înconjurator.
Apa este elementul care intretine viata pe Pamânt. Toate organismele o contin; unele traiesc în ea; unele o consuma. Plantele si animalele au nevoie de apa pura, si nu pot supravietui daca apa este infectata cu chimicale toxice care dauneaza microorganismelor. Daca este extrem de grava, poluarea apei poate ucide un numar mare de pesti, pasari si alte animale, iar în unele cazuri poate ucide toti membrii speciei din zona afectata. Poluarea face ca pârâurile, lacurile si toate acumularile de apa sa aiba un aspect si un miros neplacut. Nu este recomandat sa se consume pestele si crustaceele care traiesc în apa infestata. Oamenii care consuma apa poluata se pot îmbolnavi grav, iar expunerea îndelungata poate produce cancer iar la femei pot aparea sarcini cu probleme. Cele  mai manifestate  modificari ale calitatii apei se datoresc poluarii chimice, biologice , fizice , radioactive si prin degradare termica .

                  Poluarea fizica a apei se datoreaza, în special, centralelor termice, prin energia produsa de acestea  fiind pierduta sub forma de  caldura irecuperabila, prin apele de  racire. Acesti efluenti, exercita o influenta nociva asupra vietii acvatice , în functie de volumul emisarului , cresterile medii ale  temperaturii apei putând varia între 5-18șC.

                          Poluarea radioactiva

                  Una din consecintele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este poluarea radioactiva a apei. Exista trei surse de contaminare radioactiva a apelor. Prima este reprezentata de depunerile radioactive care ajung in apa odata cu ploaia, dar capacitatea lor poluanta este redusa .A doua sursa este reprezentata de apele folosite in uzinele atomice, în special pentru refrigerarea reactoarelor, care pot deveni radioactive si transportoare de substante periculoase, dupa ce au fost deversate în apele curgatoare.A treia sursa o constituie deseurile atomice .Acestea sunt introduse în recipiente sigilate si incluse în blocuri de beton înainte de abisurile oceanelor .S-a stabilit ca si la aceste adâncimi exista curenti puternici care pot transporta la mari distante substantele radioactive si accidentale sa fie aduse din nou la suprafata.

                    Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni internationale pe tema poluarii radioactive , evidentiaza îngrijorarea oamenilor de stiinta si preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea poluarii radioactive care ameninta viitorul omenirii .

                  Poluarea chimica este datorata industriilor extractive, prelucratoare, constructiilor, zootehniei, industriei chimice si alimentare. Poluarea cu hidrocarburi data de rafinarii , industria petrochimica precum si cea de transportul auto împiedica reoxigenarea naturala a apei prin formarea unor pelicule uleioase la suprafata acestora si duce la contaminarea pânzelor subterane cu hidrocarburi filtrabile. 


                     Poluarea  apei  cu  pesticide

               Aceste substante ajung în  apa ca  urmare  a filtrarii  lor în  cultura fiind  folosite ca : hidrocarburi clorate  sub  forma  de DDT  si metabolitii  lui ALDRIN, DINDRIN, LINDAN. Aceasta  grupa de  insecticide are o actiune  toxica larga asupra vietuitoarelor se cumuleaza  în  organism  în  special  în tesutul adipos, si ca pesticide sub  forma  de  esteri ai acidului fosforic  sub  forma  de DIPTEREX , DECIS insecticide insecticide  cu  actiune  de  soc cu  remanenta  mica dar  toxica.

              Toate  aceste substante pot  ajunge în bazinele de  apa  odata cu apele pluviale (naturale) ce se  pot misca prin scurgere , infiltrare, ajungând în apele  de  profunzime.â

               Apa poluata provoaca modificari  organoleptice în deosebi mirosul si gustul. Pe lângâ miros si gust se afecteaza si viabilitatea  pestelui , se produc  dezechilibre în medii biologice, se afecteaza fotosinteza si productia plantonului.

             Se apreciaza ca intoxicatiile cu pesticide  pe calea apei reprezinta pentru om o situatie demna de luat în consideratie .

                   Poluarea biologica a apelor

                 Poluarea biologica a apelor este produsa de diversi agenti biologici (microorganisme si substante organice fermentescibile) . Acesti poluanti ajung în apa odata cu deversarile industriale sau menajere care contin detritus organic, detergenti, reziduuri de la fabricile de produse alimentare.

                 Extinderea poluarii microbiologice a apelor continentale si litorale a determinat cresterea frecventei unor afectiuni (colibaciloza, hepatita virala, holera, dezinterie etc.) În functie de gradul de poluare, apele se grupeaza în trei categorii: polisaprobe (foarte puternic poluate ), mezosaprobe (impurificate puternic pâna la moderat) si oligosaprobe (considerate practic curate).

                Eutrofizarea-reprezinta poluarea organica, mai ales a apelor continentale, datorita itroducerii unor cantitati excesive de nutrienti, ca urmare a activitatilor umane.

În conditii naturale procesul de îmbogatire a apelor în substante organice se face foarte lent (la scara geologica) si corespunde cu evolutia normala a ecosistemului, determinând succesiunea sa ecologica, cu trecerea de la tipul oligotrof la cel eutrof.

                Omul acceleraza acest proces prin evacuarea în ape a unor mari cantitati de substante organice fermentescibile bogate mai ales în fosfor si azot.













Document Info


Accesari: 37464
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )