Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































POLUAREA MARINA. CAUZE SI EFECTE CONFORM LEGII 17/1990

Ecologie












ALTE DOCUMENTE

Poluarea electromagnetica a mediului
Poluarea Solului
ACCIDENT ECOLOGIC LA IAZUL DE STERIL BOZANTA

LEGEA 17/1990

 

 

POLUAREA MARINA. CAUZE SI EFECTE CONFORM



LEGII 17/1990

Definitie

Este mijlocul prin care omul introduce direct sau indirect substante sau energie (substante radioactive) in mediul marin (inclusiv in estuare), rezultand in acest mod efecte nocive de lezare a resurselor ori pericole pentru sanatatea omului, obstacole pentru activitati marine, inclusiv pescuitul,deteriorarea calitatii apei de mare si cresterea activitatii radioactive.

-         este interzisa poluarea apelor marine interioare si a marii teritoriale, precum si a atmosferei de deasupra acestora, prin deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea de pe nave sau alte instalatii plutitoare sau fixe din aparate de zbor precum si de catre surse aflate pe tarm, a unor substante sau reziduuri de substante toxice, radioactive, hidrocarburi, precum si a altor substante daunatoare sau periculoase pentru sanatatea oamenilor ori pentru fauna si flora marii;

-         in cazul in care o nava folosita in scopuri comerciale care se afla in marea interioara sau teritoriala, a in-calcat prevederile legislatiei romane sau internationale privind prevenirea, reducerea si mentinerea sub con-trol a poluarii, organele romane sunt in drept sa ceara explicatii navei respective, precum si sa inspecteze a-ceasta nava;

-         in cazul in care exista dovezi clare, ca o nava comerciala a incalcat aceasta legislatie, organele romane competente vor putea retine nava si deschide o ancheta in legatura cu aceasta incalcare;

-         in cazul unei coliziuni, esuari, sau a altei avarii maritime cu consecinte asupra marii interioare, teritoria-le sau pentru tarmul romanesc, organele competente sunt in drept sa adopte masurile necesare, corespunzator cu paguba efectiva sau, cu amenintarea pe care o reprezinta in scopul apararii impotriva poluarii sau amenin-tarii cu poluarea.

Efecte a) actiuni ce dauneaza sanatatii oamenilor;

b) actiuni ce dauneaza florei si faunei;

c) actiuni ce provoaca pagube tarmului romanesc;

d) actiuni ce creeaza obstacole in utilizarea legitima a marii.

CONSTATAREA PRODUCERII POLUARII. SANCTIUNI PREVAZUTE IN LEGEA 17/1990.

CONSTATAREA. ORGANUL CONSTATATOR.

PROCESUL VERBAL DE CONTRAVENTIE

In caz ca are loc: coliziune, esuare, alta avarie maritima in apele teritoriale sau interioare cu consecinte daunatoare pentru mediu, organele competente adopta masuri necesare, corespunzatoare cu paguba produsa.

Contraventii:

1.     Interzis accesul in apele teritoriale si in porturile romanesti a navelor care au la bord: arme nucleare, chimice, de distrugere in masa sau marfuri si produse interzise de legile romanesti.

2.     Interzisa poluarea apelor maritime si interioare cu gunoi, substante toxice, reziduuri radioactive.

3.     Pescuitul industrial sau alte activitati ilegale de exploatare a resurselor din apele maritime si interioare.

4.     Sabordarea unei nave in apele maritime si interioare.

5.     Intrarea in port a navelor cu propulsie nucleara fara aprobare speciala.

6.     Neprezentarea documentelor prevazute de acordurile internationale pentru navele care transporta substante radioactive sau toxice.

7.     Efectuarea fara aprobare a unor activitati, precum cercetare stiintifica sau prospectare.

8.     Imbarcarea/debarcarea de persoane sau materiale in afara portului fara aprobare speciala.

9.     Patrunderea neautorizata a unei nave intr-un port declarat inchis.

10. Navele straine care trec prin marea teritoriala sau stationeaza in rada nu au voie sa foloseasca aparatura radio-electronica decat pentru siguranta navigatiei.

11. Interzisa decolarea/apuntarea, imbarcarea pe nava a diferite aparate de zbor, lansarea, debarcarea/ambarcarea de tehnica militara, scafandrii sau alte activitati care se desfasoara cu incalcarea reglementarilor internationale.

12. Nerespectarea regulilo 23523u2024x r privind securitatea navigatiei, protectia cablurilor submarine si a conductelor.

Sanctiuni 1-7: amenda de la 100.000 - 2.000 000 lei

8-12: amenda de la 10.000 - 500. 000 lei

Sanctiunile sunt aplicabile la locul constatarii faptelor. Daca faptele de la 1-7 se repeta sau rezulta pagube importante amenda este de la 1 mil. la 2 mil. Pentru 2 si 3 cu rezultate foarte grave amenda este de la 2 la 10 mil.In situatii deosebit de grave se poate confisca nava, uneltele de pescuit, instrumente etc.

Daca unele au fost savarsite in scopul garantarii securitatii navei, salvarii de vieti omenesti, nu constituie contraventie.

Organe constatatoare

Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Transporturilor, Ministerul Amenajarii Teritoriale, Organe special imputernicite de M.Ap.N., Ministerul Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si Ministerul Sanatatii. Acestea emit Proces Verbal de constatare a contraventiei.

Atacarea In termen de 15 zile de la data emiterii la Sectia Maritima sau Fluviala a Judecatoriei Constanta.

LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI 137/1995

LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI 137/1995.

OBLIGATIILE DETINATORILOR DE NAVE SI

PRINCIPALELE PREVEDERI PRIVIND

ACTIVITATEA DE NAVIGATIE

Obligatii:

1. dotarea navelor conform cerintelor MARPOL

2. dotarea porturilor conform cerintelor MARPOL - amenda 3.750.000 lei

3. navele trebuie sa respecte prevederile MARPOL - poluarea marina constituie infractiune.

Art. 38 1. poluatorul plateste

2. dreptul de despagubire a celui prejudiciat

3. vinovatul sa suporte cheltuielile de depoluare.

Autoritatea de mediu (Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului) impreuna cu Agentia de protectie a mediului (din teritoriu) si cu Autoritatea de Navigatie (Capitaniile) sunt organele care pot constata poluarea conform Ordonantei 42/1997.

1.     controleaza navele asupra modului in care acestea respecta legea

2.     respecta prin activitatea desfasurata prevederile Conventiilor internationale in domeniul MARPOL la care Romania a aderat conform Legii de aplicare din 1993.

POLUAREA MARINA. SANCTIUNI PRIVIND

POLUAREA MARINA IN

LEGEA DE PROTECTIE A MEDIULUI 137/1995

Conform Legii nr.137/1995 poluarea marina constituie infractiune.

Poluarea accidentala - se pedepseste cu inchisoare 3 luni - 1 an sau amenda 250.000 la 1.000.000 lei.

Poluarea intentionata - se pedepseste cu inchisoare 6 luni - 5 ani sau amenda 500.000 la 3.000.000 lei.

Poluarea intentionata cu substante toxice - se pedepseste cu inchisoare 2 ani - 7 ani.

 

Agentii poluanti sunt: a) substantele toxice

b) substantele radioactive

c) hidrocarburile.

Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor se face de catre persoane imputernicite de autoritatea publica, M.I., M.Ap.N.

Plangerea impotriva P.V. de constatare se poate depune in termen de 30 zile.

Solutionarea se face de catre Judecatorie.

Sanctiuni

- inchisoare 1-5 ani

1.     introducerea in tara a deseurilor toxice in scopul depozitarii sau distrugerii.

2.     transportul sau tranzitul de pesticide fara aprobare.

3.     descarcarea de ape uzate sau deseuri in apa.

- inchisoare 2-7 ani

1.     refuzul interventiei in caz de poluare

2.     poluarea cu stiinta, aruncarea in apa a deseurilor periculoase.

LEGEA PRIVIND ADERAREA ROMANIEI

LA MARPOL 73/78.

 

LEGEA PRIVIND ADERAREA ROMANIEI LA MARPOL 73/78. PREVEDERI

PRIVIND OBLIGATIA APLICARII MARPOL

PE TERITORIUL NATIONAL

In principal se refera la comunicarile care se fac catre IMO de catre Administratie (Inspectorat):

1.     Textul legilor, decretelor in ceea ce priveste aplicarea Conventiei.

2.     Lista institutiilor neguvernamentale autorizate a actiona (inspecta), proiectarea, constructia echipamentelor pentru navele ce transporta substante poluante.

3.     Un numar suficient de modele ale certificatelor din acest domeniu.

4.     O lista a instalatiilor de receptie a reziduurilor la uscat, amplasare, capacitate, conform cerinte conventie.

5.     Rapoarte oficiale privind modul de aplicare a Conventiei.

6.     Raport statistic anual (standardizat IMO) cu sanctiunile efectiv aplicate pentru incalcarile conventiei in tara.

CONVENTIA MARPOL 73/78.

AGENTI POLUANTI. ANEXE. ANEXE

OBLIGATORII SI FACULTATIVE.

PREVEDERI IN LEGEA DE ADERARE A ROMANIEI LA MARPOL PRIVIND SEMNAREA ANEXELOR FACULTATIVE

Anexele MARPOL se impart functie de natura agentilor poluanti.

 

1. Hidrocarburile

Poluarea poate fi: a) operationala - ambarcare combustibil

- balastare

- transfer combustibil

- tragere santina

b) accidentala - coliziune

- rupere furtun la combustibil

- spargere tankuri

2. Substantele nocive

A - creeaza risc de poluare foarte mare

B - creeaza risc grav de poluare

C - creeaza risc normal de poluare

D - creeaza riscuri minime de poluare

3. Apele uzate

Nava trebuie sa fie dotata cu:

a)     echipament de tratare

b)    racord international

c)     tankuri de fecale.

4. Gunoaiele

Nava trebuie sa aibe:

a)     spatii de depozitare-conservare

b)    echipamente de prelucrare, malaxare, brichetare

c)     incinerator.

 

5. Pesticidele

Apele rezultate de la spalarea magaziilor nu se deverseaza.

 

6. Detergenti - dispersanti

Se folosesc pentru depoluarea mediului de HC.Capteaza produsele petroliere, rupe pelicula formata pe suprafata apei. Se folosesc in rade, porturi, numai cu aprobarea autoritatilor locale.

 

7. Substante radioactive

Provin de la navele cu propulsie nucleara sau cele care transporta substante radioactive, centrale nucleare.

Se poate face poluare prin dumping - aruncarea in mare a containerelor cu substante radioactive.

REGULI DE PREVENIREA POLUĂRII CU

HIDOCARBURI DE LA NAVE

AMESTEC DE HC. DEFINITIE.

UNITATI DE MASURA A CONCENTRATIEI.

CONCENTRATIA MAXIMA ADMISA PENTRU APA

DE SANTINA DIN COMP.MASINI

Amestecurile de HC. sunt cele care sunt periculoase, in special la produsele petroliere usoare, precum benzi-nele, care se evapora singure in cateva ore.

Apa amestecata cu HC se intalneste la nava sub diferite forme:

a)     apa de santina

b)    balast murdar

c)     apa de spalare de la tankurile de marfa.

Pentru a stabili limitele folosite in cadrul Anexei I, se definesc cateva marimi fixe:

Concentratia de hidrocarburi (C) [ppm] =raportul dintre cantitatea de HC [litri] impartita la cantitatea de amestec [litri].

litri de

hidrocarburi

C = [ppm]

litri amestec

De exemplu:

concentratia de HC in apa de santina = max.15 ppm

(1 lingura de HC la 1 m de apa).

NAVE LA CARE SE APLICA ANEXA I MARPOL.

INSPECTIA ADMINISTRATIEI

CERTIFICATUL IOPP.

FISA DE CONSTRUCTIE SI ECHIPAMENTE.

INSPECTII INITIALE SI PERIODICE.

INSPECTII ANUALE

Anexa I MARPOL se aplica navelor care transporta produse petroliere cu TRB ≥ 150 tone si celorlalte nave cu TRB ≥ 400 tone.

Se aplica navelor, altele decat petroliere, care au spatii de marfa constituite si folosite pentru transportul de HC, a caror capacitate este de 200 m sau mai mult.

Se aplica petrolierelor care transporta substante lichide nocive (NLS).

IOPP Certificate = Un act oficial eliberat de catre Administratie sau orice persoana, agentie autorizata, prin care se atesta corespondenta intre cerintele MARPOL si dotarile navei.

Eliberarea IOPP Certificate = Se elibereaza petrolierelor cu TRB ≥ 150 tone si celorlalte nave cu TRB ≥ 400 tone, care fac voiaje intre tarile si terminalele in mare ale tarilor participante la Conventie.

Se elibereaza pe o perioada specificata de Administratie, dar nu mai mult de 5 ani.

Nu se elibereaza navei unui stat nesemnatar - se da un inlocuitor -compliance.

Incetarea valabilitatii - daca au avut loc modificari importante ale constructiei, echipamentelor, instalatii-lor, armaturilor, amenajarilor, specificatiei materialelor, fara aprobarea Administratiei - cu exceptia inter-ventiilor uzuale de intretinere.

Continutul IOPP Certificate

1.       Date asupra navei.

2.       Evidentierea echipamentului pentru controlul deversarilor de HC din santina CM si Tk de combustibil.

3.       Date privind Tk de reziduuri si de HC.

4.       Existenta racordului international de descarcare.

5.       Scutiri.

6.       Echivalente.

7.       Vize pentru inspectii anuale si intermediare.

8.       Monitor ODME.

9.       Plan de urgenta SOPEP.

Inspectia initiala

Este inspectia facuta navei inainte de a intra in serviciu si de eliberare IOPP Certificate. Este o inspectie completa a structurilor, echipamentelor, instalatiilor, armaturilor, amenajarilor in ceea ce priveste prevenirea poluarii marine.

Inspectia periodica

Se face la intervale specificate de Administratie (anual sau la 4 ani,dar nedepasind 5 ani) avand aceleasi scopuri ca la inspectia initiala.

INSPECTIA NAVEI PENTRU PREVENIREA POLUARII

IN PORTURILE ALTOR STATE (PARTI LA CONVENTIE).

MASURI CE SE IAU IN CAZURILE

IN CARE NAVA NU RESPECTA PREVEDERILE CONVENTIEI

Cand nava nu are IOPP Certificate valabil, sau exista motive serioase ce arata ca starea navei sau a echipamentelor difera de ce este inscris in IOPP Certificate, cei ce conduc inspectia vor lua masuri pentru a se asigura ca nava nu va continua voiajul, decat atunci cand nu prezinta pericol pentru mediul marin.

CERTIFICATUL IOPP.

CAZURI CAND VALABILITATEA CERTIFICATULUI INCETEAZA.

PRELUNGIREA VALABILITATII CERTIFICATULUI

A. Valabilitatea inceteaza cand:

1. nu s-a facut vizita (inspectia) anuala

2. echipamentul de separare si monitorizare nu functioneaza:

- CDT va face raport la Armator pentru reparare

- Nava va fi reparata dupa indicatiile obligatorii ale inspectorului.

3. cand echipamentul a fost inlocuit

4. cand nava schimba pavilionul (deoarece se schimba Administratia) - IOPP Certificate anterior se anuleaza.

B. Prelungirea valabilitatii

- pe max. 5 ani (dar inainte de expirarea lui), printr-o inspectie tehnica sumara, iar nava are obligatia ca in termen de 5 luni sa atinga un port al Administratiei care a emis Certificatul, altfel nu mai este valabil decat o perioada de gratie de 30 zile.

BALASTURI LA PETROLIERE. TIPURI DE BALAST.

CONDITII PENTRU BALASTUL SEPARAT SI CURAT.

CAPACITATEA TANCURILOR DE BALAST.

CATEGORII DE PETROLIERE CE AU OBLIGATIA SA AIBE TANCURI DE BALAST SEPARAT SI CURAT

Balastarea petrolierelor - se face prin introducerea apei de mare in tancurile de balast curat, iar la navele mai vechi in tancurile de marfa.

 

Categorii de balast:

 

1. Balastul curat = balastul dintr-un tank care de la ultimul transport de HC a fost curatat incat daca efluen-tul din acest tank ar fi descarcat de o nava in stationare in apa curata si calma, pe vreme frumoasa, nu ar lasa urme vizibile de HC pe suprafata apei sau a litoralului adiacent si nu ar conduce la formarea de precipitate pe suprafata apei.

Daca balastul este deversat printr-o instalatie de supraveghere si control aprobata de Administratie, iar indi-catiile acesteia arata continutul in HC al efluentului cum nu depaseste 15 ppm, constituie dovada ca balastul este curat, indiferent de prezenta unor urme vizibile.




 

2. Balastul separat (SBT) = apa de balast introdusa intr-un tank complet separate de instalatia de incarcare a HC si de instalatia de combustibil lichid, destinat permanent numai transportului de balast sau marfa, alta decat HC sau substante nocive.

 

Categorii de petroliere si capacitati tancuri de balast

 

Petroliere noi ≥ 20.000 TDW destinate a transporta titei sau produse

- Capacitatea tancurilor de balast separate se determina astfel incat nava sa fie exploatata in siguranta, in voiaj balast, fara a apela la tancurile de marfa, pentru a fi indeplinite conditiile:

1.     Tm = 2.0 + 0.02 L [m]

2.     Apupare maxima Max.Trim = 0.015 L [m]

3.     In orice situatie Tpp trebuie sa asigure imersiunea totala a elicei.

- Nu se balasteaza tancurile de marfa, cu exceptia cazurilor cand conditiile meteo sunt foarte severe. In cazul petrolierelor noi, balastul suplimentar se permite numai in tancurile care au fost spalate cu titei.

- Sa aibe instalatie COW.

 

Petroliere existente ≥ 40.000 TDW, pentru transport titei, sa fie prevazute cu tancuri de balast separat, sau pot aplica un procedeu de curatire a tancurilor de marfa folosind COW, sau pot sa functioneze cu tankuri destinate balastului curat, in urmatoarele conditii:

1.     pt. petrolier ≥ 70.000 TDW, pana la 2 ani de la intrarea in vigoare a Conventiei

2.     pt. petrolier 40.000 70.000 TDW, pana la 4 ani de la intrarea in vigoare a Conventiei.

 

Petroliere existente ≥ 40.000 TDW, pentru produse, sa fie prevazute cu tancuri de balast separat, sau vor functiona cu tancuri de balast curat conform Reg. 13A.

Petrolierele care vor functiona cu tancuri de balast curat, vor fi echipate cu echipamente de masura a cantitatii de HC, aprobat de Administratie, pentru a permite controlul cantitatii de HC pe timpul debalastarii, avand si un manual de exploatare a instalatiei, aprobat de Administratie.

BALAST SUPLIMENTAR.

BALAST IN TANKURILE DE MARFA SAU MURDAR

APA SEPARATA DIN BALASTUL MURDAR.

CONDITII DE DEVERSARE DIN TANKURILE DE MARFA SI DIN SLOP. COTA INSTANTANEE DE DEVERSARE

Apa de balast suplimentar, nu va fi transportata in nici un caz in tankurile de marfa, decat in urmatoarele 2 situatii exceptionale:

1. Cand conditiile atmosferice o impun - se poate transporta, lua o cantitate suplimentara de balast pentru siguranta navei.

2. In cazuri deosebite in care caracterul specific al exploatarii unei nave petrolier face necesara transportarea unei cantitati de apa de balast.Astfel de situatii de exploatare vor trebui sa fie recunoscute de IMO.

Conditia de deversare din tankurile de marfa si din slop

Concentratia de HC - din balastul separat sa nu depaseasca 15 ppm.

Cota instantanee de deversare (CID)

Debitul de refulare peste bord [litri] x Concentratia de hidrocarburi - C [ppm]

CID =

Vn [Nd]

0,001 x Debit x C

CID =

Vn

Cantitatea de HC [litri] [ppm]

C (Concentratia de HC) =

Cantit. de amestec [litri]

CID = Debitul de HC deversat in litri pe ora la un moment dat, impartit la Vn.

-         Nu va depasi 60 l/Mm.

CERINTE PRIVIND CURATAREA TANCURILOR DE MARFA LA PETROLIERE

CARE TRANSPORTA TITEI INAINTE DE A LUA BALAST SUPLIMENTAR.

INSTALATIA DE SPALARE CU TITEI

1.       Fiecare petrolier nou ≥ 20.000 TDW, destinat transportului de titei, va fi prevazut cu o instalatie de spalare cu titei (COW).

2.       Instalatia de spalare, echipamentele si amenajarile vor corespunde cerintelor stabilite de Administratie, vor contine specificatiile pentru proiectarea, exploatarea si controlul instalatiilor adoptate de Conferinta din 1978.

3.       instalatie de gaz inert IG va fi prevazuta in fiecare tank de marfa si tank de reziduuri.

4.       Fiecare petrolier care opereaza cu COW va avea un manual de exploatare si echipamente, prezentand in detaliu instalatiile si procedeele, aprobat de Administratie.

5.       Cargotancurile care vor fi folosite pentru transportul de balast curat, necesita o spalare usoara si rapida cu apa, dupa spalarea cu titei, dupa ce si pompele si tubulaturile au fost spalate sub presiune.

6.       Prin spalarea cu titei cantitatea de reziduuri din tankuri este foarte mult redusa.

Cerinte impuse masinilor de spalare din instalatia COW

(masini fixe si mobile)

1.     Curatirea eficienta a sectiunii tankului de marfa pe raza sa de actiune si in timpul stabilit.

2.     Sa existe posibilitatea decuplarii cand este cazul a fiecarei masini de spalat, cu ajutorul unei valvule

de inchidere.

3.     Daca masina de spalare se afla sub punte va avea un indicator de rotire - vertical si orizontal.

4.     Actionarea lor sa se faca hidraulic cu titei din instalatia de descarcare.

PETROLIERE EXISTENTE ANGAJATE IN VOIAJE SPECIFICE SI

PETROLIERE CU AMENAJARI SPECIALE DE BALAST

Un petrolier existent poate fi angajat in voiaje specifice in urmatoarele situatii:

1.     Porturile sau terminalele unde se incarca HC pentru aceste voiaje vor fi prevazute cu instalatii de receptie apa balast din tankurile navei.

2.     Toate operatiunile se vor inregistra in ORB.

3.     Certificatul IOPP este avizat in sensul ca petrolierul este angajat numai in aceste voiaje specifice.

 

Petrolierele cu amenajari speciale de balast

Sunt petroliere noi, cu tancuri speciale de balast curat, folosite numai pentru balast.

Nu se balasteaza tankurile de marfa.

CERINTE PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI MARIN. DEVERSARILE

AMESTECURILOR DE HC DE LA PETROLIERE, DIN ZONA TANKURILOR

DE MARFA, IN AFARA ZONELOR SPECIALE

Conditii de deversare fara a polua, in afara zonelor speciale

1.     Distanta de tarm > 50 Mm

2.     Balast curat si / sau balast separat, sau

3.     Petrolierul este in mars (en route), si

4.     Cota de deversare nu va depasi 30 l / Mm si

5.     Cantitatea totala de HC descarcata in mare, nu depaseste:

a)     Pentru petrolierele existente 1 /15.000 din cantitatea totala din incarcatura respectiva de unde provin reziduurile;

b)    Pentru petrolierele noi 1 / 30.000 din aceleasi conditii.

6.     Petrolierul are in functiune o instalatie de comanda si control al descarcarii de HC, precum si tankuri de reziduuri.

 

ZONELE SPECIALE.

CONDITII DE PREVENIREA POLUARII CU HC

DE CATRE NAVE, ALTELE DECAT PETROLIERE, EXPLOATATE IN ZONE SPECIALE

Conform Anexa I MARPOL, zonele speciale sunt: Mediterana, Baltica, Neagra, Rosie, Zona Golfurilor, Golful Aden si zona Antarctica.

-         Orice descarcare in mare a HC sau amestec de HC, de orice petrolier sau orice nava > 400 T este interzisa.

-         In zona Antarctica orice descarcare este interzisa.

-         Navele cu TB < 400 tone, altele decat petroliere, pot descarca daca efluentul (fara diluare) e < 15 ppm.

-         Prevederile nu se vor aplica la descarcarile balast curat sau segregat.

-         Apa de santina sa nu provina din santina pompe marfa.

-         Sa nu fie amestec cu reziduuri HC, marfa.

-         Efluentul (fara diluare) sa fie < 15 ppm.

-         Nava in mars (en route).

-         Nava are in functiune echipament de filtrare HC, dotat cu dispozitiv de oprire automata daca efluentul depaseste 15 ppm.

-         Nici o descarcare in mare nu va contine substante chimice sau substante periculoase pentru mediul marin.

-         Reziduurile nu se pot descarca, se retin la bord pentru predare la instalatia de colectare.

Toate tarile pana la 1 Ianuarie 1997 trebuie sa prevada toate terminalele si porturile de reparatii cu instalatii pentru colectare si tratare corespunzatoare a intregii cantitati de balast murdar sau ape de spalare tancuri, alte reziduuri si amestecuri de HC, provenind de la orice nave.

Navele statelor participante la Conventie sa aibe tankuri cu capacitate corespunzatoare retinerii reziduurilor cu HC, in timp ce sunt in zona Antarctica.

Aceste prevederi nu se aplica in urmatoarele situatii:

1.     Descarcarea in mare este necesara pentru asigurarea securitatii navei sau salvarii de vieti umane.

2.     Scurgerea in mare ca urmare a avarierii navei / echipamentelor.

3.     Descarcarea in mare de substante continand HC aprobata de Administratie, cand aceasta are ca scop combaterea de incidente specifice de poluare, pentru reducerea pagubelor din cauza acestei poluari.

ECHIPAMENTE, INSTALATII SI AMENAJARI CERUTE DE

ANEXA I MARPOL

PENTRU COMPARTIMENTELE MASINI ALE NAVELOR

1.     Echipament de separare - filtrare care sa realizeze un efluent de max.15 ppm si sa functioneze automat.

Echipamentul va fi compus din:

a)     Separatorul propriu-zis (cu Certificat IOPP), sa deverseze sub linia de plutire

b)    Sorburi

c)     Filtre (sa retina HC in cantitate cat mai mare astfel incat efluentul < 15 ppm)

d)    Tubulaturi - cea de evacuare sa fie la 2 m peste linia de plutire

e)     Armaturi

f)      A.M.C.

g)     Monitorul - dispozitiv montat in serie cu separatorul

-         Preia o mostra de efluent

-         Da valori functie de poluare

-         Inregistreaza probele luate (concentratia de HC)

-         Permite sau nu sa se descarce peste bord (actioneaza in max.40 sec)

2.     Existenta tankurilor de reziduuri = tankuri structurale cu rol de stocare a reziduurilor pentru predarea lor ulterioara.

3.     Existenta tankurilor de prea plin - care sa preia surplusul de combustibil la imbarcare timp de 15 min.

4.     Dopuri de protectie in bordaj, impotriva deversarilor.

5.     Tavi de scurgere.

6.     Posibilitatea de oprire a ambarcarii in cazul unei avarii - la cargouri, iar la tankuri petroliere, existenta DF, tankuri de coliziune structurale cu balast, echipament de spalare cu titei.

EXCEPTII DE LA CERINTELE DE DEVERSARE IN MARE A HC PREVAZUTE

LA ANEXA I MARPOL

1.     Descarcarea in mare a HC este permisa in scopul asigurarii sigurantei navei si echipajului sau salvarii vietii umane pe mare.

2.     Scurgerea de HC in mare se poate produce, cu conditia ca dupa descoperirea avariei sa se ia toate masurile de remediere, cu exceptia cazului cand Cdt. sau Armatorul au actionat in mod deliberat pentru a provoca paguba sau este rezultatul neglijentei.

3.     Descarcarea in mare de substante ce contin HC, aprobate de Administratie, cand aceasta are ca scop combaterea de incidente specifice de poluare, pentru a reduce pagubele provocate de poluare.

PREVEDERILE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA PETROLIERELE

INTRATE IN EXPLOATARE DUPA 6 IULIE 1996

Reg. 13 F

Se aplica tuturor petrolierelor noi > 600 TDW, construite dupa data mentionata:

1.     Petrolierele 600 5000 TDW sa aibe DF si tancuri de balast separat - SBT.

2.     Acest balast sa fie in cantitate suficienta incat pe mare linistita, nava sa aibe o stabilitate transversala buna.

3.     Balastul separat poate ajunge pana la 40 % din volumul navei.

PREVEDERI PENTRU PETROLIERELE AFLATE IN EXPLOATARE

DINAINTE DE 6 IULIE 1996

Reg. 13 G - Cerintele acestei reguli se vor aplica incepand cu 6 iulie 1995:

1.     Program intensificat de inspectii.

2.     Navele mai vechi de 5 ani sa aibe la bord un dosar cu rapoartele vizitelor si lista lucrari + inspectii efectuate la structura.

3. Dosarul trebuie insotit de un raport de apreciere a conditiei navei.

Regula se aplica:

1.     Petrolierelor mai vechi - chila pusa inainte de 1980, si date in exploatare in 1982

2.     Petrolierelor vechi, transportoare de titei > 20.000 TDW

3.     Petrolierelor vechi, transportoare de produse > 30.000 TDW

4.     Petrolierele > 25 ani sa aiba dublu fund

5.     Petrolierele > 30 ani sa aiba DF si dublu corp.

JURNALUL DE EVIDENTA A HC (ORB) - PARTEA a-II-a.

CERINTE PENTRU COMPLETARE.

LISTA OPERATIUNILOR CE SE COMPLETEAZA

Partea a-II-a (operatiuni incarcare - balastare), cuprinde:

1.     Incarcare HC marfa.

2.     Transferul intern HC marfa in timpul voiajului.

3.     Descarcare HC marfa.

4.     Balastare tankuri de marfa si balast curat (CBT).

5.     Curatirea tankurilor de marfa, inclusiv spalarea cu titei.

6.     Descarcarea balastului (cu exceptia SBT).

7.     Descarcarea apei din tankurile de reziduuri.

8.     Inchiderea tuturor valvulelor dupa operatiunea de descarcare a tankurilor de reziduuri.

9.     Inchiderea valvulelor necesare pentru izolarea CBT de tankurile de marfa.

10. Evacuarea reziduurilor.

PLANUL DE URGENTA PRIVIND INTERVENTIA

IN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALA CU HC (SOPEP).

CINE PRIMESTE RAPORTUL.

CUM SE TRANSMITE RAPORTUL. GRAD DE PRIORITATE

Planul SOPEP cuprinde 4 capitole:

1.     Raportul

2.     Cine primeste raportul

3.     Rolul de echipaj

4.     Colaborarea cu asistenta din exterior.

 

Cui se transmite Raportul

Se transmite de catre nava sau aeronava, prin radio sau orice mijloc rapid, Administratiei navei implicate.

Administratiei oricarui stat care poate fi afectat.

Responsabilitatea de raportare la IMO

Administratia are responsabilitatea de a raporta la IMO orice accident maritim de la navele sale, care au efecte negative mediului marin.

Cine face Raportul

Raportul il face Cdt. navei sau persoana care detine responsabilitatea navei, cand acesta lipseste. Daca nava este abandonata, responsabil devine Armatorul, Navlositorul, Administratia navei sau cel ce exploateaza nava.

Grad de prioritate

Raportul se transmite prin cel mai rapid mijloc de comunicare si are prioritate absoluta.

 

RAPORTUL DE POLUARE (conform SOPEP)

Cuprinde 2 parti:

A. Partea generala

1.     Numele navei sau orice forma de identificare.




2.     Data si ora producerii incidentului.

3.     Conditii meteo.

4.     Detalii despre nava.

B. Partea speciala

1.     Identificarea substantelor daunatoare - denumire tehnica.

2.     Declaratie privind cantitatea si concentratia cat mai exact estimate.

3.     Descrierea ambalajelor si starea acestora.

4.     Numele expeditorului, al destinatarului si al fabricantului.

Daca raportul initial este incomplet sau situatia evolueaza se va cere un raport suplimentar cu date noi astfel incat sa satisfaca cererile de informatii ale altor state care pot fi afectate.

ORGANIZAREA LA BORD A INTERVENTIEI

SOPEP = Ship Oil Pollution Emergency Plan = Plan de interventie urgenta in caz de poluare

(Cf. Reg. 26 Anexa II)

Fiecare tank ≥ 150 TRB si nava ≥ 400 TRB va avea la bord un astfel de plan aprobat de catre Administratie

(Inspectorat). Din 1994 se aplica tuturor navelor.

 

In caz de poluare planul va cuprinde:

1.     Procedura ce trebuie urmata de Cdt. ori de alte persoane ce au obligatia de a raporta poluarea.

2.     Lista autoritatilor sau persoanelor ce pot fi contactate in cazul unei poluari (Qualified Individual).

3.     O descriere detaliata a actiunilor ce se intreprind imediat de personalul de la bord, in scopul reduce-rii si controlului descarcarilor de HC ca urmare a incidentului.

4.     Procedurile si modalitatile de contact cu nava privind coordonarea activitatii de depoluare.Contacte cu autoritatile locale si nationale, concordanta dintre legile nationale si internationale.

SOPEP este individualizat pentru fiecare nava, zona sau port.

SPALAREA CU TITEI. ROLUL SPALARII CU TITEI IN PREVENIREA

POLUARII CU REZIDUURI DE MARFA LA PETROLIERE

1.     Fiecare petrolier nou, pentru transport titei cu capacitate > 20.000 TDW va fi prevazut cu instalatie de spalare cu titei a tankurilor de marfa.

2.     Petrolierele existente > 40.000 TDW care transporta titei pot fi prevazute cu o instalatie de spalare cu titei.

3.     Fiecare petrolier care opereaza cu o instalatie de spalare cu titei va fi prevazut cu un Manual de exploatare si echipamente.Vor fi prezentate in detaliu echipamentele, instalatiile si procedeele de exploatare.

4.     Vor fi spalate cu titei un numar suficient de tankuri inaintea fiecarui voiaj pentru ca apa de balast sa fie incarcata numai in tankuri de marfa care au fost spalate.

5.     Daca instalatia de spalare cu titei se modifica, se va revizui si manualul.

REGULI DE PREVENIREA POLUĂRII CU SUBSTANŢE LICHIDE NOCIVE N VRAC (NLS)

SUBSTANTE CHIMICE DAUNATOARE-LICHIDE TRANSPORTATE IN VRAC. CLASIFICARE

 

 

NLS (NOXIOUS LIQUID SUBSTANCES)

A-   Substante Cu Risc Major Pentru Mediul Marin

Necesita Masuri Riguroase In Transport

B- Substante Cu Risc Mediu Pentru Mediul Marin

Necesita Masuri Speciale De Transport

C- Substante Cu Risc Minor Pentru Mediul Marin

Necesita Conditii Speciale De Transport

D- Substante Cu Risc Perceptibil Pentru Mediul Marin

Necesita Precautiuni In Transport

SUBSTANTE CHIMICE DAUNATOARE, LICHIDE TRANSPORTATE

IN VRAC. CLASIFICARE PROVIZORIE

Anexa II MARPOL - imparte NLS (NOXIOUS LIQUIFIED SUBSTANCES) in 4 categorii:

A.   Cu risc foarte grav - de gradul 4. Daca se deverseaza in mare in timpul operatiunilor de curatare sau debalastare prezinta pericol mare pe timp indelungat pentru mediul marin.

B.    Cu risc grav - de gradul 3. La deversare pot fi biocumulate pe cel mult 1 saptamana.Pot altera hrana de origine marina.

C.   Cu risc minor - de gradul 2. Aruncate in mare prezinta pericol slab pentru mediul marin.

D.   Cu risc perceptibil - de gradul 1. Prezinta pericol slab, practic netoxice, formeaza doar depuneri pe fundul marii.

TANKURI DE PRODUSE CHIMICE. CONDITII CONSTRUCTIVE.

CODUL I.B.C. INSPECTII. CERTIFICATE

Definitie. Nava special construita sau adaptata in scopul principal de a transporta o incarcatura de NLS in vrac, si poate include petrolierele cand transporta NLS in vrac.

Cerinte constructive.

-       proiectarea, constructia, echipamentul si exploatarea navelor care transporta NLS in vrac din categoria A,B si C vor fi in asa fel incat sa reduca la minimum descarcarea necontrolata a acestor produse in mare.

-       navele cisterna pentru produsele chimice construite la sau dupa 1 iulie 1986 trebuie sa fie conform cerinte-lor IBC.

-       navele petroliere sa indeplineasca urmatoarele cerinte, conform Regulii 13 F

1.     tankuri laterale de balast pe toata inaltimea bordului

2.     distanta dintre invelisul fundului si fundul tankului de marfa din dublul fund = min.1 m

3.     la petrolierele > 20.000 TDW, capacitatea totala a tank. laterale, DF, peak fore and aft, nu poate fi < decat capacitatea tankurilor de SBT

4.     puturile de aspiratie din tankurile de marfa se pot extinde si in DF (dublu fund)

5.     tubulatura de balast, sondare si aerisire a SBT sa nu treaca prin tankurile de marfa.

Regula 13 G

1.     un tank mai vechi de 5 ani va avea la bord un Dosar complet cu Rapoarte de Vizita si Lista Lucrari efectuate la structura precum si un Raport de apreciere a conditiei navei

2.     un tank care nu este cotat ca tank nou trebuie sa indeplineasca Reg.13 F in 25 ani de la livrare

3.     un tank petrolier nou satisface cerintele Reg. 13 F in cel mult 30 ani de la livrare.

Inspectii

1.     inspectia initiala- inainte ca nava sa fie data in exploatare

2.     inspectia anuala - intr-o perioada de 3 luni inainte sau dupa expirarea Certificatului

3.     inspectia intermediara - in timpul valabilitatii Certificatului, la jumatatea perioadei 6 luni

4.     inspectia periodica - se stabileste de Administratie, dar nu mai tarziu de 5 ani.

SUBSTANTE CHIMICE DAUNATOARE TRANSPORTATE IN VRAC

DIN CATEGORIA A.

SPALAREA TANCURILOR IN ZONE SPECIALE

De regula nu se deverseaza ci se predau la mal in instalatiile speciale de colectare, pana cand concentratia substantei in efluent atinge norma prescrisa pentru aceasta substanta (0.05 0.005 % din greutate) sau o va-loare mai mica pana cand tankul este golit.

Spalarea tankurilor in zonele speciale si deversarea se poate face daca se indeplinesc urmatoarele conditii:

1.     nava in mars cu viteza ≥ 7 Nd sau ≥ 4 Nd pentru navele nepropulsate

2.     descarcarea se face sub linia de plutire.

3.     distanta de uscat ≥ 12 Mm.

4.     adancimea apei ≥ 25 m.

CERINTE PRIVIND TRANSPORTUL NLS IN VRAC DIN CATEGORIA B SI C,

PRIVIND CERTIFICAREA TANKURILOR DE MARFA. OBLIGATIILE PRIMITORULUI MARFII PENTRU PERIOADA FINALA A DESCARCARII

In ceea ce priveste substantele din categoria B si C se vor aplica urmatoarele prevederi, in afara zonelor speciale:

Un tank care a fost descarcat se va prespala inainte ca nava sa paraseasca portul daca:

1.     Substanta descarcata da nastere unei cantitati de reziduuri ce depaseste cantitatea maxima admisa a se descarca in mare.

2.     Descarcarea nu se efectueaza in conditiile de pompare pentru respectivul tank, aprobate de Administratie.

3.     Apa rezultata din prespalarea tankurilor va fi descarcata intr-o instalatie de colectare din portul de descarcare.

La cererea Cdt. navei Autoritatea tarii primitoare poate scuti nava de cerintele de mai sus (prespalare) daca s-a convins ca:

1.     Tankul descarcat se va incarca cu aceeasi substanta si nu se va spala sau balasta inainte de incarcare.

2.     Tankul respectiv nu este nici spalat nici balastat pe mare si este prespalat conform unei metode aprobate de Administratie, iar apa rezultata din spalarea tankului este descarcata intr-o instalatie de colectare in alt port, cu conditia confirmarii in scris ca in acel port exista instalatie de colectare disponibila si adecvata in acest scop.

3.     Ca reziduurile de marfa vor fi indepartate printr-o metoda de ventilare aprobata de Administratie si bazata pe normele emise de Organizatie.

CONDITII DE TRANSPORT ALE NLS DIN CATEGORIA C SI D DECLARATE

CA ULEIOASE DE CATRE IMO. CONDITII PRIVIND SPALAREA TANCURILOR

IN CARE S-AU TRANSPORTAT NLS DIN CATEGORIA B SI C, VASCOASE CU

TENDINTA DE SOLIDIFICARE LA TEMPERATURA DE DESCARCARE

Spalarea tankurilor in care s-au transportat NLS din categoria B

1.     Se va aplica o procedura de prespalare.

2.     Reziduurile rezultate de la spalare vor fi descarcate la uscat in instalatii de receptie speciale.

3.     Deversarea in mare se va face cu respectarea conditiilor ce se aplica la categoria B.

SUBSTANTE CHIMICE DAUNATOARE TRANSPORTATE IN VRAC DIN

CATEGORIA A. SPALAREA TANCURILOR IN AFARA ZONELOR SPECIALE

Este interzisa descarcarea in mare a substantelor din categoria A.

-         Aici intra si apa de balast, apa de spalare a tankurilor si alte reziduuri sau amestecuri care contin astfel de substante.

-         Reziduurile vor fi predate la uscat pana cand concentratia substantei in element este < decat concentratia prescrisa (Supliment II, col.3 )

-         Orice cantitate de apa adaugata ulterior se poate descarca in mare daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

1.     Nava in mars cu V ≥ 7 Nd (4 Nd ptr. navele nepropulsate).

2.     Descarcarea se efectueaza sub linia de plutire.

3.     Distanta de tarm ≥ 12 Mm.

4.     Adancimea apei ≥ 25 m.

 

SUBSTANTE CHIMICE LICHIDE TRANSPORTATE IN VRAC DIN CATEGORIA B.

SPALAREA TANCURILOR DE MARFA IN AFARA ZONELOR SPECIALE

Este interzis descarcarea in mare a substantelor din categoria B, a apei de balast, a apei de spalare a tanku-rilor, a altor reziduuri sau amestecuri ce contin astfel de substante.

 

Exceptii

1.     Nava in mars cu V ≥ 7 Nd (4 Nd ).

2.     Concentratia maxima a efluentului in siajul navei sa nu fie > 1 ppm.

3.     Cantitatea maxima descarcata din fiecare tank sa nu fie > 1 m, sau 1 / 3.000 din capacitatea tankului.

4.     Descarcarea sa se faca sub linia de plutire.

5.     Distanta de tarm ≥ 12 Mm.

6.     Adancimea apei ≥ 25 m.

SUBSTANTE CHIMICE TRANSPORTATE IN VRAC DIN CATEGORIA B.

DESCARCAREA MARFII SI SPALAREA TANCURILOR IN ZONELE SPECIALE

Este interzis descarcarea in mare a substantelor din categoria B, a apei de balast, a apei de spalare a tanku-rilor, a altor reziduuri sau amestecuri ce contin astfel de substante.

 

Exceptii

1.     Tankul a fost prespalat iar apa a fost descarcata la instalatia de colectare de la uscat.

2.     Nava in mars cu V ≥ 7 Nd (4 Nd).

3.     Concentratia maxima a efluentului in siajul navei sa nu fie > 1 ppm.

4.     Descarcarea sa se faca sub linia de plutire.

5.     Distanta de tarm ≥ 12 Mm.

6.     Adancimea apei ≥ 25 m.

SPALAREA TANCURILOR DE MARFA LA NAVELE CARE

TRANSPORTA PRODUSE CHIMICE,

CARE AU TRANSPORTAT NLS DIN CATEGORIA C,

IN ZONE SPECIALE

Este interzis descarcarea in mare a substantelor din categoria C, a apei de balast, a apei de spalare a tankuri-lor, a altor reziduuri sau amestecuri ce contin astfel de substante.

Exceptii

1.     Nava in mars cu V > 7 Nd (4 Nd).

2.     Concentratia maxima a efluentului in siajul navei sa nu fie > 1 ppm.

3.     Cantitatea maxima descarcata din fiecare tank sa nu fie > 1 m, sau 1 / 3.000 din capacitatea tankului

4.     Descarcarea sa se faca sub linia de plutire.

5.     Distanta de tarm ≥ 12 Mm.

6.     Adancimea apei ≥ 25 m.

SPALAREA TANCURILOR DE MARFA LA NAVELE CARE TRANSPORTA

PRODUSE CHIMICE, LICHIDE DAUNATOARE DIN CATEGORIA C,

IN AFARA ZONELOR SPECIALE

Este interzis descarcarea in mare a substantelor din categoria C, a apei de balast, a apei de spalare a tankuri-lor, a altor reziduuri sau amestecuri ce contin astfel de substante.

Exceptii

1.     Nava in mars cu V > 7 Nd (4 Nd).

2.     Concentratia maxima a efluentului in siajul navei sa nu fie > 10 ppm.

3.     Cantitatea maxima descarcata din fiecare tank sa nu fie > 3 m, sau 1 / 1.000 din capacitatea tankului.

4.     Descarcarea sa se faca sub linia de plutire.

5.     Distanta de tarm ≥ 12 Mm.

6.     Adancimea apei ≥ 25 m.

Este interzis descarcarea in mare a substantelor din categoria C, a apei de balast, a apei de spalare a tankuri-lor, a altor reziduuri sau amestecuri ce contin astfel de substante.

Exceptii

7.     Nava in mars cu V > 7 Nd (4 Nd).

8.     Concentratia maxima a efluentului in siajul navei sa nu fie > 10 ppm.

9.     Cantitatea maxima descarcata din fiecare tank sa nu fie > 3 m, sau 1 / 1.000 din capacitatea tankului.

10. Descarcarea sa se faca sub linia de plutire.

11. Distanta de tarm ≥ 12 Mm.

12. Adancimea apei ≥ 25 m.

SPALAREA TANCURILOR DE MARFA LA NAVELE CE TRANSPORTA

NLS IN VRAC DIN CATEGORIA D

Este interzis descarcarea in mare a substantelor din categoria D, a apei de balast, a apei de spalare a tanku-rilor, a altor reziduuri sau amestecuri ce contin astfel de substante.

Exceptii

1.     Nava in mars cu V > 7 Nd (4 Nd).

2.     Concentratia maxima a efluentului in siajul navei sa nu fie > 1 parte la 10 parti apa.

3.     Distanta de tarm ≥ 12 Mm.

REGULI DE PREVENIREA POLUĂRII CU SUBSTANŢE DĂUNĂTOARE SUB FORMĂ AMBALATĂ

POLUANTI MARINI (SUBSTANTE CHIMICE DAUNATOARE TRANSPORTATE IN AMBALAJE PROPRII).

CERINTE PRIVIND

TRANSPORTUL MARITIM AL ACESTORA

 



Reg. 2 Ambalajele vor fi adecvate pentru a reduce la minimum riscul pentru mediul marin.

Reg. 3

1.     Ambalajele continand substante daunatoare vor avea un marcaj permanent, o denumire tehnia corecta + un marcaj sau eticheta rezistenta care sa indice ca substanta este daunatoare.

2.     Identificare completa, numar de referinta UN.

3.     Procedeul de marcare, a denumirii tehnice corecte si de aplicare a etichetelor pe ambalaje, se face astfel ca informatiile inscrise sa poata fi identificate pe ambalaje ce au rezistat scufundarii in mare 3 luni.

4.     Ambalajele ce contin cantitati mici de substante daunatoare pot fi scutite de aplicarea cerintelor de marcare

Reg.4 - Documente

1.       In toate documentele care se refera la transportul pe mare a substantelor daunatoare, in care se mentioneaza aceste substante,se va folosi denumirea tehnica corecta a fiecarei substante si se va completa cu remarca "POLUANT MARIN".

2.       Documentele de expeditie,furnizate de expeditor,vor include sau vor fi insotite de o declaratie sau certificat semnat care sa ateste ca marfa este corespunzator ambalata si marcata, etichetata, pentru a reduce riscul pentru mediul marin.

3.       Orice nava care transporta substante daunatoare va avea o lista sau un document special ce mentioneaza substantele daunatoare de la bord si depozitarea acestora.

4.       In cazul in care nava are o lista sau un document special,sau un plan de incarcare detaliat, documentele cerute de aceasta regula pot fi combinate cu documentele referitoare la marfurile periculoase. Daca sunt combinate se va face distinctie clara intre marfurile periculoase si substantele daunatoare.

Cerinte generale

1.       Se iau masuri suficiente si stricte de acces in zona unde se incarca astfel de containere.

2.       Containerele vor fi insotite de documente din care sa rezulte cum se va actiona in caz de pericol (incendii, explozii, poluare).

3.       Containerele vor prezenta etichete cu indicatia marfii (nr.IMO), si nu vor fi deteriorate, ruginite.

4.       Nu se vor prevedea containere de rezerva.

5.       La bord, marfa (containerul), stivuit corespunzator, asigurata ventilatia si accesul la interventii.

6.       Se vor respecta regulile de segregare a marfurilor conform caracteristicilor din Codul IMDG.

7.       Se va verifica ca ambalarea sa fie corespunzatoare.

Anexa III - MARPOL - Reguli pentru prevenirea poluarii cu substante daunatoare, transportate pe mare sub forma ambalata sau in containere de marfa. Aceasta a intrat in vigoare la 01 Iulie 1992.

DOCUMENTE DE TRANSPORT PENTRU POLUANTI MARINI-

SUBSTANTE CHIMICE DAUNATOARE TRANSPORTATE IN AMBALAJE PROPRII

Reg.4 - Documente

1.     In toate documentele care se refera la transportul pe mare a substantelor daunatoare, in care se mentioneaza aceste substante, se va folosi denumirea tehnica corecta a fiecarei substante si se va completa cu remarca "POLUANT MARIN".

2.     Documentele de expeditie, furnizate de expeditor, vor include sau vor fi insotite de o declaratie sau certificat semnat care sa ateste ca marfa este corespunzator ambalata si marcata, etichetata, pentru a reduce riscul pentru mediul marin.

3.     Orice nava care transporta substante daunatoare va avea o lista sau un document special ce mentioneaza substantele daunatoare de la bord si depozitarea acestora.

4.     In cazul in care nava are o lista sau un document special, sau un plan de incarcare detaliat, documentele cerute de aceasta regula pot fi combinate cu documentele referitoare la marfurile periculoase.

Daca sunt combinate se va face distinctie clara intre marfurile periculoase si substantele daunatoare.

ETICHETAREA SI MARCAREA AMBALAJELOR CARE CONTIN

POLUANTI MARINI

(SUBSTANTE CHIMICE DAUNATOARE TRANSPORTATE

IN AMBALAJE PROPRII) . TIPURI DE AMBALAJE

Reg. 3

1.     Ambalajele continand substante daunatoare vor avea un marcaj permanent, o denumire tehnica corecta + un marcaj sau eticheta rezistenta care sa indice ca substanta este daunatoare.

2.     Identificare completa, numar de referinta UN.

3.     Procedeul de marcare, a denumirii tehnice corecte si de aplicare a etichetelor pe ambalaje, se face astfel ca informatiile inscrise sa poata fi identificate pe ambalaje ce au rezistat scufundari in mare 3 luni.

4.     Ambalajele ce contin cantitati mici de substante daunatoare pot fi scutite de aplicarea cerintelor de marcare.

REGULI DE PREVENIREA POLUĂRII CU APE UZATE

DE LA NAVE

APE UZATE. DEFINITIE.

NAVE CE SE SUPUN PREVEDERILOR

ANEXEI IV - MARPOL

Clasificare ape uzate:

1. Ape si alte deseuri provenind de la WC, toalete, sifoane, pardoseli, etc

2. Ape din incaperi medicale

3. Ape din spatiile cu animale vii

4. Alte ape daca sunt amestecate cu categoriile de mai sus.

 

 

Prevederile se aplica la urmatoarele tipuri de nave:

1.     Navelor noi cu TB ≥ 200 TRB sau cu TRB mai mic, autorizate sa transporte > 10 persoane.

2.     Navelor noi care nu au un TB masurat, dar sunt autorizate sa transporte > 10 persoane.

3.     Navelor existente cu TB ≥ 200 TRB, dupa 10 ani de la intrarea in vigoare a Anexei.

4.     Navelor existente cu TB < 200 TRB, autorizate a transporta mai mult de 10 persoane, dupa 10 ani de la intrarea in vigoare a Anexei.

5.     Navelor existente, care nu au TB masurat si sunt autorizate a transporta mai mult de 10 persoane, dupa 10 ani de la intrarea in vigoare a Anexe.

-         Navele unde regula este obligatorie sa fie dotate cu o instalatie de tratare (mecanica si chimica) si dezinfectare dupa normele IMO.

-         Pentru navele vechi se accepta o instalatie de malaxare si dezinfectare, care sa faca tratarea mecanica si dezinfectarea dupa normele Administratiei navei.

-         Navele mici pot avea numai un tank de depozitare ape uzate, calculat dupa norma: 50 l / persoana / zi.

Daca se trece in acest tank si apa folosita la cabine, se calculeaza dupa norma: 200l / persoana / zi.

Tankul trebuie prevazut cu sticla de nivel. Gradul de umplere maxim este de 80 %.

Tankul va fi prevazut cu tubulatura de predare la mal a apelor uzate printr-un racord international de ape uzate.

 

Norme de deversare

 

Regula 8 Descarcarea in mare e interzisa, cu urmatoarele exceptii:

1.     Nava descarca ape uzate dupa malaxare -

-         tratate - folosind un dispozitiv aprobat de Administratie la o dist. > 4 Mm de tarm, sau ape nemalaxate

-         netratate - la o dist. > 12 Mm de tarm, cu conditia ca in orice caz apele uzate depozitate in tankuri de colectare sa nu fie descarcate dintr-o data ci cu un debit moderat, cu nava in mars V > 4 Nd, debitul sa fie aprobat de Administratie.

2.     Apele uzate ale navei sunt tratate intr-o instalatie certificata de Administratie (rezultatele incercarilor instalatiei sunt trecute in Certificatul International de Prevenire a Poluarii cu Ape Uzate).

3.     Efluentul sa nu lase materii plutitoare vizibile pe apa si nici sa nu produca decolorarea.

4.     Nava se afla in apele aflate sub jurisdictia unui stat si descarcarea se face sub cerinte mai putin riguroase

5.     Cand apele uzate sunt amestecate cu deseuri sau apa cu deseuri, cu cerinte de deversare diferite, se vor aplica cerintele cele mai riguroase.

 

Regula 9 - Exceptii Reg.8 nu se aplica in urmatoarele cazuri:

1.     Descarcare ape uzate pentru siguranta navei, a celor de la bord sau pentru salvarea vietii umane.

2.     Descarcarea apelor uzate ca urmare a unei avarii la nava, echipamente, daca s-au luat toate masurile rationale inainte si dupa aparitia avariei, cu scopul prevenirii / reducerii deversarii.

CERINTE PRIVIND DEVERSAREA APELOR UZATE,

TRATATE SI NETRATATE

1.     Orice nava va fi prevazuta cu tubulatura si racord international pentru

Diam. exterior = 210 mm

predare ape uzate la instalatia de primire.

Diam. interior = 38 - 100 mm

2.     Tubulatura de predare - in ambele borduri, deasupra liniei de plutire.

Diam. mediu = 170 mm

3.     Se folosesc 2 pompe pentru descarcare, din care una poate fi de tip ejector

4.     Pornirea /oprirea mijloacelor de evacuare sa se faca manual.

5.     In zona stuturilor de evacuare va fi un punct de observare si oprire de la distanta in caz de avarie.

Apa uzata tratata - se deverseaza la cel putin 4 Mm de tarm, si numai daca

nu se modifica culoarea apei marii.

Apa uzata netratata - se deverseaza la cel putin 12 Mm de tarm si nava sa

aibe v ≥ 14 Nd. Deversarea se face la o rata moderata (cand si cand).

DOTARI CERUTE DE ANEXA IV NAVELOR PENTRU PREVENIREA

POLUARII CU APE UZATE

In scopul prevenirii poluarii cu ape uzate, navele noi vor avea la bord unul din urmatoarele echipamente:

1.     Instalatie pentru tratarea apelor uzate si indepartarea lor ulterioara in mare fara restrictii.

2.     Instalatie pentru maruntirea (malaxarea) si dezinfectarea apelor uzate si tankuri de colectare pentru aruncarea ulterioara in mare, in zonele stabilite.

3.     Tankuri colectoare, pentru dirijarea ulterioara a apelor uzate in instalatii de prelucrare plutitoare, sau la mal, sau descarcare in mare, in zonele stabilite.

Aceste echipamente trebuie sa excluda posibilitatea descarcarii necontrolate a apelor uzate in mare. La scurgerile din bucatarii, spatiile de spalat vase, ca si din grupurile alimentare, se recomanda sa se prevada separa-toare de grasimi.

REGULI DEPREVENIREA POLUĂRII CU GUNOI

DE LA NAVE

GUNOIUL. CATEGORII DE GUNOI

La gunoi intra: plasticul, scanduri, ambalaje, hartie, carpe, sticla, metale, orice material care pluteste, apele menajere de la spalare vase, bai, grupuri sanitare, resturi alimentare.

Intalnim urmatoarele definiri ale gunoiului:

WASTE = materiale de fardaj si separatie

LITTER = resturi menajere

REFUSE = plastic, gunoi provenit din materialul plastic

RABBISH = cauciuc

TRASH = materiale sfaramate, care se obtin la bordul navei in spatiile de locuit

DUNNAGE = materiale de fardaj si separatie = waste

Anexa V MARPOL - grupeaza gunoiul in urmatoarele categorii:

1.     Plastic.

2.     Materiale plutitoare, resturi de fardaj, scanduri, pachete lemn.

3.     Gunoi maruntit din hartie, carpe, sticla, metal, sticle.

4.     Gunoi din hartie, carpe, sticla, metal, sticle, cutii, etc.

5.     Resturi de la prepararea hranei.

6.     Cenusa rezultata in urma arderii.

GUNOIUL MENAJER (ORDINAR). PREDAREA IN PORT.

CATEGORII DE GUNOI

Gunoiul menajer se preda in port si se inregistreaza in jurnal, pe baza de chitanta de predare.

La gunoi intra plasticul, scanduri, ambalaje, hartie, carpe, sticla, metale, orice material care pluteste, apele menajere de la spalare vase, bai, grupuri sanitare, resturi alimentare.

Intalnim urmatoarele definiri ale gunoiului:

WASTE = materiale de fardaj si separatie

LITTER = resturi menajere

REFUSE = plastic, gunoi provenit din material plastic

RABBISH = cauciuc

TRASH = materiale sfaramate, care se obtin la bordul navei in spatiile de locuit

DUNNAGE = materiale de fardaj si separatie = waste

EVIDENTA EVACUARILOR DE GUNOI

(JURNALUL DE GUNOI)

A. In port - Jurnalul de predare a gunoiului (bilingv), care consemneaza toate operatiunile de predare a gu-noiului la mal pe baza de chitante.

B. In mars - Jurnalul de bord ( φ,λ, natura gunoi, viteza navei )

- Garbage Book - tinut de capitanul secund.

Clasificarea gunoiului:

1.     gunoi alimentar

2.     gunoi maruntit

3.     resturi de marfa, fardaj, lemn

4.     sticla

5.     plasticul.

Capacitatea minima de conservare a gunoiului la bordul navei

V = n x g x t x 10ˉ [m]

g = cantitatea de gunoi neprelucrat / om / 24 ore (g ≈ 5 dm /zi )

t = timpul cat nava stationeaza in port

- 3 5 zile petrolierele

- 6 10 zile cargourile

PLANUL DE BORD PRIVIND OPERAREA GUNOIULUI

Din anul 1988 a devenit obligatorie existenta urmatoarelor:

1. Jurnalul de evacuare a gunoiului (bilingv), care consemneaza toate operatiunile de evacuare

b)    categoria gunoiului

c)     chitantele de predare la mal.

 

2. Planul de circulatie a gunoiului - depozitare si circuitul gunoiului la bord

a)     trebuie adus la cunostinta intregului echipaj

b)    echipajul va fi verificat conform Codului ISM.

 

3. Avizare - imprimante, colante cu inscriptii de directionare spre spatiile de depozitare a gunoiului, explicatii privind gestionarea gunoiului.

ZONE SPECIALE PREVAZUTE DE ANEXA V.

CERINTE PRIVIND DEVERSAREA

GUNOIULUI DIN MATERIAL PLASTIC

Zone speciale conform Anexa V MARPOL (M.Neagra, M.Baltica, M.Mediterana, M.Rosie, Golful Aden, Zona Golfurilor, Zona Antarctica, M.Caraibelor cu Golful Mexic si M.Nordului).

Materialele plastice (parame, folii, saci, ambalaje, sticle plastic), nu se arunca in mare, deoarece:

1. Au o perioada lunga de distrugere -cca. 100 ani

2. Prezinta pericol pentru infundarea prizelor de fund

3. Prezinta pericolul infasurarii in jurul elicei

4. Plutesc.

In incineratoare nu se introduc obiecte din plastic, acestea se stocheaza si se predau la mal pentru reciclare.

DEVERSAREA GUNOIULUI IN AFARA ZONELOR SPECIALE

1. Plastic - interzis a se arunca

2. Materiale plutitoare din lemn > 25 Mm

(fardaje, ambalaje)

3. Gunoiul menajer nemaruntit > 12 Mm

4. Gunoiul menajer maruntit, resturi > 3 Mm

de la prepararea hranei si cenusa

de la incineratoare

DEVERSAREA GUNOIULUI IN ZONELE SPECIALE

Zone speciale conform Anexa V MARPOL (M.Neagra, M.Baltica, M.Mediterana, M.Rosie, Golful Aden, Zona Golfurilor, Zona Antarctica, M.Caraibelor cu Golful Mexic si M.Nordului).

In zonele speciale este permis sa se deverseze:

Numai resturile de la prepararea hranei (organice) la d > 12 Mm. de tarm.












Document Info


Accesari: 5539
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )