Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































POLUAREA SI DEGRADAREA SOLULUI

Ecologie


POLUAREA sI DEGRADAREA SOLULUI

Structura  si cauzele degradarii solului



Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea īndelungata si interdependenta a factorilor climatici  si biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca īntindere si are caracter de fixitate. O data distrus, el nu se va mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui.

Din cele 29 procente ocupate de suprafata terestra a globului, agricultura foloseste numai 6,4%, dar realizeaza 98% din productia agroalimentara consumata īn prezent de cei 6,3 miliarde locuitori ai planetei noastre. Numai 2% din hrana se obtine din suprafata ocupata de ape (71%).

Starea de fertilitate a solurilor reprezinta factorul esential pentru practicarea unei agriculturi durabile si performante si constituie un indicator decisiv al situatiei economico-sociale si 656e47g al nivelului de viata a locuitorilor din mediul rural. Din nefericire, īn ultimul timp, īn īntreaga lume se constata o diminuare a interesului pentru aplicarea masurilor stiintifice menite sa asigure cresterea fertilitatii solului si sa previna  degradarea terenurilor agricole si silvice.

Fertilitatea solului este data de continutul īn substante humice,  respectiv īn substante organice provenite din descompunerea lenta a materialului de origine vegetala  si animala sub actiunea faunei si florei din sol. Stratul de humus dispare daca este antrenat de ape sau de vānt, situatie care apare atunci cānd humusul nu este bine fixat īn sol, prin intermediul radacinilor plantelor sau daca apa aluneca prea energic la suprafata solului. Datele de specialitate  arata ca, pe plan mondial, 60% din soluri au o fertilitate redusa sau foarte redusa, 29% din soluri au o fertilitate moderata si numai 11% au o fertilitate ridicata. Romānia dispune, īn medie, cca. 0,67 ha teren agricol pe locuitor, reprezentat de soluri cu un grad moderat de fertilitate.

Dupa informatiile furnizate de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, starea de fertilitate a solului data de continutul īn  humus, "aurul negru al pamāntului", este scazuta si foarte scazuta pe 4.943.695 ha (50,6% din suprafata cartata agrochimic), īn timp ce pe 3.967.027 ha (40,6%) fertilitatea solului este mijlocie si ridicata.

Degradarea solului, prin pierderea fertilitatii, se produce fie: prin exportul de elemente nutritive din sol o data cu recolta, prin asanarea mlastinilor, prin eroziunea cauzata de despaduririle masive sau pasunatul excesiv, sau prin acidifiere sau salinizare. Poluarea solului consta īn schimbarea compozitiei calitative si cantitative, schimbare care afecteaza evolutia normala a biocenozei aferente lui.

Poluarea solului cu produse chimice este un proces de impurificare si indirect de degradare, cauzat de utilizarea excesiva a pesticidelor. Pesticidele, erbicidele si fertilizantii sunt daunatori  nu numai pentru sanatatea omului, acestea pot avea un efect nociv asupra solului prin nimicirea faunei din sol care asigura īncorporarea materiei organice īn sol (bacterii, rāme, alge, ciuperci filiforme etc.). Aceste substante sunt utilizate īn agricultura pentru a  distruge toti daunatorii culturilor agricole (insecte,  ciuperci, buruieni, rozatoare etc.). Aspecte deosebit de īngrijoratoare, legate de prezenta acestor substante īn mediile terestre, le releva circulatia si acumularea pesticidelor de-a lungul lanturilor trofice,  īn vārful carora nu trebuie sa uitam ca se afla si omul. Desi īn compozitia organismelor vegetale concentratia medie de pesticide nu trece de 0,1ppm (parti per milion), īn organismul animal si al omului poate creste pāna la  ordinul de sute sau mii de ori. Unele substante (aldrinul si lindanul) desi sunt netoxice pentru om, sunt foarte toxice pentru pasari sau albine si pot cauza chiar moartea lor.

Efecte economice si sociale ale degradarii solului

Criza economica si energetica, modul de realizare a reformelor īn agricultura cu aparitia multor proprietari lipsiti de echipamentele necesare si cunostintele de specialitate, pastrarea schemelor tehnologice vechi cu reducerea drastica a cantitatilor de īngrasaminte (organice si minerale), uzarea sistemelor de irigatie, au condus nu numai la o scadere dramatica a productiei, dar si la intensificarea procesului de depreciere a solurilor.

Reforma agrara a schimbat radical structura si modul de utilizare a pamāntului, a generat o varietate mare de forme de proprietate si de gospodarire, a pulverizat fondul funciar cu destinatie agricola īn parcele mici. Distribuirea cotelor de terenuri agricole, fara organizarea antierozionala a teritoriului, din deal īn vale a conditionat intensificarea proceselor de degradare īn deosebi prin  eroziunea de suprafata  a solurilor.

Degradarea capacitatii productive a solurilor īn urma supraexploatarilor agricole, din ultimii 50 ani de ani, s-a manifestat prin intensificarea proceselor de eroziune prin: alunecari de teren, deficit de humus, insuficienta de fosfor mobil, salinizare, exces periodic de umiditate, colmatarea depresiunilor cu depozite de soluri slab humifere, decopertari de straturi fertile s.a.

Eroziunea cuprinde 33% din terenurile agricole. Suprafata solurilor erodate creste īn medie cu 0,5-1,0% anual, ceea ce va face īn urmatorii 50 ani ca 20-40% din stratul cel mai fertil sa se piarda. Prejudiciile anuale echivaleaza cu 2000 ha cernoziomuri cu profil īntreg. Efectele daunatoare ale eroziunii se extind si asupra altor sfere: īnnamolirea iazurilor si a altor bazine acvatice, poluarea solurilor din depresiuni si a apelor freatice cu pesticide si īngrasaminte minerale, spalate de pe versanti, distrugerea cailor de comunicatii, a constructiilor hidrotehnice s.a.



Excavarile īnvelisului de sol din exploatarile carierelor, pāna īn 1990, nu erau īnsotite de lucrari de recultivare a terenurilor; s-au distrus 5000 ha terenuri agricol. Īn ultimii 20-25 ani pierderile irecuperabile de soluri (avariate, distruse de alunecari si excavari) se ridica la 78,8 mii ha sau 3% din terenurile agricole.

Rezerva mica si foarte mica de humus īn soluri este o problema esentiala īn dezvoltarea agriculturii ecologice. Solurile cu deficit de humus constituie 40,6% din terenurile agricole. Exista riscul ca si īn urmatoarele decenii continutul humusului īn terenurile arabile sa scada īn medie cu 10-25%, ceea ce va afecta substantial calitatile fizice si microbiodiversitatea solurilor. Pierderile anuale din aceasta cauza se estimeaza la 10% din recolta.

Epuizarea rezervelor de fosfor mobil īn sol poate fi acoperita numai cu īngrasaminte fosfatice. Solurile cu deficit de fosfor ocupa 30% din terenurile agricole. Lipsa īngrasamintelor face ca ponderea acestor categorii de terenuri si pierderile de recolta (20%) sa creasca.

Desfundarea solurilor pe o suprafata de 546 mii ha (21% din terenurile agricole) pentru plantatiile pomiviticole a condus la perturbarea stratificarii naturale si scoaterea la suprafata a paturilor slab humificate cu continut ridicat de carbonati. Fertilitatea acestor terenuri, utilizate ulterior pentru culturi de cīmp, este cu 10-20% mai mica īn comparatie cu cea a solurilor similare nedesfundate.

Poluarea terenurilor agricole se pastreaza, desi aplicarea īngrasamintelor chimice la hectar īntre 1991-1998 s-a micsorat de 4,3 ori. A crescut concomitent de 2 ori gradul de poluare biologica a solului din intravilanul localitatilor din cauza lipsei sistemelor functionale de īndepartare si utilizare a deseurilor menajere si zootehnice.

Īn ultimii 10-12 ani a avut loc deformarea asolamentelor de cāmp, micsorarea cotei culturilor leguminoase īn asolamente de 4-5 ori, micsorarea volumului de aplicare a īngrasamintelor minerale de 15-20 ori, celor organice de 10-15 ori. Toate acestea au condus la formarea unui bilant negativ a humusului si elementelor nutritive īn sol. Ca rezultat are loc degradarea fizica, chimica si biologica, micsorarea productivitatii solurilor, acutizarea saraciei prin:

§        pierderile ireversibile ca rezultat al spalarii de pe versanti a solului fertil;

§        pierderile ireversibile ca rezultat al distrugerii solurilor de alunecari si ravene

§        costul pierderilor de productie agricola.

Metode si mijloace de protectie a solului

Masurile prioritare de conservare a solului vor cuprinde:

Ų     efectuarea de lucrari agricole cu utilaje si masini, de asolamente;

Ų     utilizarea unor procedee agricole cu impact redus asupra mediului;




Ų     practicarea unei agriculturi organice;

Ų     elaborarea unui proiect de lege privind conservarea solului, dupa modelul tarilor europene;

Ų     aplicarea mecanismelor economice de prevenire a degradarii solului;

Ų     perfectionarea actelor normative īn vigoare privind obligatiile persoanelor care efectueaza  lucrari ce conduc la degradarea stratului fertil al solului, cu definirea clara a responsabilitatilor pentru restabilirea fertilitatii lui;

Ų     elaborarea unei harti nationale a terenurilor degradate;     

Ų     stimularea restabilirii fāsiilor forestiere de protectie si aplicarii de masuri antieroziune;

Ų     reglementarea exploatarii pasunilor;

Ų     reglementarea exploatarii padurilor;

Ų     intensificarea eforturilor de reīmpadurire;

Ų     optimizarea modului de ocupare a terenurilor;

Ų     revenirea la practica de rotatie a culturilor.

Īn Romānia protectia solului se poate realiza prin dezvoltarea unei agriculturi ecologice, care sa nu afecteze componentele mediului si sa dea, īn acelasi timp, produse de calitate. Īn acest sen trebuie īnlocuita treptat combaterea chimica a daunatorilor cu cea biologica,  trebuie evitata practica monoculturilor si trebuie luate toate masurile ce se impun pentru ameliorarea solurilor degradate, fara a omite necesitatea reīmpaduririlor si optimizarii modului de depozitare a diverselor deseuri si reziduuri industriale.













Document Info


Accesari: 41151
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )