Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Protectia mediului

Ecologie










ALTE DOCUMENTE

Poluarea Solului
ACCIDENT ECOLOGIC LA IAZUL DE STERIL BOZANTA
Azotul
Mediul inconjurator
DISPERSIA ATMOSFERICA A POLUANTILOR - Poluarea aerului
Pajisti temporale înfiintate în locul Pajistilor permanente degradate
ZONA SPAŢIILOR VERZI

Protectia mediului a devenit una din directiile prioritare ale politicii promovate de Republica Moldova, îndeosebi dupa Conferinta ONU "Mediul si dezvoltarea" de la Rio de Janeiro (iunie, 1992), în cadrul careia au fost semnate cele 3 documente oficiale: Agenda 21 si Conventiile "Conservarea biodiversitatii" si "Schimbarile climei". Un sir de acte legislative si hotarâri ale Guvernului RM, precum si conventii internationale semnate si ratificate de Parlamentul RM indica modul de valorificare a resurselor naturale, prescriu drepturile cetatenilor la un mediu sanatos de viata, dreptul la informatie si justitie, dreptul la luarea de decizii etc., stipulând totodata si obligatiile fiecarui cetatean de a contribui nemijlocit la protectia mediului cu scopul de a asigura transmiterea integral a acestui patrimoniu urmasilor.
        Este incontestabil faptul ca, toti factorii de mediu persista în natura sub forma unor complexe naturale si antropizate, constituind niste ecosisteme. Mentinerea echilibrului ecologic în aceste ecosisteme constituie sarcina de baza a statului, a ministerului de resort, institutiilor ministeriale si tuturor oamenilor de buna credinta. 19319e412t
 
         Printre problemele actuale ale protectiei mediului înconjurator se evidentiaza:
         I. Procesele atmosferice, ce contribuie la: a) schimbarea climei; b) distrugerea stratului de ozon din stratosfera; c) poluarea aerului.
         Emisiile în atmosfera din ultimii 30 de ani au creat un sir de probleme ecologice si de sanatate a populatiei. Unele substante chimice, cum ar fi, de exemplu, hidrocarburile clorftorice, nimeresc în atmosfera ca rezultat al exploatarii aparatajului uzat sau al utilizarii anumitor marfuri de catre consumator. Altele - SO2 si CO - sunt produse indinspinsabile pentru arderea combustibilului fosil. Poluarea aerului în locuitatile urbane, ploile acide, efectele de poluare transfrontiera, distrugerea stratului de ozon, precum si schimbarea globala a climei ramân probleme ecologice actuale si de perspectiva, cere prezinta un pericol major pentru ecosisteme si om. În ultimii 100 de ani temperatura medie a crescut în Europa cu 1,2șC (pe Terra - cu 0,6șC). Anii' 90 au fost cei mai calzi pe parcursul ultimilor 150 de ani. Se presupune ca pâna în anul 2100 temperatura medie va creste cu 1,4-5,8șC, si cea mai mare spor urmând a fi înregistrat în Europa de Est si de Sud. Aceste schimbari vor provoca în unele regiuni inundatii (2002, vara, Europa Centrala), în altele - secete (probabil, si în RM). Implementarea reusita a mecanismelor protocolului de la Kyoto ar putea diminua efectele negative ale climei. Dar, spre regret, acest protocol nu e semnat de multe tari, inclusiv de SUA si Rusia.
        

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) atentioneaza asupra a 6 substante "clasice" ce polueaza aerul: CO, Pb, NO2, particule suspendate, SO2 si O3 troposferei. Arderea combustibilului fosil si a biomasei sunt sursele principale de poluare cu SO2, CO, NOx, MG, particule si CO2-gaz, ceea ce contribuie la aparitia "efectului de sera". Exista tendinta trecerii la utilizarea mai larga a gazelor naturale, energiei atomice, hidroelectroenergiei etc. Distrugerea stratului de ozon din stratosfera s-a diminuat datorita implementarii Conventiei de la Viena si Protocolului de la Montreal, care au redus substantial producerea si utilizarea clorfluorcarburilor. Dar persistenta îndelungata a acestor substante în atmosfera presupune ca stratul de ozon stratosferic se va restabili abia dupa 2050, astfel iradierea ultravioleta a ecosistemelor si a omului vor ramâne probleme si de viitor. Daca masurile vor fi eficiente, se vor diminua bolile de cancer epidermic. Masuri considerabile întreprinde în aceasta directie si RM, prin colectarea substantelor distrugatoare a stratului de ozon si constientizarea maselor.
        Poluarea aerului atmosferic ramâne una dintre problemele majore, îndeosebi a urbelor. Aplicarea pe plan mondial a principiului "poluatorul plateste" a dus la ameliorarea situatiei. Daca în Europa Occidentala problema principala o constituie poluarea cu particule solide, apoi în tarile CSI actuala ramâne poluarea cu SO2, mai putin cu NOx. De aici rezulta si poluarea transfrontiera, efecte la care este supusa si RM. Rezultatul acestor poluari sunt si ploile acide specifice Europei, Americii de Nord si Chinei. Ploile acide (pH < 5,6) conduc la distrugerea vegetatiei si lumii animale vulnerabile, uneori au efecte fatale (pesti din cca 100 de localuri Scandinave, paduri europene etc.). Observatiile asupra fenomenului "ploi acide" sunt duse de catre INECO la filiala Hâncesti, ceea ce este insuficient pentru a avea un tablou general al calitatii precipitatiilor pe teritoriul republicii. Analiza rezultatelor denota ca RM se afla în zona de influenta a ploilor acide, deoarece 78% din probele analizate aveau pH ≤ 5,6. În anul 2002 valorile absolute pH = 4,0.
Actuala ramâne si poluarea aerului cu MG atât de origine autohtona, cât si transfrontiera. Îndeosebi pericol pentru mediul si sanatate îl prezinta Hg, Cd, Pb, Cu, Zn, As, Cr, Ni s.a. Datorita particularitatilor cumulative ale multor plante si animale aceste MG se depisteaza în organele lor, devenind ulterior toxice pentru însasi organismele sau pentru consumatorii acestor produse. Estimarile sarcinilor critice ale MG (Pb si Cd) în ecosistemele silvice a RM constituie 3-22 g/ha si sunt mai reduse decât în Germania sau Bulgaria. Diminuarea emisiilor de MG din ultimii ani a fost determinata de aplicarea tehnologiilor mai avansate în tarile dezvoltate si de functionarea subcapacitatilor reale ale întreprinderilor din CSI s.a. tari.
II. Deseurile reprezinta o problema destul de serioasa pentru foarte multe tari din lume, indiferent de nivelul de dezvoltare. Cresterea cantitatilor de deseuri denota pierderi sporite de materie prima si consum exagerat de energie. Pe lânga acestea sunt necesare cheltuieli de colectare, prelucrare si depozitare a deseurilor. O buna parte de deseuri sunt transportate la rampele amenajate, dar ramâne destul de înalta si cota gunoistilor neautorizate. Tot mai des aceste deseuri sunt arse. Un impact destul de mare asupra mediului are loc deoarece se elimina în atmosfera gaze cu efect de sera (în particular metanul) si alti micropoluanti organici ca dioxinele, furanii si metalele grele volatile. Pe plan mondial cresterea cantitatilor de deseuri este privita si ca un rezultat al urbanizarii. Actualmente, cca 47% din populatia Terrei este urbana (situatie similara si în RM - 42%), iar în urmatoarea perioada 2000-2015 numarul populatiei urbane va creste cu 2% anual. Concentrarea populatiei în orase are un impact negativ asupra mediului ca rezultat al intensificarii producerii, traficului de transport, exploatarea resurselor naturale si formarea deseurilor. În legatura cu aceasta apare necesitatea asigurarii unei dezvoltari durabile a mediului rural. Largirea suprafetelor oraselor conduce la acapararea de noi teritorii agricole sau silvice pentru constructii si crearea infrastructurii. Sunt desecate teritorii umede, creste dobândirea nisipului, prundisului s.a. materiale de constructie, se intensifica traficul transporturilor. Urbanizarea este si cauza cresterii consumului de apa si apoi a scurgerilor din raza orasului, scurgerile de ape neepurate comunale si industriale, care polueaza bazinele acvatice, sporind pericolul sanatatii populatiei. Poluarea aerului si a apei duce la dezvoltarea bolilor cronice si infectioase a cailor respiratorii, a tractului digestiv etc., precum si la reducerea vietii si cresterea mortalitatii, îndeosebi la copii.
A sosit demult timpul ca sa fie întreprinse masuri urgente de implementare a tehnologiilor avansate de sortare a deseurilor menajere, de reducere treptata cu interzicerea ulterioara, a producerii ambalajului plastic, prin stimularea producatorilor ce vor utiliza ambalaj natural - hârtie, lemn, sticla etc.
Pe lânga cele cca 30 mln. t de deseuri menajere depozitate pe teritoriul RM un pericol aparte îl prezinta si cele cca 5 mln. t de deseuri industriale, dintre care cca 1700 t sunt deseuri toxice. Orasele tarilor industrial dezvoltate tot mai mult resimt urmarile negative ale producerii de deseuri toxice si înhumarii acestora. Apar "câmpuri negre" - parasite sau slab utilizate, care se afla în aria întreprinderilor parasite. În RM o problema similara o prezinta teritoriile fostelor depozite de chimicale, recultivarea carora este destul de costisitoare. Pâna în prezent nu a fost gasita o metoda de înhumare a deseurilor radioactive, care ar fi aprobata în toate tarile, deoarece aceste deseuri îsi pastreaza efectul negativ pe parcursul a sute si mii de ani. Nici una dintre metode nu asigura separarea lor de mediul ambiant. Fondul radiational al RM este determinat de radionuclizii naturali precum si depunerile globale. Acest fond rezulta din arderea combustibilului organic de la CTE Dnestrovsk, de la termoelectrocentralele raionale, de materialele de constructie, de gazele de esapament ale transportului auto si de continutul provenit de la precipitatiile în urma accidentului de la Cernobâl si trasnportul transfrontier.
III. Apa. Volumul total de apa pe Terra constituie cca 1400 mln. km3, dintre care numai 2,5% (35 mln. km3) sunt ape dulcicole. Majoritatea rezervelor de apa se concentreaza în ghetarii si zapezile Antarctidei si Groenlandei, precum si în orizonturile acvifere adânci. Sursa principala de apa pentru om o constituie cca 200 mii km3 (< 1% din toate rezervele dulcicole si numai 0,1% din cele globale). Cca 1/3 din populatia Terrei sufera din cauza deficitului de apa, iar conform prognozelor, catre 2020 consumul de apa va creste cu 40%. Pentru majorarea resurselor de apa accesibila au fost construite multiple baraje. Cca 60% din cele 227 râuri mari ale Terrei au fost septate prin baraje, rezervoare si canale, fapt ce a schimbat si schimba echilibrul ecosistemelor acvatice si al celor limitrofe. Aceste fenomene sunt specifice si pentru râurile noastre Nistru si Prut s.a. mai mici. Au fost inundate suprafete de lunca si terase, a fost modificat regimul termic al apei, s-au acumulat particule sedimentate si în ele-poluanti chimici, au disparut unele specii vulnerabile la aceste modificari. O poluare sporita se depisteaza în aval de orase mari, complexe de crestere a animalelor, întreprinderi industriale mari si întreprinderilor de exploatare a zacamintelor minerale. La fiecare dintre aceste componente pot fi aduse exemple concrete din cursurile râurilor RM.
Proportii îngrijoratoare capata poluarea apelor subterane cu compusi ai azotului (amoniac - apele de la adâncimi mari si nitrati - apele freatice). Procesul poluarii este conditionat de un sir de factori climaterici, pedologici, geologici, fizici etc. O sursa speciala de poluare o prezinta gunoiul de grajd si cel menajer. Pentru a preveni procesele de extindere a poluarii apelor sunt necesare cercetari de pronosticare a acestor fenomene.
IV. Biodiversitatea are o influenta asupra sanatatii atât directa, cât si indirecta. Spre exemplu, 10 din 25 de medicamente dintre cele mai comercializate în lume sunt de origine naturala. Costul anual al medicamentelor capatate din surse genetice se apreciaza la 75-150 mii mln. dolari SUA. Cca 75% din populatia Terrei foloseste pentru tratament remedii ale medicinii populare, capatate din componenti naturali.
Biodiversitatea asigura cu resurse genetice agricultura, constituind astfel baza biologica a securitatii alimentare.
Resursele biotice ale Republicii Moldova sunt constituite dintr-o varietate specifica de plante, animale, ciuperci si microorganusme, valoarea carora este indiscutabila pentru orice ecosistem terestru, acvatic sau aerian. Diversitatea speciilor biotei este determinata în primul rând de pozitia geoclimatica a tarii, procesele geologiei istorice prin care a trecut acest teritoriu, de schimbul de biota cu regiunile vecine si nu în ultimul rând de impactul factorului antropic. Situata în regiunea climei temperat-continentale. Republica Moldova este traversata de zona de silvostepa (circa 60% din teritoriul tarii - Nordul si partial Centrul) si de zona de stepa (Sudul si Sud-Estul tarii). Resursele biotice spontane de baza din RM numara 1752 specii de plante cu flori, 68 specii de mamifere si 177 specii de pasari (Global Biodiversity. Eart'h living resources in the 21st century, 2000), ceea ce este similar resurselor biotice din Estonia sau din Belgia. Spre exemplu, Kuwaitul însumeaza numai 275 de specii la cele 3 grupe de organisme enumerate. De aici rezulta ca una dintre bogatiile nationale o constituie biota tarii. Spre regret, suprafetele acoperite de vegetatie spontana sunt foarte reduse - constituind numai circa 15%, iar terenurile agricole - circa 75%. Resursele floristice ale tarii sunt dominate de dendrospecii de foioase, de ierburi graminee, asteracee, ciperacee etc., de macromicetele bazidiomicete, alge verzi, diatomee si cyanobacterii, si de multiple microorganisme. Aceste resurse constituie principalele tipuri de paduri (de fag, de gorun, de stejar pufos, de salcâm si zavoaie) de stepe, de pajisti inundate, de pajisti halofite si de vegetatie petrofita. Daca în Europa gradul mediu de împadurire în 2000 constituia 44,6% din teritoriu (Global Environment Outlook-3, 2002), apoi în Moldova el ramâne sub 15% - cota ecologic stabilizatoare si constituie numai 11,6%.
Mentinerea resurselor biotice la un nivel favorabil echilibrului ecologic din ecosistemele populate de aceste organisme, cere eforturi sporite în largirea suprafetelor împadurite, sectoarelor de stepa, de lunca si palustre, si a cotei ariilor protejate de stat de la 1,96% macar pâna la 5%, indice inferior mediei (9%) din Europa Centrala si de Est si catastrofal inferior (15%) celui din Europa de Vest (Europe's environment: the third assessment, 2003).
V. Solul reprezinta o sursa naturala valoroasa pentru existenta umana si poate fi considerata irenovabila în limitele de cel putin 50-100 de ani. Se considera ca 23% dintre toate solurile utilizabile sunt supuse degradarii, care conduce la micsorarea productivitatii lor. Cca 305 mln. ha soluri sunt considerate ca puternic degradate, dintre care 9 mln. ha - foarte puternic degradate si care nu mai pot fi restabilite. Degradarea solurilor este cauzata de exploatarea lor irationala, defrisarea padurilor si stepelor, pasunatul intensiv, tehnica agricola grea, asolamentele incorecte, irigarea inadecvata s.a. Cca 15% din suprafata Terrei (teritoriu mai mare decât SUA si Mexic) este degradat ca rezultat al factorului antropic.
Degradarea solurilor RM se manifesta prin procesele de eroziune, alunecari de teren, dehumificarea, salinizarea, compactarea, poluarea chimica etc. Cca 2 mln. ha de terenuri agricole sunt situate pe versanti, dintre care 1,86 mln. ha sunt terenuri arabile. Eroziunea afecteaza circa 40% din terenurile arabile. Anual sunt pierdute cca 26 mln. t de sol fertil, iar prejudiciul cauzat tuturor componentelor mediului se estimeaza la cca 2 mlrd. 432 mln. lei.

Asadar, problemele actuale ale protectiei mediului înconjurator în RM sunt o expresie locala a conditiilor geografice si social-economice, dar se încadreaza în multitudinea de probleme regionale, continentale si mondiale. Solutionarea acestor probleme si a altora neenumerate în acest raport tine de un sir de factori finan
Aici Jos - Distrugerea stratului de ozon

Distrugerea stratul de ozon din stratosfera este preocupare crescanda pentru ca stratul de ozon respinge intre 95 si 99% din radiatiile ultraviolete. Pot rezulta multe consecinte pot rezulta datorita nivelelor ridicate de UV incluzand efecte genetice, boli de ochi, efecte negative asupra vietii marine etc. Radiatie UV in cant mari in troposfera poate sa creasca cantitatea de smog din atmosfera. Smogul este deja un lucru grav in marile orase.



Scaderea cantitatii de ozon stratosferic a fost raportata pentru prima data in 1974 si aceasta scadere a fost rapid legata de prezenta de compusi artificial CFC. Multe tari din toata lumea au inceput sa reduca folosirea CFC-urlui dar datorita faptului ca aerul dintre strate se amesteca greu s-a dedus ca CFC-ul din stratosfera va ramane la un nivel semnificativ ridicat si in secolul care urmeaza.

Distrugerea ozonului a devenit o problema economica si politica foarte controversata dar si o problema stiintifica complexa. Surse de agenti care afecteaza stratul de ozon sunt inca de domeniul lucrurilor nesigure insa CFC este cu siguranta una din acele substante care sunt dovedite ca afectand stratul de ozon.

Modele stiintifice de atmosfera sunt construite ca sa ajute oamenii de stiinta sa caute alti factori in distrugereaz ozonului, evaluarea importantei lor si prevenirea a ceea ce s-ar puea inampla in viitor.

ciari, materiali si intelectuali. Pamantul e mentinut la o temperatura ridicata de atmosfera care actioneaza ca o haina. Fara ea temperatura medie la suprafata ar fi de -18 grade. Caldura de la soare patrunde prin atmosfera si o incalzeste si odata cu ea si suprafata planetei. Pe masura ce Pamantul se incalzeste el emite caldura chiar si dupa ce nu mai este expus la lumina solara. O parte din caldura e capturata in atmosfera dar restul este eliberat in spatiu. Asa numitele "gaze de sera" fact atmosfera sa capteze mai multa radiatie asa ca se incalzeste mai mult decat ar trebui devenind o sera.

Cateva din gazele de sera sunt: vapori de apa, oxid azotos, dioxid de carbon, metan si ozon. Dar in ultimii 50 de ani producerea de aceste gaze a crescut considerabil si a aparaut un nou tip de gaz CFC. Acesta are un efect de captare foarte mare (o molecula este de 12-16 mii de ori mai eficienta la absorbtia radiatiei infrarosii decat una de CO2).

IGPCG a prezis ca pana in anul 2025 temperatura va creste distrugand "centura de porumb" a Americii de Nord care produce mare parte din cerealele mondiale provocand cresterea preturilor la alimente si chiar mai putine alimente pentru tarile lumii a treia. Inseamna de asemenea ca unele tari nordice vor avea posibilitatea sa creasca cereale pe care nu le-ar fi putut creste niciodata.

Poluantii toxici din aer sunt acei agenti poluanti care sunt banuiti ca ar provoca cancerul sau alte boli grave, cum ar fi deformari la nastere sau alte efecte adverse.

Exemple de agenti poluanti sunt includ benzenul, care se gaseste in benzina; substante provenite din agenti lavabili; si clorura de metilen care e folosita ca solvent in industrie. Exemple de alte subtante toxice poluante includ azbest, toluen, cadmiu, mercur si crom.

Persoanele expuse la agenti toxici in concentratii mari si pe durata lunga se expun riscului de cancer sau sa contracteze alte boli grave. Aceste boli pot dauna sistemului imunitar dar si celui nervos, respirator etc.

Pe langa expunerea la aer contaminat cu toxine, cativa agenti poluanti cum ar fi mercur se pot depune pe sol sau in apa unde sunt asimilati de plante si ingerate de animale. Precum oamenii, animalele se pot imbolnavi daca se expun pe perioade indelungate la cantitatile de toxine din aer.

Majoritatea toxinelor din aer provin din surse artificiale incluzand surse mobile (masini, camioane, autobuze, etc) dar si stationare (fabrici, rafinarii, zone industriale) precum si surse interioare (detergenti, etc). O parte din aerul toxic provine si din surse naturale cum ar fi eruptii vulcanice si incendii.

Nu stiu de ce au disparut dinozaurii, dar e foarte posibil ca disparitia lor sa fi fost cauzata de o era glaciara, cam ca cea pe care ecologistii ne-o promit drept consecinta pe termen lung (sau daca ecologistii sunt din specia isterica, atunci mediu) a încalzirii globale. Oare pe vremea lor ce a cauzat efectul de sera care a dus la încalzirea globala? Îmi închipui un mic rozator (reprezentant al mamiferelor, stramosii nostri), spunând unui dinozaur de dimensiunea tuturor caselor lui Nastase cumulate: "Domnule dinozaur, daca nu va veti controla emisiile poluante pe care le produceti sub forma de flatulenta, veti cauza încalzirea globala, care va fi tare nasoala pentru noi toti". Probabil ca mamiferul a propus si un tratat de reducere a emisiilor poluante, pe care însa dinozaurul a lasat o balega de o suta de kilograme, care greu ar putea fi considerata semnatura.

Ca o paranteza, stiu ca flatulenta (tradusa în limbaj profan prin prima parte a numelui de familie a presedintelui României) nu cauzeaza efect de sera, fiind în mare parte compusa din gaz metan, si nu din dioxid de carbon, dar putem sa ne imaginam ca aceste gaze împreuna cu oxigenul din atmosfera creaza un amestec care de fiecare data când fulgera se transforma în dioxid de carbon si apa printr-o reactie puternic exoterma. Folositi-va imaginatia.

Sa ne întoarcem la încalzirea globala, pentru ca mai nou acesta este singurul subiect de disputa între ecologisti si, hai sa le spunem industrialisti. Mai nou nu mai conteaza poluarea în general, emisia de gaze toxice cancerigene, poluarea râurilor si uciderea pestilor, sau alte efecte pe care bunul nostru simt le cunoaste de multa vreme, fara ca cineva sa traga din cinci în cinci minute semnalul de alarma (sau as putea sa spun mai degraba sa apese butonul de panica). Încalzirea globala este subiectul la moda, si asta poate si pentru faptul ca este usor cuantificabila în cifre. Va creste temperatura aerului cu 2 grade! Va creste nivelul apelor cu 10 metri! Vine era glaciara, Craciunul vesnic!

Ce este cel mai interesant este ca stiinta meteorologiei nu este în stare sa prevada cu acuratete cum va fi vremea timp de o saptamâna, dar sunt foarte siguri cum va evolua timp de 50 de ani. Mai nou a aparut si un proiect de
prezicere a climatului pe termen lung, prin calcul distribuit, stiti voi, la fel cum ati gasit extraterestrii sau tratamentul pentru cancer. Problema e ca pâna se va ajunge ca acest program sa genereze o predictie cât de cât rezonabila, va consuma cel putin câte 100 de wati în plus pe ora pentru fiecare calculator pornit pe care lucreaza (Pentium 4 consuma 200 W la capacitate maxima, si 100 W la minim), sau chiar 200 de wati în plus, daca calculatorul ala ar fi fost oprit în loc sa se joace de-a Romica Jurca. Astfel, pe de o parte aceste calculatoare consuma mai multa energie, produsa prin arderea combustibililor fosili, cu emisie de dioxid de carbon, care produce efect de sera, si pe de alta parte ele contribuie în mod direct la încalzirea planetei prin radiatia termica a procesorului încins. si poate ca dupa ce ati rulat ani de zile acest program cineva va observa ca a uitat sa introduca ceva în program, cum ar fi emisiile flatulente ale programatorilor hraniti cu mâncare de la fast food, si atunci se vor trezi ca au gresit cu o jumatate de grad, si sa vezi atunci panica pe piata imobiliarelor de pe litoral! Pai nu e tot una sa creasca marea cu 10 metri sau cu 15, nu?

Totusi, ce m-a determinat sa scriu acest articol nu este faptul ca prin stiinta aproximativa ecologistii încearca sa panicheze lumea, si sa cauzeze o reducere a poluarii. Better safe than sorry, nu asa se spune? Ei bine, nu! Folosirea pseudostiintei pentru un scop invita la folosirea ei în scop opus. si exact asta am auzit azi dimineata la radio. Cica nu stiu ce cercetatori au ajuns la concluzia ca indiferent daca vom opri sau nu emisiile poluante, încalzirea globala va continua în acelasi ritm. Am pus-o, ce mai, "resistence is futile", sau, cum spunea cineva pe forum, rezistenta-i futere. Excelenta cercetare, excelenta concluzie. Pe de o parte ne spune sa lasam în pace dinozaurul american sa polueze, pentru ca nu el e de vina, si pe de alta parte ne spune ca oricum ne vom duce naibii, asa ca ar fi bine ca sa ducem o viata de consum excesiv, sa traim clipa, ca viitorul oricum se vede cam negru (sau alb, daca vine era glaciara). Pai nu e exact genul de recomandare care sa scoata o economie din recesiune?

Domnilor cercetatori, stiu ca viata e grea, si un rezultat stiintific uneori nu face cât o limba dulce pe un fund de politician, fie el ecologist sau nu. Puneti mâna si mai faceti si un pic de cercetare. si când stiti cu siguranta ce se va întâmpla, atunci sa aud de voi. Pâna atunci, în laborator cu voi, si nu va mai uitati la poze cu femei toata ziua!




Powered by http://www.preferatele.com/

cel mai complet site cu referate













Document Info


Accesari: 7233
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )