Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































RAPORT DE MEDIU LA PLANUL URBANISTIC ZONAL "AMENAJARE PLAJA MANGALIA "

Ecologie












ALTE DOCUMENTE

Poluarea electromagnetica a mediului
POLUAREA MARINA. CAUZE SI EFECTE CONFORM LEGII 17/1990
MĂSURĂTORI RADIESTEZICE - INTERVENŢII BIOENERGETICE
Azotul
CLIMA
POLUAREA ELECTROMAGNETICĂ A MEDIULUI
DISPERSIA ATMOSFERICA A POLUANTILOR - Poluarea aerului
Accidente nucleare
CATASTROFE ECOLOGICE



INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE MARINA "GRIGORE ANTIPA"

 NATIONAL INSTITUTE FOR MARINE RESEARCH AND DEVELOPMENT

"GRIGORE ANTIPA"

Laborator de masurari si analize fizico-chimice acreditat RENAR

cf. SR EN ISO / CEI 17025 : 2001

 


 .

                    

B-DUL MAMAIA Nr. 300, RO-900581 CONSTANTA 3, ROMANIA

  TEL:  (40) 0241 543288, (40) 0241 540870,  FAX:  (40) 0241 831274, E-mail: rmri@alpha.rmri.ro

                   Cod fiscal R 1869096, Cont 2511000014504133 Banca Transilvania - Constanta

rmri@alpha.rmri.ro

 


           

RAPORT DE MEDIU

LA

 PLANUL URBANISTIC  ZONAL

 "AMENAJARE PLAJA MANGALIA "

DIRECTOR GENERAL,                                          DIRECTOR STIINTIFIC,

Dr. ing. Simion NICOLAEV                                   Dr. Alexandru BOLOGA

Responsabil contract,

C.S. III  Dănut I. DIACONEASA

Beneficiar:     Autoritatea Nationala "Apele Romane"

              Directia Apelor Dobrogea Litoral

RAPORT DE MEDIU

LA

 PLANUL URBANISTIC  ZONAL

 "AMENAJARE PLAJA MANGALIA "

DIRECTOR GENERAL,                                          DIRECTOR STIINTIFIC,

Dr. ing. Simion NICOLAEV                                   Dr. Alexandru BOLOGA

                                           Responsabil contract,

                              C.S. III  Dănut I. DIACONEASA

                                             COLECTIV DE LUCRU :

                                             c.p. II               dr. PECHEANU Ioan

                                             c.p. III                    DIACONEASA I. Danut

                                             c.s                           MUNTEANU Gheorghe

                                             c.s                           MATEESCU DORU Razvan

                                             asist. cercet            PETRISOAIA Silica

                                             teh. pr.                    POSTOLACHE Adriana

                                             teh.                          SARBU Gheorghe                                                                                    

Beneficiar:     Autoritatea Nationala "Apele Romane"

              Directia Apelor Dobrogea Litoral

CUPRINS

I.

GENERALITATI....................

4

II.

CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZ- lui - " AMENAJARE PLAJA MANGALIA ".........

4

2.1.

Regimul juridic si gestionarea plajelor.................................................

5

2.2.

Oportunitatea investitiei........................................................................

5

2.3.

Descrierea proiectului...........................................................................

6

2.4.

Amplasamentul. plajelor turistice

din zona Mangalia - Mangalia Nord....................................................

6

2.5.

Planuri urbanistice relevante................................................................

6

III.

STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI EVOLUTIA PLAJEI......

6

3.1.

Starea ecosistemului marin...................................................................

6

3.2.

Indicatori fizico-chimici si biologici.....................................................

7

3.2.1.

Indicatori generali.................................................................................

7

3.2.2.

Indicatori de eutrofizare........................................................................

8

3.2.3.

Indicatori de contaminare......................................................................

9

3.3.

Conditii geomorfologice si hidro-meteorologice..................................

11

3.3.1.

Regimul vanturilor................................................................................

11

3.3.2.

Regimul valurilor..................................................................................

12

3.3.3.

Nivelul marii.........................................................................................

13

3.3.4.

Curenti marini.......................................................................................

13

3.3.5.

Evolutia geomorfologica a plajelor

la litoralul romanesc ( 2004 - 2005 )....................................................

14

IV.

CARACTERISTICI DE MEDIU ALE PLAJEI POSIBIL

A FI AFECTATA DE PLANUL URBANISTIC ZONAL" AMENAJARE PLAJA MANGALIA "

16

4.1.

Suprafata de plaja cu dotari..................................................................

16

4.2.

Efectele dotarilor de plaja..................

17

V.

TURISMUL SI ASPECTE RELEVANTE PRIVIND  ZONELE

DE IMPORTANTA SPECIALA PENTRU MEDIU ......................

17

5.1.

Turismul................................................................................................

17

5.2.

Habitate naturale...................................................................................

18

5.3

Specii pereclitate...................................................................................

19

5.4.

Ariile de protectie speciala....................................................................

20

VI.

OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI PENTRU PLAN.....

21

VII.

EFECTE POTENTIALE ALE PUZ-lui

25

VIII.

EFECTE SEMNIFICATIVE IN CONTEXT TRANSFRONTALIER...................

29

IX.

MASURI PRIVIND DOTARILE SI

ACTIVITATILE DE PE PLAJA.............

29

9.1.

Masuri cu caracter general

29

9.2.

Masuri cu caracter special propuse pentru amenajarea plajei......

30

X.

ALTERNATIVE LA PUZ-ul DE AMENAJARE A PLAJEI DIN  ZONA MANGALIA - MANGALIA NORD....................................

31

10.1.

Variante ale PUZ-lui............................................................................

31

10.2.

Selectarea variantei..............................................................................

33

XI.

MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU AI PLAJELOR.........................................................................................

34

XII.

REFERINTE BIBLIOGRAFICE.....................................................

35

I.                  GENERALITATI

GospodĂrirea integratĂ a zonelor de coasta reprezinta un concept modern, bazat pe principiul dezvoltĂrii durabile, care presupune amenajarea si protectia acestor zone tinand seama de dezvoltarea economica si sociala legata de prezenta marii, în vederea mentinerii pentru generatiile viitoare a echilibrului biologic si ecologic fragil si a peisajelor din zonele costiere.

Directiva Europeana din 2002/C58E/01, privind implementarea managementului integrat al zonei de coasta în Europa, recomanda o abordare strategica bazata pe pastrarea integritatii si functionarii ecosistemului si pe managamentul durabil al resurselor naturale din componentele marine si terestre ale zonei de coasta. În acest sens, statele membre ale U.E. trebuie sa dezvolte strategii care sa identifice rolul diferitelor structuri administrative în acest proces si sa stabileasca instrumentele necesare pentru implementarea principiilor în context national, regional sau local.

În Romînia gospodarirea integrate a zonei costiere este reglementata prin legea cadru nr. 280/2003, care include prevederi referitoare la principiile generale si regimul de folosire al zonei costiere diferentiat pe activitatile economice principale. Totodata, se stabilesc si principalele masuri, mecanismele economice si financiare necesare, atributiile si raspunderile autoritatilor implicate, participarea publicului si controlul activitatii de gospodarire integrata a zonei costiere.

Având în vedere cele expuse mai sus, Planul urbanistic zonal, pentru plaja din sectorul de tarm Mangalia este supus unei evaluari strategice din punct de vedere al mediului, conform reglementarilor legale (Legea 294/2003 si HG. 1074/2004), care se refera la obligativitatea evaluarii de mediu înaintea aprobarii planurilor si programelor.

II.                 CONŢINUTUL sI OBIECTIVELE  PRINCIPALE  ALE

 PUZ -lui -  "AMENAJARE PLAJA MANGALIA "                  

2.1.           Regimul juridic si gestionarea plajelor

 Regimul juridic al plajelor litoralului românesc, în conformitate cu dispozitiile art. 136 alin. (3) din Constitutia României republicată, fac obiectul exclusiv al propietătii publice si potrivit alin. (4) al aceluiasi articol, bunurile proprietate publică sunt inalienabile.

 Gestionarul plajelor litoralului românesc este Administratia Nationala "Apele Române", care are ca principală atributie "administrarea, exploatarea si întretinerea falezei si plajei mării aflate în patrimoniu".

2.2            Oportunitatea investitiei

 Conform Srategiei Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor în domeniul utilizarii plajelor Marii Negre, pe termen scurt si mediu, elaborata cu Administratia Nationala " Apele Române"-Directia Apelor Dobrogea-Litoral s-a stabilit, în principal :

- asigurarea unor conditii cât mai bune pentru desfasurarea unui turism modern, cu atragerea unui numar cât mai mare de turisti pe litoralul Marii Negre;

- definirea clara a criteriilor minime de utilizare turistica pentru amplasarea dotarilor de pe plaja .

În acest sens se urmareste pe termen scurt atingerea unui standard european de calitate a turismului pe litoralul românesc si, pe termen mediu, asigurarea unei mai bune valorificari a plajelor, prin reglementarea tipului de constructii acceptate a fi amplasate.

2.3.           Descrierea proiectului

Plaja va fi amenajata conform criteriilor din art. 1 pct. 6  al Legii. 274/2006 ( privind aprobarea O.U. 19/2006, care se refera la utilizarea plajei Mării Negre si controlul activitătilor desfăsurate pe plajă ) dupa cum urmeaza:

A. Criterii minime pentru dotarea plajei:

a)      echiparea sanitara;

b)      cabine pentru schimbat vestimentatia;

c)      post de prim ajutor;

d)      post de salvare (salvamar);

e)      sistem de semnalizare a conditiilor de îmbaiere;

f)        rampa de acces pentru persoane cu dizabilitati.

B. Criterii facultative pentru dotarea plajei:

a) centru de închiriere a dotarilor de plaja (umbrele, sezlonguri, saltele pneumatice, prosoape), constructie provizorie, usoara si demontabila;

b) sezlonguri si umbrele în suport fix;

c) instalatie pentru sonorizare automata ;

d) dotari de agrement pentru copii;

e) constructii demontabile, usoare, provizorii pentru servit bauturi si produse ambalate;

g) alte constructii si instalatii demontabile realizate numai cu ocazia unor evenimente culturale sau sportive;

h) terenuri de sport.

2.4.           Amplasamentul plajelor turistice din zona Mangalia -Mangalia Nord

Zona plajelor turistice  situata in perimetrul Mangalia - Mangalia Nord ( Olimp,

Neptun, Jupiter, Aurora,Venus, Saturn si Mangalia ) are o lungime de cca. 9 Km, o suprafata de cca. 40 ha si se invecineaza cu :     

- la nord - teritoriu administrativ, comuna 23 August;

- la sud - teritoriu administrativ, intravilan Mangalia;

- la est - Marea Neagra;

- la vest - teritoriu administrativ, intravilan Mangalia.

 

2.5.                      Planuri urbanistice relevante

         In perioada 1993-1995, institutul de cercetari in domeniul urbanismului si amenajarii

teritoriului, Urbanproiect, a asigurat coordonarea unui amplu studiu interdisciplinar pentru regiunea litorala si pentru ansamblul spatiului dobrogean.

            In zona plajelor turistice Mangalia - Mangalia Nord au fost intocmite mai multe planuri urbanistice de detaliu, zonale si generale, planuri care au fost analizate cu  PUZ- ul. :

-         Plan urbanistic general al Municipiului Mangalia si al statiunilor turistice a avut ca

scop protejarea, ameliorarea si valorificarea factorilor balneo-turistici.

-         Plan urbanistic zonal al plajelor turistice din judetul Constanta a avut ca scop analiza

situatiei ocuparii plajelor turistice de constructii inadecvate si ilegale in vederea luarii masurilor ce se impun pentru intrarea in legalitate si dotarea, echiparea plajelor, in vederea ridicarii calitatii turistice la standarde internationale, fara a afecta suprafata de plaje si calitatea nisipului in zona.

III.           STAREA  ACTUALĂ A MEDIULUI sI EVOLUŢIA PLAJEI

Activitatile si amenajarile de pe plajele turistice se desfasoara în conditiile mediului costier. Starea mediului marin a fost evaluata  pe baza datelor multianuale de la Constanta, aceste

date fiind considerate a fi reprezentative pentru zona sudica a litoralului

3.1.      Starea ecosistemului marin

Marea Neagra este supusa în zona litoralului românesc unui proces de poluare urmare a poluantilor proveniti din Dunare, evacuarilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar neepurate, cât si prin activitatea portuara intensa. Fenomenele antropice semnificative cu influente negative asupra ecosistemului marin sunt:

- exploatarea resurselor minerale, petrol si gaze din platoul continental al Marii Negre;

- transportul naval ce poate produce poluarea apei marine în mod deliberat, prin evacuari ilegale de la nave (ape de santina si hidrocarburi) sau accidental, datorita deficientelor în exploatare;

- industria petrochimica si chimica, industria grea - constructii si reparatii de nave;

- fenomenul de eroziune costiera semnalat în mod special în ultimele decenii care a generat diminuarea suprafetelor de plaje a litoralului românesc. În ultimul deceniu bilantul dintre aportul si pierderile de material sedimentar este negativ, efectul nefavorabil avându-l constructiile hidrotehnice;

- fenomenul de înflorire algala manifestat în apele marine românesti datorat aportului de nutrienti din fluviul Dunarea, corelat cu încalzirea globala a continentului.

În ultimii 30 de ani, Marea Neagra a suferit o degradare importanta a resurselor naturale, datorita fenomenelor antropice, astfel:

          - declinul stocurilor comerciale de pesti;

          - pierderea habitatelor, suport al resurselor biotice;

          - pierderea sau iminenta pierdere a speciilor pe cale de disparitie;

          - înlocuirea speciilor indigene cu specii exotice;

          -protectia necorespunzatoare a resurselor marine si costiere fata de poluarile accidentale;

          - conditii neigenice pe majoritatea plajelor, a apelor de îmbaiere si a celor pentru piscicultura.

3.2.      Indicatori fizico-chimici si biologici

Acesti indicatori generali (temperatura, salinitatea, oxigenul dizolvat), de eutrofizare (nutrienti, clorofila), de contaminare (metale grele, hidrocarburi totale, hidrocarburi poliaromatice-PAH, pesticide organoclorurate), starea ecosistemului (bacterio-planctonul, fitoplanctonul si macrozoobentosul)  se refera, în special la calitatea apei de îmbaiere.

3.2.1.   Indicatori generali

Principalii indicatori generali ai mediului marin care definesc conditia de baza a sistemului acvatic si care în acelasi timp influenteaza în mod direct sau indirect evolutia celorlalti parametri sunt: temperatura, salinitatea si oxigenul.

a).             Temperatura

Evolutia temperaturii apei marii  s-a încadrat în limite normale,comparativ cu perioada de

referinta 1961-2004. Singurele abateri pozitive s-au înregistrat în luna ianuarie, +2,3oC si august +2,0oC. Media anuala a fost cu numai 0,8oC mai ridicata decât media multianuala 1961-2004, minima anuala înregistrându-se în 7 februarie, de -0,7oC iar maxima anuala de +27,8oC în 5 iulie.

b).             Salinitatea

Salinitatea apei marine a prezentat abateri semnificative de la valorile multianuale 1996 - 2004, datorita precipitatiilor abundente înregistrate în cursul anului care au condus la cresteri deosebite ale debitului Dunarii. Aportul marit de apa dulce s-a resimtit prin descresterea salinitatii de-a lungul litoralului. Este cazul lunilor mai, iulie si septembrie, când salinitatea a scazut mult sub limitele normale atingând minima anuala 6,9g/l în 30 mai. 

Maxima anuala, 19,49g/l s-a înregistrat în 19 aprilie, în conditiile unor vânturi puternice din sectorul vestic, care au îndepartat, dinspre tarm spre larg, apele dunarene.

c).             Oxigenul dizolvat

Oxigenul dizolvat a prezentat, ca de obicei, concentratii cuprinse într-un spectru larg de valori (75,5-496,4µM). În ciclul anual, evolutia mediilor lunare a fost marcata de o pronuntata variatie sezoniera, determinata în principal de modificarile regimului termic. În acest sens, nivelul mediu de concentratie a scazut continuu pe masura înaintarii în sezonul cald, de la 449,5µM în februarie la 270,8µM în septembrie. Trebuie mentionata buna oxigenare a apelor marine costiere în 2005, când în cea mai mare parte a anului, mediile lunare au fost superioare perioadei 1996-2004. Aceasta particularitate este reflectata si în valorile saturatiei în oxigen, care, asemanator anului trecut, au atins valori de suprasaturatie ce au depasit frecvent 110%, reprezentând raspunsul ecosistemului la reducerea presiunilor antropice.

     Observatiile zilnice au evidentiat un singur caz de hipoxie la Constanta în luna septembrie când, pentru scurt timp, procentul de saturatie a fost de numai 29,8%. Fenomenul a fost local, de scurta durata si nu a avut consecinte negative asupra ecosistemului, deficitul de oxigen fiind repede acoperit prin dinamismul caracteristic zonei de mica adâncime.

3.2.2.        Indicatori de eutrofizare

Concentratiile nutrientilor, ca indicatori de stare ai eutrofizarii au fost puternic marcate de aportul deosebit de mare al Dunarii din acest an. În acest sens, debitul Dunarii, principalul factor de presiune asupra ecosistemului marin costier prin aportul de apa dulce, suspensii, materie organica si nutrienti, a atins în 2005 valoarea de 271,8km3, fata de 205,7km3, media multianuala a intervalului 1959-2004. În aceste conditii toti nutrientii au înregistrat concentratii superioare ultimilor ani, apropiindu-se sau chiar depasind, în unele cazuri, nivelul din perioada 1996-2004. Fosfatii, cu un nivel mediu anual reprezentând 0,54µM P-PO4, de doua ori mai ridicat decât în anul anterior, au prezentat în februarie si în intervalul iulie-octombrie, medii lunare la nivelul perioadei 1996-2004. Silicatii au înregistrat o crestere a nivelului anual cu 3µM fata de 2004, valoarea medie de 14,9µM Si-SiO4 fiind foarte aproape de nivelul mediu din perioada anterioara cu care s-a comparat. Azotul total anorganic a continuat procesul de crestere semnalat în ultimii doi ani, nivelul atins în 2005 depasind cu aproximativ 8µM pe cel din perioada 1996-2004. Ca în cazul celorlalti nutrienti trebuie mentionata cresterea semnificativa a valorilor medii din intervalul iulie-octombrie, situatie datorata debitelor lunare ale Dunarii, extrem de mari fata de conditia normala.

Clorofila a este un indicator al abundentei fitoplanctonului si al biomasei în apele costiere si marine. Concentratiile mari de clorofila nu constituie neaparat un pericol, dar persistenta lor în masa apei timp îndelungat reprezinta o problema. Pentru acest motiv media anuala a concentratiei clorofilei a este un indicator de stare a mediului.

La Constanta în zona tarmului, în anul 2005, continutul clorofilei a a variat între 0.10-25.96µg/l, iar mediile lunare între 1.06-8.87µg/l. Valoarea maxima si media lunara maxima s-au determinat în luna august. Un continut mediu lunar ridicat s-a determinat si în lunile aprilie si octombrie când biomasa fitoplanctonului prezent în apa a atins valori mari. Continutul mediu anual al clorofilei a în apele de tarm (5.05µg/l) a depasit usor continutul mediu înregistrat în anii 2004 si 2003, dar s-a situat sub nivelul anilor 2001 si 2002 (5.39µg/l, respectiv 5.97µg/l). 

Diferentele între valorile continutul mediu anual al clorofilei a în anii 2003-2005 au fost nesemnificative, evolutia acestora putând fi considerata cvasistationara. Trebuie remarcat totusi ca în 2004 majoritatea concentratiilor determinate (71%) n-au depasit 4µg/l, continutul mediu anual de clorofila a  apropiindu-se de 5µg/l datorita valorilor de exceptie ale concentratiilor înregistrate în luna noiembrie, în timpul unei înfloriri  de amploare.




Cele mai productive sectoare au fost în zona de influenta a apelor uzate de la statia Constanta Sud, unde în lunile aprilie si iunie s-au înregistrat valori maxime (48.84 µg/l, respectiv 62.83µg/l). Cel mai ridicat continut de clorofila a s-a determinat în luna iunie atât în 2004 cât si în 2005. 

3.2.3.        Indicatori de contaminare

     Valorile medii anuale ale concentratiilor metalelor grele în apele de tranzitie si costiere au fost pentru cupru 16.26mg/l, cadmiu 1.98mg/l, plumb 14.91mg/l, nichel 2.90mg/l, crom 5.58mg/l, iar în sedimentele superficiale pentru cupru 57,96mg/g, cadmiu 2,26mg/g, plumb 76,86mg/g, nichel 49,11mg/g, crom 19,16mg/g.

Nivelul mediu al cuprului si plumbului în apa marina s-a estimat în anul 2005 la valori superioare cu circa un ordin de marime fata de conditiile de referinta ale acestor indicatori, stabilite în perioada anilor 1980, de-a lungul litoralului românesc.

Fată de 2004, nu s-au remarcat diferente semnificative, concentratiile metalelor oscilând între limitele obisnuite, depinzând de influentele specifice fiecarui sector investigat. Doar usoara tendinta de crestere a prezentei plumbului în componentele ecosistemului marin reflecta o usoara presiune antropica, în cazul acestui element pentru care aportul atmosferic reprezinta o cale majora de patrundere în mediul marin.

Ca indicator de impact, bioacumularea metalelor grele în midii (Mytilus galloprovincialis) nu a înregistrat valori care sa reflecte un impact semnificativ asupra starii de sanatate a organismelor monitorizate (cupru 4,60mg/g, cadmiu 0,29mg/g, plumb 3,39mg/g, nichel 4,55mg/g).

Hidrocarburile totale au fost identificate în masa tuturor esantioanelor de apa si sedimente studiate în perioada aprilie-octombrie 2005. Domeniile de variatie ale concentratiilor au oscilat între limitele 58,5-3535,4 mg/l în apa si 0,5- 21599mg/g.s.u. în sedimente superficiale.

Ponderea în proportie de 95,6% a concentratiilor mai mari de 100mg/l în apa marina si frecventa în proportie de 88,3% a concentratiilor semnificative, superioare valorii de 100mg/g.s.u. în sedimentele superficiale identifica presiunea generata de acest tip de contaminanti prin instalarea unui proces de poluare cronica cu hidrocarburi.

Concentratia medie de 261,2mg/l în apa marina si de 789mg/g.s.u. în sedimentele superficiale indica nivelul mediu al intensitatii acestui proces. În perioada 14-15 iulie, în bazinul Baii Mamaia, s-a constatat cel mai înalt nivel de poluare cu hidrocarburi, concentratiile determinate fiind cuprinse între limitele 556-3535,4mg/l. În zona de deferlare a valurilor existau depuneri semnificative de rezidii petroliere, transferate din zona de larg unde au provenit în mod accidental sau prin deversare ilicita de santina.

În 2005, comparativ cu valoarea medie determinata în perioada de referinta 1996-1998 s-a constatat diminuarea de 2,7 ori a concentratiilor de hidrocarburi totale în apa marina.

Hidrocarburile poliaromatice(PAH) au fost identificate în 96,5% din  totalul esantioanelor abiotice analizate, domeniul de variatie al concentratiilor fiind cuprins între limite largi.

În 2005 s-a constatat cresterea  frecventei si a concentratiilor compusilor PAH cu un numar mare de nuclee benzenice condensate, caracterizati prin remanenta si toxicitate crescuta, respectiv: benzo-a-piren, benzo-b-fluorantren, benzo(g,h,i) - perilen, benzo-k-fluorantren, indeno-1,2,3-cd-piren, compusi înregistrati în LISTA de substante prioritare/prioritare periculoase ANEXA Nr. 1 a Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase, aprobat prin HG. nr. 118 din 7 februarie 2002. Între 2003-2005 s-a constatat dinamica ascendenta a încarcaturii totale de PAH-uri în apa marina colectata din zona sudica a litoralului.

Continutul total de PAH-uri a crescut de 9,9 ori în apa marina si de 4,6 ori în sedimente comparativ cu cel determinat în 2004, explicabil prin inundatiile provocate de râurile situate în bazinul hidrografic al Dunarii.

Concentratia pesticidelor organo-clorurate în sedimentele superficiale si apa reprezinta indicatori de stare ai contaminarii mediului. În 2005, zona litorala cuprinsa între Sulina si Vama Veche este caracterizata de prezenta unei varietati mari de pesticide organo-clorurate (HCB, lindan, heptaclor, aldrin, dieldrin, endrin, DDE, DDD, DDT) aflate, în general, în concentratii de pâna la 1mg/L în apa, respectiv 1mg/g sediment uscat. Ocazional, s-au determinat concentratii mai mari: pâna la 7,95mg/L în apa la statia Mangalia 5m.

Concentratia pesticidelor organo-clorurate în organisme reprezinta indicatori de impact ai contaminantilor asupra mediului. Analiza acestor parametrii în organismul bivalvelor a aratat ca majoritatea compusilor au avut valori de pâna la 2mg/g tesut uscat. Concentratiile cele mai mari s-au determinat pentru lindan, DDT si endrin la organisme provenite din locatiile Midia si Costinesti.

Valorile pesticidelor organo-clorurate în apa sunt mai mari (pâna la 2 ori mai mari) comparativ cu situatia din anii anteriori (2003-2004), posibil datorita antrenarii lor în urma inundatiilor majore, în timp ce în sedimente si în moluste concentratia acestor compusi se mentine în aceleasi limite.

Ocazional, în zonele marine din imediata vecinatate a evacuarilor de ape uzate Constanta Sud: Danele 84-86 si 34, au fost semnalate unele cazuri izolate de depasire a indicatorilor microbiologici, fata de normele prevazute în Directivele UE.

Concluzii

În zonele marine de îmbaiere utilizate în scop recreational nu s-au înregistrat depasiri ale indicatorilor fizici, chimici si microbiologici de calitate în raport cu normele nationale si comunitare.

Pe tot litoralul românesc se mentine tendinta generala, înregistrata în ultimii 10 ani, de scadere a nivelului poluarii cronice, inclusiv la nivelul indicatorului hidrocarburi totale.

3.3.           Conditii  geomorfologice si hidrometeorologice

Pentru amenajarile de plaja, factorii de mediu precum regimul vântului, starea de agitatie a marii, geodinamica plajei, variatiile nivelului marii la furtuna au un rol deosebit, deoarece în functie de ei se poate desfasura, în conditii normale activitatea pe plaja.

3.3.1.                Regimul vânturilor

 În zona litoralului Mării Negre, regimul climatic este influentat considerabil de acvatoriul marii, atât sub aspect termic, cât si dinamic, prin modificarea bilantului termic si schimbarea rugozitătii suprafetei subiacente. În conditiile interactiunii unor formatiuni barice de tip ciclonal si anticiclonal cu o evolutie destul de rapidă si dependenta de structura termică a atmosferei, în diferite regiuni ale continentului european, vânturile care suflă în regiunea litoralului românesc nu prezinta regularităti cu caracter de permanentă. Sunt frecvente cazurile când directia si viteza vântului se schimbă de la o zi la alta sau chiar în cursul aceleeasi zile.

Distributia vanturilor la nivel anual si sezonier, bazate pe observatii efectuate de Agentia Nationala de Meteorologie (ANM), in perioada 1995-2004 sunt prezentate in figura 1.

 

Fig. 1. Distributia  vitezei vânturilor ( Constanta )

                  

Vântul are o influenta directa asupra amenajarilor usoare de pe plaja (umbrele, acoperisuri s.a.) si activitatii de recreere (inot, plimbari cu ambarcatiuni s.a), care are ca efect deplasarea, distrugerea sau chiar producerea de accidente

3.3.2.                Regimul valurilor

Acestea reprezinta miscari ondulatorii ale apei de suprafata, cu propagare liniara, care

antreneaza întreaga masa de apa si care se propaga radial. Energia hidrodinamica a valurilor induce, ca efect important, eroziunea sau depunerea materialului solid, acestea reprezentând unul dintre cei mai importanti agenti de modelare ai tarmului.

Pentru intervalul 1980-2000, s-a determinat, pentru valurile cu o înăltime mai mare de 0.2 m o frecventa de 51% din an. Din totalul perioadelor cu hulă, respectiv cu valuri de vânt, cele mai reprezentative situatii au revenit valurilor de vânt 60-85%, valurile de hulă având o distributie multianuală de 15-40%.

Pentru secventa de timp, 1980-2000, caracteristicile valurilor sunt descrise în continuare.

S-au luat în consideratie cca. 22990 observatii dintre care 37% reprezinta situatii de calm si date lipsa iar 33% mare agitata (valuri de vânt si hula, Fig. 2.).

Fig. 2. Distributia observatiilor privind starea marii

Perspectometrul din farul Genovez (Constanta,1980-2000)

Din analiza statistica a parametrilor valurilor se constata ca valorile medii au fost urmatoarele:

·      înaltimea valurilor de vânt de 0,9 m pentru sezonul cald si 1,2 m pentru sezonul rece;

·      înaltimea valurilor de hula de 0,7m pentru sezonul cald si 0.8m pentru sezonul rece;

·      perioada valurilor de vânt de 4s pentru sezonul cald si 4,5s pentru sezonul rece;

·      perioada hulelor de 4,6s pentru sezonul cald si 4,9s pentru sezonul rece;

·      lungimea de unda a valurilor de 18,2 m pentru sezonul cald si 24 m pentru sezonul rece si

·      lungimea de unda a valurilor de hula de 22,3m pentru sezonul cald si 24,1m pentru sezonul rece.

Valurile au influenta directa asupra activitatilor cu caracter de recreere, respectiv ambarcatiunile care circula în zona marina de mica adâncime. Pentru a fi în siguranta acestea ar trebui, în cazul când sunt închiriate pentru turisti, sa fie utilizate numai pe mare calma sau cel cel mult de gradul 1 (înlatimea valului lânga tarm mai mica de 0,2m).

3.3.3.                Nivelul marii

Desi cresterile de nivel devin semnificative doar la perioade seculare, prin variatiile sale

din timpul furtunilor, acestea joacă un rol important asupra plajei.

Ca urmare a acestor cresteri baza de actiune a valurilor se modifică în directia apropierii de tărm si extinderii fâsiei din plaja emersa pe care are loc deferlarea finală.

In cazul furtunilor, nivelul marii se supraînalta pe plaja, constituind un factor de risc pentru utilitatile si activitatile de plaja. În general, la furtuni cu intensitate foarte mare plaja se inunda pe o latime de cca. 100 m, la plajele cu panta  profilului mica.

3.3.4.        Curentii marini

În zona costiera, în general, valurile si vântul induc curenti longitudinali ( longshore ) care circula paralel cu linia tarmului. Ei sunt generati de gradientii din fluxul miscarii datorita scaderii incidentei valurilor oblice si componentei longitudinale a vântului.

Acestia sunt destul de puternici în zona de mica adâncime dar scad în intensitate odata cu adâncimea marii si mai ales dupa zona de spargere a valurilor.

Alta categorie de deplasarea a maselor de apa o reprezinta curentii de rip. Acestia sunt curenti puternici care circula pe o arie restrânsa si care curg paralel cu linia plajei în interiorul zonei de spargere a valurilor (Fig. 3 ) (Douglas L. Inman, 2002).

                                         Fig. 3. Definirea curentului longshore

Importanta cunoasterii mecanismului de producere a acestor curenti în zona de litorala

( de la tarm la adîncimea de 5m), dar mai ales predictia lor este foarte importanta pentru siguranta celor care fac baie si a înotatorilor (este cunoscut faptul ca în sezonul estival 2006

 s-au inecat multi turisti, în mare parte din cauza acestor curenti). Pe viitor, cand curentii au intensitate mare lânga tarm, salvamarul ar trebui sa intervina cu fermitate pentru a evita producerea accidentelor de inec.

3.3.5.   Evolutia geomorfologica a plajelor la litoralul romanesc

            ( în  perioada 2004-2005 )

Plajele sunt zone vulnerabile aflate sub actiunea a trei medii: mare, aer si uscat, cu o dinamica specifica pentru aceasta zona.

Din punct de vedere geomorfologic plajele din zona Mangalia - Mangalia Nord fac parte din unitatea Sudica a litoralului românesc.

     Evaluarea magnitudinii proceselor costiere (eroziune/echilibru-dinamic/acretiune) s-a facut printr-o grupare statistica a acestora în urmatoarele clase de intensitate si sens de evolutie, cu o marime a intervalului fiecarei clase de  de 2,5m: Ep-eroziune puternica (< -6.25m; Em-eroziune medie (-6.25 ÷ -3.76); Es-eroziune slaba (--1.26 ÷ -3.75 m); Ed-echilibru dinamic (-1.25 ÷ +1.25 m); As-acretiune slaba (+1.26 ÷ +3.75); Am-acretiune medie ( +3.76 ÷ +6.25 m); Ap-acretiune puternica (>>+6.25 m).

     Ponderea proceselor costiere exprimata în procente s-a calculat la numarul de masuratori efectuate, iar raportul eroziune / acretiune, ca indicator de stare a mediului costier, a fost raportat la lungimea corespunzatoare de tarm.

În ciclul geomorfologic 2005-2006, procesele costiere de la litoralul românesc, au fost dominate de caracterul de echilibru dinamic (41%) si eroziune (40%) fata de cele de  acretiune

(19%) (Fig. 4).                          

Fig. 4. Ponderea proceselor costiere în perioada 2004-2005

sectorul de tarm Sulina-Vama Veche

În sectorul Navodari - Mamaia procesele costiere au fost dominate de eroziune (52%) si echilibru dinamic (32%), cele de acretiune fiind de numai 16%. Raportul eroziune/acretiune raportat la lungimea acestui sector de cca 12km, ca indicator de stare a mediului, a fost, în acest sector, de 2,32 pentru intervalul 2005-2004, valoare aproape identica cu cea corespunzatoare intervalului 2004/2001, care a fost de 2,37.

Ritmul mediu anual de modificare a liniei tarmului a fost de -2,3m/an cu oscilatii între +7.8 m/an (H. Melody) si -10.4 m/an (H. Riviera).

In sectorul Eforie - Vama Veche, echilibrul dinamic a fost preponderent cu 57%, urmat de procesul de eroziune de 33%, cel de acretiune fiind de numai 10%. Ritmul de modificare a liniei tarmului, ca indicator de stare a mediului, a avut o medie de -1,9 m/an, cu variatii între + 4,8 m/an (Mangalia) si -8,6 m/an (Vama Veche). Raportul eroziune/acretiune, pentru lungimea sectorului analizat, de cca 4,7km, ca indicator de stare a mediului, a fost de 2,89 pentru intervalul 2005/2004 si de 1,74 pentru intervalul anterior, 2004/2001.

Pe o lungime totala a tarmului monitorizat, de 94km procentul de eroziune afecteaza zona costiera pe 42% din lungimea ei, iar raportul eroziune/acretiune, ca indicator al zonei costiere, a fost 1,61, pentru intervalul 2005/2004 si de 3,20, pentru intervalul 2004/2001.

Predictia schimbarilor pozitiei liniei tarmului pâna în anul 2025

     Pe baza informatiilor disponibile s-a calculat evolutia liniei tarmului (model one-line) pentru o perioada viitoare de 20 de ani, considerând situatia actuala a constructiilor hidrotehnice (Studiu privind protectia si reabilitarea litoralului sudic al României la Marea Neagra, 2006).

     Pentru plajele din zona sudica a litoralului romanesc este prognozata o eroziune de cca 10-15m în urmatorii 20 de ani, daca nu se vor initia masuri de protectie adecvate .

Principala problema a sectorului Mangalia - Mangalia Nord o constiutuie degradarea calitatii apei datorita eutrofizarii, problema care este mai grava decat eroziunea  plajelor. Pe de o parte acest lucru este cauzat de schimbul insuficient de ape marine, care este  impiedicat de digurile de mica adancime construite prea aproape unele de altele, iar pe de alta parte tratarii insuficiente a apelor uzate provenind din zonele hoteliere.

Fig. 5.  Amenajari existente si propuse pentru protectia tarmului

in zona Mangalia - Mangalia Nord.

Pentru a remedia aceste doua probleme, se propune inlocuirea digurilor existente, scurte si amplasate aproape unele de altele, cu diguri lungi, amplasate la intervale mari, precum si o innisipare la scara mare, asa cu rezulta din fig..5. Pentru protejarea si refacerea plajei vor fi realizate 10 diguri noi, 4 noi recife artificiale si innisiparea plajei  cu 760.000 mc.

IV.     caracteristici de mediu   posibil a fi

            afectatE DE  PLANUL URBANISTIC ZONAL

                  " AMENAJAREA PLAJEI MANGALIA "

4.1.           Suprafata de plaja cu dotari

In documentatia Srategiei Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor privind domeniul utilizarii plajelor Marii Negre, pe termen scurt si mediu, se preconizeaza atingerea unui standard european de calitate a turismului pe litoralul românesc  prin definirea clara a criteriilor minime de utilizare turistica pentru amplasarea dotarilor de pe plaja .

Plaja din zona turistica  Mangalia - Mangalia Nord va fi amenajata conform criteriilor din art. 1 pct. 6  al Legii. 274/2006 ( privind aprobarea O.U. 19/2006, care se refera la utilizarea plajei Mării Negre si controlul activitătilor desfăsurate pe plajă ) dupa :

-    criterii minime pentru dotarea plajei: echiparea sanitara ( conform normativelor sanitare in vigoare ), cabine pentru schimbat vestimentatia - numar/persoane (1/1000 ); post de prim ajutor (necesar ); post de salvare - salvamar ( necesar ); sistem de semnalizare a conditiilor de îmbaiere (necesar) ; rampa de acces pentru persoane cu dizabilitati (cel putin o bucata la 250 mp)

 -   criterii facultative pentru dotarea plajei: centru de închiriere a dotarilor de plaja (umbrele, sezlonguri, saltele pneumatice, prosoape), constructie provizorie, usoara si demontabila cu o suprafata maxima de 9 m.p, amplasata la limita dinspre uscat a plajei ) ;  sezlonguri si umbrele în suport fix (la aproximativ 5 m de la limita tarmului ) ; instalatie pentru sonorizare automata ; dotari de agrement pentru copii ; constructii demontabile, usoare, provizorii pentru servit bauturi si produse ambalate ( CBP ), amplasate la limita dinspre uscat a plajei si la o distanta de minimum 50 m fata de constructiile definitive existente cu profil de alimentatie publica, iar distanta dintre doua constructii va fi de minimum 150 m; suprafata maxima construita este de 20 m.p ; constructii demontabile, usoare provizorii pentru desfasurarea activitatii de agrement nautic, cu suprafata maxima de 9 m.p ; alte constructii si instalatii demontabile realizate mai cu ocazia unor evenimente culturale sau sportive ; terenuri de sport.

4.2.           Efecte ale dotarilor de plaja

     Majoritatea dotarilor de plaja au un efect pozitiv asupra turistilor, prin faptul ca sporeste confortul acestora si  se diversifica activitatale de agrement. În acelasi timp, însa dotarile pot avea efecte negative asupra componentelor de mediu (aer, apa si sedimentele de plaja, peisajul) precum si asupra turistilor.

     Efectele negative se refera la accidentele posibil a se produce, la avarii privind racordul la instalatiile electrice, canalizare, apa potabila de la constructiile usoare pentru servit bauturi si produse ambalate, grupuri sanitare si dusuri. De asemenea, agrementul nautic, respectiv ambarcatiunle cu motor sunt surse ale efectelor negative asupra mediului (apa, aer, sedimente) si asupra turistilor (sanatatea umana, posibile accidente ).

     Efectele pozitive se refera la sanatatea umana (umbrele, punctele de prim ajutor, salvamar), agrement nautic, terenuri de sport, agrement pentru copii.

V.                          TURISMUL sI ASPECTE RELEVANTE PRIVIND

                         ZONELE DE IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU

     Plajele Unitatii geomorfologice, din sectorul sudic al litoralului românesc fac parte din zona mediului costier, care se refera la aspectele sensibile privind habitatele naturale, speciile protejate, precum si impactul turismului.

5.1. Turismul

     Litoralul Marii Negre concentreaza 43% din potentialul turistic al tarii, motiv pentru care, presiunile exercitate de turism asupra mediului sunt semnificative. Practic, în sezonul estival populatia judetului Constanta se dubleaza, ceea ce duce la o cantitate dubla de apa uzata menajera ce necesita epurare, la dublarea traficului, ceea ce duce implicit la dublarea emisiilor

 din trafic si la cresterea nivelului de zgomot. De asemenea, este necesara o constientizare a publicului larg, în sensul formarii deprinderilor de mentinere a salubritatii zonelor sensibile la presiunea antropica (plaja turistica si apa marii). Vocatia turistica a municipiului Mangalia este conferita în egala masura de situarea sa geografica si de profilul cultural-istoric al regiunii.

Asezarea geografica a judetului Constanta reprezinta un element esential în ecuatia consolidarii turismului în zona. Situat la confluenta mai multor coridoare de transport pan-european si beneficiind de generoasa proximitate a Marii Negre, municipiul Mangalia poate dezvolta cu usurinta o serie întreaga de produse turistice, cum ar fi: turismul estival, turismul balnear, turismul de odihna si recreere, turismul sportiv si nautic, turismul de afaceri si turismul de croaziera si de itinerar. O alta caracteristica importanta o constituie îmbinarea dintre vechi si nou, dintre traditie si modernitate. Aceasta complementaritate confera judetului un plus de farmec si creeaza turistilor posibilitatea de a cunoaste si întelege istoria si traditia locurilor pe care le viziteaza.. Perioada favorabila helioterapiei este mai lunga de 12 ore pe zi. Salinitatea marii este scazuta: 15,5 grame pe litru, iar fundul nisipos complet lipsit de pietre, cu panta foarte mica. În plus, practic nu exista maree la Marea Neagra, asa ca înotul poate fi practicat în conditii de siguranta mult mai bune decât în alte parti ale lumii.

5.2.           Habitate naturale

     Habitatele naturale si seminaturale, întâlnite la nivelul judetului Constanta în toate mediile, acvatic, terestru si subteran se grupeaza în:

- habitate acvatice, habitate acvatice dulcicole, salmastre, marine si costiere;

- habitate terestre, habitate de padure, de pajisti stepice si tufarisuri (local denumite si bleacuri), - habitat de silvostepa, habitat de mlastini si turbarii;

- habitate subterane, habitate cavernicole sau de pestera.

Pot fi semnalate 6 tipuri principale de habitate la nivelul judetului, cu 21 de tipuri de habitate (conform Ord. 1198/25.11.2005 pentru actualizarea anexelor nr. 2, 3, 4 si 5 la O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 462/2001). astfel:

. 6 tipuri de habitate costiere, marine si de dune: vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului (cod Natura 2000, 1210), vegetatie perena a tarmurilor (cod Natura 2000, 1220), comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase (cod Natura 2000, 1310); dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri - cod Natura 2000, 2130*), dune cu Hippophae rhamnoides (cod Natura 2000, 2160), depresiuni umede intradunate (cod Natura 2000, 2190);

. 1 tip de habitat de apa dulce: lacuri distrofice si iazuri (cod Natura 2000, 3160);

. 6 tipuri de habitate de pajisti si tufarisuri: habitate cu tufarisuri scunde (cod Natura 2000, 4030), tufarisuri de foioase ponto-sarmatice (cod Natura 2000, 40CO*); comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifile din Alysso-Sedion albi (cod Natura 2000, 6110*), pajisti xerice pe substrat calcaros (cod Natura 2000, 6120*), stepe vest pontice cu Paeonia tenuifolia (cod Natura 2000, 6290), stepe ponto-sarmatice (cod Natura 2000, 62CO*);

. 2 tipuri de habitate din turbarii si mlastini: habitate cu mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (cod Natura 2000, 7140), mlastini alcaline (cod Natura 2000, 7230);

. 2 tipuri de habitate de stâncarii si pesteri: versanti stâncosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase (cod Natura 2000, 8210), pesteri închise accesului public (cod Natura 2000, ;

. 4 tipuri de habitate de padure: paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) (cod Natura 2000, 91FO), paduri balcano-panonice de cer si gorun (cod Natura 2000, 91MO), habitate cu vegetatie forestiera cu Quercus frainetto (cod Natura 2000, 9280), zavoaie cu Salix alba si Populus alba (cod Natura 2000, 92AO).

Remarcabila este marea diversitate biogeografica, pe teritoriul judetului intersectându-se caile de migrare a elementelor geografice din zone atât de diferite (pontice, ponto-caspice, ponto-mediteraneene, balcanice, eurasiatice, continentale, etc.). Astfel, au fost desemnate 15 situri Corine Biotopes, s-au realizat 19 propuneri de situri Natura 2000, ca arii speciale de conservare si s-au identificat 3 situri cu potential de Arie speciala de Protectie Avifaunistica (Lacul Techirghiol, Mlastina Hergheliei).

5.3.           Specii periclitate

     Lista Rosie a speciilor de macrofite, nevertebrate, pesti si mamifere, (Raport anual-Starea mediului, INCDM Constanta, 2005) reprezentând un indicator de stare a biodiversitatii de la litoralul românesc a fost revizuita la începutul anului 2005, conform criteriilor IUCN din 2004. Ea cuprinde  209 specii, dintre care 19 macrofite (9%), 45 nevertebrate (22%), 141 pesti (67%) si 4 mamifere marine (2%).

Tab. 1  Statutul sozologic al speciilor înscrise în Lista Rosie

Grup de specii

Statutul conform categoriilor IUCN (2004)

EX

EN

VU

NT

LC

DD

Total

Macrofite

-

11

2

-

-

6

19

Nevertebrate

13

3

6

-

1

22

45

Pesti

-

2

2

28

31

78

141

Mamifere

-

3

-

-

-

1

4

Total

13

19

10

28

32

107

209

În ceea ce priveste starea de conservare a algelor macrofite, în anul 2005, alga bruna Cystoseira barbata, specie amenintata (EN) a fost identificata în zona rezervatiei marine Vama Veche - 2 Mai, unde desi nu este larg raspândita, înregistreaza o prezenta constanta. Dupa revizuirea Listei Rosii, situatia macrofitelor se prezinta astfel: 11 specii amenintate (EN), 2 vulnerabile (VU) si 6 cu date insuficiente (DD) (Tab. 1)

Dintre cele 45 de nevertebrate înscrise în Lista Rosie, 13 sunt considerate extincte (EX), nemaifiind întâlnite în ultimii 15 ani, 3 amenintate (EN), 6 vulnerabile (VU), o specie cu risc redus de periclitare (LC), iar pentru 22 de specii nu exista date suficiente pentru încadrarea într-una din categoriile de periclitare (DD). Cea din urma categorie cuprinde si patru specii de copepode calanide hiponeustonice: Anomalocera patersoni, Labidocera brunescens, Pontella mediterranea, Centropages ponticus, dintre care în 2005 au fost semnalate P. mediterranea si C. ponticus. Pentru clarificarea starii de conservare a acestor specii sunt necesare studii mai aprofundate. Dintre speciile de nevertebrate bentale, în 2005 s-au identificat doar Caprella acanthifera si Pilumnus hirtellus din categoria speciilor vulnerabile (VU).

Încadrarea speciilor de pesti a fost modificata la începutul anului 2005; astfel, dintre cele 141 de specii evaluate conform criteriilor IUCN (2004), 2 sunt amenintate (EN), 2 vulnerabile (VU), 28 aproape amenintate (NT), 31 pentru care nu exista motive de îngrijorare (LC), iar pentru 78 de specii nu exista date suficiente (DD).

Referitor la mamiferele marine, în cursul expeditiilor stiintifice realizate în prima parte a anului 2005, în sectorul nordic al litoralului românesc au fost observate cârduri izolate de Phocoena si Tursiops, cu efective foarte reduse. Frecventa mortalitatilor înregistrate în rândul delfinilor a fost destul de ridicata, cea mai afectata fiind Phocoena phocoena, care având talia mai mica se încurca în plasele pescaresti.

5.4.           Ariile de protectie speciala

Reglementarile privind conservarea biodiversitatii sunt stabilite prin O.U.G 195/2005 care se refera la protectia mediului, Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national, H.G. 2151/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone, Legea nr. 462/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, Ordin M.M.G.A. nr. 1198/2005 pentru actualizarea anexelor 2, 3, 4 si 5 la O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 462/2001.

În ceea ce priveste ariile protejate la nivelul judetului Constanta, din apropierea plajelor, sunt prezentate în tab. 2.

            Tab. 2. Arii protejate din apropierea plajelor

                          în curs de amenajare  Navodari- Mangalia

Nr.

crt.

Denumirea ariei naturale protejate

Localizarea teritorial -administrativă

Suprafata

- ha -

Tipul ariei protejate

Administrator al ariei naturale protejate

1.

Acvatoriul

litoral-marin

VAMA VECHE - 2 MAI

Com. Limanu

Sat Vama Veche

Sat 2 Mai

5 000




Rezervatie stiintifică

Mixt

Zoologic si botanic

Institutul de Cercetare si Dezvoltare Marină "Grigore Antipa"

(INCDM Gr.Antipa")

Constanta

2.

Dunele MARINE DE LA AGIGEA

Com. AGIGEA

8

Rezervatie naturală

botanică

Universitatea

"A.I.Cuza Iasi"

3.

OBANUL MARE si PESTERA <LA MOVILE>

Primăria

MUNICIPIULUI

MANGALIA

12

Rezervatie naturală

mixtă, speologie si morfogeologie

Grupul de exploatări subacvatice si speologie Bucuresti (GESS)

4.

PESTERA

<LIMANU>

Primăria

Comunei LIMANU

1

Monument al naturii - speologic

Grupul de exploatări subacvatice si speologie Bucuresti (GESS)

5.

LACUL AGIGEA

Com. AGIGEA

35

Rezervatie naturală

zoologică

6.

LACUL TECHIRGHIOL

Orasul

TECHIRGHIOL

1 540

Rezervatie naturală

Zoologicala

Zonă umedă

7.

MLAsTINA HERGHELIEI

Municipiul

MANGALIA

98

Rezervatie naturală

mixtă

Vegetatia arenara din Rezervatia de dune marine de la Agigea, unica în tara, reprezinta o suprafata restrânsa de teren, unde se regaseste o mare varietate de plante de nisip, unele caracteristice litoralului atlantic, mediteranean si caspic, altele, întregului tarm pontic si câteva endemice. Raritatile floristice de aici, sunt relictul tertiar Efedra distachya (cârcel de nisip), Alyssum borzeanum (ciucusoara de nisip) si Convolvulus persicus (volbura de nisip).

. VI.          OBIECTIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI

Planul national de dezvoltare 2007-2013, (PND)

Prioritatea 3-Protectia si îmbunatatirea calitatii mediului

     Începând cu anul 1995, când noua legislatie de protectie a mediului a intrat în vigoare, Romania a adoptat o serie de documente strategice sectoriale si norme cu scopul de a lua în considerare principiile dezvoltarii durabile. Aceste strategii nationale includ, de asemenea, si concluziile precum si recomandarile Strategiilor europene de dezvoltare durabila (Lisabona si Goteborg), ale celui de al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu, în vederea asigurarii conservarii, protectiei si îmbunatatirii mediului, protejarii sanatatii umane si utilizarii durabile a resurselor naturale.

     În acest sens, România trebuie sa depuna eforturi semnificative în vederea respectarii principiilor de mediu international acceptate, pastrând în acelasi timp traditiile istorice si luând în considerare situatia socio - economica actuala a tarii.

Aceste eforturi trebuie sa fie îndreptate catre:

. Încurajarea dezvoltarii economice într-o maniera durabila, obiectivul fiind satisfacerea cerintelor generatiei prezente fara a compromite interesele generatiilor urmatoare. Acest obiectiv poate fi atins prin reglementarea managementului de mediu si prin stabilirea anumitor restrictii activitatilor economice, cu privire la protectia mediului;

. Anticiparea si prevenirea impactului asupra mediului prin identificarea cauzelor acestuia de timpuriu, având în vedere ca eliminarea consecintelor este considerabil mai costisitoare si, uneori, imposibila;

. Principiul prevenirii în procesul de luare a deciziei: ar trebui evitata aprobarea activitatilor al caror impact asupra mediului nu este suficient de bine cunoscut;

. Integrarea cerintelor de mediu în strategiile de dezvoltare a altor sectoare si luarea în considerare a acestora pe parcursul folosirii si protejarii factorilor de mediu/resurselor naturale. În plus, atributele mediului natural ca sistem integral ar trebui avute în vedere;

. Integrarea cerintelor de mediu în legislatia din domeniu precum si în cea corespunzatoare altor domenii social-economice astfel încât sa se evite contradictiile între diversele prevederi;

. Considerarea mediului ca o bogatie si o preocupare comuna a populatiei. Interesele legate de mediul înconjurator trebuie sa stea mai presus de orice politica de partid, probleme economice sau interese de afaceri. În vederea atingerii obiectivelor de protectia mediului si utilizare durabila a resurselor naturale, trebuie atins un consens între toate grupurile societatii;

. Îndeplinirea cerintelor de mediu, în sectorul economic, prin aplicarea principiului "poluatorul/ consumatorul plateste". Fiecare poluator trebuie sa fie responsabil în totalitate pentru activitatile sale. Agentii economici trebuie sa se asigure ca activitatile lor sunt în concordanta cu cerintele de mediu.

. Aplicarea masurilor de protectia mediului la acel nivel politic si/sau administrativ care va asigura cele mai bune rezultate. Plecând de la principiul responsabilitatilor comune, statul, municipalitatile, agentii economici si cetatenii trebuie sa coopereze în vederea solutionarii problemelor de mediu din sfera lor de influenta;

. Promovarea conservarii traditionale si a managementului naturii, precum si constientizarea publicului cu privire la valorile naturale.

Un management eficient al problemelor de mediu reprezinta baza acceptabilitatii sociale si a durabilitatii economice în România. Protectia calitatii mediului este un element cheie în asigurarea unor mijloace de trai durabile pentru generatia actuala cât si pentru cele viitoare.

Obiectivul global al acestei prioritati nationale din PND îl constituie protejarea si îmbunatatirea calitatii mediului, în conformitate cu nevoile economice si sociale ale României, conducând astfel la îmbunatatirea semnificativa a calitatii vietii prin încurajarea dezvoltarii durabile.

     Planul strategic de amenajare si exploatare a plajelor turistice de la litoralul românesc al Marii Negre pe termen scurt si mediu (2006)

Prin reglementarile acestui act normativ, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor urmareste, pe termen scurt, atingerea unui standard european de calitate a turismului pe litoralul românesc si, pe termen mediu, asigurarea unei mai bune protectii a plajelor prin reglementarea tipului de constructii acceptate a fi amplasate pe plaje.Pe toata suprafata inchiriata se doreste respectarea obligatiilor de catre operatorii de plaja, respectiv curatenia pe plaje, dotarea plajelor cu dusuri, toalete ecologice, realizarea programelor de investitii.

Elaborarea strategiei de contractate pe termen lung a plajelor s-a bazat pe urmatoarele principii,în în anul 2006:

- realizarea unui management specific, eficient al plajei litoralului romanesc;

- aplicarea unei politici unitare privind dezvoltarea litoralului romanesc, în concordanta cu cerintele directivelor europene privind respectarea principiilor generale si specifice pe care se bazeaza gospodarirea integrata a zonei costiere si aplicarea conceptului de dezvoltare durabila;

- conservarea conditiilor ambientale si valorii patrimoniale si peisagistice din zonele situate în apropierea tarmului si atingerea unui standard european de calitate a turismului litoralului românesc;

- dezvoltarea si amplasarea rationala a amenajarilor de plaja, în functie de conditiile zonei - existenta utilitatilor din zona - cu o arhitectura moderna si unitara;

Obiectivele si masurile care au derivat din aceste principii s-au concretizat în:

- modificarea legislatiei în vigoare aplicabile domeniului plajei în vederea eliminarii contraditiilor si crearea unui cadru legal coerent;

- promovarea de investitii pe termen lung de catre operatorii de plaja prin inchirierea de contracte pe termen lung, gestionarea de suprafete mari de plaja si selectarea de beneficiari eligibili capabili sa dezvolte investitii privind cresterea potentialului turistic al plajelor ;

- externalizarea lucrarilor nespecifice activitatii de gospodarire a apelor prin transferul acestora catre operatorul de plaja, respectiv a lucrarilor de ecologizare pe perioada sezonului estival.

Crearea cadrului necesar pentru asigurarea unei logistici privind întretinerea plajelor la standarde corespunzatoare.

     Pe plan local în strategia generala de dezvoltare durabila a municipiului Mangalia, sustinerea si încurajarea turismului reprezenta o prioritate absoluta. În acest sens, principala preocupare a administratiei publice locale o constituie, în paralel cu modernizarea infrastructurii urbane, reabilitarea statiunilor din zona Mangalia - Mangalia Nord ( Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn si Mangalia ) parte integranta a municipiului si principalul pol de atractie turistic din regiune. Primul pas în atingerea acestui deziderat l-a constituit realizarea unei infrastructuri aferente, printr-un program de modernizare si reabilitare.

Proiectul MAT05/RM/9/3 ECORYS-Olanda

Acesta se refera la întarirea capacitatii institutionale în vederea implementarii recomandarilor Directivei Cadru privind Apa (WFD) si a celor referitoare la Managementul Integrat al Zonei Costiere (ICZM) în cadrul zonei costiere a Marii Negre din România.

În cadrul acestui proiect s-a investigat zona costiera româneasca din punct de vedere geografic si socio-economic si s-au identifict principalele surse de poluare, presiuni antropice, zonele costiere supuse fenomenului de eroziune.

Principalele obiective ale proiectului:

Selectionarea celei mai bune strategii împreuna cu institutiile implicate în ICZM. Identificarea institutiilor de management al apelor si a celor care pot fi implicate în strategia zonei costiere. Recomandari privind modul de organizare în viitor a sistemului institutional implicat în managementul integrat al zonei costiere. Prezentarea unui inventar al caracteristicilor de mediu din lungul întregului litoral romanesc, de la Golful Musura, în nord, pâna la Vama Veche, identificarea tipului de interventii tehnice care trebuie avute în vedere în cadrul diferitelor locatii pentru a rezolva problemele actuale ale zonei costiere. Identificarea instrumentelor economico-financiare ale institutiilor implicate în managementul integrat al zonei costiere. Managementul plajelor de pe litoralul românesc al Marii Negre.

     Proiect de parteneriat cu Waterboard Rijnland, Ministerul Transporturilor, Lucrarilor publice si Managementul Apelor si Municipalitatea Zandvoort din Olanda cu finantare LOGO east-Olanda.

     Principalul rezultat al acestui proiect este îmbunatatirea cooperarii la nivel administrativ, acest lucru facilitând punerea în aplicare a legislatiei privind gospodarirea plajei. Implementarea cu succes a proiectului va duce la un management durabil al plajelor ce va permite autoritatilor sa îndeplineasca cerintele europene si va stimula asigurarea protectiei mediului înconjurator al zonei. Realizarea obiectivelor proiectului va conduce la:

     1.- cadastrul plajei si delimitarea zonei costiere în zona pilot Mangalia;

     2.-  abordarea corecta a managementului plajelor din punct de vedere al mediului, social si economic;

     3.- formarea unui personal specializat din cadrul DADL si al Municipalitatii Mangalia;

     4. - constientizarea cetatenilor prin:       

- întâlniri cu cetatenii;

- materiale publicitare distribuite pe plaja;

- reclame radio si articole în presa.

     Studiu privind protectia si reabilitatea partii sudice a tarmului românesc al Marii Negre, sectorul Midia Navodari-Vama-Veche (JICA-Japonia si Echipa de lucru-ECOH Corporation)

     Studiul a început în luna martie 2005, de catre o echipa de specialisti contractati de JICA, si va fi încheiat în 2007, prin întocmirea unui Plan de protectie costiera, Midia Navodari-Vama Veche, precum si doua studii de fezabilitate pentru zonele critice (Mamaia Sud si Eforie Nord) în ceea ce priveste eroziunea plajelor.

      Obiectivele studiului:

1.- evaluarea situatiei de referinta în zona Mangalia - Mangalia Nord : dezvoltare istorica, activitati prezente, evolutia eroziunii costiere;

2.- oportunitati si tendinte de dezvoltare;

3 -.definirea impactului eroziunii costiere;

4 - analiza economica si financiara a impactului eroziunii costiere.

    

VII.          EFECTE  POTENŢIALE ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL

a)         Activitatea turistica

     Printre principalele activitati umane cu impact asupra mediului sunt si cele legate de turism. În mod indirect amenajarea plajei contribuie la dezvoltarea turismului. Facilitatile turistice intra deseori în conflict cu telurile de conservare si deterioreaza peisajele naturale. Dar, daca este planificat si administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forta pozitiva, aducând beneficii atât ariilor protejate cât si comunitatilor locale.

b)         Biodiversitate

     Influenta antropica asupra vegetatiei (în special sectoarele cu vegetatie de la Navodari-Mamaia, Constanta, Eforie, Venus-Saturn) este în general negativa si rezulta din încalcarea, de catre turisti si localnici a prevederilor legislatiei silvice si de mediu privind taierile de arbori, amenajarea locurilor de campare, colectarea si transportarea deseurilor menajere în locurile stabilite, amenajarea vetrelor de foc etc. Diversitatea biologica a zonelor cu vegetatie este amenintata de activitati precum: accesul si parcarea autovehiculelor în locuri nepermise, depozitarea necontrolata a deseurilor menajere, degradarea si chiar distrugerea elementelor de flora si fauna, aprinderea de focuri în locuri interzise etc.

     Aceste sectoare de plaja cu vegetatie au un rol foarte important în formarea si conservarea mediului curat. Vegetatia este considerata azi o bariera biologica împotriva poluarii, constituind adevarate filtre în fixarea pulberilor industriale, în metabolizarea la nivelul aparatului foliar al arbustilor a numeroase substante chimice generate prin activitatea industriala si transporturi. De asemenea ea creeaza o bariera fonica si vizuala între turisti de pe plaja si caile rutiere precum si un peisaj verde reconfortant.

c).        Deseurile

     Deseurile de orice fel, rezultate din multiplele activitati umane, constituie o problema, de o deosebita actualitate, datorata atât cresterii continue a cantitatilor si a tipurilor acestora (care prin degradare si infestare în mediul natural prezinta un pericol pentru mediul înconjurator si sanatatea populatiei), cât si însemnatelor cantitati de materii prime, materiale refolosibile si energie care pot fi recuperate si introduse în circuitul economic.

     Actualele practici de colectare, transport si depozitare a deseurilor urbane sunt în multe cazuri necorespunzatoare, generând un impact negativ asupra factorilor de mediu si facilitând înmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora. Deseurile constituie surse de risc pentru sanatate si mediu datorita continutului lor în substante toxice, precum metale grele, pesticide, solventi, produse petroliere.

d).        Aglomerarile urbane

     În ceea ce priveste aglomerarile urbane (ordinului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor în care evaluarea calitatii aerului este obligatorie, implementarea Directivei Cadru Aer), una din cele 11 aglomerari din România este, conform Art. 2 lit. d, formata din: municipiul Constanta, inclusiv Mamaia si Palazu-Mare, orasul Navodari, Mamaia sat, orasul Eforie (Eforie Nord si Sud), comuna Tuzla, comuna Costinesti si satul Schitu, municipiul Mangalia, inclusiv statiunile Neptun-Olimp, Jupiter-Cap Aurora, Venus si Saturn.

e).        Zgomotul si vibratiile

     Omul percepe sunete cu o frecventa  între 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o intensitate între 0 si 120 db. Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie întreaga de efecte, începând cu usoare oboseli auditive pâna la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. Principalele surse de zgomot care pot fi generate de facilitatile turistice ale plajei pot proveni de la: zgomotul ambarcatiunilor cu motor (mai ales Ski jeturi), s.a., care, în general, depasesc normele legale.

f).         Analiza efectelor potentiale asupra mediului

     Dotarile de pe plaja din zona Mangalia - Mangalia Nord (Anexa 1) nu genereaza efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitate, populatie, sanatate umana, fauna, flora, solul, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniu cultural, arhitectonic, arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre factori.

     Aceste dotari, produc totusi, efecte temporare (sezonul estival) si limitate la spatiul plajei precum si asupra zonei marine din vecinatate. În tab. 3au fost analizate efectele potentiale ale diferitelor categorii de dotari (conf. P.U.Z,).

                 Tab.  3 Analiza efectelor potentiale determinate de dotarile de plaja

Nr. crt

Dotari de plaja

Turisti

Sedimente de plaja

Apa marina

Aer

Extindere spatiala

Extindere temporala

A. Criterii minime

1

echiparea sanitara

+

-

-

locala

Sezon estival

2

post de prim ajutor

+

extinsa

Sezon estival

3

post de salvare (salvamar)

+

mare

Sezon estival

4

recipiente pentru colectarea selectiva a deseurilor

+

+

+

extinsa

Sezon estival

5

rampa de acces pentru persoane cu dizabilitati

+

locala

Sezon estival

B. Criterii facultative

6

centru de închiriere a dotarilor de plaja (umbrele, sezlonguri, saltele pneumatice, prosoape),

+

locala

Sezon estival

7

dotari de agrement pentru copii

+

locala

Sezon estival

8

constructii demontabile (pentru agrement nautic)

±

-

-

-

extinsa

Coditii hidro-meteo

9

constructii demontabile (pentru servit bauturi si produse ambalate)

+

-

-

locala

Sezon estival

     10

terenuri sport

+



locala

Sezon estival

     + efect pozitiv

            - efect negativ

1. Echiparea sanitara consta în amplasarea de 11 grupuri sanitare si dusuri cu o suprafata de  220 m.p. Acestea reprezinta un efect benefic pentru igiena turistilor care dureaza tot sezonul estival. Efectele negative pot consta în avarii la sistemul de canalizare, cu actiune pe durata reparatiilor. În acest caz controlul preventiv si întretinere corespunzatoare constituie masuri de siguranta pentru diminuarea efectelor.

2-3. Post de prim ajutor si post de salvare (salvamar) în numar de 12 si 25 vor ocupa o suprafata de de  108m-p- si respectiv  110m.p. Acestea au o actiune benefica pentru siguranta turistilor (accidente, insolatie, pericol de înec s.a) care se desfasoara pe durata sezonului estival si la nivelul plajei si în zona de îmbaiere  Mangalia - Mangalia Nord.

4. Recipiente pentru colectarea selectiva a deseurilor în numar de 1511 bucati ocupa o suprafata de 377m.p. Ele au actiune benefica asupra mediului (plaja si apa curata) si a turistilor (aspect estetic). Activitatea specifica de colectare a deseurilor se va face selectiv (pentru hârtie, plastic, sticla, doze de aluminiu s.a.) pentru tot sezonul si pe toata suprafata plajei. Este recomandabil ca preluarea deseurilor sa se faca de câte ori este necesar.

5. Rampa de acces pentru persoane cu dizabilitati, în numar de 26 si suprafata de 650 m.p., are efecte benefice asupra unui anumit grup de turisti, pentru tot sezonul estival.

6. Centru de închiriere a dotarilor de plaja, în numar de 29 cu suprafata de 261 m.p., prin distribuirea umbrelor, sezlongurilor, saltelor pneumatice, prosoapelor, etc are un efect benefic asupra confortului turistilor pe întreaga perioada a sezonului estival. Se recomanda ca aranjarea acestora sa nu îngreuneze accesul turistilor pe plaja.

7-10. Dotari de agrement pentru copii si terenuri sport în numar de 33 cu suprafata de 5.280 m-p si respectiv  18  co o suprafata de 5.400 0m.p. au efect stimulator pentru sanatate. Recomandam ca aceste actiuni sa nu incomodeze turisti din apropiere.

8. Constructii demontabile (pentru agrement nautic) vor fi în numar de 18 cu suprafata de  162 m.p. În acest caz se produc atât efecte pozitive cât si negative în functie de dotarea ambarcatiunilor (cu sau fara motor). Ambarcatiunele fara motor sunt nepoluante si creaza placerea turistilor de a se plimba pe mare. Ambarcatiunile cu motor (schi jet, salupe s.a) pe lînga efectele pozitive produc si efecte negative (combustibil, gaze, zgomot), care afecteaza mediu (aer, apa si sediment), precum si turistii prin zgomotul creat si posibilitatea de producere a accidentelor.

Recomandam pentru ambarcatiunile cu motor urmatoarele:

- utilizarea de motoare care corespund normelor europene pentru reducerea poluarii (combustibili ecologici, eventual motoare electrice);

- întretinerea, alimentarea si reparatia motoarelor sa se faca în afara plajei turistice;

9. Constructiile demontabile (pentru servit bauturi si produse ambalate) sunt destinate pentru confortul turistilor, care pot produce unele aspecte negative (avarii la racordul de utilitati) pot afecta factorii de mediu (sedimente de plaja, aer). Se recomanda întretinerea corespunzatoare si repararea în regim de urgenta a avariilor.

     Concluzii

     În urma analizei efectuate privind efectele potentiale ale dotarilor de plaja (conform P.U.Z. " Amenajare .plaja Mangalia " asupra principalelor componente de mediu (apa, sedimente, aer) au rezultat urmatoare concluzii:

Ţ       Nu  se constata efecte semnificative ca urmare a amplasarii dotarilor pe plaja;

Ţ       Prin amplasarea dotarilor de plaja se vor produce efecte pozitive ( în general benefice pentru turisti - igiena, siguranta, protectie, aspecte estetice, confort si altele) precum si aspecte negative ( accidente/avarii, aspect inestetic, mirosuri caracteristice, curatenie s.a.);

Ţ       În ceea ce priveste aspectele negative s-au facut urmatoarele recomandari: controlul preventiv si întretinerea corespunzatoare pentru utilitatile la dotarile de plaja, utilizarea de motoare pentru ambarcatiunile de agrement conform standardelor UE ( combustibili ecologici, eventual motare electrice), întretinerea, repararea si alimentarea acestora sa se faca în afara plajei turistice.

VIII.         EFECTE SEMNIFICATIVE ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

     Amenajarile de pe plaje care se vor amplasa conform PUZ « Amenajare plaja Mangalia » nu vor produce efecte de mediu semnificative în context transfrontalier.

IX..           MĂSURI  PRIVIND DOTARILE SI ACTIVITATILE  DE PE PLAJA

Pentru utililizarea cât mai eficienta a dotarilor de plaja si o activitate turistica adecvata este necesar sa fie respectate masurile care  deriva din reglementarile legale precum si cele care se propun , dupa cum urmeaza:

9.1            Masuri cu caracter general, care se refera la:

1) Utilizarea plajei Mării Negre si controlul activitătilor desfăsurate pe plajă (Legea 274/2006 privind aprobarea O.U. 19/2006)

- sa întretină si să igienizeze zilnic suprafata de plajă închiriată;

- să mentină în bună stare de functionare dotările de pe plajă, inclusiv cele de agrement;

- să asigure conditiile sanitare si de protectie a mediului în zonele de îmbăiere si de plajă;

- să sesizeze autoritătile de gospodărire a apelor si de protectie a mediului si autoritătile de sănătate publică în cazul prezentei în apa mării a substantelor poluante;

- să îndepărteze de pe plajă si din zona submersa de îmbăiere obiectele periculoase;

- să nu realizeze pe plajă constructii si dotări cu alte destinatii decât cele prevăzute în prezenta ordonantă de urgentă;

- să permită accesul liber pe plajă si libera circulatie a persoanelor în spatiul plajei;

- să monteze panouri cu instructiuni de utilizare a plajei si a zonei de îmbăiere;

- să nu permită desfăsurarea activitătilor de comert ambulant pe plajă;

- să nu permită camparea pe plajă.

- suprafata minima de plaja asigurata pentru o persoana va fi de 8m.p.;

- cabinele  pentru schimbat vestimentatia de vof fi una la 100 persoane;

- recipientele pentru colectarea selectiva a deseurilor se vor amplasa câte una la 250m.p.;

- centrul de închiriere a dotarilor de plaja (umbrele, sezlonguri, saltele pneumatice, prosoape),va avea suprafata max. de 9m.p

-constructii de tip usor, demontabil, provizoriu vor avea suprafata de 9m.p. si vor fi amplasate la limita dinspre uscat a plajei;

- sezlongurile si umbrele în suport fix vor fi amplasate la cca. 5m de limita tarmului;

- pe plaja va functiona o singura instalatie pentru sonorizare automata;

- constructiile demontabile, usoare, provizorii pentru servit bauturi si produse ambalate, amplasate la limita dinspre uscat a plajei si la o distanta de minimum 50m fata de constructiile definitive existente, cu profil de alimentatie publica, vor avea o suprafata maxima a constructiei de 20m.p. iar distanta dintre doua constructii similare va fi de 150m;

2) Norme metodologice privind desfăsurarea activitătii de agrement nautic (ordin 292/2003)

- zonele de agrement nautic se amenajează în perimetrele stabilite ca spatii de agrement, conform planului urbanistic  zonal;

- trebuie sa existe o schita privind amplasarea cu delimitarea perimetrului, unde sunt situate dotările si echipamentele care deservesc zona de agrement nautic;

- perimetrul zonei de agrement nautic să fie marcat vizibil, iar culoarele de lansare la apă si limitele zonei de agrement nautic să fie delimitate prin balize.

3) Codul de conduita pentru activitatile de recreere din zona costiera (Ordin 38/SMI/2004)

- utilizarea tehnicilor cu impact minimal pentru depozitarea deseurilor solide;

- depozitarea deseurilor într-un mod sigur si potrivit, care să nu afecteze mediul costier;

- reducerea consumului de combustibil fosil si evitarea transportului motorizat pe cât posibil în zona litorală. Impactul negativ produs de transport asupra mediului costier trebuie să fie redus mai ales în zonele ecologice sensibile;

- dotarile de pe plaja sa se realizeze, de preferinta, în concordantă cu arhitectura si traditiile locale;

- dezvoltarea activitătilor de turism si de recreere din zona costieră trebuie să respecte cadrul natural, caracterul si capacitatea fizică si socială a mediului în care acestea se desfăsoară.

9.2.           Masuri cu caracter special propuse pentru amenajarea plajei

Pentru dotarile de plaja se propun urmatoarele reglementari:

 - stabilirea punctului de alimentare cu carburanti;

 - interzicerea conducerii de ambarcatiuni pe mare în conditii hidro-meteorologice nefavorabile (înaltimea valului lînga tarm mai mica de 0,5m, vânt puternic din vest si curenti costieri de mare intensitate);

- zona aferenta umbrelelor si sezlongurilor se va situa între 5 si 30m distanta fata de linia tarmului, iar distantele între sezlonguri sa fie de min. 1,0m, pentru a se crea culoare de trecere fluente;

- o banda de plaja, de cca. 5m, de al contactul mare-uscat trebuie sa ramîna libera de orice utilitati pentru accesul liber pe plaja, loc de joaca pentru copii, plaja în conditii naturale.

- delimitarea perimetrelor de agrement nautic si sportiv pentru siguranta turistilor;

- echipamentele de închiriat sa fie în stare buna, sa nu fie deteriorate sau în stare de nefunctionare;

- stabilirea modul de aprovizionare a barurilor de pe plaja;

- delimitarea perimetrelor de plaje în functie de tipul de agrement nautic.

X. ALTERNATIVE LA PUZ -ul  DE AMENAJARE A PLAJEI

      DIN ZONA  MANGALIA - MANGALIA NORD

10.1     Variante ale P.U.Z.-lui

Conform HG. 1076/2004 "Evaluarea impactului de mediu pentru planuri si programe" au fost proiectate alternativele la planul propus si s-au stabilit doua variante: varianta "0" (plaje fara amenajari estivale) si varianta 1 (plaje amenajate în concordanta cu Planul elaborat de S.C. DECODESIGN S.R.L. Constanta la comanda A.N.A.R. - DIRECŢIA APELOR DOBROGEA LITORAL).

Varianta " 0" a planului, cînd plaja nu este amenajata

            În aceasta varianta suprafata plajei din zona Mangalia - Mangalia Nord este de cca. 40  ha.

Avantajele variantei 0 a planului

- Capacitatea plajei este mare, numarul de turisti este de cca. 49.000 , deoarece nu exista amenajari pe plaja;

- Plaja este utilizata mai mult în regim natural, deoarece nu sunt prevazute utilitatile de plaja (constructiile demontabile, usoare pentru: închiriere, dotari de plaja, baruri pe plaja, cabine de schimb, puncte de prim ajutor, foisoare de savamar s.a), care sa ocupe din spatiul plajei.

Dezavantajele variantei 0 a planului

- Atractivitatea turistica este redusa, din cauza ca lipsesc facilitatile infrastructurii turistice specifice pentru plaja;

- facilitati turistice lipsesc;

- nu se creaza locuri de munca specifice infrastructurii turistice si deci o reducere a bunastarii generale si mai ales locale.

Varianta "1" a planului, când plaja este amenajata

            În aceasta varianta capacitatea turistica se reduce, dar creste gradul de atractivitate turistica si implicit confortul turistilor precum si noi locuri de munca.

In acest sens pe plaja totala de cca. 40 ha, suprafata totala  construita a  zonei de plaja Mangalia - Mangalia Nord este de  13.236 m.p. dotarile care vor fi amplasate conform criteriilor obligatorii  trebuie sa aiba o suprafata de 1.593 m.p., iar cele  dupa criterii facultative de 11.643 ( tab.4  si anexa nr.1).

Tabel 4 - criterii  obligatorii

Zona

Grupuri sanitare +

dusuri

(16+4=20 mp).

Cabine schimbat vestimentatiea

(4.00 mp.)

Post prim

ajutor

(9.00mp.)

Post  salvamar

(4.40mp.)

Recipiente

colectare

deseuri

(0.25mp.)

Rampa acces

(latime 2-2.5m)

nr.

mp

nr.

mp

nr.

mp

nr.

mp

nr.

mp

nr.

mp

Man-galia

11

220

32

128

12

108

25

110

1511

377

26

650

 ( Continuare tabel 4 )

Centru inchirieri dotari plaja

(9 mp)

CBP*

(20 mp)

Dotari agrement copii

(160 mp)

Agrement

nautic

(9 mp)

Teren sport

(300mp)

nr.

mp

nr.

mp

nr.

mp

nr.

mp

nr.

mp

29

261

26

520

33

5,280

18

162

18

5400

            *CBP - constructii

SUPRAFATA TOTALA CONSTRUITA=13,236 MP.- POT=4.00%; CUT=0.04

Avantajele variantei "1 " a planului

- Grad de atractivitate turistica mare, determinat de facilitatile infrastructuri turistice, în special, cele de pe plaja, care se refera la:

- Agrement (ambarcatiuni, sezlonguri, s.a.);

- Siguranta (puncte de salvamar, puncte de prim ajutor, umbrele);

- Igiena personala (grupuri sanitare, dusuri);

- Comert civilizat (baruri de plaja).

- Pe plaja vor fi amplasate:centre pentru închiriere a dotarilor, grupuri sanitare, puncte de prim ajutor, terenuri de sport, baruri de plaja, cabine de schimb, puncte de agrement nautic, foisoare de salvamar, dotari de agrement pentru copii.

- Se creaza noi locuri de munca prin angajarea, mai ales de personal autohton pentru serviciile care vor fi prestate turistilor care vin la plaja.

- Cresterea bunastarii generale a populatiei iar pe plaja turistul are parte de servicii de calitate si siguranta.

Dezavantajeie variantei 1 a planului

-  Capacitatea plajei se reduce din cauza suprafetei ocupata de utilitati;

-  Zgomot de la ambarcatiuni nautice (Ski jet), s.a;

- Accidente posibile produse de ambarcatiuni nautice (pericol pentru înotatori, copii, utilizarea combustibilului s.a), jocuri cu mingea pe plaja;

- Emisii de gaze de la ambarcatuinile cu motor;

- Risc natural la furtuna si vînt cu intensitate mare, în special pentru ambarcatiuni, umbrele, baruri de plaja.

10.2.    Selectarea variantei

La selectarea variantei optime s-a tinut cont de Strategia pe termen scurt si mediu cu privire la modul de utilizare si exploatare a plajelor de la litoralul românesc, Legea nr. 274/2006 (privind aprbarea O.U. 19/2006 - Utilizarea plajei Marii Negre si controlul activitatilor desfasurate pe plaja) si Programul "Steagul Albastru - Blue Flag".

Datorita interesului pentru promovarea unui turism de înalta calitatate, la litoralul românesc, au fost promovate, în anul 2006, 8 plaje si un port de agrement, care se supun exigentelor programului international Blue Flag (Tab. 5).

Tab. 5 Plajele încadrate în nomenclatorul Blue Flag (litoralul românesc, 2006)

Statiunea

Denumire

Observatii

Mamaia

Lido

plaja

Mamaia

Savoy

plaja

Eforie Nord

Europa

plaja

Eforie Nord

Giovanni

plaja

Eforie Nord

Yacht Club Europa

Port agrement

Saturn

Adras

plaja

Neptun - Olimp

Captain Mondy

plaja

Neptun - Olimp

Sun Paradise

plaja

Venus

Perla

plaja

            Acest program este un simbol al protectiei mediului la cel mai înalt standard, plajele si porturile de agrement care au aceasta distinctie fiind extrem de cautate de turisti, cu precadere de catre cei din Suedia, Norvegia, Danemarca, Marea Britanie, Franta si Germania . Pe termen lung, Programul "Steagul Albastru-Blue Flag" are rolul de a asigura utilizarea durabila a resurselor costiere si de constientizare a tuturor factorilor privind nevoia de management integrat al zonei costiere.

Pentru selectarea variantei PUZ-lui, cu dotari estivale pe plaja, conform celor expuse mai sus, s-au avut în vedere principalele conditii, astfel:

- aplicarea criteriilor minime si facultative pentru amplasarea dotarilor de pe plaja;

- asigurarea unor conditii cât mai bune în desfasurarea unui turism modern, pentru atragerea unui numar cât mai mare de turisti pe litoralul românesc al Marii Negre;

- asigurarea unei mai bune valorificari a plajelor, prin reglementarea tipului de constructii, care sunt amplasate pe plaja.

- realizarea unui management specific, eficient al plajei litoralului românesc;

- dezvoltarea si amplasarea rationala a amenajarilor de plaja, în functie de conditiile zonei - existenta utilitatilor din zona - cu o arhitectura moderna si unitara;

- crearea cadrului necesar pentru asigurarea unei logistici privind întretinerea plajelor la standarde corespunzatoare.

De accea, consideram ca aplicarea variantei cu dotari estivale, conform reglementarilor legale privind utilizarea plajei în cadrul Planului Urbanistic Zonal " Amenajarea plajei Mangalia."  poate contribui la atingerea unui standard de calitate la nivel european al turismului pe litoralul românesc.

XI. MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU AI PLAJELOR

Conform Legii Apelor 107/1996, modificata si completata cu Legea 310/2004 si de Legea 112/2006   art. 5 al. (5) -  Supravegherea calitatii apei potabile si a apei de îmbaiere se asigura de catre autoritatea publica centrala din domeniul sanatatii si de autoritatile publice locale, conform prevederilor în vigoare.

Pentru a analiza calitatea apei de îmbaiere în conformitate cu HG 459/2002, laboratoarele trebuie sa fie acreditate pentru parametrii analizati sau sa apartina Ministerului Sanatatii (art. 15 din HG 88/2004). Laboratorul D.S.P.J. Constanta este acreditat RENAR.

In vederea alinierii la standardele Uniunii Europene si a fundamentarii politicii si strategiei în domeniul sanatatii si mediului marin, respectiv a Directivei 76/160/CEE privind calitatea apei de îmbaiere, aceasta a fost transpusa în legislatia româneasca prin H.G. 459/2002 - privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbaiere,  precum si a H.G. 88/2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru îmbaiere.

La nivelul anului 2006 Directia Apelor Dobrogea Litoral a monitorizat 4 sectiuni de imbaiere la Marea Neagra si anume: Zona Savoy-Comandor, Zona Rex-Iaki, Zona Xenoti - Flora si Zona  Olimp (Amfiteatru-Belvedere), sectiuni cuprinse in cadrul Programului Steagul Albastru.

Pe tot parcursul sezonului estival 2006 au fost intocmite informari saptamanale privind calitatea apei de imbaiere, informari intocmite in comun de catre INCDM GA, DADL si DSPJ Constanta.

            Sistemul de monitorizare cu camere video a plajelor litorale

            Sistemul de monitorizare cu camere video a plajelor litorale a fost implementat de catre Directia Apelor Dobrogea-Litoral, in sezonul estival 2006.Sistemul de monitorizare a plajelor de pe litoral reprezinta un sistem pilot ,avand amplasate 4 camere dupa cum urmeaza: una pe plaja Modern din municipiul Constanta si trei pe plajele din statiunea Mamaia. Scopul acestui sistem este de a verifica starea plajelor, felul in care se executa igienizarea acestora, precum si modul de interventie atunci cand situatia o impune Rolul acestui sistem este acela de a supraveghea in permanenta starea plajelor de pe litoral si de a verifica modul in care agentii economici care au inchiriat plajele isi respecta obligatiile contractuale privind curatenia pe plaje.Sistemul de monotorizare video a reprezentat o parte componenta a Dispeceratului Litoral, care este, practic, centrul care coordoneaza si verifica toata activitatea de pe plaje.

"Telverde" reprezinta un program elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariirii Apelor, si intra in componenta Dispeceratului Plaje care functioneaza la sediul Directiei Apelor Dobrogea-Litoral, cu program permanent.

Programul se desfasoara in perioada 20.06.- 30.09.2006 si se adreseaza tuturor turistilor aflati pe litoralul romanesc, ei putand sa reclame orice nemultumire legata de starea si aspectul plajelor. In cadrul acestui program au fost implicate sase Directii de Apa din tara, cu personal specializat: dispeceri, inspectori si personal pentru igienizare.

XII.     REFERINTE BIBLIOGRAFICE

- Legea Apelor nr. 107/1996 completata si modificata prin Legea nr. 310/2004 si Legea 112/2006;

- Legea nr. 280/2003 pentru modificarea si aprobarea O.U.G. nr. 202/2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere;

- H.G. nr. 24/2006 privind aprobarea închirierii plajei Marii Negre, proprietate publica a statului, aflata în administrarea Administratiei Nationale "Apele Romane";

- Legea nr. 50/1991 republicata, privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor;

- H.G. nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbaiere;

- Ordin nr. 38/SMI din 27.04.2004 privind aprobarea Codului de conduita pentru activitatile de recreere din zona costiera;

- H.G. nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru îmbaiere;

- H.G. nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement în statiunile turistice;

- Ordin nr. 292/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii de agrement nautic;

- H.G. nr. 452/2003 privind desfasurarea activitatii de agrement nautic;

- H.G. nr. 2195/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si/sau punere în functiune a ambarcatiunilor de agrement;

- Ordin nr. 128/2005 privind stabilirea modalitatilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicarii colectarii selective;

- Legea nr. 755/2001 pentru aprobarea O.G. nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în România;

- H.G. nr. 559/2001 privind unele masuri de comercializare a produselor alimentare si nealimentare în statiunile turistice.

- O.U. nr. 19/22.02.2006 privind utilizarea Marii Negre si controlul activitatilor desfasurate pe plaja;

- Ordin M.M.G.A. nr. 222/07.03.2006 pentru aprobarea instructiunilor privind organizarea si desfasurarea licitatiei publice pentru atribuirea contractelor de închiriere, a contractului cadru de închiriere a plajei Marii Negre si a listei sectoarelor de plaja propuse spre închiriere.

- Studiu privind protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romîniei la Marea Neagra, 2006 (JICA-Corporatia ECOH). http://www mmediu.ro/

- Plan urbanistic de detaliu Mamaia zona "A"/"B"/"C"/"D"(2001).

- Plan urbanistic zonal al plajelor turistice din judetul Constanta(1997)

- Studiu general pentru analiza solutiilor de protectie a litoralului Marii Negre de la Capul Midia Navodari pana la Vama Veche punct frontiera (1995).

- Studiu general pentru analiza solutiilor de protectie a litoralului Marii Negre de la Capul Midia Navodari pana la Vama Veche punct frontiera -volumul 3-piese scrise(1995).

- Raport de mediu: INDM Constanta-2006, AN Apele Române DADL-Consatnta, A.P.M. Constanta.

- Studiu privind planul de amenajare a teritoriului national.Plan de amenajare teritoriala a judetului Constanta si a litoralului romanesc.Studii privind corelarea propunerilor de amenajare teritoriala cu politicile sectoriale si locale de dezvoltare a zonei litorale(1995).

- Douglas L. Inman. Nearshore Processes. http:// repositories.cdlib.org/sio/cmg/8

- V. Rojanschi, F.Bran,Gh. Diaconu-Protectia si ingineria mediului. Editura Economica 1997, pag. 360.

- Bogdan O., Niculescu E.-Riscurile climatice din România. Academia Romîna, 1999, pag. 280.

- E.Vespremeanu,B.Simion-Elemente de oceanografie medicala. Ed. Universitatii Buc., 2002, 126pag.

           












Document Info


Accesari: 8674
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )