Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda este situata la 160 Km est de Bucuresti si este amplasata in judetul Constanta, la cca. 2 Km sud-est de limita orasului Cernavoda, la cca.3 Km nord-est de prima ecluza a Canalului Dunare-Marea Neagra (CDMN).

Lucrarile de constructie au inceput in anul 1979, proiectul cuprinzand initial toate cele 5 unitati, cu o putere de 706,5MWe fiecare. Dupa cum se cunoaste, Unitatea 1 este in exploatare comerciala din decembrie 1996, iar Unitatea 2 din 1 noiembrie 2007.

Tehnologia de producere a energiei nucleare la Centrala Nuclearoelectica Cernavoda are la baza conceptul de reactor nuclear de tip CANDU (CANAdian, Deuterium, Uranium) care functioneaza cu Uraniu natural si utilizeaza apa grea (D₂O) ca moderator si agent de racire.

Alegerea tehnologiei CANDU a avut in vedere:

Reputatia remarcabila, recunoscuta la nivel international pentru performantele atinse din punct de vedere al sistemelor de securitate nuclear si protectia mediului inconjurator (impact ecologic minim);

Realizarea independentei energetice a tarii (avand resurse proprii de uraniu natural - combustibil, apa grea – moderator si agent de racire , putand fi produsa in tara);

Posibilitatile industriei romanesti de a asimila in productie o parte din echipamentele necesare;

Locul de amplasare a centralei a avut in vedere structura geologica a solului, sursa de racire – canal Dunare - Marea Neagra, gradul de seismicitate scazut al regiunii Dobrogea.

CNE CERNAVODA livreaza in Sistemul Energetic Național 706,5 MWe/unitate, reprezentand aproximativ 18% din consumul energetic național actual.

Misiune si obiective

Misiunea CNE Cernavoda este de a opera Unitatile 1 si 2 in conditii de siguranta si eficienta economica pentru a produce energie electrica ieftina si curata.

Au fost stabilite si implementate 4 politici pentru indeplinirea acestei misiuni:

– Politica de securitate nucleara;

– Politica de calitate;

– Politica de mediu;

– Politica de sanatate si securitate in munca.

Obiective:

Elaborare strategie de dezvoltare CNE Cernavoda 2009 – 2013;

Elaborare plan de reorganizare CNE Cernavoda 2009 - 2013;

Implementarea unui sistem integrat de motivare a personalului;

Implementarea programelor de pregatire manageriala, a planurilor de succesiune si respectiv planurile de cariera individuala;

Implementarea programului de indrumare la nivel de conducere;

Consolidarea proceselor de Monitorizare Performanta;

Optimizarea procesului de analiza a experientei de exploatare;

Perfectionarea sistemului de autoevaluare si a programului de actiuni corective;

Simplificarea proceselor de lucru din centrala prin integrarea acestora si nominalizarea responsabililor de procese;

Implementarea planului pe 5 ani, a planului de 52 saptamani si emiterea planului de opriri pe 10 ani pentru doua unitati;

Continuarea pregatirii personalului, inclusiv a celui autorizat CNCAN;

Dezvoltarea “Soft-ului organizational” (comunicare, relatii cu publicul, etc);

Sustinerea functiilor administrative majore din organizatie si consolidarea organizatorica a Directiei Administrare Platforma;

Asigurarea spatiilor si facilitatilor pentru functionarea cu 2 unitati;

Implementarea procesului de fiabilitate a componentelor si optimizarea programului integrat de intretinere;

Consolidarea implementarii sistemului informatic integrat de conducere a activitatilor din centrala;

Optimizarea controlului chimic la nivelul standardelor internationale;

Control strict stare de curatenie si conditie materiala a centralei;

Optimizarea conducerii opririlor planificate;

Imbunatatirea gestionarii deseurilor clasice conform normelor europene;

Asigurarea indeplinirii cerintelor din autorizatiile de functionare si de mediu;

Implementarea programului de performante umane la nivelul centralei;

Imbunatatirea in continuare a standardelor de exploatare/intretinere si a codurilor de conduita in camera de comanda principala;

Imbunatatirea standardelor in domeniul protectiei muncii si in special in domeniul protectiei si raspunsului la foc;

Continuarea programului de optimizare a documentatiei de exploatare (SOS, OMT, APOP,etc.);

Consolidarea proceselor OWA si Top 10 la nivelul Centralei;

Controlul strict al riscurilor si starii de sanatate a personalului;

Consolidarea Comitetului ALARA si a procesului “Permis de Lucru de Radioprotectie”;

Inceperea activitatii de caracterizare si tratare deseuri;

Aprobare CNCAN pentru proces trecere la opriri planificate la 18/24 luni si respectiv strategie autorizare de securitate nucleara pe termen lung pentru U1 si U2;

Consolidarea preceselor cheie ale centralei pentru asigurarea cresterii fiabilitatii echipamentelor:

Program de Management al Imbatranirii centralei;

Program de inspectii;

Programul “Obsolete” de inlocuire a componentelor uzate si scoase din fabricatie;

Monitorizarea conditiilor sistemelor si a echipamentelor, componentelor
Consolidarea structurii organizatorice inginerie de componente;

Inceperea activitatii de caracterizare si tratare deseuri;

Finalizarea implementarii planului de integrare U1/U2 in Directia Economica;

Cresterea disciplinei financiare si imbunatatirea in continuare a culturii economice a organizatiei prin :

Imbunatatirea gestionarii bugetului;

Imbunatatirea controlului costurilor;

Reducerea stocurilor;

1.3 Caracteristici tehnice

Centrala nuclearoelectrica este o instalatie complexa de producere a energiei electrice din energie termica, obtinuta prin initierea si intretinerea unei reactii nucleare de fisiune in lant controlata, proces realizat de reactorul nuclear.

Procesele de producere a caldurii in reactorul nuclear si de producere a aburului se desfasoara in partea nucleara a centralei, iar turbina impreuna cu generatorul electric sunt amplasate in partea clasica a centralei.

Combustibilul nuclear folosit este format din pastile de bioxid de uraniu sinterizat. Aceste pastile sunt introduse in tuburi de zircaloy care, in numar de 37, formeaza un fascicul de elemente combustibile.

Fasciculele de combustibil sunt introduse in cele 380 tuburi de presiune orizontale, cate 12 fascicule in fiecare tub. Tubul de presiune face parte din canalul de combustibil. Canalele de combustibil alcatuiesc zona activa a reactorului si sunt dispuse intr-un vas cilindric, orizontal, denumit vasul Calandria. Zona activa a reactorului de la Cernavoda contine cca. 90 tone de combustibil nuclear. Prin canalel 111i83b e de combustibil circula apa grea care preia caldura eliberata din reactia de fisiune. Vasul Calandria este umplut cu apa grea care inconjoara tuburile de presiune avand rolul de a modera neutronii produsi in reactia de fisiune, pentru a intretine reactia de fisiune in lant.

Apa grea care strabate canalele de combustibil este circulata cu ajutorul pompelor de circulatie, iar caldura rezultata in urma fisiunii este preluata in generatorii de abur. Acest circuit compus din canale de combustibil, pompe si generatorii de abur se numeste circuitul primar de transport al caldurii.

Caldura cedata de apa grea in generatorii de abur vaporizeaza apa usoara (obisnuita). Aburul produs se destinde in turbina si roteste rotorul acesteia care antreneaza generatorul electric. La iesirea din turbina, aburul este condensat in condensatorul turbinei, care este racit cu apa de racire preluata din canalul Dunare - Marea Neagra. Acest circuit, separat de cel al apei grele, se numeste circuitul secundar al centralei nucleare.

Cel de-al treilea circuit, cel de racire, contine apa pompata prin statia de pompe din canalul Dunare - Marea Neagra. Apa care a racit condensatorul turbinei este evacuata in Dunare. Fasciculele de combustibil iradiat (care au cedat energia termica de fisiune) sunt inlocuite in timpul functionarii reactorului acesta constituind unul din avantajele acestei tehnologii. Operatiunea este executata de o Masina Incarcare-Descarcare (MID), care are doua parti identice ce functioneaza simultan de o parte si de alta a Calandriei, cuplate pe acelasi canal de combustibil.

Reincarcarea cu combustibil proaspat, ca si majoritatea operatiilor din timpul functionarii, sunt controlate prin calculatorul de proces. Un al doilea calculator, in rezerva, este pregatit sa intre in functiune oricand, in caz de defectare a primului calculator. Nivelul de putere al reactorului este controlat prin intermediul unor sisteme de control, care prin introducerea sau extragerea de materiale absorbante de neutroni, regleaza reactia de fisiune.

Pentru situatii de oprire in caz de defecte ale sistemelor de proces, reactorul este prevazut cu doua sisteme de oprire de siguranta, care functioneaza independent si care au principii de functionare diferite. Aceste sisteme pot opri rapid reactorul, stopand reactia de fisiune intretinuta, in functie de variatia anormala a anumitor parametri de proiect.

Sistemul CANDU se caracterizeaza prin performante deosebite in ceea ce priveste asigurarea securitatii nucleare. Astfel, sistemele tehnologice in care are loc reactia de fisiune si generarea produselor radioactive sunt amplasate in interiorul unei constructii etanse din beton precomprimat (anvelopa reactorului).

Echipamentele montate in centrala indeplinesc conditii de calitate foarte severe. Avarierea unei componente nu pericliteaza functionarea sigura a centralei, deoarece toate componentele de control ale centralei sunt dublate (astfel, daca o componenta functioneaza defectuos o alta ii va prelua functia). De asemenea, ca principiu de proiectare, componentele cu functie de securitate, in caz de defect, vor ocupa pozitia sigura la defect (ex.: o vana care are pozitia inchis pentru a raspunde functiei de securitate la pierderea aerului de actionare va ocupa aceasta pozitie, chiar daca cerintele de proces nu o impun).

Conceptul CANDU prevede un numar de cinci bariere in calea produsilor radioactivi de fisiune, daunatori pentru fiintele vii:

Pastilele de bioxid de uraniu in forma solida sunt concepute sa retina cea mai mare parte a produsilor solizi de fisiune, chiar la temperaturi ridicate;

Teaca elementului de combustibil retine produsele volatile de fisiune, gazele nobile si izotopii iodului care difuzeaza din pastilele de combus-tibil;

Sistemul primar de transfer al caldurii, circuit inchis si etans, retine produsii de fisiune care pot aparea datorita defectarii tecii elementului de combustibil;

Anvelopa reactorului, cilindrica de beton precomprimat este capabila sa retina produsii de fisiune in cazul in care sunt afectate primele bariere;

Zona de 'excludere' - o zona cu o raza de aproximativ 1 Km in jurul reactorului, in care activitatile umane, altele decat cele legate de centrala sunt interzise, asigura dilutia atmosferica a oricaror emisii, eliminand astfel o expunere a populatiei pestenivelurileadmise.

Respectarea legislatiei in vigoare

Functionarea centralei nucleare este conditionata de respectarea legilor si normelor care reglementeaza aspecte legate de securitatea nucleara si de mediul inconjurator. Comisia Nucleara pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) si Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Constanta sunt autoritati de control care urmaresc continuu indicatorii de securitate nucleara si de mediu. In anul 2008, ca de altfel de la punerea in functiune a centralei nu au existat evenimente care sa duca la nerespectarea conditiilor din autorizatii.

In vederea respectarii legislatiei nationale si internationale CNE CERNAVODA a solicitat si a obtinut de la autoritatile competente toate avizele, acordurile si respectiv autorizatii necesare.

- Autorizatie de intretinere si functionare a Unitatii nr. 1 a CNE Cernavoda, nr. SNN CNE Cernavoda U1-1/2008, emisa de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN);

- Autorizatie de intretinere si functionare a Unitatii nr. 2 a CNE Cernavoda, nr. SNN CNE Cernavoda U2-2/2008, emisa de CNCAN;

- Autorizatie de intretinere si functionare a modulelor 1, 2 si 3 ale Depozitului Intermediar de Combustibil Ars (DICA) apartinand CNE Cernavoda, nr. SNN DICA-01/2007, emisa de CNCAN;

- Autorizatie pentru desfasurarea de activitati in domeniul nuclear nr. DD 01/2005, emisa de Guvernul Romaniei - CNCAN pentru transport de materiale radioactive;

- Aviz sanitar nr. 2-12.104 din 28 septembrie 2006, emis de Autoritatea de Sanatate Publica Constanta - Laboratorul de Igiena Radiatiilor Ionizante Constanta pentru producere de energie electrica in cadrul reactorului nuclear energetic Unitatea nr. 2 CNE Cernavoda;

- Aviz sanitar de functionare pentru DICA nr. 4.148 din 18 martie 2003, eliberat de Directia de Sanatate Publica Judeteana Constanta - Laboratorul de Igiena Radiatiilor Nucleare;

- Autorizatie sanitara de functionare nr. 2.652 din 21 martie 2001, eliberata de Ministerul Sanatatii - Directia de Sanatate Publica Judeteana Constanta;

- Aviz nr. 33.585 din 2 aprilie 1997 pentru 'Planul de interventie pentru Centrala Nucleara Cernavoda, Unitatea nr. 1', eliberat de Ministerul de Interne - Corpul de Pompieri Militari - Inspectoratul General;

- Autorizatii de prevenire si stingere a incendiilor nr. 770.164/1, 770.164/2, 770.164/3, 770.164/4, 770.164/5 din 6 august 2002, emise de Ministerul de Interne - Brigada de Pompieri 'Dobrogea' a Judetului Constanta pentru sediu sucursala cu productie de energie electrica, cabinet medical, cantina-bufet, complex cazare, bufet;

- Autorizatie de prevenire si stingere a incendiilor nr. 601.026 din 25 iunie 2005 pentru amenajare de spatii pentru birouri si ateliere in cladirile 080 si 082, emisa de Ministerul Administratiei si Internelor - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta 'Dobrogea' al Judetului Constanta;

- Autorizatie de functionare din punct de vedere al protectiei muncii nr. 11.997 din 9 august 2002 pentru S.N.N. - S.A. CNE-PROD cu profil de producere energie electrica si termica, eliberata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale - Inspectia Muncii - Inspectoratul Teritorial de Munca Constanta;

- Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 225 din 19 decembrie 2006 privind 'Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate pentru perioada de teste si punere in functiune a Unitatii nr. 2 de la CNE Cernavoda', emisa de Administratia Nationala 'Apele Romane';

- Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 177 din 7 septembrie 2007 privind 'Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate pentru unitatile nr. 1 si nr. 2 de la CNE Cernavoda', emisa de Administratia Nationala 'Apele Romane';

- Autorizatie de gospodarire a apelor de modificare a Autorizatiei nr. 177 din 7 septembrie 2007 privind 'Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate pentru unitatile nr. 1 si nr. 2 de la CNE Cernavoda', avand nr. 51 din 3 martie 2008, emisa de Administratia Nationala 'Apele Romane';

- Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 1.254 din 6 decembrie 2005 pentru DICA Cernavoda, emisa de Administratia Nationala 'Apele Romane';

- Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 1 din 8 ianuarie 2008 privind DICA, emisa de Administratia Nationala 'Apele Romane';

- Autorizatia de mediu nr.1din 26 mai 2008 pentru Societatea Nationala 'Nuclearelectrica' - S.A. - Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 si Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavoda, emisa prin H.G. 1515 din 19 noiembrie 2008;

- protocol privind metodologia utilizarii resurselor de apa si primirii apelor uzate in resursele de apa, incheiat intre Administratia Nationala 'Apele Romane' - Directia Apelor Dobrogea Litoral (nr. 10.815 din 15 iunie 2006) si S.N.N. - S.A. - Directia CNE Cernavoda (nr. 16.697D din 27 iunie 2006);

- protocol privind metodologia utilizarii resurselor de apa si primirii apelor uzate in resursele de apa, incheiat intre Administratia Nationala 'Apele Romane' - Directia Apelor Dobrogea Litoral (nr. 21.580 din 13 decembrie 2007) si S.N.N. - S.A. - Sucursala CNE Cernavoda (nr. 00016SC din 17 decembrie 2007);

- Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apa nr. 82 din 1 ianuarie 2006, incheiat intre Administratia Nationala 'Apele Romane' - Directia Apelor Dobrogea Litoral si S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavoda, pentru primire ape uzate in resursa;

- Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apa nr. 182 din 1 ianuarie 2006, incheiat intre Administratia Nationala 'Apele Romane' - Directia Apelor Dobrogea Litoral si S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavoda, pentru utilizare apa din Dunare pentru centrala nucleara;

- Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apa nr. 1.182 din 1 ianuarie 2006, incheiat intre Administratia Nationala 'Apele Romane' - Directia Apelor Dobrogea Litoral si S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavoda, pentru utilizare apa din subteran pentru alte unitati;

- Contract de prestari servicii nr. 2.016/2002, incheiat cu Compania Nationala (C.N.) 'Administratia Canalelor Navigabile' - S.A. Constanta pentru tranzitarea prin bieful I al Canalului Dunare - Marea Neagra (CDMN) a apei necesare functionarii Grupului nr. 1 al CNE-PROD Cernavoda, preluarea si tranzitarea apei de racire de la Grupul energetic 1 al CNE-PROD Cernavoda in bieful II al CDMN, preluarea apei in bieful I al CDMN aflat in racord cu bazinul de aspiratie al statiei de pompare a CNE-PROD Cernavoda;

- Contract de prestari de servicii nr. 2.052/2006, incheiat cu C.N. 'Administratia Canalelor Navigabile' - S.A. Constanta pentru tranzitarea prin bieful I al CDMN a apei necesare testarii si punerii in functiune a Grupului 2 al CNE-INVEST Cernavoda, preluarea si tranzitarea apei de racire de la Grupul nr. 2 al CNE-INVEST Cernavoda, deversata in bieful II al CDMN, preluarea apei in bieful I al CDMN, aflat in racord cu bazinul de aspiratie al statiei de pompare a CNE-INVEST Cernavoda;

- Protocol nr. 16.450 din 15 august 2005, incheiat intre C.N. 'Administratia Canalelor Navigabile' - S.A. Constanta si S.N.N. - S.A. CNE-INVEST Cernavoda, privind stabilirea unui cadru de desfasurare organizata a activitatii de gospodarire a apelor;

- protocol incheiat intre C.N. 'Administratia Canalelor Navigabile' - S.A. Constanta si S.N.N. - S.A. CNE Cernavoda (unitatile nr. 1 si nr. 2) privind stabilirea unui cadru de desfasurare organizata a activitatii de gospodarire a apelor nr. ACN 5.137 din 27 martie 2008;

- Contractul de prestari de servicii nr. 2.057/2007, incheiat intre C.N. 'Administratia Canalelor Navigabile' - S.A. Constanta si S.N.N. - S.A. pentru Sucursala CNE Cernavoda privind servicii de tranzitare apa in bieful I al CDMN printr-o cale de aductiune apa de la Dunare la bazinul de distributie al CNE Cernavoda si pentru servicii de tranzitare si evacuare la mare a apei de racire deversate de CNE Cernavoda, unitatile nr. 1 si nr. 2, in bieful II al CDMN;

- Contract nr. 575 din 6 decembrie 2006 privind furnizarea apei potabile si preluarea apei uzate si meteorice, incheiat intre Societatea Comerciala DETACAN - S.A. si S.N.N. - S.A. CNE-INVEST Cernavoda;

- Contract nr. 1 din 7 aprilie 2003 privind furnizarea apei potabile si preluarea apei uzate si meteorice, incheiat intre Societatea Comerciala DETACAN - S.A. si S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavoda;

- Contract nr. R-3715, incheiat intre S.N.N. - S.A. si Societatea Comerciala HIDROCORA - S.A. pentru evacuarea gunoiului menajer din zona administrativa;

- Contract nr. 1 din 28 ianuarie 2003 privind efectuarea prestatiei de neutralizare a gunoiului menajer in rampa de gunoi a orasului, incheiat intre Primaria Cernavoda - Serviciul public de gospodarire comunala si S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavoda;

- Act aditional nr. 1 la Contractul nr. 1 din 28 ianuarie 2003 privind servicii de colectare, transport si neutralizare a deseurilor menajere la rampa orasului, incheiat intre Primaria Cernavoda - Serviciul public de gospodarire comunala si S.N.N. - S.A. Sucursala CNE Cernavoda;

- Autorizatie pentru detinerea si utilizarea de produse si substante toxice, eliberata de Inspectoratul Teritorial de Munca cu nr. 1.544 din 17 februarie 2005 Constanta si de Directia de Sanatate Publica Judeteana Constanta cu nr. 208 din 10 februarie 2005;

- Aviz favorabil nr. 1.704 din 25 februarie 2005 privind utilizarea hexafluorurii de sulf pentru identificarea infiltratiilor in condensator, eliberat de Administratia Nationala 'Apele Romane';

- declaratii ale locatiilor pentru operatiuni cu substante clasificate din categoria 2, inregistrate la Ministerul Administratiei si Internelor - Agentia Nationala Antidrog sub nr. 148 din 1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD si sub nr. 149/1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST;

- declaratii ale locatiilor pentru operatiuni cu substante clasificate din categoria 3, inregistrata la Ministerul Administratiei si Internelor - Agentia Nationala Antidrog sub nr. 268/1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD pentru U1 si sub nr. 352/1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST pentru U2;

- avize prealabile pentru operatiuni cu precursori categoria I si II (permanganat de potasiu si anhidrida acetica) pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST, eliberate cu nr. 115.563 din 7 octombrie 2005 de Ministerul Administratiei si Internelor - Inspectoratul General al Politiei Romane - Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti;

- avize de functionare pentru operatiuni cu precursori nr. 13.029, 13.030, 13.031, 13.032 din 15 februarie 2005 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD, activitatea de transport, eliberate de Ministerul Economiei si Comertului - Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase;

- autorizatie pentru operatiuni cu precursori nr. 2.358/30.971 din 11 iulie 2006 pentru activitatea prevazuta cu precursori din categoria I si II, anhidrida acetica si permanganat de potasiu, pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD, eliberata de Ministerul Sanatatii Publice - Directia generala farmaceutica si aparatura medicala;

- autorizatii pentru operatiuni cu precursori nr. 4.582, 4.583, 4.584, 4.585, 4.586 din 23 februarie 2006 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD si nr. 15.001, 15.002, 13.993, 13.999 din 21 octombrie 2005 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST, pentru activitatile de procurare din tara si din import, stocare-depozitare, manipulare, livrare la intern si folosire in procesul de productie, eliberate de Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase;

- Licenta seria L nr. 1.737 din 25 aprilie 2005 pentru producerea de energie termica, acordata de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei cu nr. 244 din 26 martie 2001;

- Licenta seria L nr. 2.008 din 1 noiembrie 2007 pentru producerea de energie termica, acordata de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei cu nr. 244 din 26 martie 2001;

- Decizia nr. 480 din 25 aprilie 2005 privind modificarea Licentei nr. 244 pentru producerea de energie termica acordate S.N.N. - S.A. prin Decizia nr. 341 din 26 martie 2001;

- Decizia nr. 1.684 din 1 noiembrie 2007 privind modificarea Licentei nr. 244 pentru producerea de energie termica acordate S.N.N. - S.A. prin Decizia nr. 341 din 26 martie 2001, cu modificarile ulterioare;

- Licenta seria L nr. 2.007 din 1 noiembrie 2007 pentru producerea de energie termica, acordata de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei cu nr. 5 din 3 decembrie 1999;

- Decizia nr. 1.683 din 1 noiembrie 2007 privind modificarea Licentei nr. 5 pentru producerea de energie termica acordate S.N.N. - S.A. prin Decizia nr. 80 din 3 decembrie 1999, cu modificarile ulterioare;

- certificate nr. 56/1 din 14 martie 2007 si nr. 402 din 14 martie 2007, prin care Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii certifica sistemul de management de mediu si sistemul de management al sanatatii si securitatii ocupationale ale organizatiei S.N.N. - S.A. - CNE Cernavoda pentru producerea de energie electrica si termica utilizand surse nucleare conform conditiilor din standardul SR EN ISO 14001:2005 (ISO 14001:2004) si din referentialul OHSAS 18001:2004 (OHSAS 18001:1999);

Management integrat

In 2003 CNCAN a revizuit Normativele Romanesti referitoare la asigurarea calitatii si a scos un set nou de normative referitoare la managementul calitatii.

Desi normativele emise (13 la numar) se refera la managementul calitatii, in realitate acestea acopera cerintele legate de stabilirea si implementarea unor sisteme de management ce acopera activitatile de calitate, securitate nucleara, mediu, protectie fizica, etc.

Integrarea tuturor acestor cerinte incluzand cerintele din standardele specifice ISO 14001; ISO 17026; OHSAS 18001 intr-un singur sistem coerent de management constituie sistemul de management integrat aplicat la CNE CERNAVODA Cernavoda. De mentionat ca o serie de standarde recente emise de AIEA acopera integral aceasta problematica.

Manualul de Management Integrat pentru exploatare a fost elaborat de AQ avand la baza standardul romanesc NRAC-AQ-07/1985 si normativul canadian N.286.5 ed. 1995. Manualul este format din noua capitole, acoperind diversele cerinte din normativul de AQ pentru exploatare si facand trimitere la documentele de referinta in care se detaliaza cerintele de standard, celelalte prescriptii, recomandari si legi din domeniul activitatilor nucleare.

Manualul de Management Integrat pentru exploatare descrie:

Politica si principiile pe care se bazeaza SMCM (Sistemul de Management al Calitatii si al Mediului) pentru exploatare specificandu-se obiectivele si misiunea centralei;

Structura organizatorica in interiorul careia SMCM pentru exploatare este planificat, administrat, implementat si monitorat;

Responsabilitatile si atributiile grupurilor organizatorice si a personalului implicat;

Asteptarile conducerii de la personalul de exploatare;

Exprimarea suportului conducerii pentru fiecare angajat in realizarea sarcinilor ce ii revin in promovarea unei atitudini de imbunatatire continua a calitatii;

Documentele de exploatare in baza carora sunt implementate activitatile de executie si verificare;

Cum vor fi conduse functiile de verificare, audit si analiza periodica a programului pentru a evalua implementarea programului;

Sistemul de inregistrari AQ utilizat in faza de exploatare;

Cum va fi utilizarea experientei acumulata in timpul exploatarii pentru imbunatatirea activitatilor de exploatare;

Procesul aplicat pentru elaborarea, analiza, acceptarea si aprobarea documentelor SMCM pentru exploatare incluzand MMI

Deasemenea, prin manual se stabilesc bazele crearii unui mediu propice calitatii si imbunatatirii continue a acesteia, la nivelul fiecarui grup functional al centralei. Se prevede obligativitatea stabilirii prin fisele posturilor a responsabilitatii si autoritatii personalului in efectuarea activitatilor, astfel incat efectele asupra calitatii activitatilor desfasurate sa fie maxime.

CAPITOLUL 2

STRUCTURA MANUALULUI DE CALITATE AL

CNE CERNAVODA

Sistemul de management al calitatii – instrument al managementului Centralei Nucleare Cernavoda

CNE Cernavoda are stabilit, dezvoltat si implementat un Program de Asigurarea Calitatii in conformitate cu prevederile normei AQ-07 si a Manualului SNN – proprietarul centralei nucleare.

Sistemul de Management al Calitatii pentru exploatare descris in Manualul de Management Integrat (MMI) reprezinta un instrument de conducere interdisciplinar prin care se asigura ca toate activitatile sunt adecvat planificate, corect efectuate si evaluate.

Conducerea centralei este responsabila pentru planificarea, dezvoltarea, implementarea si succesul aplicarii programului.

Sistemul de Management al Calitatii pentru exploatare, in conformitate cu prevederile normei NRAC -AQ-07, acopera si cerintele specifice fazelor de proiectare, procurare, fabricatie, constructii-montaj si punere in functiune (PIF) asociate cu activitatile de exploatare.

Programul este descris in Manualul de Management Integrat pentru exploatare si detaliat in documentele specifice centralei (RD -uri si SI -uri). Programul este stabilit si aprobat de conducerea centralei si acceptat de SNN ca beneficiar.

In declaratia de politica din manual, conducerea centralei a stabilit politica centralei cu privire la calitate, precum si obiectivele de atins in aceasta directie. Aceasta declaratie reflecta clar anagajamentul conducerii referitor la atingerea, mentinerea si imbunatatirea contiuna a calitatii activitatilor desfasurate. Conducerea are rolul de a stabili si cultiva principiile care integreaza cerintele de calitate in programul zilnic de lucru si sa asigure grupurilor de lucru informatiile, sculele, materialele, documentele si intregul suport si incurajarea necesara pentru a desfasura corect activitatile in care sunt implicate.

Sistemul de Management al Calitatii pentru exploatare stabileste obiectivele generale ale conducerii privind exploatarea obiectivului, distribuie responsabilitatile si autoritatile personalului centralei in atingerea acestor obiective si stabileste politica si cerintele pentru executia si evaluarea activitatilor.

Prin Sistemul de Management al Calitatii pentru exploatare, toate nivelele de conducere sunt facute responsabile pentru atingerea calitatii stabilite pentru serviciile si produsele furnizate de grupurile de care raspund, iar personalul care executa activitatile este responsabil pentru calitatea activitatii pe care o desfasoara.

Sistemul de Management al Calitatii descrie structura organizationala, responsabilitatile functionale, nivelele de autoritate si interfetele pentru toate segmentele centralei. Deasemenea, Sistemul de Management al Calitatii cuprinde cerinte privind identificarea activitatilor delegate prin contract la organizatii externe si modul lor de controlare.

Responsabilitatea si autoritatea de stopare a activitatilor nesatisfacatoare este desemnata la un asemenea nivel astfel incat planificarea, programarea si alte considerente de productie sa nu fie prioritare in fata calitatii. Deasemenea prin program este impus ca atunci cand o activitate este oprita din considerente de securtitate sau calitate, sa fie reanalizata inaintea reinceperii activitatii.

Documentarea sistemului de management al calitatii exploatare

Sistemul de Management al Calitatii pentru exploatare este documentat utilizand trei tipuri de documente care prezinta gradual informatiile necesare exploatarii centralei in mod sigur si fiabil si in concordanta cu cerintele autoritatilor de reglementare.

Informatiile continute in aceste documente trebuie sa fie clare, sa nu se dubleze si detaliate functie de nivelul documentului si activitatea la care se refera.

Aceste trei nivele se refera la:

Descrierea Sistemului de Management al Calitatii (Manual de Management Integrat);

Administrarea programului (RD-uri/ SI-uri);

Documente detaliate de lucru (toate celelalte documente ca OM -uri, OI -uri, WP , WR etc.).

Functii de conducere

Organizare/ Autorizare/ Responsabilitati

Asa cum reiese din manual trebuie sa existe un suport continuu si ferm la toate nivelele de conducere pentru realizarea permanenta a standardului de calitate stabilit prin documentele centralei. Cerintele din standardele aplicabile activitatilor de exploatare vor fi inscrise intr-un limbaj simplu si pe intelesul tuturor categoriilor de personal in procedurile specifice fiecarei activitati.

Un principiu important in centrala referitor la calitate, si la care trebuie sa adere intreg personalul este:

“Fiecare anagajat este responsabil pentru calitatea activitatii pe care o executa, iar sefii acestora sunt responsabili pentru calitatea globala realizata in zona lor de responsabilitate”.

Masuri vor fi luate astfel incat realizarea activitatii la termen sa nu se faca in dauna calitatii sau securitatii. Deci, activitatile de executie si control se executa in mod organizat in cadrul structurilor organizatorice ale centralei. Din acest punct de vedere, definirea structurii organizatorice a centralei, responsabilitatilor si autoritatii personalului de conducere, control si executie, precum si liniile de comunicare sunt foarte importante.

Organizarea centralei, liniile de comunicatii, responsabilitatile si autoritatea personalului sunt definite in manual.

Deasemenea, responsabilitatile principale ale personalului cu functii de conducere de la toate nivelele sunt inscrise in manual. Aceste responsabilitati trebuie luate in calcul atunci cand se stabilesc fisele posturilor. Monitorarea implementarii SMC a fost delegata Serviciului AQ care raporteaza direct Directorului centralei, avand insa si interfata directa cu Seful Serviciului AQ din SNN.

Responsabilitatile sunt detaliate in documentele specifice fiecarei zone de activitate (RD-uri; SI-uri).

Sistemul de Management al Calitatii stabilit prin manual se aplica tuturor activitatilor asociate sistemelor si echipamentelor cu functie de securitate.

Avand in vedere cerinta din standard referitoare la acceptarea extinderii graduale a cerintelor de program si la alte sisteme care nu au functie de securitate (o parte din sistemele din sala masini sau U0) evident ca pentru a reduce confuziile, sistemul de administrare si control a activitatilor este unic pe toata centrala.

Totusi, aplicarea graduala a cerintelor de program pentru diversele sisteme se reflecta prin:

Nivelul si gradul de detaliere a instructiunilor de exploatare;

Tipul instrumentatiei de control care cere calibrare;

Nivelul de raportare a neconformitatilor si actiunilor corective;

Necesitatea existentei registrelor oficiale;

Necesitatea activitatilor de testare si supraveghere;

Controlul pieselor de rezerva;

Nevoia pastrarii inregistrarilor;

Necesitatea monitorarii conditiilor de exploatare.

Progresul in implementarea Sistemului de Management al Calitatii este urmarit de departamentul de AQ si raportat Directorului centralei (in mod normal o data pe an). De obicei, informatiile se culeg prin intermediul programului de supraveghere AQ, audituri si inspectii AQ sau analize specifice ale documentelor centralei.

Competenta Personalului

MMI-01.02 stabileste cerintele generale pentru pregatirea si calificarea personalului.

Pentru stabilirea regulilor de selectie si anagajare a personalului au fost elaborate RD-uri sub codul HR (Human Resources). Interviul, selectia si angajarea se fac cu implicarea directa a sefilor de departamente.

Orice persoana noua ocupa definitiv o pozitie numai dupa ce a trecut de o perioada de proba, perioada in care se stabilesc si necesitatile specifice de pregatire si calificare, corespunzator cu pozitia pe care o ocupa, in vederea intelegerii proceselor centralei, a cerintelor impuse si realizarea standardelor de calitate cerute in timpul desfasurarii activitatilor de executie. Stabilirea necesitatilor de instruire este in responsabilitatea fiecarui sef de serviciu sau birou, iar indeplinirea programului specific de pregatire este realizata cu ajutorul Centrului de Pregatire al centralei. Un sistem de RD-uri si SI-uri a fost elaborat, constituind cadrul procedural al activitatilor de pregatire. Sistemul de JRTR-uri specifice, intocmite in baza JRTR-urilor generale emise pe fiecare pozitie in parte, are scopul de a determina nevoile de pregatire asociate fiecarui post din organigrama.

Inregistrarile privind pregatirea si calificarea personalului sunt pastrate si un program de reimprospatare sau recalificare periodica este stabilit prin aceste RD-uri si SI-uri.

O atentie deosebita se acorda calificarilor care cer autorizatii externe din partea organizatiilor de reglementare. Ex.: Dispecerii Sefi de Tura, Operatorii principali camera de comanda, personalul ce executa activitati de metrologie, sudori etc.

Rezultatele instruirii se verifica practic in momentul indeplinirii sarcinilor atribuite in instalatii. Rezultatele slabe denota o pregatire slaba individuala si aceasta conduce dupa sine la recalificarea individului si respectiv punerea sub semnul intrebarii a eficientei pregatirii.

In aceste situatii este evident necesara fie reanalizarea conditiilor de pregatire impreuna cu departamentul de pregatire, fie capacitatea individuala de raspuns la solicitarile pregatirii si actionat in consecinta. Deasemenea, programul de instruire include cerinte referitoare la reajustarea continua a cerintelor de pregatire functie de experienta dobandita si schimbarea necesitatilor din centrala.

Controlul Interfetelor

In cadrul programului se acorda o atentie deoasebita cooperarii interne (in interiorul organizatiei de exploatare) si externe cu beneficiarul, organizatiile de reglementare sau organizatiile furnizoare de produse si servicii. Interfetele interne sunt tratate practic in fiecare RD sau SI care descriu procesele si activitatile specifice de exploatare scotandu-se in evidenta liniile de comunicare intre diversele nivele de conducere, precum si intre conducerea centralei si personalul din subordine.

In general, este promovat principiul ca “fiecare anagajat este obligat sa adreseze in ordine ierarhica orice problema ce are legatura cu calitatea si care nu se poate rezolva la nivelul lor”. Aceasta presupune ca orice problema trebuie adresata catre nivelul superior de conducere prin primul nivel de conducere, iar raspunsul la problema trebuie sa fie comunicat in sens invers procesului de raportare. Acest lucru reisese din delegarea de responsabilitati si autoritati de la nivelul de conducere superior catre cel inferior. Intr-adevar, Directorul centralei este responsabil de stabilirea si implementarea programului global de asigurarea calitatii, dar aceasta responsabilitate este delegata nivelelor inferioare de conducere pentru fiecare zona de activitate in parte.

Comunicarea cu SNN este asigurata asa cum rezulta din capitolul “Responsabilitati” din MMI de catre Directorul centralei care raporteaza direct Directorului SNN.

Procedurile centralei prevad modul de comunicare dintre reprezentantii SNN si personalul centralei, si cand este nevoie de aprobarea prealabila a conducerii centralei. Astfel, prevederile Manualului de Management al Calitatii - SNN referitoare la raportari, audituri, expertize tehnice si financiare sunt preluate in documentele centralei si constituie baza comunicarii intre SNN si CNE-Prod Cernavoda . Deciziile centralei referitoare la modul de exploatare, pozitia fata de diversele solicitari ale SNN sau unitatii de reglementare sunt comunicate oficial numai cu semnatura conducerii U1. Orice alta comunicare referitoare la derularea diverselor programe, implementarea diferitelor actiuni pot fi comunicate diverselor departamente din SNN, fara restrictie, numai de catre cei ce administreaza informatiile si in situatia in care pozitia centralei este bine definita pentru problema in discutie.

Actiunea la diversele solicitari ale departamentelor din SNN nu se va face decat cu acordul conducerii U1.

Interfata cu unitatea de reglementare (CNCAN/ ISCIR).

Atat interfata cu CNCAN, cat si cea cu ISCIR sunt vitale pentru existenta si operarea U1 in limitele licentei emise de CNCAN si cu respectarea cerintelor legislatiei romanesti.

Doua linii de comunicare majora sunt stabilite cu CNCAN in scopul obtinerii si pastrarii autorizatiei de AQ si a celei de functionare. Aceste linii sunt:

Activitatile de audit si inspectie,

Evaluarile tehnice si de securitate.

Ambele linii de comunicare sunt descrise in documentele centralei (RD-uri sau SI-uri). Pentru usurarea comunicarii, CNCAN are delegat un reprezentant permanent pe santier (rezident CNCAN) care are responsabilitati pe linie de securitate nucleara. In afara de PVC-uri CNCAN intocmite ca urmare a inspectiei inopinate si minutele pe probleme de licentiere incheiate in santier, care sunt adresate direct U1, orice alta comunicare oficiala intre CNCAN si CNE-Prod se face prin intermediul SNN.

Orice alta interfata stabilita direct cu alte organizatii externe ca executanti de produse si servicii (fabricatie, constructii-montaj, PIF, proiectare etc.) sunt documentate prin SI-uri specifice, care stabilesc cerinte ce trebuie respectate la interfata si care sunt traduse in contractele cu unitatile in cauza. Deasemenea, interfetele cu alte unitati de reglementare ca Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Sanatatii, Mediului etc., fac subiectul intelegerilor scrise si documentate prin RD-uri sau SI-uri specifice activitatii.

Evaluarea Periodica Sistemului de Management al Calitatii

Conform standardelor de AQ si asa cum este specificat si in Manualul de Management Integrat, Directorul centralei este direct responsabil de stabilirea si implementarea Sistemului de Management al Calitatii pentru exploatare. Eficienta aplicarii programului se reflecta in performanta atinsa de centrala. In vederea atingerii si mentinerii unei performante ridicate, conducerea centralei a stabilit o analiza anuala a modului in care cerintele de program sunt respectate in practica curenta din centrala, in vederea identificarii oricaror probleme, cailor de corectare si imbunatatire a calitatii proceselor centralei.

Analiza Sistemului de Management al Calitatii se face de catre conducere avand la baza autoevaluarile efectuate de fiecare sectiune organizatorica in parte.

La analiza programului se va tine seama si de rezultatele obtinute din analizele independente raportate (ca de exemplu audituri interne/ externe sau alte evaluari facute de organizatii externe ca de exemplu WANO sau IAEA

O atentie deosebita se acorda aspectelor legate de implementarea la termen a actiunilor rezultate din evaluarile independente si eficientei acestor actiuni.

In urma acestei analize se identifica zonele slabe ale programului si se stabilesc masurile necesare de corectare cu termene si responsabilitati.

Raportarea concluziilor analizei programului se face printr-un raport anual ce se transmite atat la SNN cat si la CNCAN. Cu ocazia analizei anuale conducerea centralei stabileste zonele in care frecventa de monitorare a implemntarii programului trebuie corectata, precum si modul de raportare a progreselor facute in corectarea deficientelor. Sedinta de analiza anuala a programului este condusa de Directorul centralei, raportul fiind intocmit de Serviciul AQ.

Functii de executie

Generalitati

Cerintele de baza pentru desfasurarea activitatilor de exploatare necesare mentinerii functionarii centralei in conditii de siguranta sunt descrise in cadrul functiilor de executie ale programului.

Capitolul din manual care trateaza functiile de executie ale programului, identifica atat cerintele tehnice, de executie, de control si raportare, cat si documentele in care aceste cerinte sunt detaliate. Capitolul este impartit in mai multe subcapitole, fiecare subcapitol tratand un subiect specific al activitatii de executat sau asociat cu activitatea de exploatare. Cerintele din manual sunt detaliate atat in procedurile generale de politica a centralei pe fiecare domeniu in parte (RD-uri), cat si in documentele specifice de administrare a activitartilor (SI-uri sau documente detaliate de lucru ca OM-uri, proceduri de intretinere etc.). In acest capitol se defineste interfata care exista intre personalul de operare (operatori), personalul tehnic suport (incluzand personalul compartimentului Securitate Nucleara si Autorizari), personalul de intretinere si personalul de radioprotectie, precum si regulile de comunicare la interfata.

In conformitate cu prevederile din normativele de AQ, in orice moment trebuie sa fie numita o persona, care are responsabilitatea exploatarii centralei in conformitate cu limitele si conditiile de operare impuse de CNCAN in OPP, respectiv licenta de functionare. In contextul manualului, aceasta persoana este Dispecerul Sef de Tura.

Orice activitate de rutina a exploatarii sau raspuns la situatiile neuzuale in camera de comanda si in instalatii se face numai urmarind proceduri scrise si aprobate (OM-uri; OI-uri; Callup-uri etc).

Se specifica in manual si este in spiritul normelor ca atunci cand apare un eveniment care nu este prevazut prin procedurile centralei, actiuni corective imediate sa fie intreprinse si sa permita operarea centralei fara a urmari o procedura standard pentru a aduce centrala intr-o configuratie de operare sigura abordand insa o maniera conservativa. Sub nici un motiv nu se admite insa depasirea limitelor si conditiilor impuse fara a avea in prealabil acordul scris al CNCAN-ului.

Practicile de lucru pozitive castigate ca urmare a experientei dobandite de exploatare a Unitatii 1 sau de la alte centrale in exploatare trebuie insusite si aplicate ca de exemplu:

Luarea la cunostinta, analiza prioritatilor si raspunsul la alarma;

Eliminarea cauzelor alarmelor

Mentinerea registrelor pe centrala pentru parametrii cheie pentru exploatarera in siguranta si pentru securitatea centralei, precum si identificarea tuturor evenimentelor aparute in exploatare

Atitudinea profesionala in camera de comanda acordand atentie accentuata, curateniei si conduitei generale

Optimizarea cantitatii de documentatie de lucru si de referinta din camera de comanda

Comunicarea informatiilor referitoare la activitatile de exploatare personalului centralei

Pregatirea personalului pentru raspuns in caz de urgenta.

Conducerea Activitatilor de Executie

Tot personalul de conducere a activitatilor de executie va trebui sa analizeze in detaliu activitatile ce urmeaza sa se desfasoare sub directa lor supraveghere. Aceasta presupune cunoasterea conditiilor din centrala in legatura cu activitatile ce urmeaza sa fie desfasurate, monitorarea activitatilor pentru a asigura ca sunt desfasurate in conditii de siguranta si cu respectarea cerintelor din documentatie si cu cerintele din program. Sefii de departamente impreuna cu personalul care are responsabilitati de conducere a activitatilor, trebuie sa evalueze periodic modul de functionare a centralei si documentele asociate, neconformitatile aparute in executie si modul de implementare a actiunilor corective in vederea identificarii modalitatilor de imbunatatire a activitatii.

Sefii grupurilor de lucru trebuie sa recunoasca si sa incurajeze practicile bune de lucru prin:

Urmarirea acordarii atentiei necesare detaliilor

Urmarirea practicilor de protectia muncii (purtare corecta a echipamentului, manipulare substante toxice sau periculoase, etc.)

Urmarirea practicilor de protectie la radiatie (ex. utilizarea conceptului ALARA si minimalizarea imprastierii contaminarii etc.)

Urmarirea intelegerii activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate de catre executant (descrierea scurta de catre executant a celor ce urmeaza sa faca) si cand este aplicabil, instruirea pe modul / macheta

Respectarea procedurilor si, cand sunt cerute, a punctelor cu stationare obligatorie

Atenta cu care utilizeaza materialele, sculele de lucru etc. pentru a nu le deteriora sau contamina

Modul de utilizare a facilitatilor de decontaminare pentru a reduce volumul de deseuri si aderarea la conceptul de “paraseste locul de munca in conditii mai curate decata ai gasit”

Respectarea timpului cerut pentru executia activitatii

Raportarea activitatilor facute si a criticilor, cand este cazul.

Planificarea activitatilor

In vederea optimizarii activitatilor de exploatare si intretinere, precum si pentru urmarirea pregatirii si realizarii la termen a lucrarilor pentru a caror realizare sunt solicitate conditii specifice ale centralei ca de exemplu: oprirea planificata, scaderea puterii etc., este stabilit un sistem de planificare a tuturor activitatilor din centrala.

Prin planificare se urmareste:

Identificarea activitatilor necesare pentru exeploatarea si intretinerea centralei

Identificarea importantei relative a lucrarilor

Descrierea activitatilor de executie prin trimiterea la instructiunile / procedurile de lucru / plan lucrare

Identificarea oricaror cerinte speciale care fac parte din procesul de executie: radioprotectia, protectia la incendiu, cerinte de izolare, inspectie si testare etc.

Identificarea stadiului lucrarii

Identificarea lucrarilor cu cerinte de securitate nucleara

Asigura autorizarea lucrarilor

Estimarea din timp a necesarului de forta de munca si instruire.

Sistemele de WR sau Call-up sunt utilizate cu succes de departamentul Planificare pentru planificarea si programarea activitatilor de executie. Politica centralei cu privire la planificarea activitatilor din centrala pe termen scurt si lung este descrisa in procedura speciala RD-P8 “Procesul de planificare”, iar controlul si planificarea activitatilor ce urmeaza a fi desfasurate la opririle planificate sau neplinificate in SI-P7 “Program de opriri”. Coordonarea si programarea activitatilor complexe se face utilizand sistemul planurilor de lucru.

Prin sistemul de planificare se permite sortarea WR-urilor pe baza BSI, prioritatii desemnate, datei de incepere si configuratiei centralei pentru efectuarea activitatii. Procedurile SI-70 “Initierea unei cereri de lucrare”; SI-80 “Procesul de aprobare al cererilor de lucrare” si SI-P81 “Programarea disparitiilor de lucru”, definesc procesul de planificare a activitatilor in centrala.

Documente de Lucru

Inaintea efectuarii oricarei activitati trebuie asigurata documentatia suport pentru a permite personalului de executie efectuarea lucrarii in mod corect, sigur si eficient.

Tot personalul centralei trebuie constientizat de responsabilitatea pe care o are in desfasurarea activitatilor numai in conformitate cu documentatia de executie.

Ca documentatie de executie se identifica:

Planuri si grafice de lucru

Manuale de exploatare

Instructiuni de exploatare

Proceduri de intretinere

Desene de executie sau scheme de exploatare

Proceduri interne de lucru etc.

Gradul de detaliere a documentatie de executie este determinat de complexitatea, pregatirea si experienta personalului.

De exemplu: calibrarea unui instrument simplu (ampermetru, voltmetru etc.) necesita numai existenta fisei de calibrare, efectuarea unei rutine necesita doar o fisa chestionar, iar demontarea si repararea unui echipament complex necesita o procedura detaliata de intretinere. Documentele de lucru trebuie sa asigure o flexibilitate suficienta in adoptarea diverselor metode de lucru, dar trebuie sa defineasca clar limitele si constrangerile impuse (tehnice si administrative etc.)

Controlul Echipamentelor si Stadiul Lor

Personalul camerei de comanda trebuie sa fie informat si sa aprobe orice activitate care afecteaza echipamentele si sistemele centralei.

Operatorii sunt informati despre situatia sistemelor si componentelor din centrala prin:

Rutinele de exploatare;

Completarea FCO (Field Check-Out);

Registrele centralei;

Inregistrarea alarmelor;

Raportarea conditiilor anormale;

Raportarea deficientelor echipamentelor;

Predarea schimburilor pe centrala;

Sistemul de permise de lucru;

Controlul modificarilor temporare si permanente.

Toate activitatile care presupun izolari, montare/ demontare, indisponibilizare din centrala care pot afecta securitatea si fiabilitatea echipamentelor si sistemelor trebuie aprobata de Dispecerul Sef de Tura pe schimb. Pentru aprobare se utilizeaza sistemul permiselor de lucru descris in instructiunea centralei SI-P2 “Permisul de lucru”. In instructiune se specifica clar activitatile care se pot desfasura in centrala fara a fi necesar permis de lucru, precum si conditiile in care se pot emite permise de lucru. Evident ca la crearea acestui sistem s-a tinut cont si de prevederile din prescriptiile energetice SNN, iar acest document a fost supus inclusiv analizei Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.

Prin acest sistem se permite cunoasterea de catre personalul din camera de comanda in orice moment de operare a activitatilor ce sunt in derulare, precum si conditiile in care se deruleaza. Deasemenea, aceasta permite interventia rapida cand conditiile din zona de lucru se schimba si este necesara fie anuntarea personalului cu stabilirea unor conditii suplimentare de lucru, fie retragerea personalului din zona.

In orice moment, configuratia de exploatare a sistemelor centralei este inregistrata pe schema tehnologica din camera de comanda. Orice modificare in configuratia de exploatare trebuie cunoscuta de personalul de operare, autorizat de aceasta (Dispecer Sef de Tura), si inregistrata in diagrama de exploatare din camera de comanda (Master flowsheet). Pentru a controla deviatiile temporare de la configuratia de proiectare s-a dezvoltat un sistem de aprobare, inregistrare si control a devierilor temporare (jumper).

Conform prevederilor instructiunii SI-P16 “Sistemul de jumperi” orice deviere de la documentatia de proiectare sau modul de operare trebuie inregistrata prin jumper. In realitate sunt situatii in care anumite devieri de la documentatia de proiectare nu afecteaza modul de operare. Ex.: inlocuirea unei vane fabricate cu cerinte de AQ cu una de categorie comerciala, dar care dimensional si ca parametrii de functionare este identicata. In aceste conditii modul de operare nu este influentat, produsul este neconform pentru sistem si se inregistreaza prin “Conditional Release“. Pentru asemenea deviere, inginerul de sistem este responsabil cu urmarirea retragerii din sistem inainte de a influenta modul de operare.

In general numarul modificarilor temporare si in special a celor ce influenteaza modul de operare (inregistrari prin jumperi sau OI-uri) trebuie redus la minim, iar conducerea trebuie sa analizeze periodic modificarile temporare mentinute pe perioade mai lungi pentru a se decide transformarea lor in modificari permanente sau indepartarea lor din sistem.

Alarmele cronice trebuie identificate prin eforturi depuse pentru eliminarea lor. In general, alarmele cronice sunt generate fie de selectia defectuasa a punctelor de alarma, fie de instrumente ce sunt in afara domeniului de calibrare.

Toate activitatile importante si evenimentele vor fi inregistrate in Registrul oficial al centralei emis de Seful de Tura pe schimb in conformitate cu prevederile instructiunii SI-P12 “Registrele centralei”. Log-urile centralei (Registrul Sefului de Tura, Registrul Operatorilor din camera de comanda etc.) vor fi analizate pe fiecare schimb in parte si vor fi instrumentul de predare a schimburilor de tura.

Personalul de operare al centralei trebuie sa aiba in orice moment cunostinte despre conditiile de exploatare ale centralei si stadiul componentelor centralei. Starea componentelor (pozitii deschis/inchis etc.) este identificata de regula in Master-flowsheet. Nici o activitate de operare nu trebuie facuta fara a se consulta in prealabil diagrama de exploatare Master.

Pozitia vanelor importante, situatia instrumentatiei si pozitia comutatoarelor electrice este verificata la intervale specificate de timp. In general, este obligatorie verificarea dupa o oprire planificata sau dupa efectuarea activitatilor de intretinere pe echipamente sau sisteme. Echipamentul de izolare esential pentru securitatea centralei trebuie pus in pozitia corespunzatoare si incuiat, accesul la chei controlat. Sistemele sau componentele centralei care au fost supuse activitatilor de reparare sau intretinere sunt returnate in serviciu numai daca sunt testate posibilitatiile indeplinirii functiilor de exploatare. Personalul de exploatare are responsabilitatea confirmarii acceptabilitatii operarii. Aceasta presupune acordarea unei atentii deosebite pentru restaurarea conditiilor normale de operare cum ar fi: indepartarea jumperilor, readucerea intrerupatoarelor, releelor, vanelor etc. pe pozitia normala de operare si asigurarea ca toate alarmele ce indica stadiu de indisponibilitate sunt stinse.

Indicatoarele din camera de comanda, intrerupatoarele sau alte dispozitive de operare care sunt scoase din functie trebuie corespunzator etichetate.

Rutinele sunt organizate in centrala de personalul de operare in conformitate cu procedura SI-P66 “Callup-uri si rutine”. In timpul rutinelor se controleaza parametrii stabiliti prin procedurile specifice. In general se urmaresc: temperaturi, presiuni, nivele zgomote, vibratii, scurgeri, nivele lichide, ungere echipamente, debite, prezenta sau absenta etichetelor de protectie.

Zonele cheie ale centralei vor fi inspectate la fiecare schimb, celelalte zone vor fi inspectate cu o frecventa mai mica. La stablilirea frecventei de inspectare se vor lua in considerare aspectele legate de micsorarea expunerilor la radiatii. Supravegherea radiologica va fi luata in calcul la efectuarea rutinelor din centrala.

Pentru a putea asigura identificarea corecta a echipamentelor si componentelor centralei, o identificare unica trebuie acordata acestora si regasita prin documentele centralei (FS, OM, OI, OMT, PM etc.) si pe echipamente.

Activitatile de Testare si Supraveghere

In vederea depistarii din vreme a functionarilor defectuase si deficientelor sistemelor si componentelor centralei s-a prevazut un program de inspectie periodica, testare si supraveghere, a sistemelor si componentelor in timpul functionarii centralei. Acest program este documentat in raport cu cerintele din codurile si standardele aplicabile si descris prin RD-urile centralei, RD-P5 “Programul de Supraveghere”, RD-P9 “Programul de inspectie periodica” si planurile pentru supravegherea si testare sunt definite de inginerii de sistem si implementate de operare sau grupul de intretinere (mai putin inspectia periodica care este facuta de NDE) iar rezultatele interpretate de grupurile tehnice.

Detectarea in avans a problemelor privind calitatea si degradarea echipamentelor, disponibilitatile sistemelor si fiabilitatile de a asigura ca echipamentele si sistemele raman in conditia in care vor fi in stare sa-si indeplineasca pe termen lung functia atribuita prin ipotezele analizelor de securitate si rapoartele de securitate sau, cu alte cuvinte sa asigure ca imbatranirea nu are ca rezultat degradarea inacceptabila si devierea de la conditiile de proiectare, sa asigure date pentru calculele de fiabilitate.

Elementele acestor planuri sunt:

a) teste de rutina pentru a confirma disponibilitatea si flexibilitatea sistemelor. In mod normal sunt aplicate sistemelor speciale de securitate sau sistemelor de proces mai importante (definite de proiectant). Domeniul si frecventa acestor teste vor fi specificate in OMT-uri si trebuie sa fie in concordanta cu cerintele reglementate in SI-T17 “Programul de teste obligatorii”.

b) Supravegherea operarii constand din observarea curenta din camera de comanda a performantelor sistemelor si instalatiilor prin rutine in camp SI-P66 “Call-up si rutine”.

c) Supravegherea de intretinere ca parte a planului de intretinere preventiva SI-P9 “Intretinerea preventiva”.

d) Controlul chimismului centralei (RD-Ch1)

e) Inspectia periodica a echipamentelor si conductelor sistemelor sub presiune RD-P9 “Programul de inspectie periodica” si RD-P12 “Programul de inspectii”.

f) Supravegherea tehnica a tuturor sistemelor constand din supravegherea in operare si in timpul intretinerii RD-P6 “Programul de intretinere al centralei”.

Rezultatele testelor si inspectiilor sunt continuu evaluate din punct de vedere al tendintelor si raportate prin rapoartele tehnice trimestriale (SI-T1 “Rapoarte tehnice trimestriale”). Neconformitatile gasite in timpul testelor vor fi analizate si sistematic corectate la timp pentru a restaura conditia de operabilitate si pentru a descreste probabilitatea reaparitiei.

Activitatea de Intretinere

Un sector important al activitatilor de executie se adreseaza activitatilor de intretinere si reparatii. Procedura RD-P6, descrie politica centralei referitoare la activitatile de intretinere.

Astfel, programul de intretinere este aplicat pentru:

a) a furniza conducerii centralei informatii despre stadiul cat mai exact al tuturor activitatilor de intretinere.

b) a stabili o baza de date pentru echipamentele centralei inregistrand:

Identificarea furnizorului;

Numarul de identificare a fiecarui echipament;

Informatii pertinente referitoare la piese de rezerva, manuale de intretinere, interventii pe echipament, referinte despre utilizarea pe mai multe BSI-uri etc.

c) a executa intretinerea preventiva sau predictiva, se vor lua in considerare:

Ce activitati de intretinere trebuie efectuate si la ce echipament in functie de consecintele asteptate la o defectare;

Cat de des se efectueaza o activitate de intretinere tinand cont de conditiile de lucru;

Inspectiile si masuratorile cerute;

Cine va face lucrarea;

Cine va verifica lucrarea (reparatori autorizati).

d) a executa intretinere corectiva:

Frecventa si severitatea defectarilor se vor inregistra si se vor analiza pentru identificarea cauzelor generatoare;

Actiunile corective vor include dupa caz:

modificarea echipamentelor;

schimbarea procedurilor de operare sau intretinere;

transferul in categoria de intretinere preventiva.

Implementarea cu succes a programului de intretinere cu:

personal calificat avand nivel corespunzator al cunostintelor si abilitatilor;

proceduri de intretinere;

piese de rezerva;

echipamente de masura si scule corespunzatoare;

intelegerea sistemului de cereri de lucru si permise de lucru;

evaluarea lucrarilor inaintea executarii atat a celor normale, cat si a celor urgente;

efectuarea testelor inaintea returnarii in serviciu;

optimizarea activitatilor de intretinere prin planificare si prioritizare.

In vederea optimizarii activitatilor de intretinere se utilizeaza sistemul de WR SI-P5 “Comanda de Lucrare - WR”, atat ca instrument al planificarii, cat si al inregistrarii si pastrarii datelor despre lucrare.

Toate activitatile de intretinere sunt facute (sau ar trebui sa fie), utilizandu-se proceduri aprobate de intretinere. Procedurile de intretinere sunt elaborate de personalul de intretinere si analizate de inginerii de sistem. Dupa caz, inginerii de sistem cer suportul ingineriei in mod special pentru procedurile de intretinere pe sistemele sub presiune.

In procedurile de intretinere vor trebui incluse punctele de asistare sau stationare obligatorie atunci cand verificarea independenta este ceruta (in special pentru NDE sau teste cu ISCIR). In mod normal, informatiile de la furnizor trebuie incluse in procedurile de intretinere.

Atunci cand activitatile sunt de natura complexa, in vederea optimizarii desfasurarii activitatilor de intretinere, se utilizeaza planuri de lucru elaborate conform procedurii SI-P6 “Planuri de lucru”, iar acolo unde exista pericole de protectiea muncii, planurilor speciale de securitatea muncii le sunt asociate WR-lui.

Pentru a retine datele referitoare la interventia pe echipamente si a le inregistra in baza de date a intretinerii, precum si pentru a usura analiza inginerului de sistem pentru acceptarea lucrarilor se utilizeaza Raportul de Lucru ce se ataseaza la WR. De un ajutor esential pentru selectarea si programarea activitatilor de intretinere este baza de date pentru echipamente, ce va cuprinde:

identificarea fabricantului;

codul de identificare (SCN);

informatiile relevante ca manuale ale fabricantului, desene, piese de rezerva cu referire la piesele de rezerva ce sunt comune mai multor echipamente.

Din analiza datelor intregistrate se vor putea identifica defectele, severitatea lor, precum si frecventa cu care apar. Deasemenea, baza de date va permite identificarea deficientelor de tip comun (deficiente ce sunt identice pentru mai multe echipamente).

Activitatile de intretinere trebuie monitorate si tendintele evaluate pentru a identifica imbunatatirile necesare pentru a mentine centrala la standarde de performanta impuse.

Departamentul de exploatare va participa in procesele de intretinere prin:

Contactul permanent cu personalul de intretinere incluzand observarea activitatilor in executie (ca beneficiar direct a acestor activitati);

Participarea la evaluarea procesului de intretinere;

Stabilirea si implementarea unui set de indicatori de preferinta pentru intretinere si asigurarea feedback-ului realizarii acestora.

Pentru personalul de intretinere este indicat sa se organizeze o predare a schimbului, subliniindu-se activitatile in curs de executie la fel cum se procedeaza la exploatare.

La retunarea in serviciu a echipamentelor ce au fost supuse activitatilor de intretinere trebuie sa se faca teste functionale pentru a valida inlaturarea defectelor corectate (cand este cazul).

Controlul Personalului Extern

Atunci cand pentru efectuarea unor lucrari de intretinere sau teste este nevoie de personal din exteriorul centralei va fi obligatorie instruirea acestora pentru acces si intelegere a sistemului de control din centrala. In general, personalul de intretinere are responsabilitatea supravegherii personalului din exterior si verificarii activitatilor de executie desfasurate de acestia. Deasemenea, validarea inregistrarilor acestora va fi facuta tot de personalul de intretinere (reparator certificat). Executantul va trebui sa dovedeasca existenta si calificarea personalului adus pentru executarea de lucrari in centrala. Procedurile si standardele de lucru vor fi aceleasi cu cele utilizate de personalul de intretinere, iar personalul centralei are responsabilitatea verificarii intelegerii lor de catre personalul executantului. Regulile de protectia muncii si radioprotectie sunt obligatorii pentru personal. Responsabilitatea pentru calitatea lucrarii executate, revine personalului centralei responsabil cu supravegherea lucrarii.

Aparate de Masura si control

Politica centralei referitoare la calibrarea instrumentatiei de masura si control, a buclelor de masura etc. este descris in RD-P10 “Programul de calibrare si monitorarea instrumentatiei”. Orice instrument, dispozitiv, echipament, bucla utilizate in procesul de control sau care masoara caracteristici ale proceselor centralei trebuie periodic controlate, iar orice deviere de la precizia impusa corectata. Evidenta calibrarii aparatelor de masura si control, a SDV-urilor etc. este pastrata in cadrul laboratorului de metrologie si tot personalul are responsabilitatea de a verifica valabilitatea calibrarii inaintea utilizarii instrumentelor/ echipamentelor de masura sau SDV-urilor, iar unde exista dubii sa o returneze pentru calibrare. In inregistrarile de calitate ale rezultatelor activitatilor de intretinere, unde s-au utilizat asemenea aparate trebuie indicat codul aparatului folosit pentru regasirile ulterioare.

Control Materiale

Performantele operarii si calitatea lucrarilor de intretinere-reparatii depinde foarte mult de calitatea materialelor/ produselor incorporate/ utilizate in sistemele centralei.

MMI se refera la aspectele legate de administrarea si controlul materialelor. RD-S1 este documentul centralei care stabileste politica centralei in acest domeniul, fiind acompaniat de o serie de SI-uri din categoria “S” ce descriu activitatile specifice pentru controlul si administrarea materialelor in centrala.

Orice echipament/ material primit in centrala va fi supus unui proces de inspectie la primire si acceptare sau respingere functie de rezultatele inspectie. In spatiile controlate de depozitare nu vor fi introduse decat echipamente/ materiale acceptate la receptie la primire si pentru care exista inregistrari care atesta calitatea lor. Orice material/ echipament gasit inacceptabil (fie defect, fie lipsa inregistrari de calitate) va fi retinut in zona de carantina sau inapoiat la furnizor. Produsele din magazii sunt supuse unui proces continuu de verificare pentru a se asigura pastrarea intacta a cerintelor de calitate realizate prin fabricatie.

Materialele trebuie regasite usor, iar pentru regasire se utilizeaza sistemul de SCN - Stock Cod Number. Atunci cand un echipament sau material a fost procurat pentru un sistem anume se va utiliza sistemul de “alocare materiale”. Un material alocat pentru un sistem nu va putea fi eliberat pentru un alt sistem decat cu aprobarea celui ce a solicitat retinerea materialului. Sistemul de “min.” - “max.” va fi utilizat atunci cand este posibil. Substituirea materialelor originale poate fi facuta numai cu aporbarea departamentului tehnic.

In vederea regasirii, va fi utilizata identificarea fizica a reperelor. Pentru acele componente/ echipamente care se depoziteaza pe termen lung si care trebuie conservate pe timpul depozitarii se vor prevedea activitati de inspectie si intretinere preventiva.

Sistemul de inregistrare a materialelor din depozite trebuie sa includa si localizarea materialelor in raft, camera etc. Orice materiale la care a expirat perioada de valabilitate va trebui indepartat din depozit in zona de carantina sau ca material degradat. Utilizarea lor va fi facuta numai cu aprobarea ingineriei. O atentie deosebita se va acorda depozitarii substantelor chimice toxice, surselor de radiatii, substantelor cu pericol de explozie.

Accesul in zonele de depozitare trebuie restrictionat numai la personalul depozitului, a celor de inspectie si a celor destinate manipularii la ridicarea materialelor/ componentelor din zona de depozitare.

Procurarea

Informatiile necesare pentru procuarea produselor si serviciilor se regasesc in specificatiile tehnice de proiectare, foilor de date, desene, cataloage. Informatiile tehnice sunt inregistrate in procesul de identificare a furnizorilor si comandarea produselor. Cerintele de asiguarea calitatii pentru fabricarea produselor, cand este cazul, sunt stabilite prin proiect sau de Servicul Tehnic al centralei. Categoria de program asociata fabricatiei se refera la crearea gradului de incredere cu privire la atingerea caracteristicilor impuse si inregistrarea dovezilor ca s-au atins aceste cerinte.

Deasemenea, se utilizeaza eronat notiunea de categorie “V” de Asigurarea Calitatii. In conformitate cu prevederile normativului republican de AQ pentru fabricatie NRAC-AQ-04, programele de asigurarea calitatii pentru fabricatie sunt structurate pe 4 nivele. Este obligatorie urmarirea ca furnizorul ce urmeaza a fi selectat sa posede autorizatia de AQ emisa de CNCAN, corespunzator categoriei indicate in cererea de comanda. In prezent, multi furnizori, datorita costurilor mari ale autorizarii, nu mai sunt interesati in obtinerea autorizatiei de AQ conform legii 111/1996, fiind insa interesati sa fie certificati ISO, certificat ce da credibilitatea pentru iesirea pe piata externa. Intre cerinte NRAC si cele ISO exista cateva diferente majoare, printre care obligativitatea supravegherii furnizorului si producerii Planului de Control calitate, verificari si incercari. In vederea posibilitatii identificarii unice a materialelor/ componentelor oricarei componente din centrala i se va aloca un cod de identificare (SCN). Procedura de alocare a SCN-ului utilizat este SI-S9 “Procedura de codificare”. SCN-ul se va inscrie in documentele de procurare pentru a fi transferat si inscris pe echipament.

Protectia la Radiatii

La desfasurarea activitatilor de exploatare, in centrala apare suplimentar fata de centralele clasice riscul expunerii la radiatii ionizante. Cerintele generale privind obligativitatea stabilirii si implementarii unui program adecvat de radioprotectie este descris in MMI. Programul este dezvoltat in documentele centralei din seria RP.

Programul are ca scop definirea pericolelor radiologice si a tuturor parametrilor importanti pentru controlul expunerii la radiatii si mentinerea tuturor expunerilor la cel mai scazut nivel rezonabil de atins (principiul ALARA). Limitele individuale interne si externe de expunere sunt stabilite in centrala sub nivelele impuse de standarde. Toate zonele unde exista riscuri radiologice sunt monitorate prin programul de supraveghere radilogica, iar informatiile sunt disponibile in reteua de calculatoare.

Responsabilitatile pentru supravegherea radiologica sunt clar definite si atribuite prin procedurile de radioprotectie (RD-uri si SI-uri din seria “RP”). La CNE-PROD se utilizeaza modelul din Canada cu privire la atribuirea individuala a responsabilitatilor de radioprotectie. Fiecare persoana primeste o pregatire intensiva de radioprotectie, realizata de departamentul de radioprotectie. Instruirea se refera la:

Efectele radiatiei;

Controlul administrativ;

Limite de expunere;

Tehnici de protectie incluzand influentele timpului, distantelor, ecranelor, precum si aplicatii practice de utilizare a echipamentului de protectie;

Limitare (cazuri in care se cheama expertul de radioprotectie).

Intrarea in zonele controlate se face numai respectand regulile impuse in centrala.

Instrumentatia utilizata trebuie sa fie adecvata domeniului si tipului de radiatie utilizata, iar dozele individuale incasate trebuie inregistrate, urmarite si comunicate personalului. Eficacitatea programului de radioprotectie trebuie evaluata anual.

Accesul in zonele radiologice va fi restrictionat si dirijat prin utilizarea monitorilor interzonali, astfel incat sa se reduca la minim imprastierea contaminarii radiologice in centrala. O atentie deosebita se acorda in centrala deseurilor radiologice. Politica referitoare la deseuri este descrisa in RD-RP1. Se fac eforturi de reducere la minim a deseurilor radioactive prin:

Stabilirea de practici de gospodarire acceptabile;

Decontaminare;

Practici de lucru corespunzatoare.

Monitorarea mediului este descrisa in RD-Q10 “Sistemul de management de mediu la CNE-Prod” si RD-RP7 “Programul de monitorare mediu”. Astfel limitele de descarcare in atmosfera a efluentilor radioactivi gazosi si lichizi sunt definiti, sunt stabilite metodele de control si inregistrare a eliberarii in mediu, precum si sistemul de monitorare a acestor eliberari.

O atentie deosebita in centrala se acorda programului de raspuns la urgenta descris in RD-RP8 “Urgenta pentru radiatii in centrala”. Astfel, sunt definite diversele pericole si nivelele de severitate. O organizare specifica de raspuns la urgente este definita prin acest RD, precum si masurile necesare de implementare (planuri, proceduri, instruire, echipamente si facilitati).

Urgentele tipice sunt:

Evenimentele care pot rezulta la eliberari necontrolate sau prezenta de radioactivitate peste nivelele admise;

Incendiu sau inundatii pe amplasament sau exteriorul centrelei sau orice alte conditii potentiale de mediu cerand interventii externe;

Actiuni ostile sau fortari a protectiei fizice solicitand interventii externe;

Un accident de transport implicand radioactivitate.

Securitate Fizica

Accesul in centrala va fi controlat si va fi admis numai personalului autorizat. In jurul centralei este stabilita o zona (centrala) de protectie fizica pentru a nu permite intrarea personalului neuatorizat. Servicul de protectie fizica este special instruit si are capabilitatea de a raspunde la orice infractiuni si de a minimiza efectele acesteia. Trei RD-uri (A1, A2, A3) au fost emise pentru a descrie politica centralei referitoare la protectia fizica, organizarea si metodele urmate de protectia fizica in realizarea si pastrarea securitatii fizice a obiectivului.

Suportul Tehnic

Unitatea tehnica organizata in cadrul CNE Cernavoda trebuie sa asigure fiabilitatea si securitatea centralei pe termen lung. Aceasta insemana detectia din vreme a probelemelor in dezvoltare si sa ia actiunile necesare pentru a preveni transformarea lor in probleme serioase.

Pentru aceasta, in unitatea tehnica este angajat personal cu experienta si cunostinte despre sistemele si componentele centralei, precum si a conditiilor de functionare.

Colectivul trebuie sa aiba experiente in disciplinele tehnice/inginerie pe toate domeniile incluzand mecanica (turbine, pompe, tevi), control si instrumentatie instrumente, componente electronice, electrice, fizica nucleara, fizica reactorului, administrare combustibilului, securitate nucleara si chimie.

Unitatea tehnica trebuie sa fie capabila sa asigure expertiza tehnica problemelor curente ale exploatarii.

Unitatea tehnica va defini obiectivele operarii si intretinerii, va elabora documentatia tehnica necesara ca suport pentru desfasurarea activitatilor de exploatare si intretinere (OM-uri, OMT-uri, proceduri de mentenanta etc.). Prin sistemul de WR-uri se asigura feedback-ul informatiei la inginerul de sistem referitor la eficacitatea solutiilor de inginerie pentru remedierea deficientelor sau implementarea programelor de mentenanta preventiva.

Cunostintele tehnice detaliate despre operarea sistemelor si componentelor si a problemelor aferente sunt utilizate in procesul de modificare a sistemelor si echipamentelor, pentru a corecta performanta acestora in exploatare si a usura operarea. Procesul de analiza tehnica si promovare a modificarilor este descris in procedura centralei RD-T5 “Controlul modificarilor de proiect”.

Orice modificare este analizata de personalul compartimentul Securitate Nucleara si Autorizari pentru a verifica corespondenta cu analizele de securitate.

Implementarea modificarilor din MPA se face utilizand sistemul de WR. Implementarea nu se va face decat dupa ce intreaga documentatie suport este elaborata si aprobata, ca de exemplu:

MPA –aprobat;

EWP cand este cerut – emis;

desene, specificatii – emise;

analizele efectelor modificarilor asupra altor sisteme si securitatea centralei;

confirmarea indeplinirii cerintelor de autorizare (respectarea limitelor din OPP).

Toate documentele care afecteaza operarea ca:

manuale de exploatare,

diagrame de exploatare,

rutine de exploatare,

care afecteaza intretinerea ca:

proceduri de intretinere,

foi de calibrare,

intretinere preventiva (call-up),

care afecteaza pregatirea personalului:

manuale de pregatire,

trebuie sa fie disponibile inainte de transferul la operare a modificarii.

O alta responsabilitate importanta a sectiei de inginerie din cadrul unitatii tehnice este elaborarea specificatiilor tehnice pentru fiecare echipament/componenta/material existent in centrala pentru a optimiza procesul de procurare. In specificatiile tehnice vor fi obligatoriu inscrise cerintele privind standardele de calitate ce urmeaza a fi folosite pentru procurare. Instructiunea centralei SI-T15 “Specificatii tehnice” asigura informatii referitoare la modul de elaborare a specificatiilor tehnice.

Controlul Chimismului

Coordonarea activitatilor centralei prin Serviciul Chimic va asigura optimum de protectie pentru sistemele, echipamentele si materialele centralei.

Aceasta cerinta va include:

specificatiile chimice si actiunile cerute la depasirea acestor specificatii;

specificatii de lucru pentru echipamentele utilizate la analiza sau controlul puritatii apei;

criteriile de precizie pentru analize;

controlul calitatii chimismului;

obiectivele imbunatatirii chimismului.

Prin controlul chimismului se asigura:

operarea continua si sigura a centralei;

integritatea pe timpul de viata;

coroziunea minima si contaminarea minima;

eliberarea minima de efluenti in mediu.

Controlul chimic consta in:

monitorare, probe si urmarire parametri chimici cu frecventa specificata;

evaluarea datelor chimice;

controlul conditiilor de laborator, practicilor, echipamentelor pentru a asigura acuratetea rezultatelor;

asigurarea manipularii, depozitarii si utilizarii materialelor chimice in vrac, rasinilor uzate, agentilor corozovi etc.

Functii de verificare

MMI defineste functia de verificare a sistemului de Management al Calitatii aplicat la nivelul centralei.

Functia de verificare trateaza activitatile de tipul analiza, inspectie, testare sau control prin care se confirma ca activitatile de executie, produsele, procesele din centrala sau documentatia respecta cerintele specifice din coduri, standarde, proceduri etc. Documentul care defineste in detaliu politica centralei referitoare la activitatile de verificare este RD-Q1 “Activitati de verificare”.

In mod normal, orice activitate este independent verificata. Verificarea independenta inseamna ca nimeni nu poate sa-si verifice propria lui munca. Cel ce verifica individual activitatea va fi calificat la un nivel cel putin echivalent cu al celui verificat.

Activitatile de verificare sunt planificate prin documentatia de definire a diverselor activitati.

Orice activitate este supusa procesului de verificare pentru a atesta conformitatea la cerintele impuse pentru activitate sau pentru a evalua eficienta activitati.

Determinarea conformitatii se face prin procesul de comparare a caracteristicilor obtinute pentru produse/servicii cu cele impuse prin documentatia de referinta. Aceasta se face prin inspectie, masurare sau testare, denumite si metode directe de verificare. Aceasta metoda de verificare are ca scop acceptarea sau respingerea produselor/ serviciilor. Evaluarea reprezinta determinarea eficientei personalului, sistemelor si programelor aplicate pentru realizarea si asigurarea calitatii dorite. Evaluarea este o metoda indirecta de verificare si are ca scop asigurarea increderii ca un sistem de control este stabilit, implementat si eficient.

Metodele evaluarii sunt supravegherea, auditul si analiza. Verificarea va fi gradata functie de activitatea ce este in discutie. Metodele de verificare depind de importanta activitatii, astfel: sunt activitati in centrala unde nu este ceruta verificarea independenta si autoverificarea a documentatiei, o singura semnatura este suficienta pentru activitatile simple.

Analiza (discutia activitatii) inainte si dupa efectuarea unei activitati, intre executant si seful sau se aplica la activitatile de rutina mai dificile care nu au implicatii in securitatea nucleara.

Inspectia, incluzand masurarea si controlul activitatilor si materialelor in timp ce lucrarile sunt in progres, se face pentru:

Asistarea unei activitati, de exemplu 'Teste de Presiune';

Teste functionale inainte de transferul la exploatare;

'Puncte cu Stationare Obligatorie', cum este specificat in procedura.

Verificarea speciala este specificata si rezervata activitatilor pe sistemele de retinere a presiunii sau neuzuale cu un potential mare de influentare asupra securitatii si fiabilitatii. In mod normal, este efectuata de cineva din afara grupului de executie.

Gradul de verificare depinde de importanta si consecintele activitatilor. Urmatoarele criterii se iau in considerare la judecarea gradului de extindere a verificarii:

Securitatea personalului si a publicului;

Complexitatea activitatii;

Activitatile sunt de rutina sau nu;

Familiaritatea cu procedurile aplicabile;

Durata (pe un schimb sau mai multe);

Criteriile de acceptare sunt definite sau nu;

Performantele anterioare pe aceeasi activitate;

Partile cele mai critice ale activitatii;

Consecintele defectarii produselor asupra carora se desfasoara activitatea.

Activitatile de verificare vor fi planificate prin documentele ce definesc activitatile din centrala. Urmatoarele activitati de exploatare fac subiectul verificarii:

Manevrele de operare importante;

Readucerea sistemului/componentei in operare, in urma a unor activitati de intretinere sau testare;

Testarea unor echipamente in urma repararii;

Stadiul sistemelor necesare inaintea pornirii;

Functionarea echipamentelor in timpul testelor;

Disponibilitatea componentelor aflate in rezerva.

In mod normal, fiecare sef al unui grup de lucru are responsabilitati de verificare raspunzand direct de calitatea lucrarilor efectuate si de respectarea cerintelor din procedurile de executie.

Audit/Inspectii

In conformitate cu prevederile normativelor de management al calitatii, periodic, trebuie sa se verifice independent gradul de implementare al cerintelor SMC pentru exploatare in diversele departamente din centrala, de catre serviciul asigurarea calitatii.

Aceasta activitate se planifica anual prin planul de audit pe centrala, plan ce este acceptat de SNN si aprobat de CNCAN. In afara acestui program obligatoriu de audit sunt organizate inspectii inopinate sau audituri suplimentare la solicitarea sefului serviciului AQ sau conducerii centralei.

Activitatea de audit este reglementata prin RD-Q4 “Cerinte de Audit” si SI-Q19 “Activitati de audit si inspectii AQ”. Pentru desfasurarea activitatii de audit se formeaza echipe din minim doua persoane din care una este sef de echipa audit. Seful de echipa de audit trebuie sa aiba o pregatire specifica in tehnica de audit si sa fie capabil sa comunice usor cu personalul centralei. Auditurile se desfasoara in baza unor FCC-uri completate ca urmare a analizei documentatiei ce descriu activitatile ce urmeaza a fi examinate.

Succesul unui audit depinde foarte mult de abilitatea auditorului de a intelege procesele si a sesiza zonele in care trebuie intervenit pentru imbunatatirea procesului. Seful de echipa audit, pe timpul auditului, discuta in numele Directorului centralei si deci, tot personalul centralei trebuie sa asigure suportul necesar si sa raspunda deschis la toate intrebarile pentru a permite auditorului sa-si faca o imagine cat mai reala asupra procesului, imagine ce se va regasi in Raportul de Audit, raport ce este insusit de conducerea departamentelor centralei si aprobat de Directorul centralei.

Control Documente si Inregistrari

Conform prevederilor din standarde, orice activitate/ proces din centrala trebuie documentat, iar rezultatele obtinute trebuie inregistrate, analizate, interpretate si pastrate pentru referinta.

Politica centralei referitoare la elaborarea si controlul documentatiei centralei si inregistrarilor este descrisa in MMI si dezvoltata prin documentul de referinta RD-Q7 “Managementul Inregistrarilor si Controlul Documentelor”.

In prezent, in centrala sunt definite un numar de 51 RD-uri si un numar de 165 SI-uri. Majoritatea documentelor de baza ale programului de exploatare sunt bilingve si se fac eforturi pentru finalizarea tuturor RD-rilor si SI-urilor. Documentele de pe nivelele secundare (documente de lucru), OM-uri, Ol-uri, IDP-uri desene, specificatii tehnice, Rapoarte de Informare, Proceduri de Intretinere, etc. sunt emise functie de necesitatile proceselor din centrala.

Conform cerintelor din standarde, orice activitate trebuie desfasurata in conformitate cu procedurile scrise si aprobate. In contextul standardelor de AQ, procedura este un document scris ce descrie in detaliu activitatea ce urmeaza a fi desfasurata, de cine, ce calificari trebuie sa aiba, in ce limite trebuie desfasurata, care sunt cerintele preliminare precum si criteriile de acceptare, cine poate sa controleze si sa accepte rezultatul, ce formulare se foloseste pentru inregistrarea rezultatelor si stadiul acestor inregistrari. Odata aprobate, documentul devine oficial pe centrala si obligatoriu pentru utilizare cand se desfasoara activitatile descrise. Nu trebuie insa uitat ca fiecare proces/activitate este specifica plecand de la activitati procese simple, pana la activitati complexe. In aceasta situatie, si procedura (documentul de baza pentru desfasurarea oricarei activitati) va fi diferita de la un proces la altul, putand avea o forma simpla (simplu desen sau comanda de lucru pentru desfasurarea activitatii) sau complexa (multiple pagini si formulare asociate). Este foarte important pentru centrala ca toate documentele necesare desfasurarii controlate a lucrarilor, sa fie disponibile cu toate aprobarile cerute si la ultima revizie sa fie cunoscute de cel ce trebuie sa le aplice. Fiecare sef al punctului de lucru/ sectie/ departament trebuie sa aiba responsabilitati clar definite pentru controlul documentelor si este direct responsabil pentru cerinta de mai sus. Modificarile la documentatie trebuie sa sufere acelasi proces de aprobare ca si documentul initial.

Nici o modificare nu se aplica pana ce nu a fost in prealabil aprobata. Inregistrarile rezultate din derularea activitatilor sunt impartite in doua categorii:

permanente - ce se mentin pe toata durata de viata a centralei

nepermanente - ce se mentin pe perioada limitata de timp,

Definirea unei inregistrari ca permanenta sau nepermanenta se face de catre elaboratorii procedurilor luand in considerare importanta activitatii pentru securitatea centralei, precum si cerintele prestabilite prin coduri si standarde.

Arhivarea, pastrarea inregistrarilor de calitate permanente, reguli de acces la ele, modul de regasire a lor, corecturi/refaceri cand este cazul etc., sunt descrise in instructiunea centralei SI-Q6 “Primirea, inregistrarea si controlul documentelor AQ”.

Functia de control a documentelor si inregistrarilor este foarte importanta si din punct de vedere al definirii datelor ce sunt necesare pentru istoria centralei care se regasesc in inregistrarile de calitate permanente. Urmatoarele zone de activitate fac subiectul inregistrarilor de calitate permanenta:

performantele exploatarii;

inregistrarile de intretinere;

rezultatele testelor si inspectiilor;

activitatile de radioprotectie;

deseurile si efluentii radioactivi;

modificarile survenite in proiectul centralei.

Pentru colectarea informatiei si regasirea ei, se utilizeaza sistemul BSI, precum si pentru componente si echipamente ale sistemul SCN. Prin sistemul de inregistrari definit in documentele centralei se identifica tipul de date care trebuie colectate si inregistrate cum ar fi: parametri de functionare, incidente, declansari reactor, functionare defectuoasa si tranzienti, activitati de intretinere corectiva sau preventiva, pachete de modificari, informatii de reparatii, date de calibrare, informatii despre piese de rezerva etc.

Toate aceste date retinute sunt utilizate pentru:

Analize de defect (pe echipamente sau sisteme si tendintele acestor defectari);

Activitatea de evaluare din cadrul intretinerii (asigurand date de intrare pentru lucrari, au mai fost facute, si permitand imbunatatirea activitatii de intretinere );

Programul de intretinere preventiva (permitand modificarea justificata a operatiilor de intretinere preventiva pentru optimizare);

Opririle planificate (ajuta analiza post-outage si pot constitui baza pentru viitoarele outage-uri);

Programul ALARA (asigurand date pentru timpul de lucru in zonele de adiatii);

Analiza furnizorilor;

Extinderea timpului de viata proiectat al centralei;

Analizele periodice de securitate.

Actiuni Corective

In conformitate cu cerintele din standardele de AQ, orice deficienta la echipamentele, sistemele, programele sau documentele centralei trebuie inregistrate, analizate, raportate si corectate in functie de natura deficientei si adresa ei. Cel mai comun mod de raportare si inregistrare a unei deficiente este sistemul de WR.

Devierile de la documentele sistemului de Management al Calitatii sesizate de obicei prin rapoartele de audit sau inspectie, celelalte devieri pot fi Rapoarte de Conditii Anormale - RCA, raportate prin Rapoarte de Actiuni pe Centrala. Neconformitatile specifice echipamentelor se inregistreaza tot pe formularul specializat de RCA. Alte deficiente descoperite in procesul de control ca de exemplu control NDE sau receptie la primire sunt inregistrate si raportate prin formularele specifice pentru inregistrarea controlului, ca de exemplu: buletinele NDE sau rapoartele de receptie la primire (OSD). Deficientele de proiectare sesizate prin rapoartele de lucru asociate WR-urilor sau RCA-uri se corecteaza prin sistemul de MPA.

Manualul de Management Integrat stabileste principiile si politica de baza a centralei pentru controlul deficientelor si dispunerea actiunilor corective.

O deficienta poate fi descoperita de orice persoana din centrala. Analiza deficientei si raportarea ei trebuie facuta insa de personalul competent care sa cunoasca sistemul de control al deficientelor si care sa inteleaga in detaliu problema aparuta. Deasemenea, este de foarte mare importanta ca informatia despre deficienta depistata sa ajunga la cel ce trebuie sa o cunoasca pentru a se dispune analiza si corectarea ei la timp (prioritizarea rezolvarii ei). Pentru a preintampina raportarea lor repetata, se ataseaza eticheta de deficiente sau cea de neconformitate. Aplicarea unei etichete trebuie, de regula, inregistrata pentru a avea controlul indepartarii ei in momentul cand deficienta a fost inlaturata. Toate deficientele inregistrate si deschise trebuie urmarite si analizate din punct de vedere al tendintelor pentru a ajuta la identificarea:

deteriorarii echipamentelor centralei;

capabilitalii departamentelor centralei (uzual intretinerea) de indepartare la timp a deficientelor;

devierii de la cerintele SMC.

Lista deficientelor, inclusiv a celor corectate, precum si a actiunilor corective dispuse este mentinuta pentru:

a avea o istorie a performantelor echipamentelor;

a permite studiile de fiabilitate;

a permite analiza deficientelor si tendintelor evolutiei problemelor pe sisteme si echipamente;

evaluarea calitatii procedurilor;

evaluarea performantelor personalului.

In mod normal, deficientele se detecteaza prin:

a) observarea defectelor echipamentelor sau deficientelor din proceduri in timpul functionarii si testarii;

b) inspectii de rutina sau activitati de mentenanta;

c) observarea utilizarii excesive a materialelor consumabile (ulei, gaz etc.);

d) audituri interne sau externe;

e) activitati de supraveghere/monitorare;

f) activitati de intretinere peste normal sau indisponibilitate mare a echipamentelor;

g) analiza inregistrarilor de intretinere corectiva sau indisponibilitate a echipamentelor.

In mod normal, urmatoarele activitati sunt desfasurate in asociatie cu deficientele:

detectarea si raportarea;

desemnarea prioritatii si ratei de importanta;

corectarea imediata (actiuni de remediere);

identificarea cauzelor de baza si a corectiilor pe termen lung;

analiza numarului de deficiente raportate, corectate, deschise;

eficacitatea interlinerii;

disponibilitatea si corectitudinea inregistrarilor.

Aceste activitati sunt periodic evaluate si raportate de asigurarea calitatii. Prin standardele de asigurarea calitatii se cere sa fie stabilit un sistem de urmarire a actiunilor corective si evaluare periodica a stadiului lor de catre conducerea centralei in vederea urmaririi realizarii si mentinerii obiectivelor calitatii. Programul de actiuni corective pe centrala este descris in documentul RD-Q2 'Actiuni Corective'.

Programul de actiuni corective se bazeaza pe analiza tuturor deficientelor/problemelor din centrala, stabilirea de actiuni corective si urmarirea implementarii lor in conformitate cu SI-Q16 “Procesarea actiunilor pe centrala”.

Programul de actiuni de scurta durata administrat de Planificare si care reprezinta actiunile rezultate din sedintele de conducere. Monitorarea implementari acestor actiuni se face tot de catre Planificare in cadrul sedintelor zilnice.

Pentru orice actiune corectiva pe centrala este foarte importanta analiza cauzelor generatoare de probleme (root cause analysis). Uzual, aceste analize au inceput sa fie efectuate cu ocazia analizelor evenimentelor de conditii anormale.

Toate deficientele, cerand analiza de cauze, trebuie sa intre in baza de date controlata de AQ.

Orice actiune corectiva este stabilita de comun acord cu departamentul responsabil cu implementarea, iar data implementarii fixata de responsabil. Odata stabilita data implementarii, actiunea este raportata oficial si urmarita prin sistemul de actiuni pe centrala. Nerespectarea datei stabilite sau solicitarea de amanari, demonstreaza o analiza superficiala a actiunii si este cotata ca o ineficienta a programului de Asigurarea Calitatii.

Autoevaluarea

Dupa accidentul de la Cernobal, statele membre ale AIEA au stabilit o conventie privind obligativitatea statelor membre de a asigura securitatea centralelor nucleare ce functioneaza pe teritoriul lor. Conform acestei conventii statele membre trebuie sa raporteze periodic asupra masurilor luate pentru indeplinirea conventiei. Ratificarea conventiei a inceput in 1994, iar Romania a ratificat-o in 1999.

Conform recomandarilor AIEA, pentru a putea raporta indeplinirea conditiilor stabilite prin conventie, procesul de auto-evaluare cu orientare spre “safety” este instrumentul care asigura o evaluare complexa a practicilor de securitate si creaza o imagine reala a modului de realizare a conditiilor de securitate nucleara.

Autoevaluarea este un proces obiectiv prin care persoane individuale, grupuri si conducerea din cadrul unei organizatii de operare evalueaza eficacitatea activitatilor de exploatare in raport cu performantele prestabilite (AIEA TECDOC 1125).

Industria nucleara in ansamblul a acceptat recomandarea privind utilizarea procesului de autoevaluare nu numai din punct de vedere al conventiei, dar si pentru a obtine informatii curente si corecte despre procesele interne si imbunatatirea continua a acestor procese, avand in atentie ambele aspecte, securitate nucleara si aspectele economice.

Ultima editie a standardului ISO 9000 face referire expresa prin ISO 9004 la utilizarea procesului de autoevaluare pentru masurarea performantelor organizatorice. La nivel european s-a dezvoltat in paralel cu standardul ISO 9000 un model de autoevaluare EFQM – Model de Excelenta avand rol atat de diferentiere a organizatiilor in procesul competitional (Premiul Calitatii), cat si in crearea unor mecanisme interne de evaluare a performantelor organizatorice la interfata cu societatea si cumparatorii produselor si serviciilor.

Pentru implementarea procesului de autoevaluare, a fost emis un Ghid de Autoevaluare CNE-PROD. Aceasta reprezinta o colectie de obiective si criterii de performanta selectate din INPO 97-002 si modelul EFQM, precum si obiective si criterii suplimentare (incluzand indicatorii de performanta de nivel 2) stabilite de conducerea CNE-PROD.

Standardul INPO 97-002 stabileste obiectivele si criteriile de performanta pentru zonele supuse evaluarii de catre WANO, o organizatie mondiala care asigura asistenta de la pregatirea personalului pana la evaluari complexe ale centralelor nucleare.

Programul OSART initiat de AIEA in 1982 are drept scop asigurarea de expertiza si asistenta tarilor membre, in vederea intaririi aspectelor de siguranta in exploatare a centralelor nucleare. Echipele OSART sunt constituite de AIEA din personal cu experienta pentru fiecare zona evaluata si care are sarcina sa evalueze activitatile adresate utilizand experienta proprie precum si recomandarile din ghidurile specifice ale AIEA.

CNE-PROD stabileste in fiecare an un set de obiective care sunt monitorizate iar stadiul realizarii lor este evaluat anual de conducerea centralei.

In baza acestor obiective generale, la nivel de centrala fiecare directie sau departament, pana la nivelul celei mai mici structuri organizatorice, isi stabileste obiectivele proprii aliniate la obiectivele generale.

Obiectivele stabilite au in atentie ambele aspecte, atat de securitate nucleara cat si cele de eficienta economica.

Pentru a inregistra si urmari performantele centralei, in comparatie cu alte centrale din lume, s-a stabilit un numar de indicatori de performanta care sunt cuantificate si a caror evolutie indica tendintele performantelor CNE-PROD.

Functie de importanta, indicatorii de performanta ai centralei se impart in doua categorii:

Indicatori de Nivel 1 - sunt utilizati pentru evaluarea globala a performantelor centralei, fiind folositi si in compararea cu alte centrale. In cadrul acestora sunt indicatori recomandati de WANO si indicatori recomandati de COG (Candu Owner Group).

Indicatori de Nivel 2 - sunt indicatori specifici pentru CNE-PROD si sunt stabiliti la nivel de departamente.

In conformitate cu cerintele programului AQ stabilit la CNE-PROD conducerea centralei se obliga sa stabileasca obiectivele generale si specifice de atins in activitatea de operare, tinand cont de performantele in documente atinse de alte centrale nucleare. Realizarea acestor obiective si crearea premiselor depasirii lor, in vederea imbunatatirii continue a performantelor centralei si mentinerea acestor performante presupune realizarea unui program de evaluare continua a performantelor proceselor/ activitatilor, precum si a performantelor individuale si de grup in CNE-PROD, respectiv implementarea actiunilor corective realizate din aceste evaluari.

Autoevaluarea promoveaza imbunatatirea performantelor centralei prin implicarea directa a personalului in evaluarea critica a activitatilor proprii si propunerea de imbunatatiri activitatilor pe care le desfasoara.

Principalul beneficiar al unui proces de autoevaluare va fi centrala, rezultatele autoevaluarii putand fi utilizate si in cresterea increderii unitatii de reglementare privind operarea sigura a instalatiilor sau pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor rezultate din Autorizatia de Exploatare. Deasemenea autoevaluarea poate ajuta la cresterea comunicarii si imbunatatirea relatiilor de munca la toate nivelele organizatiei printr-o intelegere mai buna a asteptarilor privind performantele si obiectivele necesare a fi atinse.

Triunghiul procesului de autoevaluare

CAPITOLUL 3

SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIULUI AL

CNE CERNAVODA

3.1 Generalitati

Sistemul de Management de Mediu al CNE Cernavoda face parte din Sistemul de Management Integrat definit si documentat la nivel de organizatie.

Procedurile de referinta care guverneza analiza implementarii cerintelor de protectia mediului sunt :

Manualul de Management Integrat al CNE Cernavoda cod MMI 01.02.

RD-01364-Q10 – Sistemul de Management de Mediu la CNE Cernavoda

RD-01364-CH1 - Controlul Chimic al Centralei

RD-01364-Q7– Controlul documentelor si administrarea inregistrarilor

RD- 01364-A5 – Managementul deseurilor la CNE Cernavoda

RD-01364-RP4 – Limite derivate de evacuare pentru CNE Cernavoda

RD-01364-RP9–Regulamentul de radioprotectie pentru CNE Cernavoda

RD-01364-RP8 – Plan de urgenta pe amplasament

RD-01364-RP14 Politica managementului accidentelor

Procedura SNN privind politica de mediu cod SNN-00-05

Acestea se completeaza cu -lista documentatiei CNE Cernavoda care contine elemente de mediu ce sunt supuse reglementarilor legale disponibila in INTRANET

Politica de mediu comuna, SNN si CNE-CERNAVODA este descrisa in procedura RD-Q10, care prezinta principalele taloane de protectie a mediului, precum si elementele Sistemului de Management al Mediului si modul cum sunt ele integrate in Sistemul de Management al Calitatii aplicate in exploatarea Unitatii 1 si Unitatii 2.

Documentul este aplicabil de catre toate departamentele centralei care sunt contributori in stabilirea si dezvoltarea proceselor/ activitatilor cu impact asupra mediului.

Personalul extern care desfasoara activitati pe baza de contract pentru CNE-CERNAVODA, pe amplasamentul acesteia, vor aplica pe perioada desfasurarii lucrarilor, prevederile referitoare la politica de mediu prevazuta in RD-ul amintit.

In vederea pastrarii si imbunatatirii continue a eficacitatii sistemelor de control mediu proiectate, conducerea centralei impune, prin proceduri, implementarea de procese si practice de lucru aliniate la practicile internationale care sa asigure pastrarea unui mediu curat care sa fie minim influentat de operarea centralei sau desfasurarea activitatilor asociate. Acest lucru presupune:

• Cunoasterea prevederilor din standarde si legislatie de catre personalul cu responsabilitati in dezvoltarea sistemului de management al mediului;

• Schimbul de experienta continuu in acest domeniu cu alte centrale nucleare din lume si cu alte obiective industriale din tara;

• Includerea experientei castigate in documentatia ce descrie procese si activitati de mediu;

• Dezvoltarea si mentinerea unui sistem de management al mediului eficient, integrat in Sistemul de Management Integrat al centralei;

• Educarea continua a personalului centralei prin crearea unei culturi specifice de protectie a mediului si impunerea unei atitudini interogative cu privire la mediu;

• Includerea activitatilor de mediu in cadrul programului specific de autoevaluare si de audit pe central;

• incurajarea personalului in sesizarea oricaror probleme care pot avea potential impact asupra mediului;

• Stabilirea de obiective si indicatori de performanta legati de mediu si difuzarea lor in central.

Elementele componente ale SMM urmaresc principiile de baza sintetizate prin:

definirea politicii de mediu a CNE Cernavoda, analiza periodica a modului de conformare cu actualizarea acesteia functie de reglementarile nationale si aspectele specific ale organizatiei.

Politica de mediu a CNE Cernavoda este evaluata anual de catre conducerea centralei in cadrul sedintei de analiza anuala a cerintelor programului ca parte a sistemului de management integrat al centralei in vederea stabilirii masurilor de imbunatatire continua a performantelor sistemului de management al mediului. Actiunile corective sau de imbunatatire rezultate din evaluarea anuala a sistemului de management al mediului sunt implementate in conformitate cucerintele procesului de actiuni corective stabilit pe centrala.

Toate elementele Sistemului de Management al CNE Cernavoda aplicabile in operarea centralei cum ar fi:

• controlul documentelor,

• controlul neconformitatilor (RCA) si actiunilor corective (RAC)

• controlul lucrarilor (initiere, evaluare, implementare, inregistrare)

• raportarea rezultatelor,

• cerinte de acces in centrala

sunt aplicabile sistemului de management al mediului ca parte integranta a acestuia.

Obiectivele specifice referitoare la mediu sunt stabilite in documentele centralei si urmaresc conformarea cu cerinte din reglementari, precum si din autorizatiile de functionare, autorizatiile de mediu, alte avize/autorizatii specifice sau protocoalele incheiate cu autoritatile locale si centrale.

Activitatea de urmarire a indeplinirii acestor obiective se realizeaza prin procesul de autoevaluare pe centrala (conform SI-Q18).

planificarea activitatilor necesare indeplinirii politicii de mediu prin definirea Programului de mediu al CNE Cernavoda si a subprogramelor pe capitole de mediu. Aceste programe, dezvoltate in cadrul compartimentelor cu atibutii si responsabilitati specifice sunt generate, analizate, revizuite anual (sau ori de cate ori se impune acest lucru) impreuna cu modul de alocare si utilizare a resurselor materiale si financiare necesare implementarii.

implementarea SMM este coordonata, realizata si supravegheata prin structura organizatorica a CNE Cernavoda si prin responsabilitatile atribuite atat conducerii cat si personalului de executie prin documentele centralei care contin elemente privind cerintele de mediu.

In anexa 8.1 este prezentata schema organizatorica a centralei cu sublinierea aspectelor legate de activitatile de mediu.

Rolul cheie in dezvoltarea si implementarea Sistemului de Management al Mediului il au Serviciul MCM (Colectivul de Protectia Mediului), Directia de Radioprotectie, SM si PSI (prin Laboratoarele de Mediu, Dozimetrie, Serviciul Tehnic Radioprotectie, Serviciul SM si PSI), Directia Productie prin Laboratorul Chimic si Biroul Tehnic Chimic din cadrul Sectiei Chimice si Directia Economica (prin Serviciul Administare Materiale-Depozite, Serviciul de Procurare si Serviciul Financiar).

In vederea evaluarii eficientei sistemului de management al mediului a fost prevazut personal special instruit pentru autoevaluare respectiv evaluare independenta (prin audit) a activitatilor de mediu sau cu impact asupra mediului din cadrul Serviciului MCM cat si din celelalte compartimente.

masurarea si evaluarea performantelor de mediu se realizeaza periodic la diversele nivele de executie si conducere astfel:

• Definirea, stabilirea si implementarea programelor de monitorizare si supraveghere radiologica si conventionala a mediului. Documentele centralei care cuprind aceste elemente sunt elaborate in cadrul compartimentelor cu atributii directe de implementare si raportare a datelor.

• In conformitate cu politica si principiile descrise in MMI CNE Cernavoda exista dezvoltate si implementate urmatoarele programe de control al mediului:

1. Programe de control radiologie al mediului care cuprind:

Controlul efluentilor radoiactivi:

Monitorizarea efluentilor radioactive;

Monitorizarea radiologica a mediului;

Controlul deseurilor radioactive;

Controlul materialelor radioactive;

Programul de planificare si interventie in situatii de urgent.

2. Program de control poluanti chimici:

Monitorizarea efluentului lichid si gazos neradioactiv;

Administrarea/controlul substantelor chimice;

Managementul deseurilor industriale neradioactive;

Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Prin proiect, centrala a fost prevazuta cu sisteme de monitorare si control ale deversarilor in mediu atat pentru deseurile specifice activitatilor nucleare cat si pentru deseurile clasice.

Modificarile in programele de management radiologie si chimic al mediului sunt supuse analizei conducerii centralei si dupa caz organismelor de reglementare, CNCAN, respectiv Ministerul Mediului si/sau ANPM, ANAR, APM Constanta, DADL, conform prevederilor documentatiei de reglementare si a procedurilor (RD-RP4, SI-RP15, SI-RP6 si SICH2) ce descriu aceste programe.

3.2 Politica de mediu a CNE Cernavoda

CNE Cernavoda este angajata sa realizeze si sa demonstreze performante durabile in protectia mediului, printr-o buna administrare si coordonare a activitatilor, produselor si serviciilor care pot avea un impact asupra mediului.

CNE Cernavoda este angajata sa ramana o sursa de energie sigura si curata. CNE Cernavoda va urmari realizarea acestui obiectiv prin aplicarea principiilor unei dezvoltari durabile in generarea si livrarea energiei electrice, termice si in activitatile asociate. Imbunatatirea performantelor de mediu si cresterea competitivitatii se vor realiza printr-un proces continuu de implementare a cerintelor sistemului de management si identificare a masurilor de imbunatatire. CNE Cernavoda se angajeaza sa asigure:

Protectia ecosistemelor;

Utilizarea eficienta a energiei si resurselor;

Prevenirea poluarii;

Comunicarea continua cu comunitatea locala si societatea civila.

CNE Cernavoda se angajeaza sa respecte principiile de protectie a mediului si populatiei prin:

Implementarea cerintelor legislative de mediu in procesele centralei;

Implementarea, mentinerea si continua imbunatatire a unui sistem de management de mediu in conformitate cu cerintele standardului ISO 14001;

Integrarea factorilor de mediu si sociali in planificare, luarea deciziilor si practicile de lucru;

Aplicarea unei strategii preventive in estimarea riscurilor pe care operarea centralei, sau activtatile asociate, le-ar avea asupra populatiei si a mediului precum si in evaluarea riscurilor sau impactului potential pe care le-ar avea tehnologiile sau procesele noi, chiar daca stiintific nu s-a demonstrat nivelul riscului sau al impactului. Vor fi implementate masuri de diminuare optima a oricarui impact de mediu care nu poate fi evitat;

Pregatirea, incurajarea si responsabilizarea intregului personal pentru efectuarea tuturor activitatilor astfel incat sa fie realizate performantele asteptate, inscrise in documentatia aferenta;

Evaluarea performantelor de mediu si comunicarea continua si eficienta cu organizatiile civile interesate, comunitatea locala si autoritatile de reglementare cu privire la imbunatatirea continua a performantelor de mediu.

3.3 Aspecte de Mediu si Impact de Mediu

Toate activitatile si procesele din centrala trebuie analizate pentru identificarea aspectelor de mediu a impactului direct sau indirect asupra mediului si a masurilor necesare pentru eliminarea sau reducerea la minimum posibil a oricarui efect negativ asupra mediului.

In activitatile desfasurate in CNE Cernavoda se includ : activitatile normale de operare/exploatare a instalatiilor tehnologice, activitatile de intretinere si reparatii, proiectele de investitii, activitatile de imbunatatiri, modernizari, retehnologizari si orice modificare si situatie anormala corelate cu acestea. Deasemenea se au in vedere achizitiile de produse necesare desfasurarii activitatilor, activitatile de depozitare si transfer/transport in instalatie precum si consumurile de materii prime, energie, apa, activitatile desfasurate pe baza de contracte de servicii si activitatile suport si auxiliare si orice modificare si situatie anormala corelate cu acestea..

In procesul de identificare a aspectelor de mediu trebuie avute in vedere in ce masura sau daca activitatea analizata poate avea cel putin unul din urmatoarele efecte asupra mediului:

- emisii de poluanti in aer;

- evacuari de poluanti in apa;

- afectarea solului si subsolului;

- producerea de deseuri (radioactive, municipale, industriale periculoase sau nepericuloase);

- eliminarea deseurilor;

- valorificarea/reciclarea deseurilor;

- producerea de zgomot;

- emisii de caldura, radiatie, vibratii;

- afectarea biodiversitatii (faunei, florei).

O activitate sau un proces poate sa aiba impact asupra mediului atunci cand in timpul desfasurarii sale sau dupa finalizare este influentat sau ar putea fi influentat pozitiv sau negativ mediul inconjurator sau populatia.

Analiza impactului asupra mediului presupune identificarea tuturor factorilor (aspectelor) care contribuie la influentarea mediului (ca de exemplu temperatura, consum apa, energie, toxicitate, substante ionizante, etc.).

Fara a fi limitativi in expunere, factorii principali pentru stabilirea impactului de mediu asociat fiecarui aspect de mediu tin cont cel putin de urmatoarele:

efecte ecologice

impact asupra sanatatii umane

efecte catastrofice

epuizarea resurselor

dimensiunile, severitatea si durata impactului

probabilitatea de aparitie

costul remedierii

alte efecte asupra functionarii centralei

Pentru determinarea aspectelor de mediu semnificative se tine seama de :

gradul de utilizare a materialelor si energiei;

emisii;

riscuri;

starea de mediu;

posibilitatea incidentelor;

cerinte legale, reglementate si de alt tip la care organizatia subscrie.

Tabel nr. 1 : Aspecte de mediu/impacturi asociate si masuri comune mai multor activitati din CNE CERNAVODA

Nr. crt.	ASPECTE DE MEDIU	R*	N/R*	IMPACT/de MEDIU	MASURI/ACTIUNI CORECTIVE/DE IMBUNATATIRE
1.	Emisii de tritiu	X		Contribuie la doza pentru public Cresterea valorilor emisiilor lichide si gazoase radioactive (poluare apa/aer)	Optimizarea emisiilor la nivele cat mai mici rezonabil de atins (ALARA)
2.	Emisii de Carbon	X		Contribuie la doza pentru public	Optimizarea emisiilor la nivele cat mai mici rezonabil de atins (ALARA)
3.	Emisii gazoase de Gaze Nobile, particule radioactive si Iod radioactiv	X		Contribuie la doza pentru public Cresterea valorilor emisiilor gazoase radioactive (poluare apa/aer)	Optimizarea emisiilor la nivele cat mai mici rezonabil de atins (ALARA)
4.	Deseuri solide radioactive de joasa si medie activitate LRW)	X		Potential impact negativ la evacuare; potentiala contaminare radioactiva a solului,aerului sau apei in caz de aprindere, imprastiere	Controlul introducerii materialelor in zona controlata
5.	Deseuri organice radioactive	X		Potential impact negativ la evacuare; potentiala contaminare radioactiva a solului,aerului sau apei in caz de aprindere sau imprastiere	Controlul introducerii solutiilor organice in zona controlata
6.	Deseuri lichide radioactive	X		Potential impact negativ asupra vietii acvatice potentiala contaminare radioactiva a solului, sau apei in caz imprastiere	Optimizarea emisiilor la nivele cat mai mici rezonabil de atins (ALARA)
7.	Emisii de la biocidare		X	Potential impact negativ asupra vietii acvatice	Mentinerea concentratiei biocidului la evacuare sub limita maxim admisa prin autorizatia de gospodarire a apelor.
8.	Emisii de substante chimice (poluanti) in apele de suprafata	X	X	Potential impact negativ asupra faunei si vegetatiei	Concentratiile de substante chimice sub limitele autorizate
9.	Deseuri solide neradioactive		X	Impact negativ asupra solului, faunei si vegetatiei	Colectarea, segregarea si stocarea corespunzatoare a deseurilor solide si lichide neradioactive
10.	Constructia, operarea, si lucrarile de reabilitare ale centralei		X	Perturbarea mediului natural si a biodiversitatii	Protejarea faunei,si a vegetatiei din jurul centralei, precum si a asezarilor apropiate de centrala.
11.	Impact termic		X	Contribuie la modificarea mediului acvatic si are impact asupra vietii acvatice	Evaluarea impactului termic la evacuare in emisar
12.	Transport materiale (inclusiv deseuri radioactive) radioactive	X		Potential impact negativ asupra solului, apei (dupa caz) si aerului in caz de incident sau scurgeri	Asigurarea de mijloace de transport echipate corespunzator si containere adecvate, sofer si consilier de siguranta atestati care sa indeplineasca cerintele normelor CNCAN
13.	Transport produse periculoase		X	Potential impact negativ asupra solului si aerului in caz de incident sau scurgeri	Asigurarea de mijloace de transport echipate corespunzatorsi containere adecvate sofer si consilier de siguranta atestati care sa indeplineasca cerintele normelor CNCAN aplicabile
14.	Depozitare /Manipulare materiale radioactive	X		Potential impact negativ asupra solului si aerului in caz de incident sau scurgeri	Depozitare conform normelorCNCAN in vigoare/
15.	Depozitare/Manipulare produse periculoase		X	Potential impact negativ asupra solului si aerului in caz de incident sau scurgeri	Depozitare conform FTS si normelor de depozitare in vigoare
16.	Activitati C+M in derulare	X	X	Potential impact negativ asupra solului si aerului in caz de incident sau scurgeri	Respectare cerinte acte in vigoare, Acord de Mediu alte avize (Protocoale)
17.	Emisii efluenti gazosi neradioactivi		x	Potential impact negativ asupra aerului	Monitorizare emisii de la CTP, SDG, EPS, CT, conform Planului de monitorizare GES si a autorizatiilor in vigoare
18.	Emisii noxe auto		x	Potential impact negativ asupra aerului in caz de incident sau scurgeri	Utilizare combustibili fara plumb si cu continut redus de sulf
19.	Pierderi/scurgeri produse periculoase		x	Potential impact negativ asupra solului, apei si aerului in caz de incident sau scurgeri	Asigurare mijloace si proceduri de interventie in situatii de urgenta
20.	Pierderi/scurgeri produse radioactive sau contaminate	x		Potential impact negativ asupra solului si aerului in caz de incident sau scurgeri	Se actioneaza conform procedurilor de RP
21.	Operatiuni cu deseuri	x	x	Potential impact negativ asupra solului, apei si aerului	Se actioneaza conform procedurilor aplicabile : de radioprotectie, de management deseuri industriale, planuri de urgenta, norme de transport
22.	Operatiuni cu produse chimice periculoase		x	Potential impact negativ asupra solului, apei si aerului	Evidenta si controlul operatiunilor cu produse periculoase conform procedurilor centralei si legislatiei specifice
23.	Vopsitorii/degresari		X	Impact negativ asupra aerului (emisii COV)	Evidenta si controlul operatiunilor cu produse periculoase conform procedurilor centralei si legislatiei specifice
24.	Transvazari produse lichide in rezervoare		x	Potential impact negativ asupra solului, apei si aerului	Asigurare echipament de transvazare si conexiuni verificate si etanse; asigurare mijloace de interventie in caz de urgente
25.	Utilizare utilaje si masini-unelte		X	Zgomot	Incadrare in limitele tehnice si legale privind zgomotul; asigurare ecranare corespunzatoare unde este cazul
26.	Amenajari/ reabilitari constructii		X	Poluare aer (praf), zgomot, poluare cu deseuri din constructii	Asigurare incadrare in nivelele de zgomot, mijloace adecvate de desprafuire, colectare deseuri
27.	Gospodarire si curatenie		x	Poluare apa, aer	Utilizare detergenti si produse biodegradabile

Pregatire, constientizare si competenta

Politica de pregatire a CNE Cernavoda este prezentata in documentul centralei RD-TR01. In conformitate cu cerintele sistemului de pregatire, necesitatile individuale de pregatire a personalului sunt identificate prin Cerinte de Pregatire Specifice Postului.

Este responsabilitatea fiecarui sef de compartiment, sa identifice necesarul de pregatire pentru fiecare angajat din subordine in functie de responsabilitatile din Fisa Postului.

Prin cursurile centralei de orientare generala din seria AB, BB, CB si IB sunt introduce cunostinte specifice despre protectia mediului in vederea familiarizarii personalului cu politica si aspectele de mediu a centralei. Ii vederea constientizarii personalului contractor in cursul de pregatire generala prezentat conform SI-TR22 au fost introduse cerinte specifice de mediu precum si prezentarea politicii de mediu a centralei.

Personalul implicat in activitati cu impact direct asupra mediului va avea inclus in „Lista personala de studiu proceduri' (vezi SI-Q3) procedurile care descriu activitatile de mediu. Un curs specific a fost dezvoltat de DPAP pentru a acoperi aspectele legate de:

• Politica de mediu a SNN respectiv CNE Cernavoda si importanta respectarii ei (imbunatatirea continua, prevenirea poluarii, respectarea cerintelor din legii si autorizatii);

• Responsabilitatile angajatilor proprii si externi privind respectarea prevederilor sistemului de management al mediului;

• Impactul potential al activitatilor din centrala asupra mediului

• Consecintele potentiale ale nerespectarii procedurilor de operare ale centralei

In procesul de pregatire a echipelor de lucru pentru executia lucrarilor, sefii de lucrare sunt obligati sa prezinte:

• Responsabilitatile specifice ale personalului implicat in lucrare in relatie cu aspectele de mediu;

• Procedurile ce urmeaza a fi respectate in timpul desfasurarii activitatii si cerintele specific de mediu;

• Planul si procedurile de raspuns in caz de incident cu impact asupra mediului

Aspectele privind evaluarea pregatirii, inregistrarea datelor despre pregatire vor fi tratate in conformitate cu procedurile specifice DPAP.

Interfete (comunicare)

Interfetele interne si externe ale centralei sunt definite prin documentul centralei RD-01364-Q8. In conformitate cu RD- 01364-Q8 comunicarea pe linie orizontala (intre departamente sau angajati) si verticala (pe linie ierarhica) este descrisa in procedurile centralei de tip SI care descriu diversele procese din centrala incluzand procesele cu implicatii asupra mediului.

Politica centralei este afisata in centrala la fiecare loc de munca .

In conformitate cu prevederile instructiunii SI-01365-P13 si a autorizatiilor de securitate si de mediu orice incident sau accident care implica mediul va fi raportat organizatiilor de reglementare corespunzatoare (CNCAN sau Ministerul Mediului, ANPM sau APM, DADL, dupa caz).

De asemenea, lunar, trimestrial si anual se intocmesc rapoarte ce cuprind informatii despre performantele Centralei privind respectarea cerintelor legale de mediu si se transmit la autoritatile de reglementare in cauza.

Prin grupul „Relatii Publice' din cadrul DPAP se primesc informatii referitoare la diversele solicitari de la organizatii externe sau parti interesate, se analizeaza in centrala si se furnizeaza raspunsuri obiective organizatiilor in cauza. De asemenea, grupul Relatii Publice asigura interfata in rezolvarea eventualelor solicitari/ses/zan/reclamatii din partea partilor interesate.

3.5 Controlul operational

Activitatile de control operational includ:

Elaborarea documentatiei de operare luand in considerare si aspectele de mediu ;

Implementarea documentatiei in activitatile de operare normala, oprire sau incident/accident ;

Identificarea problemelor aparute in timpul operarii la interfata cu mediu si corectarea lor ;

Controlul activitatilor de mentenanta pe sisteme si consecintele lor asupra mediului ;

Controlul altor activitati desfasurate in cadrul CNE Cernavoda care pot avea impact

asupra mediului.

Activitatea de operare a centralei se desfasoara in conformitate cu procedurile specifice de operare (OM-uri si OI-uri). In conformitate cu prevederile procedurii SI-01365-P4, respectiv SI-01365-P15 referitoare la elaborarea OM-urilor, respectiv OI-urilor, aceste documente acopera conditiile de operare normala si anormala, operarea sistemelor in conditii de oprire sau in conditii de urgenta.

La elaborarea documentelor de operare (OM; OI), elaboratorul care, de regula, este inginerul responsabil de sistem este obligat sa identifice interfata sistemului cu mediu si sa includa in aceste documente atentionari specifice privind impactul activitatilor {ce urmeaza a se desfasura) asupra mediului.

In OM/OI se vor inscrie valorile specifice referitoare la parametrii care sunt la interfata cu mediul (debite, temperaturi, concentratii etc), asa cum se specifica in documentatia legala sau autorizatiile de functionare.

Receptia, manipularea si depozitarea materialelor radioactive si a produselor chimice utilizate in centrala, se face in conformitate cu principiile descrise in documentul RD-03164-S1 si cu procedurile interne ale compartimentului AAD. Pe perioada receptiei, manipularii, depozitarii sunt luate masuri ca sa se impiedice imprastierea substantelor periculoase in mediu

Pentru receptia, manipularea si depozitarea substantelor periculoase inclusiv a celor cu risc pentru mediu, personalul este instruit pentru a constientiza aspectele de mediu si riscurile

asociate. De asemenea FTS-uri ale produselor sunt puse la dispozitia executantilor.

Personalul contractor ce efectueaza servicii in centrala, atat in regim permanent, cat si in timpul implementarii unor modificari sau in timpul opririlor planificate, trebuie sa aiba absolvit cursul de pregatire conform cerintelor SI-01365-TR22 care cuprinde si elemente de protectia mediului.

Personalul de supraveghere CNE Cernavoda are obligatia de a urmari implementarea de catre contractori a aspectelor specifice de mediu in conformitate cu prevederile procedurii SI-01365- Q17.

Activitatile de intretinere preventiva, corectiva sau predictiva sunt planificate si implementate in conformitate cu intructiuni si proceduri specifice de lucru. Pentru personalul care efectueaza evaluarea lucrarilor (conform SI-01365-P14) sunt prevazute Fise de Evaluare Impact de Mediu (FPC 0920) pentru identificarea aspectelor specifice de mediu. Personalul de conducere a lucrarii va sublinia in timpul IPEL aspectele de mediu asociate si modul in care se asigura respectarea cerintelor pentru diminuarea/eliminarea impactului de mediu.

Modul de indeplinire a cerintelor de mediu specificate in procedurile de mentenanta va fi consemnat in rapoartele de lucru cu descrierea detaliata a situatiilor in care cerintele nu au putut fi respectate sau cand se constata deversari accidentale in mediu sau incidente in legatura cu aspectele de mediu.

3.6 Pregatire pentru situatii de urgenta si raspuns la urgenta

Programul de planificare si interventie in situatii de urgenta este documetat in planuri si proceduri de urgenta.

Planurile sunt elaborate cu scopul de a stabili cadrul, organizarea si responsabilitatile in cazul incidentelor radiologice si conventionale. Politicile aplicate in aceste planuri sunt descrise in urmatoarele documente de referinta ale centralei:

• RD-01364-RP8 - Plan de urgenta pe amplasament

• RD-01364-RP14 Politica managementului accidentelor

Implementarea planurilor este realizata prin urmatoarele documente (instructiuni ale centralei/manual de operare):

• SI-01365-RP10 Programul de pregatire, calificare si recalificare in raspunsul la urgente pentru personalul CNE Cernavoda ;

• SI-01365-RP12 Controlul zonei de excludere ;

• SI-01365-RP13 Faza de recuperare post-accident ;

• OM-03420 Proceduri de urgenta;

Actualizarea si dezvoltarea programului, conform standardelor si celor mai bune practici europene, se realizeaza in cadrul proiectului „Centrul de Control al Urgentei pe Amplasament' (proiectul COSECC)

3.7 Neconformitati si actiuni corective si preventive

CNE Cernavoda a stabilit un sistem de identificare a neconformitatilor, evaluarea lor si stabilirea actiunilor corective / de imbunatatire necesare indepartarii lor si prevenirea reaparitiei. Politica centralei referitoare la neconformitati si actiuni corective este descrisa in documentul RD-01364-Q2.

Modul de tratare a neconformitatilor si actiunilor corective este descris in procedurile:

SI-01365-P30 - Raportarea conditiilor anormale ;

SI-01365-Q16 - Procesarea actiunilor pe centrala.

In conformitate cu documentele mai sus mentionate, orice conditie anormala (neconformitate) depistata in activitatile centralei (incluzand activitatile cu impact asupra mediului) va fi identificata, inregistrata, evaluata prin actiuni corective / de imbunatatire / preventive dispuse.

Un sistem de urmarire si raportare a actiunilor corective / de imbunatatire / preventive dispuse este stabilit pe centrala. Periodic (lunar) stadiul implementarii actiunilor pe centrala este raportat la conducere, iar pentru tendintele negative in implementarea lor sunt dispuse actiuni prompte.

Reprezentantul conducerii pe probleme de mediu va participa la sedintele de evaluare CECA a tuturor RCA-urilor referitoare la mediu. Stadiul implementarii actiunilor corective referitoare la mediu va fi lunar raportat conducerii CNE Cernavoda de catre seful Serviciului MCM. Toate RAC-urile care se refera la mediu vor fi identificate pentru a putea fi urmarite si raportate.

Inregistrari

CNE Cernavoda are stabilit un sistem de emitere si control al inregistrarilor de calitate aferente produselor sau activitatilor executate in timpul operarii. Procedura RD-01364-Q7 descrie politica centralei referitoare la inregistrari. Inregistrarile centralei sunt clasificate in 2 categorii:

Permanente ;
Nepermanente.

In conformitate cu prevederile MMI si RD-01364-Q7, inregistrarile aferente activitatilor de mediu sunt supuse acelorasi reguli ca si inregistrarile aferente celorlalte activitati din centrala. Identificarea, colectarea si depozitarea se va face in raport cu instructiunea centralei SI-01365- Q6. Durata de pastrare a inregistrarilor aferente activitatilor de mediu va fi indicata in Sl-urile ce descriu procesele aferente acestor activitati.

3.8 Auditul Sistemului de Management de Mediu

Activitatile aferente Sistemului de Management al Mediului fac subiectul activitatii de evaluare independenta (audit) a CNE Cernavoda.

In planul anual de audit al centralei vor fi prevazute cel putin doua audituri specifice privind verificarea gradului de implementare a cerintelor Sistemului de Management al Mediului. In afara auditurilor independente in cadrul programului de autoevaluare pe centrala vor fi prevazute cel putin 4 autoevaluari focalizate in cadrul sectiunii Control Mediu. Persoanele care efectueaza audituri sau autoevaluari focalizate vor avea calificare de Auditori de Mediu. Activitatile de audit vor fi desfasurate in conformitate cu prevederile SI-01365-Q19.

3.9 Analiza efectuata de conducere

Sistemul de Management al Mediului, ca parte a Sistemului de Management Integrat al CNECernavoda va fi supus procesului de analiza anuala conform prevederilor documentului RD- 01364-Q6.

Scopul evaluarii anuale este de a identifica orice problema care poate apare in sistem, precum si de identificare a cailor de imbunatatire continua a sistemului.

Rezultatele analizei raportului de stadiu al implementarii SMM trebuie sa fie transmis la toate persoanele cu responsabilitati de mediu. Actiunile de imbunatatire rezultate vor fi incluse in conformitate cu prevederile RD-01364-Q2 in sistemul de actiuni corective pe centrala.

CONCLUZII

Energia nucleara este de departe sursa de energie cea mai prietenoasa cu mediul si usor disponibila in cantitati mari.

In acest secol avem nevoie de o simbioza intre protectia mediului si tehnologie in scopul de a construi o lume mai buna, mai frumoasa, mai prietenoasa cu mediul, in care sa fie placut sa traiesti. Pentru a analiza aceste teluri trebuie sa ne schimbam modul de viata, iar in domeniul energiei trebuie sa imbunatatim atat productia cat si utilizarea ei.

Centralele nuclearo-electrice si facilitatile industriale in general trebuie facute cat mai sigure posibil.

Industria nucleara este singura care practic nu elimina deseuri toxice in mediu, spre deoasebire de industriile de petrol, gaze si carbune, agricultura, industria chimica si industriilor care produc bunuri de consum.

Industria nucleara este unul din domeniile industriale in care regulile de securitate si de protectia mediului sunt cele mai stricte si mai bine respectate.

Desigur, energia nuclearatrebuie sa fie perect stapanita sicat mai bine controlata. Riscul erorilor ce se pot face si al accidentelor ce au loc in industria nucleara civila pot si trebuie reduse cat mai mult posibil.

Romania si-a bazat programul de energie nucleara pe filiera de reactori de tip CANDU, care indeplinesc cele mai inalte standarde de securitate si calitate.

2 decembrie 1996 este data la care Unitatea 1 a incaeput sa functioneze si efectiv sa produca energie electrica si in intampinarea careia a aparut legea de reglementare pentru lucru in siguranta in in centralele nucleare si anume Leea 111/1996. unitatea 1 produce in prezent 10% din energia anuala a tarii, cu efecte benefice sensibile in reducerea poluarii si protectia mediului. Folosirea inteligenta si cu stapanire, competenta a energiei nucleare duce la un mediu inconjurator mai curat, la imbunatatirea sanatatii si a nivelului de trai.

Ca orice alta industrie, energia nucleara isi are riscurile ei. Folosirea materialelor nucleare trebuie controlata si reglementata strict, nu numai pentru a proteja sanatatea publicului si a personelor care lucreaza in domeniu, dar si pentru a asigura viitorul planetei.

Reducerea riscului de accident este posibila prin aplicarea unor standarde stricte de calitate si securitate atat interne cat si internationale.

Standardele interne au aparut ca urmare a inchirierii contractului de realizare a centralelor nucleare intre fostul RENEL actualmente ENEL Romania si Companiile de electricitate Nationale ale Canadei (AECL) pentru partea nucleara si Italiei (ANSALDO) pentru partea clasica.

Dupa 1990, normativele NRAC au fost aliniate cerintelor internationalee ISO 9000. Impunerea modelelor internationale au determinat, in primul rand, intocmirea si utilizarea planurilor de control calitate, verificari si incercari care au asigurat interfata beneficiarului, si demonstreaza planificarea calitatii produsului rezultat.

in cosencinta Prin urmare, planificarea este procesul continuu ce se desfasoara la toate nivelurile organizatorice.

Este important de recunoascut ca toata lumea, de la orice nivel al CNE Caernavod, TREBUIE sa adopte un anumit tip de comportament cerut. In centrala erorile si situatiile nesigure pot fi create cu usurinta atat la nivel de management sau in functiile administrative, cat si la nivel de exploatare si intretinere. Este esential ca mangerii sa stie care este comportamentul necesar, sa observe acest comporament in actiune si sa-l corecteze utilizand orice combinatie de factori care este eficienta. Este de asemenea important ca managerii insisi sa cunoasca comportamentul propiu ca fiind cel mai critic element dintre toate si sa ia masuri pentru a stabili cerintele si asteptarile si pentru a face schimbarile necesare care sa asigure ca isi manifesta propia responsabilitate in modul cel mai corect posibil.

Liderii din CNE Cernavoda isi asuma sarcina de a imbunatatii continuu standardele de performanta in comportament, procese si rezulate. Standardele competitive in continua schimbare, dar realiste sunt foarte stimulative pentru o organizatie . Sarcina principala a managerilor este de a asigura ca standardele sunt stabilite, comunicate si ca toata organizatia este implicata in atingerea lor.

Asa cum am subliniat pe tot parcursul lucrarii unul din obiectivele esentiale in conducerea activitatii il constituie aplicarea in mod constant a metodelor de management moderne.

Astfel ca, in conformitate cu legea 111/1996 (completata in 2003 prin legea 193), cu cerintele din normele de management al calitatii aplicabile instalatiilor nucleare (seria NMC) precum si cerintelor din Manualul de Managemet al Calitatii al SNN (MMC-01.001 REV. 3), cne Cernavoda a stabilit un sistem de management care integreaza cerintele din diversele norme si standarde aplicabile industriei clasice si nucleare referitoare la Securitatea Nuclara, Asigurarea Calitatii, Managementului Mediului, Sanatatii si Securitatii Personalului. Acest sistem descrie toate activitatile asociate cu exploatarea centralei in conditii de maxima siguranta si eficienta cu impact minim asupra personalului si mediului.

Sistemul de mangement stabilit reprezinta o colectie de cerinte din standardele si normele aplicabile domeniului nuclear adaptate de CNE Cernavoda in vederea organizarii si conducerii specifice de exploatare a centralei de la Cernavoda.

CNE Cernavoda asigura o atentie sporita in ceea ce priveste cerintele de securitate nucleara pin includerea in toate documentele ce descriu activitatile si procesele centralei, a aspectelor legate de respecarea cu prioritate a conditiilor impuse petru exploatarea sistemelor si echipametelor cu functie de securitate. Liberalizarea pietei de energie pe plan mondial determina toate centralele din lume sa se concentreze mai mult ca niciodata pe cresterea continua a EFICIENTEI ECONOMICE in exploatare, in conditiile introducerii unor standarde de EXCELENTA pe linia securitatii nucleare. Cerintele autoritatilor de reglementare, a publicului si a organismelor internationale (WANO, AIEA) ape linia securitatii nucleare sunt din ce in ce mai exigente ca o conditie esentiala pentru insasi existenta industriei nucleare. Un eveniment semnificativ, de genul CERNOBIL, oriunde in lume, poate compromite definitive viitorul centalelor nucleare. Standardele spre care trebuie sa tindem in domeniul securitatii nucleare nu pot fi decat cele internationale, indifferent de conditiile spedifice din tara.

O atentie deosebita va fi acordata in perioada urmatoare dezvoltarii unui set mai detaliat de caracteristici observabile care se refera la perceptii, atitudini si comportamente in CNE Cernavoda in zona Culturii de Securitate. Acest set de attribute si caracteristici va crea baza pe care CNE Cernavoda va organiza autoevaluari periodice a culturii de secuitate in conformitate cu ghidurile si recomandarile AIEA si va dezvolta planuri sistematice de dezvoltare in continuare a culturii de securitate in organizatie.

In industria nucleara, planificarea Managementului Calitatii este sintetizata in functie de cerintele juridice, satisfacerea cerintelor contractuale.

Asigurarea calitatii in CNE Cernavoda este un instrument al mangementului ncentralei pentru a asigura ca producerea de energie se face astfel incat cinditiile de seecuritate nucleara, e protecie a personalului, a populatiei, a mediului si a propietatii sa fie indeplinit, iar riscurile sa fie minime. Implicarea conducerii operative a centralei in activitatile legate de asigurarea calitatii si coordonarea acestora, reprezinta managementul calitatii.

CNE Cernavoda stabileste si implementeaza un system de Management al Calitatii in conormitate cu normele de management al calitatii emise de CNCAN pentru domeniul nuclear (seria NMC). Principiile de baza ale sistemului sunt urmatoarele: conducerea calitatii porneste si se opreste la varful organizatiei; implicarea intregului personal in realizarea calitatii; prevenirea defectelor mai degraba decat remedierea lor, totul trebuie facut dupa reguli scrise (proceduri); urmarirea continua a procesului actiunilor corrective si permanenta imbunatatire a sistemului calitatii.

Obiectivul asigurarii calitatii este sa descopere cauzele ce genereaza neconformitati, sa le elimine si sa dea asigurari ca nu se vor mai repeat.

CNE Cernavoda este angajata sa realizeze si sa demonstreze performantele durabile in protectia mediului, printr-o buna administrare a activitatilor, produselor si serviciilor care sunt parte a operarii centralei si pot avea impact asupra mediului. Imbunatatirea performantelor de mediu precum si cresterea competitivitatii se voe realiza printrun process continuu de evaluare a modului de implementare a cerintelor Sistemului de Management de Mediu.

Putem afirma ca operarea Unitatilor 1 si 2 de la CNE Cernavoda nu produce efecte adverse asupra mediului inconjurator. In acest context, consideram ca energia nucleara corespunde obiectivelor unei dezvoltari durabile vis-à-vis de crearea si utilizarea efectiva a resurselor naturale precum si conservarea acestora pentru generatiile viitoare.

Energia nucleara elimina aproape complet problemele generate de utilizarea combustibilior fosili, contribuind la reducerea semnificativa a emisiilor de CO₂.¹¹

Contributia la doza pentru populatie a centralei nucleare reprezinta numai un procent foarte mic din fondul natural de radiatie, fond care reprezinta de fapt, sursa principala de aport la doza efectiva incasata de populatia globului. Masuratorile efectuate la CNE Cernavoda confirma aceasta concluzie. Industria nucleara este singura care practice nu elimina deseurile toxice in mediu, este unul din domeniile industriale in care regulile de securitate si de protectie a mediului sunt cele mai stricte si mai respectate.

Rezultatele sunt dovada a faptului ca CNE Cernavoda are capabilitatea colectiva de a privii spre viitor cu incredere si de transforma continuu catre ceea ce dorim sa ajungem: O ORGANIZATIE COMPETITIVA PE PIATA CU REZULTATE DE EXCELENTA IN SECURITATEA NUCLEARA .

Cu toate aceste rezutate, trebuie sa admintem ca exista inca probleme.

Va trebui sa continuam schimbarile de experinta internationala pentru a ne asigura ca standardele si asteptarile in organizatie tind catre excelenta nucleara.

Va trebui sa ne asiguram ca procesele fundamentale care tin de procesul de autoevaluare, programul de actiuni corective ca si evaluarea in conditii anormale minore vor intra profund in cultura organizatiei pana la ultimul angajat.

Utilizarea procedurilor si aderenta la proceduri vor trebui deasemenea imbunatatite.

In ceea ce priveste practicile de lucru in domeniul radioprotectiei si a protectiei muncii, progresul este real si evident, dar mai sunt zone, in special protectia muncii in domeniul electric, lucrul la inaltime, etc. Pentru care standardele si practicile trebuiesc aliniate la nivelul excelentei.

Vor trebui optimizate activitatile de “control lucrari” prin cresterea eficientei si productivitatii astfel incat aderenta la planul zilnic de lucru sa creasca la nivele comparative cu centralele nucleare electrice performante din lume.

Integrarea in Uniunea Europeana, desavarseste si liberalizeaza piata de energie in tara noastra.Odata cu liberalizarea si conectarea sistemului energetic national la sistemul european, vom intra in competitie cu producatori de energie care au costuri de productie, productivitate si indicatori de performanta de securitate nucleara superioare fata de ceea ce CNE Cernavoda realizeaza astazi.

In contextul celor prezentate in aceasta lucrare, consider ca producerea de energie prin tehnologii nucleare si functionalitatea unui sistem de management la cel mai inalt nivel, ramane o alternativa viabila pentru energia curata a viitorului.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

CONDREA E. “Managementul calitatii in productie, comert si servicii”

Editura EX PONTO, Constanta 2006

BURDUS E., “Managementul schimbarii organizationale”

CAPRESCU Gh. Editura Economica, Bucuresti, 2000

ANDRONICEANU A

MILES M.

DARABONT D. “Auditarea de securitate si sanatate in munca”

Editura VIROM, Constanta, 2005.

CEAUSU I. “Enciclopedie manageriala”

Editura ATTR

EPURE D.T. “Economia intreprinderii”

Editura Economica, Constanta, 2003

EPURE D.T. “Functionarea, controlul si evaluarea intreprinderii”

Editura Ovidius Universitz Press, Constanta, 2006

NICOLAESCU O. “Managementul comparat”

Editura Tribuna Economica, Bucuresti 2001

RADU E. “Managementul firmei de Turism si Comert”

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Bucuresti, 1998

STANCIU I. “Managementul calitatii totale”

Editura Tribuna Economica, Bucuresti 2001

URSACHI I. “Management”

ASE Bucuresti, 1993

ZORLETAN T. “Managementul organizatiei”

Editura Economica, Bucuresti 2002

Colectiv de autori “DS-338-Management System Requirements”,

IAEA Safety Standards Series, Viena, 2005

Colectiv de autori “DS-339-Management Generic Guidance”,

IAEA Safety Standards Series, Viena, 2005

Colectiv de autori “DS-349-Application for the Management System for Nuclear Facilities”,

IAEA Safety Standards Series, Viena, 2005

*** Buletin Informativ “Stiri nucleare”

Editura Europolis, Constanta, colectia 2000

*** Colectia “Documente de referinta” CNE Cernavoda

*** Colectia” Instructiuni de centrala” CNE Cernavoda

*** “AB-001-Principii de protectie a mediului”

Centrul de Pregatire al Personalului Nuclear CNE Cernavoda

*** “Auditul sistemelor de management”

AEROQ, Constanta, 2006

*** “IB-001 Program de indoctrinare AQ”

Centrul de Pregatire al Personalului Nuclear CNE Cernavoda

*** “AB-001 Principii de protectie a mediului”

Centrul de Pregatire al Personalului Nuclear CNE Cernavoda

*** “Legea nr. 111/1996, Legea privind desfasurarea in siguranta a activitati nucleare”

*** “Normative de Asigurarea Calitatii, NRAC-AQ-0-7”

*** “Standard SREN 14001, Sistem de Management de Mediu”,

ASRO, 2005

*** “Standard SREN 9001, Sistem de Management al Asigurarii Calitatii”,

ASRO, 2001

*** “Standard OHSAS 18001 2004, Sistem de Management al Sanatatii si securitatii Ocupationale”,

Constanta

Manualul de Management Integrat

Societatea Nationala Nuclearelectrica

Norma Republicana de Asigurarea Calitatii

Document de Referinta (din limba engleza: Reference Document)

Instructiune pe Centrala (din limba engleza Station Instruction)

Manual de Operare (din limba engleza Operating manual)

Instructiune de Operare (din limba engleza Operating Instruction)

Plan de lucru (din limba engleza Work Plan)

Comanda de Lucrare (din limba engleza Work Request)

Resurse Umane (din limba engleza Human Resources)

World Association of Nuclear Operators (Asociatia internationala a Operatorilor Nucleari)

International Atomic Energy Agency

Document Info

Accesari: 6139
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare