Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Utilaje si tehnologii de colectare si reciclare a deseurilor -GROAPA DE GUNOI ECOLOGICA -

Ecologie


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC



Utilaje si tehnologii de colectare si reciclare a deseurilor

-GROAPA DE GUNOI ECOLOGICA -

Cuprins

I.ParteaI

Introducere

Strategia de dezvoltare durabila

Directive privitoare la diferitele fluxuri de deseuri. Acestea contin atat masuri de prevenire si reguli generale pentru colectarea si tratamentul separat al acestora:

Directive pentru reducerea impactului tratarii si depozitarii deseurilor. Acestea stabilesc standarde tehnice comune pentru operarea respectivelor sisteme de tratare:

Cum se realizeaza o groapa de gunoi ecologica

Imprastierea mecanizata a pamantului

Romania e pe locul 7 pe lista tarilor cu cea mai mare cantitate de reziduuri menajere

40 de milioane de baterii in gunoaie

Taxe pe punga de plastic

Din 50 de PET-uri se poate face un pulover

Deseuri incomode

Deseuri de santier

Gropi de gunoi neecologice

Anglia vs. Romania - diferente nesemnificative

Energia din gunoaie, o sursa pe care nu o mai putem ignora

Materiale refolosite

II. Partea II

Calculul cantitatilor de lucrari antemasuratoarea

Tabloul solutiilor tehnologice de mecanizare si preselectare a dou 444f53e a variante

Calculul necesarului de combustibil si energie electrica, exprimat in combustibil conventional

Anexe

          Scheme de mecanizare

                             Nivelare

                             Saparea, incarcarea si transportul deseurilor

Anexe pe suport magnetic

Legislatie

Filme JCB Waste & Recicing

Gama de utilaje pentru reciclare JCB

Paralela intre utilaje JCB pentru reciclare si alte utilaje

Pliante utilaje

Partea I

Introducere

          In tarile occidentale preocuparile pentru aceasta componenta socio-economica isi afla originile cu cateva decenii in urma. La ora actuala, sistemele occidentale de reglementari in domeniu si, mai ales, structurile diversificate de implementare a reglementarilor, structuri ce includ toate componentele societatii civile si pun baza pe actiunea si constiinta cetatenilor, au condus la educarea acestora in spiritul protejarii resurselor naturale si a mediului.

Politicile occidentale privitoare la protectia mediului si a resurselor naturale au capatat o tot mai mare amploare in anii '80. Cauza a fost legata de faptul ca daunele aduse mediului sunt departe de a fi mentinute sub control. Din fericire, in ultimii ani, tot mai multi oameni devin constienti de aceste pericole si cer actiuni mai energice la nivel national, european si international pentru protectia mediului inconjurator.

Ca rezultat al acestei ingrijorari, a crescut numarul masurilor din domeniul politicilor de mediu, de la cele legate de legislatie la cele din domeniul politicilor financiare. In particular, tratatul de la Amsterdam a pus pe primul plan principiul "sustainable development", adica al dezvoltarii durabile, precum si prioritatea protectiei mediului inconjurator. Astfel strategia in acest domeniu a Uniunii Europene a devenit mai pragmatica si mai diversificata, acoperind toate sectoarele societatii si imbratisand o gama larga de instrumente de lucru.

Strategia de dezvoltare durabila - Comisia Mondiala de Dezvoltare Economica si Mediu Ambiant a Natiunilor Unite in 1987 a consfintit prin Raportul Brundtland comceptul de "Sustainable Development"-SD", cunoscut si sub numele de dezvoltare durabila-DD.

Conceptul de dezvoltare durabila - Dezvoltarea durabila-DD este definita de Raportul Brundtland ca "fiind dezvoltarea ce indeplineste cerintele prezentului fara a compromite abilitatea generatiilor viitoare de a-si realiza aspiratiile proprii".

Conceptul de dezvoltare durabila a fost reluat si de Conferinta de la Rio de Janeiro din 1992 unde a fost adoptat un important document numit Agenda 21 care traseaza liniile practice de actiune in adoptarea unor strategii comune de catre Statele participante, in vederea indeplinirii cerintelor dezvoltarii durabile.

Obiectivul principal al dezvoltarii durabile este de a gasi un optim al interactiunii dintre cele patru sisteme: economic, social, ambiental si tehnologic.

Nivelul optim corespunde acelei dezvoltari, de lunga durata, care poate fi sustinuta de catre cele patru sisteme. Pentru ca modelul sa fie operational trebuie ca aceasta sustinere sau viabilitate sa fie aplicabila la toate subsistemele ce formeaza cele patru dimensiuni ale dezvoltarii durabile, adica plecand de la energie, agricultura, industrie, si pana la investitii, asezari umane, biodiversitate.

Prin raportul Brundtland se definesc cerintele dezvoltarii durabile si se mentioneaza ca, pot fi realizate de:

  • un sistem politic care asigura participarea efectiva a fiecarui cetatean la luarea deciziilor;
  • un sistem economic capabil sa genereze surplus si cunostinte tehnice cauzate de pe o baza de sine statatoare;
  • un sistem social capabil sa gaseasca solutii la aplanarea tensiunilor cauzate de o dezvoltare dezarmonioasa;
  • un sistem de productie ce respecta obligatia prezervarii bazei ecologice pentru dezvoltare;
  • un sistem de relatii internationale care sprijina si asigura resursele financiare necesare dezvoltarii durabile;
  • un sistem administrativ flexibil cu capacitate de autocorectie.

Prin urmare scopul dezvoltarii durabile la nivelul unei economii nationale priveste urmatoarele aspecte:

-redimensionarea cresterii economice avand in vedere o distributie mai echitabila a resurselor si accentuarea laturilor calitative ale productiei;

-conservarea si sporirea resurselor naturale, intretinerea diversitatii ecosistemelor, supravegherea impactului dezvoltarii economice asupra mediului ambiant;

-reorientarea tehnologiilor si punerea sub control a acestora;

-eliminarea saraciei in conditiile satisfacerii nevoilor esentiale pentru locuri de munca, hrana, energie, apa, locuinta si sanatate;

-asigurarea cresterii populatiei la un nivel acceptabil;

-descentralizarea formelor de guvernare, cresterea gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul ambiant si economia.

Edificator este exemplul tarilor Uniunii Europene de a adopta o strategie pe termen lung de a transpune in practica cerintele dezvoltarii durabile, cu stabilirea scopului, obiectivelor, termenelor si mijloacelor de realizare. Aceasta a facut posibila trecerea conceptelor dezvoltarii durabile, din sfera macroeconomicului in sfera microeconomicului.

In tari dezvoltate ca: Olanda, Suedia, Danemarca, Norvegia, Germania, Franta, Anglia, presiunea legislativa cu caracter ecologic, aparitia ecotaxelor, a normelor si standardelor tehnice cu limitari ecologice pentru produse, au dus la modificarea comportamentului firmelor producatoare de bunuri si si servicii in sensul ecologizarii acestora.

Astfel produsele si serviciile nu sunt acceptate pe piata daca nu indeplinesc conditiile impuse de standardele de mediu si mai mult aceasta se manifesta si in relatiile dintre state de a nu accepta pe pietele lor de desfacere produse sau servicii ce nu respecta standardele ecologice.

Ideea dezvoltarii durabile caracterizata de o grija deosebita fata de mediul inconjuartor a dus la o schimbare de mentalitate la nivelul individului in raport cu mediul.

In tarile Comunitatii Europene, atitudinea civico-ecologica este un fenomen de masa, atitudine promovata nu numai de stat prin institutiile sale (scoli, universitati, municipalitati etc.), dar chiar si de intreprinderile publice private. Acestea au inteles ca este preferabil sa acorde o importanta sporita calificarii ecologice a angajatilor, sa stimuleze creativitatea angajatilor in vederea gasirii de solutii la probleme cum ar fi eficienta utilizare a consumului de energie si materii prime, reciclarea deseurilor, minimalizarea poluarii la sursa, sa faca educatia celor trei RRR-recuperare, refolosire si reciclare-, decat sa plateasca ecotaxe majorate (impozite ecologice). Fondurile astfel economisite se pot constitui in resurse ale dezvoltarii viitoare a intreprinderilor sau firmelor, imbinandu-se in acest mod si eficienta economica cu eficienta ecologica.

Conceptul de dezvoltare durabila a fost cosfintit de Raportul Brundtland in 1987, raport cunoscut si sub numele de "Viitorul nostru comun" si este definit ca dezvoltarea care indeplineste cerintele viitorului fara a compromite existenta generatiilor viitoare si realizarea propriilor aspiratii.

Este important de remarcat, ca in Romania acceptarea conceptului de dezvoltare durabila a intampinat o serie de dificultati de ordin semantic sau continut pragmatic. Termenul de dezvoltare durabila, preluat din literatura anglo-saxona (sustainable development), isi are originea in limba latina (verbul "sustenare") si inseamna "a sustine", dar in acelasi timp se poate traduce si cu sensul de: " a se (auto)sustine" sau " a se (auto)intretine. Termenul are acelasi sens si in alte limbi de origine latina cum ar fi: portugheza, spaniloa, italiana sau franceza, semnificand o stare de echilibru continuu datorat capacitatii unui sistem de a-si crea propriile resurse, nu numai de a fi consumator de resurse.

Conform dictionarului explicativ al limbii romane, un sistem durabil este un sistem ce dureaza in timp, dar nu inseamna neaparat ca ar fi in armonie cu natura si nici ca ar avea posibilitatea de a-si crea resursele. De aceea notiunea de dezvoltare durabila implica, la prima vedere, un proces static ce depinde numai de variabila timp, dar adevarul este ca, iplica un proces continuu bazat pe un echilibru dinamic ce poate depinde si de alte variabile decat variabila timp.

Dezvoltarea durabila cumuleaza patru concepte care acopera fiecare relatia mediu-om:

  1. conceptul de ecodezvoltare;
  2. conceptul de dezvoltare umana;
  3. conceptul de dezvoltare ecociclica;
  4. conceptul de dezvoltare tehnologica si al societatii informationale.

Conceptul de ecodezvoltare care acopera relatia mediu natural-om, a fost enuntat de Maurice Strong la Conferinta de la Stockholm asupra mediului si este considerat un antidot la teoriile pesimiste privind saracirea resurselor de materii prime, energie si sacrificiile pe termen lung ce vor trebui sa le faca economiile statelor. Acest concept scoate in evidenta necesitatea imbinarii economicului cu ecologicul prin lansarea ideii de dezvoltare economica prin mediu.

Principiile esentiale ale ecodezvoltarii sunt: mentinerea proceselor esential ecologice, limitarea fluxurilor de oxigen, carbon, sulfuri si nitrogen, asigurarea prioritara a bazei de productie alimentara, sanatate si alte aspecte ale supravietuirii umane, prezervarea diversitatii genetice a speciilor. Asta implica participarea comunitatii umane prin dezvoltarea unei constiinte colective asupra problemelor de mediu si se bazeaza pe tehnologiile adecvate conditiilor si cerintelor din fiecare tara in parte.

Conceptul de dezvoltare umana reia unele aspecte tratate de catre conceptul de ecodezvoltare in special in probleme ce tin de politicile in domeniul locuintelor, sanatatii, educatiei si al combaterii poluarii. Diferenta dintre ele rezida in ordinea in care se realizeaza relatia om-mediu, astfel dezvoltarea umana pune pe primul plan omul si nevoile sale si apoi mediul ambiant, pe cand ecodezvoltarea pune pe primul plan grija pentru mediul ambiant, considerat a fi suportul vietii pe Pamant si in functie de aceasta, a omului si a necesitatiilor sale.

Conceptul de dezvoltare durabila imbina de fapt cele doua concepte mentionate anterior, lund in plus in considerare si factorii de influenta cum ar fi dorinta si aspiratiile de progres caracteristice civilizatiei umane, precum si implicatiile rezultate din impactul tehnologiilor si produselor pe ciclul lor de viata asupra mediului.

Conceptul de ecociclu este legat de intelegerea importantei resurselor, pentru ca stocurile actuale de materii prime si energie sunt limitate, existand pericolul epuizarii unora dintre ele in cateva zeci de ani. Singura rsursa cu adevarat inepuizbila este puterea creatiei umane in a gasi solutii la probleme din cele mai diverse si complicate. Ceea ce astazi sunt considerate deseuri, maine ar putea fi considerate resurse.

Este intersanta afirmatia facuta de cercetatorul suedez Karlsson R. In 1995, ca din punct de vedere etimologic "(re)surse" (resources in limba engleza) inseamna surse care se re-cicleaza (re-surse). Aceasta afirmatie a cercetatorului suedez este subliniata si de Prof. Dr. Gheorgiu A. Care declara ca nu este de acord cu clasificarea resurselor in "resurse utile" si "resurse consumate".

Considerand un element definitoriu al dezvoltarii durabile, conceptul de ciclu evidentiaza posibilitatea gasirii unei modalitati de analiza holistica a impactului produselor asupra mediului ambiant, permitand astfel analiza efectele negative cauzate de impactul produsului asupra mediului pe intreg ciclul de viata de la extractie pana la reciclare.

Concluziile obtinute din astfel de analize duc la remedierea deficientelor constructiv-structurale ale produselor prezentate si perfectionarea celor viitoare.

O caracteristica a sistemelor economic durabile este inchiderea ciclului la resurse prin identificarea avantajelor economice ale reciclarii produselor poluante, decat a eliminarii in mediu, demonstrand pe aceasta cale, utilitatea conceptului de ecociclu in punerea bazelor societatii ecociclice.

Unele state dezvoltate ca Olanda si Suedia au elaborat chiar strategii proprii de dezvoltare durabila si au demarat programe de aplicare a conceptului de ecociclu in practica macroeconomica si microeconomica, cu scopul declarat de realizare in viitor a societatii ecociclice.

Corelarea conceptului de dezvoltare durabila cu cel de ecociclu este pusa in valoare si aplicata in practica firmelor din statele dezvoltate in anii 1990 prin metodologia intitulata "Analiza pe Ciclul de Viata" (ACV) al produselor.

Conceptul dezvoltarii tehnologice si al societatii informationale a aparut ca urmare a impactului noilor tehnologii asupra societatii umane.

Cresterea productivitatii muncii datorata robotizarii si automatizarii proceselor de productie in state ca Suedia, Germania, Japonia etc. Au creat falsa impresie ca tehnologia avansata poate rezolva orice problema legata de flexibilitatea ofertei fata de cerer neglijandu-se insa aspectele legate de poluarea mediului ambiant printr-o cantitate sporita de deseuri si problemele sociale cauzate de pierderea locurilor de munca.

Inceputul anilor 1990 a marcat dezvoltarea fara precedent a tehnologiei informatice si punerea bazelor societatii informationale.

Calculatorul, programele de calculator, si facilitatile acestuia de a analiza, stoca si transmite la distanta datele prin Internet, sunt folosite curent de un numar tot mai mare de utilizatori pentru care media de varsta este in continua descrestere.

Profesii noi cum ar fi cea de programatori sau utilizatori de programe specializate in cosntructii, industrie, transporturi etc., au aparut intr-un timp foarte scurt mutand centrul de greuatate al activitailor economice, atat in statele dezvoltate, cat si in Romania, din sfera productiei in sfera serviciilor.

Tehnologiile informationale pot optimiza procesele tehnologice in sensul cresterii calitatii si durabilitatii produselor, pot imbunatati comunicarea intre oameni, avand ca rezultat eficientizarea activitatiilor si informarea rapida asupra calitatii mediului ambiant in ceea ce priveste poluarea, nivelul resurselor sau situatia pietelor de materii prime si secundare, energie sau produse, fiind o utilitate reala la punerea in practica a principiilor dezvoltarii durabile.

Din pacate mitul invicibilitatii tehnologiei a fost spulberat de avansul tehnologic rapid in domeniul productiei computerelor si perifericelor, care a dus la aparitia fenomenului de uzura morala a tehnicii de calcul computerizate datorata aparitiei unor modele noi si mai performante (intr-un timp foarte scurt), cu consecintele de rigoare cum ar fi: scaderea valorificarii aparatelor si echipamentelor, cresterea cantitatii de deseuri rezultate din aruncarea la gunoi a unor asemenea echipamente considerate a fi depasite tehnic si tehnologic si in consecinta la cresterea poluarii mediului ambiant.

Din acest motiv, au fost puse la punct tehnologii de recuperare si reciclare a materialelor secundare din componente, care se dovedesc totusi a fi foarte costisitoare si neperformante. Ideal ar fi fost ca aceste produse sa fie proiectate si realizate prin respectarea conditiilor de proiectare ecologica cunoscuta sub numele de eco-design.

Din exemplele prezentate se poate vedea ca dezvoltarea tehnologica nu poate fi separata de dezvoltare ecologica, de dezvoltarea umana si de conceptia: proiectare-utilizare-reciclare a produselor dupa o viziune ecociclica si ca totul este cuprins intr-un singur cuvant: dezvoltarea durabila-DD.

In multe lucrari aparute atat in literatura romana si cea straina, dezvoltarea durabila este tratata din punctul de vedere al poluarii apei, aerului, solului/subsolului sau reciclarii materialelor, neglijandu-se corelarea acestora date cu informatiile privind costul poluarii, aspectele sociale sau modul de stimulare a potentialului creativ uman in rezolvarea unor astfel de probleme.

Daca ar fi sa ilustram conceptul de dezvoltare durabila a economiei unui stat, schema cea mai reprezentativa si usor de inteles, ar fi cea a unui "copac" (fig.   ), in care:

  • radacinile reprezinta dezvoltarea educatiei, infrastructurii si gestionarea resurselor;
  • terenul stabil reprezinta economia nationala;
  • trunchiul reprezinta productia durabila de bunuri si servicii;
  • coroana reprezinta nevoia umana, exprimata si prin piramida lui Maslow;
  • fructele reprezinta produsele si serviciile rezultate dintr-o politica ecologica pe termen lung, fructe care au drept rezultat semintele;
  • semintele care reprezinta investitiile viitoare in dezvoltare.

Cateva dintre problemele de mediu sunt in mod deosebit familiare cetatenilor Europei.Unul dintre ele este cel al cresterii ingrijoratoare al cantitatii de deseuri. La nivelul comunitatii europene rezulta anual un volum de deseuri de cca. 2.000 de milioane de tone. Peste 40 de milioane de tone din cantitatea de mai sus (2%) sunt clasificate ca deseuri toxice. In ultimii  ani, cantitatea de deseuri generate a crescut cu cca. 10% pe an. Este evident ca aceasta tendinta trebuie stopata daca nu dorim sa ne scufundam in deseuri.

*Ramurile cele mai mari producatoare de deseuri sunt: agricultura, constructiile, mineritul si aglomerarile urbane. Cantitatile cele mai mari de deseuri provin din agricultura in timp ce deseurile cu cel mai negativ impact asupra mediului sunt cele provenite din industrie.

*Sursele de deseuri variaza de la o tara la alta in functie de situatia economica a acestora din urma.Tarile din vestul Europei produc o cantitate mai mare de deseuri industriale si urbane, in timp ce in tarile din est procentul maxim de deseuri il da mineritul.

Pana acum actiunea europeana in domeniul deseurilor a imbracat predominant forma actiunilor legislative. Alte tipuri de masuri sustinute si fundamentate de UE, masuri menite sa imbunatateasca situatia in Europa in domeniul deseurilor sunt:

- Cercetarea tehnica;

- Industria reciclarii

- Pregatirea specialistilor;

- Cresterea constiintei cetatenilor;

- Schimbul de experienta.



Principalele piese ale legislatiei comunitare privitoare la deseuri, documente ce constituie coloana vertebrala a cestei legislatii, sunt:

- Directiva privitoare la deseuri (75/442/EEC) - Documentul cere statelor membre sa faca pasii necesari pentru prevenirea generarii de deseuri, sa incurajeze reutilizarea si sa asigure depozitarea sigura a deseurilor.

- Directiva privitoare la deseurile periculoase (91/689/EEC) - Documentul statueaza cerinte mai severe pentru managementul deseurilor periculoase.

- Reglementarea privitoare la supravegherea si controlul deplasarilor transfrontaliere de deseuri (93/259/EEC) - Documentul stabileste cerinte clare privitoare la controlul transporturilor de deseuri, tinand seama de principiul proximitatii locului de depozitare a deseurilor.

Pe baza cadrului general stabilit de documentele de mai sus, o serie de alte cateva documente contureaza aspectele specifice ale politicii comunitare privitoare la deseuri. Acestea sunt:

A. Directive privitoare la diferitele fluxuri de deseuri. Acestea contin atat masuri de prevenire si reguli generale pentru colectarea si tratamentul separat al acestora:

Directiva privitoare la deseurile provenind din ambalaje (94/62/EC)

Directiva privitoare la baterii si acumulatori (91/86/EEC)

Directiva privitoare la depozitarea uleiurilor uzate (75/439/EEC)

Directiva privitoare la namolurile de canalizare (86/278/EEC)

Directiva privitoare la depozitarea recipientelor de plastic

Directiva privitoare la vehicule iesite din uz (2000/53/EC)

B. Directive pentru reducerea impactului tratarii si depozitarii deseurilor. Acestea stabilesc standarde tehnice comune pentru operarea respectivelor sisteme de tratare:

Directivele privitoare la incinerarea deseurilor municipale (89/369/EEC,

89/429/EEC si 2000/76/EC)

Directiva privitoare la incinerarea deseurilor periculoase (94/67/EEC)

Directiva privitoare la depozitarea deseurilor in gropi de gunoi (1999/31/EC)

Referitor la protectia  mediului, in Romania exista o baza de pornire pentru crearea unui cadru legislativ complet si aceasta este Legea Protectiei Mediului 137/ 1995. Principalele reglementari din legislatia europeana si cele corespondente din legislatia romaneasca in acest sens sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Legislatia Uniunii Europene

Legislatia Romaneasca

75/442/EEC - Directiva Consiliului European cu privire la deseuri

137/1995 - Legea Protectiei Mediului

94/3/EC  - Decizia Comisiei Europene cu privire la lista deseurilor

125/1996 - Ordin Ministerial cu privire la activitatile sociale si economice cu impact asupra mediului

91/689/EEC - Directiva Consiliului cu privire la deseurile periculoase

SR 13343/1996 - Standard de instructiuni generale referitoare la haldele de depozitare a deseurilor

SR 13388/1996 - Standard de instructiuni tehnice privind amplasarea haldelor de depozitare a deseurilor

94/904/EC - Decisia Consiliului European cu privire la deseurile periculoase

466/1979 - Decret cu privire la produsele si substantele periculoase

67/548/EEC - Directiva Consiliului European cu privire la clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase

172/1997 - Decizie Guvernamentala cu privire la infiintarea Registrului National al substantelor chimice potential toxice

SR 13253/1996 - Standard cu privire la ambalarea si etichetarea substantelor si preparatelor periculoase

94/62/EEC - Directiva referitoare la ambalaje si deseuri de amablaje

H.G. 349/2002 - privind gestiunea ambalajelor si deseurilor provenite din ambalaje

In Comunitatea Europeana s-au initiat deja programe care incurajeaza firmele mici, mijlocii si mari din diverse ramuri ale industriei si constructiilor, sa-si dezvolte activitatea celor trei RRR : recuperare-reciclare-refolosire a deseurilor.

La momentul actual, Olanda este lider mondial european in ceea ce priveste reutilizarea materialelor reciclate in constructii, in special a betonului reciclat, rezultat din demolari si utilizat la constructia de drumuri, urmata de Danemarca.

Problema care se ridica este de a corela politica de reciclare cu capacitatea pietei secundare de a absorbi aceste materiale, pentru a nu crea stocuri nedorite.

Ingineria recuperarii si reciclarii deseurilor reprezinta un domeniu din ce in ce mai tentant pentru investitori si pentru producatorii de echipamente tehnologice, deopotriva. Ca o consecinta a confluentei de interese, marii producatori de echipamente tehnologice pentru constructii au in oferta lor de produse unele tipuri de utilaje si echipamente de lucru atasate, special concepute, destinate domeniului gestionarii deseurilor. La acestia se asociaza producatorii specializati care, prin domeniul lor de activitate, se axeaza pe produse destinate in special recuperarii si valorificarii deseurilor.Simultan cu preocuparile de recuperare si reciclare a deseurilor - componenta importanta a preocuparilor legate de protectia mediului, derivate din acestea - s-a dezvoltat si managementul activitatilor specifice. Actiunile din domeniul Managementului resurselor naturale si al deseurilor urmaresc sa asigure nedepasirea de catre consum a capacitatii de regenerare a resurselor oferite de mediu, precum si decuplarea folosirii resurselor de crestere economica prin marirea eficientei utilizarii resurselor si reducerea deseurilor. In ceea ce priveste deseurile, scopul specific este reducerea cantitatii acestora, astfel ca pana in 2010 deseul final sa ajunga la 20% din produsul initial. Dintre actiunile propuse se pot mentiona: dezvoltarea unei strategii de management al resurselor (cu stabilirea prioritatilor si reducerea consumului); impozitarea folosirii resurselor; suprimarea subventiilor ce incurajeaza folosirea in exces a resurselor; stabilirea unei strategii de reciclare a deseurilor; imbunatatirea managementului deseurilor si investitii in actiunile de prevenire; dezvoltarea unei politici a produsului integrat /1/.

Daca pana acum nu ne interesa unde aruncam gunoiul, de acum incolo va trebui sa fim foarte atenti unde o sa-l depozitam. Pentru a ne integra in Uniunea Europeana trebuie sa cream gropi de gunoi ecologice care sa nu afecteze mediul inconjurator, asa cum se intampla la gropile insalubre situate la marginea orasului. Integrarea ne obliga sa inlocuim gropile existente aducatoare de boli si infectii, cu depozite ecologice, izolate de mediu si conforme cu legislatia europeana. In prezent, functioneaza 16 depozite ecologice in: Arad, Brasov, Bucuresti, Buzau, Constanta-Ovidiu, Ilfov-Vidra, Ilfov-Glina, Mures, Neamt, Prahova-Boldesti, Prahova-Banesti, Prahova-Baicoi, Sibiu, Constanta-Costinesti si cel mai recent in Ialomita-Slobozia. Potrivit Elenei Dumitru, sefa Directiei de gestiune a Deseurilor din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, Romania va avea nevoie de aproximativ 65 de depozite noi pana in anul 2017. Din cele 16 depozite ecologice, 15 au reprezentat investitii realizate in parteneriat public privat, iar cel de la Piatra Neamt a fost realizat prin finantare ISPA. Estimarile Elenei Dumitru arata ca efortul financiar pentru implementarea Directivei nr.99/31/ CE 'Depozitarea deseurilor' se ridica la aproximativ 3 miliarde de EURO, din care 75% reprezinta cofinantare din fonduri europene. 'Romania a transpus aproximativ 90% din acquis-ul comunitar in domeniul gestiunii deseurilor. Cadrul legislativ reglementeaza atat gestionarea deseurilor, cat si probleme specifice - depozitarea si incinerarea deseurilor, gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, a uleiurilor uzate, a bateriilor si acumulatorilor', conchide Elena Dumitru. Groapa de gunoi - o afacere ecologica Reglementarile Uniunii Europene in privinta depozitarii deseurilor a facut ca gropile de gunoi ecologice sa devina din ce in ce mai atractive pentru investitori. Ultima groapa de gunoi ecologica pentru depozitarea deseurilor nepericuloase a fost data in folosinta recent, la doi kilometri de orasul Slobozia. Investitia se ridica la peste un milion de euro si a fost realizata de compania germana Lobbe Holding GmbH, actionar majoritar al firmei Vivani Salubritate. Cei de Lobbe sunt prezenti in Romania inca din 2000 si intentioneaza sa devina unul din cei mai mari operatori pe piata deseurilor. Taxa perceputa pentru o tona de deseuri nepericuloase, depozitata la groapa de gunoi ecologica din Slobozia, va fi de aproape 10 euro, iar profitul estimat va fi de aproximativ 15 la suta din venituri. In prima faza, groapa va avea o singura celula, cu o capacitate de 236.000 de tone, acoperind necesarul de depozitare a deseurilor pentru patru ani a judetului Ialomita. In ultima faza, depozitul va avea sapte celule si va putea 'primi' peste 1.400.000 tone de deseuri.

            Cum se realizeaza o groapa de gunoi ecologica se decoperteaza stratul de sol vegetal si subarabil se impermeabilizeaza cu un strat de argila compacta se amplaseaza tuburi perforate pentru colectarea levigatului se pune un sistem de captare si neutralizare a metanului si a dioxidului de carbon se doteaza cu un cantar industrial si un laborator de verificare a apei din panza freatica.

            Groapa ecologica este o zona adancita fata de cota zero, captusitan cu dale de beton, apoi se pune folie, se pune un strat de deseuri menejere care se compacteaza si se pune apoi un strat de pamant. Cand se ajunge aproape de cota zero se complecteaza cu strat vegetal si se planteaza salcami. Acestia din urma asiguramd stabilitatea solului.

Imprastierea mecanizata a pamantului in spati inguste si restranse.

In aceasta situatie sunt umpluturile efectuate in spati inguste la santuri pentru conducte si cabluri dupa pozare,umpulturile afectuate pe langa unele fundatii si constructii executate sub cota zero si umpluturile efactuate in spatii restranse, care nu permit deplasarea si intoarcerea utilajelor de compactare prin rulare, la fundatile de silozuri, cosuri de fum, turnuri de racire etc

          Grosimea totala a umpluturii se realizeaza in straturi asternute uniform, nivelate si compactate fiecare in parte se numesc straturi elementare orizontale.

            In sectoarele de lucru in care terenul este denivelat, implutura se realizeaza in straturi elementare orizontale discontinue, in asa fel incat profilul longitudinal al sectorului de lucru sa ajunga cat mai repede la o linie orizontala continua

            Straturile elementare orizontale au grosimi de 15.20; 21.30; 31.50; 51.100 cm.Marimea lor depinde de tipul constructiv al utilajului care efectueaza compactarea si categoria terenului din care este provenit pamantul.

Argila este compactata cu ajutorul unui compactor.

Utilajele de compactare  se coreleaza cu cele de transport si imprastiere, in asa fel incat in timp ce intr-o zi  pe un sector se imprastie un strat orizontal elementar, in ziua urmatoare acesta se compacteaza. Programul de lucru se stabileste in asa fel incat, de exemplu, in zilele impare se  efectueza imprastierea pe sectorul 1 si simultan compactarea pe sectorul 2. In zilele pare se efectuaza compactarea pe sectorul 1 si imprastierea pe sectorul 2.

Sectoarele de compactare se impart in fasii de lucru de latimi corespunzatoare latimii de  trecere a utilajului, pe care se realizeaza fasia de trecere, prescurtat cresterea utilajului, ce reprezinta  urma lasata de utilaj la deplasarea sa. La fiecare trecere utilajul realizeaza o suprapunere a fasiilor adiacente  pe o latime de s=10.25cm, in functie de tipul utilajului si de latimea de trecere a acestuia. In acest fel se  asigura o uniformitate a compactarii, deoarece acoperirea suprafetei de compactare se face  in mod succesiv si sistematic, fara a lasa spatii neatinse care ulterior ar putea produce deformatii.

Numarul de treceri (nt) reprezinta raportul intre lucrul mechanic de compactare necesar  si lucrul mecanic realizat de utilaj la o singura trecere; se calculeaza in asa fel inacat sa se ajunga la refuzul de compactare si se verifica la pista de incercare.

In prima trecere utilajul trebuie sa acopere intrega suprafata a stratului supus compactarii, dupa care operatia se reia  pana la concurenta numarului de treceri stabilit prin proiect.

Numarul de treceri, ca si grosimea stratului ce se compacteaza,  se pot determina curelatii teoretice, insa se verifica si se stabilesc pe pistele de incercari.

Unde:

nt - numarul de treceri

Tu - tipul constructive al utilajului

P - marimea paramertilor constructive ai utilajului

- natura pamantului

W - umiditatea pamantului la compactare

Numarul de treceri  pe acelasi loc pentru  compactarea prin rulare se determina cu relatia:

Unde:

L - lucrul mecanic de compactare

B - latimea urmei de trecere a  utilajului, in metri

ha- grosimea stratului de pamant supus compactarii, in metri

G - greutatea utilajului de compactat

 Forte de compactare

Compactarea se defineste ca o actiune mecanica  de reorientare si indesare a particulelor solide.  Actiunea mecanica consta in transmiterea unor forte  dezvoltate de utilajul compactor asupra materialului de compactat. Se deosebesc patru forte de compactare:  forta de presiune, forta de framantare, forta de impact, vibratii.

Toate utilajele compactoare folosesc presiunea. Cele mai multe din ele combina presiunea cu una sau mai multe din celelalte forte.

Forta de framantare ajuta in cazul pamanturilor plastce. Impactul implica lovituri de joasa frecventa, de obicei sub 600 cicluri/min.

Vibratiile implica frecvente mari care pot ajunge la 4800 cicluri/min.

 Moduri de compactare

Dupa modul de executie mecanizata a proceselor de lucru, se deosebesc doua grupe principale  de tehnologii de lucru: Compactarea prin rulare si compactarea prin batere.

Gunoiul menajer produs de Romania o claseaza pe locul sapte in topul statelor europene, considerate 'pubelele' UE, arata un studiu publicat recent de Asociatia administratiilor locale din Regatul Unit (LGA). Primul loc in clasament este detinut de Marea Britanie, care a produs peste 22,6 milioane de tone de gunoi menajer. De pe strazile Brasovului, pe anul trecut, s-au strans aproximativ 26.662 tone de gunoi stradal si aproximativ 66.514 tone de gunoi menajer.
           

Romania e pe locul 7

Pe lista tarilor cu cea mai mare cantitate de reziduuri menajere, Marea Britanie este urmata de Italia (17,6 milioane de tone anual), Spania (14,2 milioane de tone), Franta (12 milioane de tone), Polonia (8,6 milioane de tone), Germania (7,3 milioane tone pe an) si Romania (6,55 milioane tone pe an). Lista este incheiata de Luxemburg, cu 58.835 de tone de reziduuri menajere. 'Aceste date arata, de asemenea, ca Marea Britanie a produs aceeasi cantitate de reziduuri menajere ca totalul celor 18 tari din UE care au produs cel mai putin gunoi menajer', a explicat un reprezentant al LGA. Potrivit Agentiei Europene pentru Mediu, in Uniunea Europeana, cantitatea anuala de deseuri pe cap de locuitor ajunge la 3,5 tone. Dintre acestea, aproximativ 500 de kilograme reprezinta gunoiul aruncat de oameni la tomberon. Restul, reprezinta deseurile produse in industrie, in constructii etc.
            Proiect pilot de colectare, in Brasov
            In Brasov, s-au derulat mai multe actiuni in cadrul proiectului de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electrocasnice (DEEE), derulat de catre Primaria Municipiului Brasov. Brasovul este singurul oras din tara ales pentru aceasta campanie, iar modelul care va rezulta va fi apoi implementat in toata tara. Colectarea si tratarea DEEE-urilor este reglementata prin lege. Deseurile de echipamente electrice sunt fie colectate de companiile de salubrizare, fie predate la centrele de colectare, fie luate la schimb de comercianti atunci cand se cumpara echipament nou. Producatorii si importatorii de echipament electric si electronic raspund de tratarea ecologica acestor deseuri. Pentru firmele si persoanele care nu respecta legea sunt prevazute amenzi. Amenzile pentru persoanele fizice care nu separa DEEE-urile la sursa, si care nu le depun in cadrul sistemului de colectare organizat sunt cuprinse intre 500-1000 RON.


           

40 de milioane de baterii in gunoaie

In Uniunea Europeana, inclusiv si in Romania, categoria de deseuri cu rata cea mai mare de crestere este reprezentata de deseurile de echipamente electrice si electronice. 40 de milioane de baterii portabile vandute anual in Romania ajung la groapa de gunoi. Aici, metalele grele (mercur, nichel, plumb, cadmiu, litiu) se scurg in sol si ajung in panza freatica, distrugand vegetatia si afectand sanatatea oamenilor. Aceste metalele pot provoca alergii, sterilitate, pierderi de memorie, boli de inima, cancer. Mercurul continut intr-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de apa sau un metru patrat de sol pe o perioada de 50 de ani.
           

Taxe pe punga de plastic

Frigiderele si congelatoarele uzate contin gaze care afecteaza atmosfera, avand ca rezultat atat cresterea efectului radiatiilor solare periculoase ca urmare a distrugerii stratului de ozon, cat si incalzirea climei.
Substantele periculoase din DEEE-uri se acumuleaza in natura, ajungand in cele din urma in apa si alimente. Mai multe orase ale lumii au in vedere interzicerea pungilor de plastic oferite gratuit de catre magazine. Irlanda a devenit prima tara din lume care a introdus o taxa pe punga de plastic, ceea ce a redus substantial consumul acestor ambalaje.
             Din 50 de PET-uri se poate face un pulover

Un televizor poate functiona trei ore, iar un bec de 100 W poate functiona 20 de ore cu energia economisita prin reciclarea unei singure cutii din aluminiu. Din 10-15 PET-uri reciclate se poate confectiona un tricou. Din 50 de PET-uri se poate face un pulover. O tona de plastic reciclat inseamna o economie de 1,8 tone de petrol. O tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci.

            Deseuri incomode
            Normalitatea ar zice ca otelul continut in "betonul armat" sa se separe si sa faca obiectul unui nou tratament metalurgic. Deseurile minerale care contin poluanti, ca zidariile imbibate cu ulei sau tencuiala, ar fi tratate in instalatii special concepute pentru tratarea deseurilor toxice.
            Materialele ca azbocimentul ar trebui colectionate separat si eliminate astfel incat sa respecte mediul inconjurator. In nici un caz acestea nu ar trebui sa ajunga in instalatiile de tratare a deseurilor incomode. Daca materialele ce contin azbest sunt manevrate necorespunzator, acestea pot emana fibre puternic cancerigene. In consecinta, numai intreprinderile avizate vor elimina aceste materiale de constructii.
            Deseuri de santier

            Deseurile de santier produse in timpul constructiilor, amenajarilor, lucrarilor interioare si asanarilor au o compozitie foarte eterogena deoarece includ resturi de materiale de constructii, produsi chimici si alte materiale auxiliare. In afara elementelor inerte, ele pot de asemenea contine cabluri, materiale izolante, materiale plastice, reziduuri metalice, sticla, lemn si materiale de ambalaj. Unele pot fi recuperabile, altele, din contra, trebuie supuse unui tratament special. Aceasta implica ca substantele sa fie separate pentru a facilita tratarea si recuperarea lor. Dintre materiatele ce se pot recupera cu usurinta se numara si lemnul de constructie (ce poate fi utilizat ca traverse de esafodaj si lemn de cofraj) si deseurile din cabluri (intreprinderile de tratare specializate pot separa metalele din material plastic).

Perioade de tranzitii centenare

            Negocierile pentru capitolul Mediu a fost deschise inca din 21 martie 2002, fiind finalizat in doua etape, Romania obtinand in total 11 perioade de tranzitie, cu perioade intre 1 si 12 ani, pentru domeniile: calitatea apei, managementul deseurilor, controlul poluarii industriale.
Pentru managementul deseurilor, s-au acordat perioade de tranzitie cuprinse intre 3 si 8 ani, pentru depozitarea deseurilor (perioada este calculata de la data de 16 iulie 2009), pentru ca 129 de depozite de deseuri sa se conformeze la standardelor comunitare si intre 5 si 9 ani pentru transporturile deseurilor.
Tot pentru a reusi sa atinga standardele europene s-a constituit Strategia Nationala de Gestiune a Deseurilor, Planul National de Gestiune a Deseurilor si Planul National de Actiune privind Protectia Mediului pe termen lung. Toate pana acum fara nici un rezultat.
            Gropi de gunoi neecologice

            Numai in anul 2005 gropile de gunoi au absorbit peste 840.000 de tone de deseuri, in conditiile in care normele europene nu permit o cantitate mai mare de 10%.
La nivelul anului 2005, societatile de salubrizare din Capitala au recuperat 336.269 de tone de deseuri metalice feroase, 20.458 de tone mase plastice si peste 1.000 de tone acumulatori auto uzati. Rezultatele scazute inregistrate de firmele de salubritate se datoreaza unitatilor producatoare de deseuri industriale ce isi trimit "gunoiul" direct la gropile oficiale sau la cele neoficiale.
            Inca din 2004 s-a dispus construirea a inca 251 de gropi ecologice, in Romania existand 252 de gropi de gunoi depasite si doar 20 sunt conform regulilor europene. Dar pana acum gropile ecologice sunt doar in faza de constructie. La Mures groapa de gunoi este inca in faza de inceput, in Bacau constructia va incepe in 2007, in Brasov a fost construita, dar inca produce divergente in conducere.
            Din cele trei gropi ecologice din jurul Capitalei, Iridex, Vidra si Glina, nici una nu este dotata cu statie de sortare desi directivele europene sunt deosebit de drastice in cazul nerespectarii cerintelor impuse.
            Intre timp, pe siturile de Internet romanesti se cauta si se cumpara metale (cupru, aluminiu, titan si inox care pot fi rezultate din cabluri, utilaje dezmembrate, vase, tevi si table), caramida, lemn provenite din constructii. Deci din totalul de deseuri industriale o mare parte ar putea fi valorificate (la preturi de miliarde) in loc sa fie aruncate la o groapa asa-zis ecologica.



            Anglia vs. Romania - diferente nesemnificative




            In Olanda, autoritatile descurajeaza operatorii de salubritate sa depoziteze deseurile la gropile ecologice prin majorarea taxei de depunere, stimulandu-i insa sa investeasca in tehnologii de reciclare.
Totusi nu stam mai prost la acest capitol decat alte state europene. De exemplu in Anglia, din cauza taxelor enorme: 350 RON pentru o tona de gunoi industrial depozitat in raza Londrei, 300 RON pentru o tona de gunoi industrial inafara Londrei si 200 RON pentru deseurile depozitate in provincie, firmele de constructie incearca sa scape de gunoiul compus din materiale reciclabile oferindu-l gratis angajatilor, rudelor sau firmelor de specialitate.
Daca luam in considerare ca anual se construiesc si se reconstruiesc minimum 10.000 de case si la fiecare din acestea se obtin o tona de deseuri pe zi, daca adaugam ca o reconstructie a unei case dureaza 30 de zile, atunci "intelegem" firmele de constructii britanice care incearca sa scape de povara gunoiului utilizand metode mai putin legale.
Zilnic o singura echipa de constructori englezi umplu un asa-zis "skip" lung de 8 metri si lat de 4 metri cu materiale de constructii trimise la gunoi. Orice cutie de gresie inceputa sau de vopsea, orice sac de ciment inceput, sunt aruncate impreuna cu mobila gasita in casele de stat in reconstructie in acelasi "skip". Nu se recicleaza nimic. Totul se arunca. Si de cele mai multe ori se arunca pe camp.

Energia din gunoaie, o sursa pe care nu o mai putem ignora

Politica Uniunii Europene obliga statele membre sa reconsidere problema deseurilor astfel incat, in cel mai scurt timp, tot ce aruncam sa fie refolosit. Inca de la inceputul acestui an, Parlamentul European a incercat sa scape Uniunea de pericolul de a se scufunda in propriile gunoaie.

 Legile de mediu adoptate la Bruxelles prevad ca nivelul productiei de deseuri ar trebui sa fie stabilizat, pana in anul 2012, la nivelul preconizat pentru 2008. In plus, statele membre se confrunta si cu noi limitari in domeniul gestionarii deseurilor.

In multe tari se fac studii, se cauta solutii. Intre cele descoperite deja se numara ideea unui inginer olandez, care a initiat un nou mod de abordare a problemei. W.M. Sierhuis a considerat ca gunoiul este o materie prima si, in loc sa fie aruncat pe campuri, trebuie sa fie folosit. Pornind de aici, cercetatorul a proiectat si a realizat, cu banii primariei din Amsterdam, cea mai mare centrala electrica din lume ce foloseste drept combustibili gunoaiele.

Dupa o analiza atenta, oficialii de la Bruxelles au decis ca cea mai buna solutie este eliminarea gropilor de gunoi, pana cel mai tarziu in 2020, pentru ca altfel ele vor fi mereu o solutie ieftina si tentanta pentru municipalitati. In Europa, de pilda, in fiecare an, sunt produse 3,5 tone de deseuri pe cap de locuitor. Din imensele cantitati de gunoaie produse de europenii care stau in orase, 49% ajung la gropi de gunoi si numai 33% sunt reciclate.

Romania face parte dintre statele care trag inapoi aceste statistici. Si nu doar ea. In general, noile state membre ajung la o rata de trimitere a deseurilor la groapa de gunoi in proportie de 90%, doar 10% luand calea reciclarii.

In Olanda insa, 89% din deseuri sunt reciclate si numai 11% merg la gropile de gunoi. Din cauza acestor diferente imense, Comisia Europeana a prevazut tinte diferite pentru statele membre. Romania, de pilda, a primit derogari in ce priveste nivelul de reciclare a deseurilor. Pana in 2010, rata de reciclare a deseurilor trebuie sa ajunga la 48%, iar pana in 2012, la 50%.

Pentru ca politicile de mediu sunt considerate prioritare, cea mai mare parte a banilor necesari construirii de incineratoare va veni de la Bruxelles.

Incepand din 2008, sumele alocate pentru politicile de mediu pot fi deja accesate si guvernul roman are, din acest punct de vedere, doar datoria de a folosi acesti bani intr-un mod cat mai eficient cu putinta. Pana aici totul e foarte clar. Avem bani si trebuie sa luam masuri.

Desfiintam gropile de gunoi, pentru ca sunt veritabile focare de infectie si o sursa imensa de poluare a solului. Inchidem incineratoarele primitive, care, desi ard deseurile, nu fac decat sa mute poluarea, de la nivelul solului, la nivelul aerului. Dar ce punem in loc?

Solutia recomandata este utilizarea gunoiului drept materie prima intr-un nou tip de industrie, bazata pe principiul: deseurile sunt valoroase, deci trebuie sa le folosim, nu sa le aruncam.
Din acest punct de vedere, experienta unor tari ca Olanda, Franta sau Norvegia ne poate fi de mare folos.

Aurul din gunoi

La Amsterdam, de pilda, uzina electrica pe baza de gunoaie a intrat in functiune in anul 1993.
            Conform celor care au construit-o, ea a intampinat numeroase dificultati de ordin practic in primii ani de existenta. "Noi am facut o multime de greseli inainte de a obtine performantele de azi. Ar fi pacat ca si altii sa le repete.  Orice specialist dornic sa dezvolte astfel de tehnologii e bine-venit la Amsterdam. Tarile de Jos au o experienta de management eficient al gunoaielor de aproape 85 de ani', spune mandru inginerul Sierhuis.  Performantele uzinei create de el se exprima mai bine in cifre. Astfel, din cantitatea totala de gunoaie care intra pe poarta uzinei, numai 11% merge la asa-numitele gropi de gunoi, sub forma unui pamant ars, ce poate fi utilizat pentru asanarea zonelor degradate de inundatii. Restul se transforma in energie electrica si termica (prin arderea biogazului care transforma apa in aburi, iar acesta invarteste turbina generatorului si apoi incalzeste un intreg cartier din Amsterdam), cenusa usoara (care se incorporeaza in asfalt), cenusa grea (folosita la fundatia drumurilor sau la turnarea pavelelor folosite la construirea trotuarelor) si importante cantitati de metale. Per total, uzina aduce un profit anual de 100 milioane de euro.

Gunoiul este, initial, separat

Trebuie spus ca ambalajele de plastic sau de sticla nu sunt incluse in deseurile care se ard in acest tip de uzina, ele fiind colectate separat de catre compania care aduna gunoiul menajer din Amsterdam.
            Deseurile de sticla se pun intr-un container special, montat la intrarea in supermarketuri, fiind separate in functie de culoare: sticla alba, verde si maro. Obiectele din materiale plastice sunt colectate, ambalate si trimise in China, care importa astfel de ambalaje si le transforma in "pelete' (firimituri de plastic), ce pot fi folosite pentru turnarea unor noi obiecte din plastic.
            Eficienta unei astfel de uzine este asigurata de un sistem foarte eficient de cu­ratire a cuptoarelor. O firma specializata detoneaza, din cand in cand, cantitati mici de dinamita, tot ceea ce se depune pe pereti fiind imediat inlaturat. Inginerul W.M. Sierhuis e convins ca acest sistem este, deocamdata, cel mai eficient din lume. "Am dovedit ca gunoiul e cel mai bun minereu. Metalele pe care le extragem le vindem foarte bine, iar restul materialelor sunt achizitionate la preturi corecte de catre firme de profil cu care municipalitatea din Amsterdam a facut contracte prealabile. Per total, avem un profit de 100 milioane de euro pe an, iar primaria e foarte multumita', explica el.

Materiale refolosite

In zonele de recuperare a substantelor chimice prezente in aer se produc mai multe sub­stante vandabile. Astfel, acidul clorhidric, care ar coroda imediat instalatia, se transforma in clorura de calciu si se trimite catre fabricile de asfalt, unde se incorporeaza in stratul final al soselelor, intrucat este o substanta cu rol in impiedicarea for­marii ghetii pe timpul iernii.

Apoi se recupereaza sul­ful, sub forma de dioxid de sulf, care se foloseste la fabricarea gipsului, atat de necesar in constructii. Metalele se scot din prima cenusa, anual reusindu-se obtinerea a peste 17.000 tone de metale, feroase si neferoase, intre care se numara si aurul, ce re­prezinta cam 1% din intreaga cantitate.

            » Capacitatea instalatiei din centrala electrica este atat de mare incat, cinstit vorbind, Olanda ar putea importa gunoi din tarile vecine. Am obtine profit,
in ciuda faptului ca gunoiul ar costa un pic mai mult, din cauza transportului.
W.M. Sierhuis
inginer

            Uzina functioneaza dupa un ciclu tehnologic studiat atent

            Doar in zona unde camioanele isi descarca "marfa' miroase a gunoi . Dar nu ca la o groapa de gunoi. Incinta in care se colecteaza gunoiul adus din oras are usi metalice automate, care se inchid imediat ce masinile de gunoi si-au golit continutul . In hala gunoaielor lucreaza un singur angajat, care poarta pe figura o masca de gaze, pentru ca este necesar un om la coordonarea bratului macaralei .Marele cleste de metal poate prinde aproximativ 8 tone la un singur transport. Cu ajutorul macaralei se pune gunoiul pe rampa , de unde acesta aluneca direct pe grilajul cuptorului de uscare .  Desi scopul primului cuptor este de a usca gunoiul, o buna parte din el chiar arde si cenusa colectata se strange intr-un container special . Deasupra se afla furnalul in care gunoiul, suflat de niste compresoare de aer, arde la temperaturi de pana la 11.000 de grade Celsius , incingand instalatia de producere a aburilor . Ca la orice termocentrala, aburul actioneaza o turbina  care genereaza curent electric, iar restul e trimis prin conducte catre cartierul New West, unde incalzeste 120 de birouri si 25.000 de locuinte. Sistemul de distributie este inchis si apa racita se intoarce in centrala, fiind folosita la racirea sistemului.            

            Dioxinele sunt descompuse

            Cand gunoiul partial ars ajunge in zona de iesire din cuptorul principal , unde - apropo - e carat de benzi transportoare alcatuite din materiale termorezistente, se face o noua incalzire a acestuia, astfel incat sa fie arse complet dioxinele.

            Consumul suplimentar de energie, necesar pentru eliminarea dioxinelor, a fost im­pus printr-o lege de me­diu, care nu permite elibe­rarea in atmosfera a acestor substante toxice. Scandalul dioxinelor, din anii '80, cand s-a constatat ca vitele din Olanda se imbolnaveau pe capete din cauza toxinelor din iarba, a generat masuri aspre si noua uzina, ri­di­cata in 1993, a tinut cont de noile pretentii ale autoritatilor.

Azi, din furnalul uzinei de ars gunoaie nu mai iese decat aburul rezidual (12), centrul de control al aerului evacuat (13), unde se fac analize chimice zilnice, fiind o garantie in acest sens. Analizele sunt facute de autoritatile de mediu, nu de angajatii uzinei.

Cod activ

Denumire activitate si simbol articol

UMR

Relati de calcul

Calculul numeric

Q [UMR]

Partea II

CALCULUL CANTITATILOR DE LUCRARI ANTEMASURATOAREA

1

Saparea pamant TSC03X

100 m

119916,35

1200

2

Incarcare  pamant

TSC35X

100m

167882,89

1680

3

Transport pamant

t

318977,49

319000

4

Compactare pamant

TSD24X

100m

=22000*14

308000

3080



-volumul de pamant sapat

h-adancimea de sapare

- volumul de pamant incarcat

-coeficient de afanare al pamantului de categoria III (Anexa 3.21 -Aplicatii )

-densitatea pamantului de categoria III (TaBELUL 5.5 - Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii )

-volumul de pamant compactat

TABLOUL SOLUTIILOR TEHNOLOGICE DE MECANIZARE SI PRESELECTARE A DOUA VARIANTE

Categ articol

Denumire articol

Variante   de

mecanizare

I

II

1

Sapare strat vegetal

Autogreder

16G;140G;AG180;

Buldozer

S651LS;A1801L;

S1500LS;

2

Incarcare strat vegetal

Excavator

JS210W, JS220, JS330

Incarcator pneuri

A3602IF;A1801IF;

3

Transport pamant

Autobasculanta

Roman12251DFK;

Ro 19215DFK;

Dac BC90-45B;

Dac 178-90B;

Autodumper

JCB722, JCB712,

JCB 708

4

Compactare pamant

Cilindri compactori Vibratori

VM132D, VM146D, VM 166D

Calculul necesarului de combustibili si energie electrica exprimat in combustibil conventional

Nr.Crt.

Denumire utilaj si tipul

Putere motor (cp)

Consum energie

Kgcc/ora (E = El + Ec)

Lei/ora(Ccl = Cc + Cl)

I:   190TA4

II:  160TA3

III: 160TA4

360

65

180

1.353+40.824=42.177

0.310+7.812=8.122

0.625+12.97=13.595

113.4+21.60=135

21.7+4.42=26.12

12.97+9.43=22.4

I:  JS330

II: JCB426

III: JCB436

180

80

105

0.77+13.28=14.05

0.49+8.064=8.554

0.68+12.348=13.028

36.75+9.81=46.56

22.4+8.78=31.18

34.3+11.64=45.94

I:   VM 166D

II:  VM 146D

III: VM132D

360

150

80

1.353+40.824=42.177

0.623+14.868=15.491

0.49+8.064=8.554

113.4+21.60=135

41.3+9.66=50.96

22.4+8.78=31.18

Bibliografie

1.     CONSTANTA HEREA BUZATU - Notiuni de ecologie si tehnologie a protectiei mediului, BUCURESTI, 2004

2.     GHEORGHE PETRE ZAFIU - Tehnologia si mecanizarea cailor de comunicatii, Volumul I, ICB 1982

3.     Documentatie tehnica JCB













Document Info


Accesari: 12217
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )