Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































poluarea atmosferica

Ecologie












ALTE DOCUMENTE

POLUAREA MARINA. CAUZE SI EFECTE CONFORM LEGII 17/1990
REZERVATII NATURALE
Accidente nucleare
Tehnica folosirii îngrasamintelor chimice pe pajistile permanente
ZIUA PAMANTULUI - 22 APRILIE
Ziua Internationala a Stratului de Ozon
Poluarea artificiala si poluarea aerului
Environmentologia si Ecologia - stiinte aplicate
Structura naturala si functionalitatea ecosistemelor si biomurilor

                                Argument

E o problema  importanta poluarea atmosferica indiferent de scopuri si mijloace.  Mai trist e faptul ca nimeni nu ia masuri mai mari pentru prevenirea acesteia.



Mi-am ales aceasta tema pentru ca si în orasul în care locuiesc exista o întreprindere producatoare de ciment si o gama larga de adezivi dar si de reziduri foarte daunatoare mediului.

Nu exista fabrica producatoare de ciment sa nu polueze, dar totusi se poate monitoriza aceasta poluare si se poate tine sub control. În privinta întreprinderii CarpatCement poluarea e controlata cu ajutorul utilajelor de înalta tehnologie de ardere a calcarului eliminând doar o cantitate mica de CO2.

si totusi polueaza ! Poluarea în general distruge sursa noastra principala de viata si anume mediul. Ironic este însa ca toate sursele de poluare sunt facute de om constient sau nu de consecinte, omul construieste mult, descopera, inventeaza noi tehnologii folositoare într-adevar pentru noi, dar sursele de fabricare a acestora pot fi daunatoare mediului.

Sa luam un exemplu din tara noastra :  Centrala Nucleara de la Cernavoda. Ea poate alimenta cu energie electrica trei sferturi din tara noastra, dar radiatiile emise de uraniu (materia prima a centralei) este foarte daunator nunumai mediului inconjurator, dar si noua provocand boli, unele chiar fatale.

Deci orice avantaj ar avea aceste surse care ne ofera noua conditii de viata mai confortabile sa zic asa, are si dezavantaje foarte mari.

Cercetatorii din ziua noastra încearca sa gaseasca modalitati de tinere sub control a acestor dezavantaje, dar si noi, oamenii de rând, ar trebui sa ne gândim putin la aceasta problema care nu se vede intr-un interval scurt de timp, dar care cu timpul va provoca pâna si calamitati naturale foarte mari. Se vede deja o schimbare a climei, temperaturile si presiunea atmosferica schimbându-se în defavoarea noastra si provocând schimbarea climei.

Sunt prea putini întreprinzatori care iau in serios normele de protectie a mediului, întreprinderile pe care le conduc, cu toate ca produc poate lucruri folositoare populatiei, distruge sursa noastra principala de viata : mediul. Sunt si oameni care se gandesc la acest lucru încercand macar sa încetineasca procesul acesta de 'autodistrugere'.

Numesc asa poluarea deoarece distrugând mediul ne distrugem pe noi chiar daca nu realizam acesta e adevarul.

            Sunt mai multi factori de poluare si mai multe tipuri: poluarea atmosferica (cel mai des intalnita), poluarea apelor, poluarea solului, sin u in ultimul rand poluarea fonica.

            Daca ar fi mai mult madiatizati factorii de poluare si s-ar pune mai mult accent pe aceasta problema ar putea întelege si omul de rând ca e totusi un lucru bun sa îngrijeasca natura, sa nu mai arunce gunoaiele oriunde se poate, ci în locuri special amenajate, exista acum chiar si centre de reciclare. Un minut din viata fiecarui om înseamna poate o suta de ani de longevitate a acestei lumi.

E datoria noastra morala sa salvam mediul deoarece el ne-a oferit noua frumusetea lui si sursa noastra de viata.

                                  Scurt istoric - orasul Fieni

Fieni, cu o populatie de 8.000 de locuitori, este situat in regiunea subcarpatica, la confluenta dintre raurile Ialomita si Ialomicioara. Printre atractiile din Fieni se numara biserica Sfantul Nicolae, construita in 1804 si declarata monument istoric, precum si clubul si vilele construite in perioada interbelica de actionari ai fabricii de ciment din localitate. Prima atestare documentara a Fieniului se realizeaza in secolul XVI, in 1532 mai exa ... Fieni, cu o populatie de 8.000 de locuitori, este situat in regiunea subcarpatica, la confluenta dintre raurile Ialomita si Ialomicioara. Printre atractiile din Fieni se numara biserica Sfantul Nicolae, construita in 1804 si declarata monument istoric, precum si clubul si vilele construite in perioada interbelica de actionari ai fabricii de ciment din localitate. Prima atestare documentara a Fieniului se realizeaza in secolul XVI, in 1532 mai exact.

Orasul Fieni a capatat statutul de oras în anul 1968 si se înscrie printre localitatile  importante ale judetului Dâmbovita, fiind situat între râul Ialomita si afluentul sau Ialomicioara de Vest ( Runcu ) în regiunea subcarpatilor.

   Situat în partea de nord a judetului, îl desparte de ultima comuna Moroieni, numai 10 km. Fiind direct legat de Municipiul Târgoviste, resedinta judetului Dâmbovita si de Bucuresti, capitala &# 818e418i 355;arii, printr-o cale  ferata directa Bucuresti - Titu - Târgoviste - Fieni si prin soseaua nationala nr. 71 Bucuresti - Bâldana - Târgoviste - Fieni - Sinaia - Brasov (distanta Bucuresti - Fieni fiind de 115km.).

   Se învecineaza la nord cu Buciumeni si cu satul Dealu Mare, legatura facându-se pe valea Ialomitei, pe malul drept. De asemenea cu comuna Runcu, satul Badeni, accesul facându-se pe soseaua comunala Fieni - Runcu ce urmeaza cursul apei Ialomicioara de Vest si care se continua cu drumul forestier, cu punct terminus masivul Leaota. La sud cu orasul Pucioasa, principala statiune balneoclimaterica, legatura facându-se prin D.N. 71 si prin calea ferata. La est cu comuna Bezdead si cu orasul Pucioasa   (satele Bela, Miculesti, Diaconesti, serbanesti ), iar la Vest cu Vulcana Bai si Barbuletu.                             

                              

                                    

                                      Introducere

"Calitatea vietii nu este un dar divin. Dimpotriva,

de când omul a început sa se ridice pe scara evolutiei,

 aceasta a fost propria sa opera"

                                                                               J. BRONOWSKY

În primul rând poluarea e o problema cu care ne confruntam zi de zi si e aproape uimitor cum nimeni nu face o prioritate aceasta problema, situatia agravându-se pe zi ce trece.

            La noi în România problema poluarii este mult mai des întalnita fata de alte tari europene. Exista foarte multe uzine care polueaza cu cantitati foarte mari de noxe si pulberi sedimentabile foarte nocive oamenilor si mediului înconjurator. Ar trebui amenajate cu aparate speciale de filtrare a cosurilor care elimina aceste substante sa tina sub control aceasta poluare.

            În orasul nostru, Fieni, se regaseste aceeasi problema a poluarii atmosferice. Aceasta se face la nivelul intreprinderii CarpatCement Group, unele cosuri ale acestei fabrici eliminând o cantitate mare de pulberi sedimentabile. Aceasta poluare a dus la monitorizarea stricta a calitatii aerului în aceasta zona de catre Ispectorii de mediu. Dupa ce acestia au evoluat timp de mai multe zile calitatea aerului in zona de impact a fabricii de ciment si de var au ajuns la rezultatul ca fabrica polueaza si când nu produce nimic. Deci un motiv de îngrijorare pentru populatia acestui oras foarte mult expus la aceste substante nocive.

             Datorita acestei probleme Inspectorii de mediu monitorizeaza acum nu numai orasul Fieni, ci si zonele din prejur, voind sa se stabilesca o arie poluata de acesta fabrica. Mai nou asociatii intreprinderii au adus tehnologii noi în vederea monitorizarii, si mentinerii sub control a poluarii atmosferice.

              Din perspectiva omului preocupat de starea mediului în care traieste, poluarea este primul lucru care vine invariabil, în minte atunci când pronunta cuvantul 'fabrica'. Indiferent în ce domeniu al industriei ar activa acesta. Iar daca vine vorba despre o fabrica de ciment, cuvintele-cheie cu încarcatura negativa se multiplica : (praf) , ( emisii de CO2), ( ape uzate) . la prima vedere , ar putea parea ca orice activatate indutriala care tine de civilizatie este de blamat. Totusi, o astfel de atitudine nu este benefica, iar acest lucru se observa cu usurinta in mediul international, unde activistii ecologici extremisti sunt ironizati pentru stilul de viata pe care-l adopta complet rupt de civilizatie. Oare acestea sa fie singurele alternative ?

             Mediul sau civilizatia ? oare chiar nu le putem avea pe amândoua?

             Nu exista, în lume, fabrica de ciment care sa nu fie poluanta. Orice fabrica de ciment polueaza într-o anumita masura, pentru ca acest lucru face parte din procesul tehnologic, care presupune decarbonatarea calcarului adica arderea sa rezultând emisii de CO2. nimeni nu a inventat un alt sistem de a obtine cimentul.

             Da, fabricile polueaza, însa masura în care acestea sunt poluante depinde de utilizator si de tehnologia utilizata. Daca se adopta o tehnologie de ultima ora si utilizatorul respecta normele de protectie a mediului si pe cele metodologice, fabrica poate deveni un poluator controlat. Acest lucru se realizeaza prin respectarea normelor europene vizând protectia mediului, care spun cât ai nevoie sa poluezi pentru fiecare tona de ciment produsa.

Normele din tara noastra impun o concentratie de minum 50mg\Nmc. În momentul de fata, concentratia emisiilor de praf în fabricile CARPATCEMENT este în jur de 10-15 Mg\Nmc. Instalatiile noi din Europa, care urmeza sa fie introduse de acum înainte au ca norma 30Mg\Nmc. Deci noi suntem sub ceea ce se cere la ora actuala în Europa.

             În industria cimentului se pot folosi peste o suta de tipuri de combustibili alternativi : tot ceea ce înseamna deseuri  care nu sunt periculoase cum sunt cele medicale sau radioactive tot ce înseamna deseuri industriale, anvelope uzate, uleiuri uzate, reziduri petroliere si lemnoase.

             Acest proces respecta legislatia si normele în domeniu si nu afecteaza calitatea cimentului. Exemplul cauciucurilor uzate este foarte relevant. Tot ce înseamna mormane de cauciucuri uzate nu prea se mai vad la ora actuala pentru ca sunt adunate de colectori, sunt aduse la fabricile de ciment, unde sunt arse în mod ecologic.

                                              CAPITOLUL  I

                     POLUAREA ATMOSFERICĂ

Atmosfera - un adevarat « scut » la adapostul  caruia se desfasoara viata pe Pamaânt

1.1 Atmosfera

Contine un amestec de aer (aprox. 21% oxigen, 79% azot, fractiuni subprocentuale de bioxid de carbon) si vapori de apa întins, în proportie de 99% din masa totala, pâna la altitudinea de 80 de km (vestigii ale atmosferei terestre se întind pâna la 50 000 km). Comportarea temperaturii cu altitudinea, legata de gradul de absorbtie a radiatiilor solare în diverse straturi, împarte atmosfera astfel:

·        troposfera, cu înaltimea medie de 10 km, în care proprietatile fizice ale aerului se modifica continuu (zona fenomenelor meteo); se încalzeste direct de la radiatia solara si prin reflexie de la suprafata Terrei; temperatura scade odata cu cresterea altitudinii cu aprox. 6,4 grade Celsius/km;

·        tropopauza, strat intermediar;

·        stratosfera, întinsa pâna la altitudinea de 50 de km: temperatura creste;

·        mezosfera: temperatura descreste;

·        termosfera, cu crestere majora a temperaturii în urma reactiei chimice exoterme de formare a ozonului (O3) sub radiatie solara ultravioleta.

Presiunea atmosferica (760 mm Hg la nivelul marii) scade cu 1 mm Hg la fiecare 10 m crestere în altitudine (relatie valabila pâna la 3000 m). La aprox. 7000 m, unde presiunea partiala a oxigenului ajunge la 35 mm Hg fata de 160 mm Hg la nivelul marii, nu mai este posibila respiratia fara masca de oxigen. Proportia CO2 de 0,03-0,04% reflecta echilibrul între generare (de ex. prin combustia asociata producerii de energie) si consum (de ex. de catre plante sau prin fixarea CO2 de catre carbonatii din ape). Când echilibrul este amenintat în favoarea generarii, se considera ca excesul de CO2 poate produce o ecranare a radiatiei infrarosii de la nivelul solului urmata de cresterea temperaturii si modificari climatice.

1.2 Poluarea atmosferica

Poluarea consta in impuruficarea atmosferei, apelor subterane, a celor subterane si a solului cu diferite substante. Reprezinta una din problemele fundamentale ale umanitatii si este cosecinta ruperii echilibrului ecologic dintre om si natura.

Acest fenomen de poluare a atmosferei este într-o continua crestere. În ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfârsitul secolului trecut când a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati  mari de metan si oxizi de azot în atmosfera. În fiecare an dezvoltarea industriei genereaza miliarde de tone de materiale poluante.

Poluarea mediului înconjurator are loc pe mai multe cai .Astfel poluarea poate fi : naturala, artificiala, chimica ,fizica, biologica.

Factorii care contribuie la poluarea naturala sunt:

·              ceata este formata din picaturi de marime variabila. Daca diametrul lor nu depaseste 10 cm picaturile se numesc  ,,mist" (în engleza ceata fina ), iar daca este mai mare, se numesc fog (ceata deasa).

·              vaporii sunt gaze care se condenseaza în conditii normale, de ex.: vaporii de apa.

·              praful provine din diviziunea materiei fine in particule aproape coloidale de 10-100 cm.

  Alti factori de poluare si cei mai importanti sunt factorii artificiali(creati de om) :

·              gazele sunt substante care, în conditii normale (temperatura locala, presiune 1013 hPa) sunt în stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de ex.: CO2, SO2, ozonul.



·              fumul este un amestec de particule solide si coloidale cu picaturi lichide.

 Factorii chimici contribuie si ei la poluarea aerului. Emisiile sunt substante eliberate în atmosfera de catre uzine. Aceste substante se raspandesc pretutindeni, cazând din nou sub forma de particule si mai fine decât poluarea atmosferica masurabila în locurile de emisie.

Iata cateva exemple de factori poluanti de origine chimica :

·        oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, monoxid de carbon, compusi organici volatili si pulberi in suspensie - emisii in atmosfera

·        cloruri, sulfati, amoniu, azotati, uree, fluoruri, fosfor, fier si substante în suspensie (în apele uzate);

·        deseuri cu continut de fosfogips, cenusa de pirita si alte deseuri industriale specifice (depuneri pe sol).

Un alt factor poluant sunt ploile acide. Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxizii de sulf si cei de azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultând acizi sulfurici si acizi azotici, care pot fi transportati la distante mari de locul originar producerii, si care pot precipita sub forma de ploaie. Ploaia acida este în prezent un important subiect de controversa datorita actiunii sale pe arii largi si posibilitatii de a se raspandi si in alte zone decât cele initiale formarii. Între interactiunile sale daunatoare se numara: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre dar si acvatice, deoarece putine specii pot rezista unor astfel de conditii, deci in general distrugerea ecosistemelor.

                                   CAPITOLUL II

                                  EFECTUL DE SERĂ

           2.1 Cauzele efectului de sera

    Gazele deja existente în atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamântului. Fara aceasta Pamântul ar fi atât de rece încât ar îngheta oceanele iar oamenii, animalele si plantele ar muri. Însa atunci când din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera, atunci este retinuta prea multa caldura si întregul Pamânt devine mai cald. Din acest motiv în secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad. Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua, si dupa toate asteptarile, pâna la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C.

Dupa unele estimari, în zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat, în special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf, rezultate din procesele industriale. Din aceasta cauza, numarul celor care sufera de afectiuni toracice-pulmonare, în special în rândul copiilor si al batrânilor, este în continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.

Efectele poluarii sunt foarte drastice, poluarea nu afecteaza doar sanatatea oamenilor ci si moralitatea omului si chiar ecologia. Înaltele cosuri de fum pe care le folosesc industriile si filtrele lor nu îndeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor în straturile înalte ale atmosferei, asa ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia agentilor poluanti în arealul respectiv, în locul unde se produc. Poluantii pot fi însa transportati la mari distante de locul originar al emisiei, si pot produce efecte adverse înalte areale.

Cresterea pe scara mondiala a consumului de petrol si carbune înca din anii '40 au condus la cresteri substantiale de dioxid de carbon. Efectul de sera ce rezulta din aceasta crestere de CO2 , ce permite energiei solare sa patrunda în atmosfera dar reduce reemisia de raze infrarosii de la nivelul Pamântului, poate influenta tendinta de incalzire a atmosferei, si poate afecta climatul global si prin acest lucru calota glaciara de la poli s-ar topi partial. O posibila marire a paturii de nori sau o marire a absorbtiei excesului de CO2 de catre Oceanul Planetar, ar putea stopa partial efectul de sera, înainte ca el sa ajunga în stadiul de topire a calotei glaciare.

Am putea sa contribuim si noi la combaterea poluarii. Am putea stopa criza energetica folosind energia într-un mod rational. Câteva din lucrurile pe care le-am putea face pentru a salva energie sunt:

·        Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.

·        Evitarea cumpararii bunurilor care sunt împachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.

·        Evitarea pierderilor: ceea ce folosesti, refoloseste, în loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate în loc sa le arunci, si recicleaza cât mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile în zona ta. Încearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.

·        Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei.

·        Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: când cumperi noi aparate electrocasnice întreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reîncarcabile.

·        Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.

·        Învata cât mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamântului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice în zona ta care te-ar putea informa.

În viziunea UNESCO , consemnata în ,,Utilisation et conservation de la biosphere", se mentioneaza: "Pe întinse regiuni ale lumii, aceste limite au fost deja depasite, ceea ce a avut ca efect deteriorarea unei parti importante a biosferei, antrenarea epuizarii solurilor si resurselor de apa dulce si disparitia numeroselor specii vegetale si animale. Omul si societatea umana fac parte integranta din biosfera si depind strans de resursele ei .Protectia biosferei este de o importanta capitala pentru umanitate".

Pentru prevenirea unor catastrofe s-au luat unele decizii prompte de protectie ce au necesitat crearea de organizatii mondiale, regionale, neguvernamentale etc. care supravegheaza natura. Dar mai mult ca oricând cadrele didactice sunt chemate sa formeze sistematic si gradat constiinta elevilor care mai taziu vor lucra în industrie, comert, urbanistica, etc. Pâna atunci oamenii de stiinta au de luptat cu interese legate de profitul imediat ce implica consecinte negative asupra naturii (ex: deseurile chimice aduse din Germania la Sibiu), au de luptat cu inconstienta si atitudinea iresponsabila fata de natura.

2.2 Poluanti

Dupa efectele asupra sanatatii, poluantii se clasifica în:

·  poluanti iritanti: pulberi netoxice precum si gaze/vapori (SO2, NO2, Cl, NH3);

·  poluanti fibrozanti, dintre care SiO2; oxizi de fier, bariu, cobalt;

·  poluanti toxici sistemici: poluanti anorganici (plumb, mercur, cadmiu, mangan, vanadiu, fosfor, fluor, seleniu) si poluanti organici (pesticide organofosforice si organoclorurate);

·  poluanti alergizanti: naturali (polen, fungi, par, fulgi, produse de descuamare) si artificiali - în special emisii ale industriei maselor plastice sau farmaceutice (de sulf, substante din evantaiul gazelor de esapament, compusi berilici sau cobaltici);

·  poluanti cancerigeni: organici (hidrocarburi policiclice aromatice, epoxizi, unele amine si nitrozamine) sau anorganici (cromul, arsenul, cobaltul, beriliu, nichel, seleniu si sarurile lor -compozitii simple, sau în compozitii minerale complexe - azbestul).

Dupa starea de agregare, poluantii sunt fie aerosoli (numite uzual pulberi, ceata sau fum: particule solide sau lichide intre 100 si 0,01 microni dispersate în mediu gazos; sedimenteaza rapid sau persista îndelungat în functie de dimensiune: pulberile mari sedimenteaza mai lesne), fie gaze/vapori (vaporii provin din substante în stare lichida la temperaturi si presiuni obisnuite).

Concentratiile maxime admise pentru pulberi în suspensie pentru zonele locuite sunt (in mg/m3) 0,15/ pe un interval de 24 h si 0,5/30 minute - specificate in STAS 12574/87.

Dintre gaze, bioxidul de sulf devine detectabil prin miros la concentratia de 0,75 - 2,5 mg/m3. Concentratiile maxime admise erau la nivelul anului 1984 de 0,25 mg/m3/24 h si 0,75 mg/m3/30 min. Normele actuale sunt specificate în Ordinul Ministerul Apelor, Padurii si Mediului (MAPM) nr. 592/2002 ce prevad o descrestere anuala constanta; astfel în 2005, norma era 0,125 mg/m3/24 h.

Emisiile extreme de bioxid de sulf asociaza pulberi (aerosoli) de acid sulfuric si sulfati care în anumite conditii meteorologice (inversia termica) produc smogul acid raspunzator pentru poluari catastrofale înregistrate în Belgia (valea Meuzei, 1930), SUA (Donor) - 1948, Anglia (Londra) - 1952.

În privinta oxizilor de azot, concentratiile maxime admise (mg/m3) sunt: 0,1 /24 h si 0,3 /30 minute - STAS 12574/87.

Monoxidul de carbon în zone locuite este admis în concentratie maxima de 6 mg/m3/30 minute (1987). Monoxidul de carbon este un gaz poluant asociat cu fumatul. Legea nr. 349/2002 în concordanta cu Normele generale de protectie a muncii (1996) admite în spatiile special amenajate si ventilate destinate fumatorilor nivele ocupationale (valabile în mediul de munca) pentru concentratia maxima admisibila de 20 mg/m3 de aer (durate lungi) si vârful maxim admis de 30 mg/m3.

2.3 Principalele elemente poluante 

Numarul poluantilor atmosferici este foarte mare, azi reducându-se câtva sute de elemente poluante clasificate dupa diferite criterii ca: originea, natura, starea de agregare etc. .

Una dintre clasificarile cele mai cunoscute împarte poluanti atmosferici în doua grupe si anume:

·        suspensii reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate în atmosfera. Principala lor caracteristica consta în faptul ca-n functie de marime sau greutate ele au o stabilitate diferita în aer. Cele mai mari si mai grele se depun repede si se numesc pulberi sedimentabile, iar cele mai usoare sau mici, pot persista timp nedefinit si se numesc pulberi în suspensie;

·       gazele sub forma de poluanti în stare gazoasa raspânditi în atmosfera datorita calitatii de a difuza cu usurinta, fiind purtati uneori la mari distante de locul unde au fost produsi si eliminati.

             

                   CAPITOLUL III

 EFECTELE POLUĂRII ATMOSFERICE

         

           3.1Efectele poluarii aerului asupra populatiei

Influenta poluarii aerului asupra populatiei este variata. Studiile efectuate în diferite parti ale oraselor au scos în evidenta o multime de situatii. Aceasta depinde, pe de o parte, de elementele poluate prezente în atmosfera, iar pe de alta parte, de însasi populatia asupra careia aceste elemente îsi exercita influenta. Bineînteles ca nici conditiile în care are loc aceasta actiune nu pot fii neglijate, asa cum am vazut mai sus.

 Factorii care tin de poluarea aerului sunt reprezentati de natura elementelor poluante, în sensul ca unii poluanti sunt mult mai activi, mai agresivi sau mai nocivi decât altii. Un rol deosebit de important al are si numarul poluantilor concomitent în aer. În general, cu cât numarul acestor poluanti este mai mare, cu atât influenta lor asupra populatiei este mai nociva. De cele mai multe ori actiunea nociva creste, fenomen cunoscut sub numele de potentare (de aceea se afirma ca, cu cât numarul poluantilor este mai mare, cu atât influenta lor este mai ridicata ).

         Un alt factor este reprezentat de starea de sanatate a populatiei expuse. În general bolnavii sunt mai sensibili decât persoanele sanatoase, iar o serie întreaga de afectiuni, mai ales cronice, ale plamânului, cordului, ficatului, rinichiului, etc. . Desigur exista si deosebiri individuale între diferitele persoane expuse poluarii aerului, ceea ce reprezinta factorul constitutional sau genetic, care face ca, în aceleasi conditii, unele persoane sa se îmbolnaveasca, în timp ce altele sa reziste la actiunea nociva a aerului poluat.

  Fata de cele aratate mai sus rezulta ca efectele poluarii aerului asupra populatiei îmbraca diferite forme de manifestare, de simple inconveniente, deranjamente sau disconfort si pâna la influente puternice asupra organismului, manifestate prin tulburarea unor functii, agravarea unor boli sau chiar producerea unor afectiuni. Din acest motiv, organizatia Mondiala a Sanatatii a identificat o serie de actiuni grupând diversi poluanti dupa actiunea lor specifica.

·  poluanti cu actiune iritanta. Actiunea specifica iritanta este cea mai frecvent întâlnita, organizatia Mondiala a Sanatatii stabilind o clasificare a acestor poluanti, dintre care îi prezentam pe cei principali.

Pulberile, atât cele sedimentabile, cât mai ales cele în suspensie exercita o actiune puternica asupra organismului, ea manifestându-se, în primul rând, asupra cailor respiratorii. Pulberile foarte mari ( peste 50 µ ) sunt retinute la nivelul narilor, unde sunt filtrate prin perisorii nazali. Pulberile mijlocii ( între 50 si 5 µ ) sunt retinute la diferite nivele ale cailor respiratorii, cele mai mari în caile respiratorii extra pulmonare, iar cele mai mici în caile respiratorii intra pulmonare. Pulberile foarte mice ( sub 5 µ ) patrund în alveolele pulmonare ( se considera ca pulberile deosebit de mici - sub 0,1 µ - nu sunt retinute în aparatul respirator ci sunt vehiculate permanent cu aerul inspirat si expirat ). Actiunea iritanta a pulberilor se manifesta la oricare dintre nivelele la care acestea ajung.

3.2 Auto purificarea aerului

Aerul are calitatea de a scapa de elementele poluant, calitate denumita autopurificare, la baza caruia stau doua procese:

·  sedimentarea sau depunerea, care se adreseaza în special suspensiilor ce se depun în functie de marime ti greutate. Asa cum am vazut mai înainte, cele sedimentabile se depun rapid, pentru cele în suspensie fiind necesar un timp mai îndelungat; de cele mai multe ori, suspensiile conglomereaza, formând particule mai mari si se depun scazând concentratia lor în atmosfera cu cât se departeaza de locul de eliminare sau emisie;

·  dispersia sau raspândirea în aer este determinata de curentii de aer. Ea se adreseaza atât suspensiilor, dar mai ales gazelor si vaporilor care se dilueaza ca urmare a dispersiei reducându-si concentratia cu cât ne departam de locul emisiei.

Datorita mecanismelor de autopurificare aerul poate, sau mai exact, a putut primi mari cantitati de poluanti. Pe masura însa ce numarul surselor de poluare a crescut, iar cantitatile de poluanti eliminati au fost din ce în ce mai mari, capacitatea de autopurificare a început sa fie depasita.

La aceasta se adaoga si anumite situatii care împiedica autopurificarea aerului ducând chiar la concentrarea poluantilor. Este cazul calmului atmosferic când,datorita lipsei curentilor de aer, dispersia nu are loc. Un rol mai important îl are inversia termica. Se stie, de exemplu, ca, în mod normal, aerul cald din apropierea solului se ridica spre straturile superioare ale atmosferei, antrenând si poluantii prezenti în aer. În cazul inversiei termice, la sol se gaseste o masa de aer mai rece, care nu se ridica, mentinând la nivelul emisiei poluantii prezenti în atmosfera.

În sfârsit, daca ploaia sau zapada antreneaza poluantii din aer favorizând autopurificarea, în schimb ceata este un fenomen negativ, care predispune la concentratia poluantilor. Autopurificarea aerului mai este influentata de configuratia terenului ( vai, munti, dealuri ), de suprafetele de apa, de modul de amplasare a cladirilor, strazilor etc. .

Din cele aratate rezulta ca desi autopurificarea aerului este un element de care trebuie tinut seama în cadrul masurilor de protectie fata de poluare, ea nu trebuie supraestimata, deoarece aceasta a dus, în multe situatii, la cresterea nivelelor de poluare a aerului cu efecte grave asupra sanatatii oamenilor.

                3.3 Masuri de prevenire si combatere a poluarii aerului




 Data fiind actiunea nociva, atât directa cât si indirecta, a aerului poluant asupra sanatatii populatiei, s-au elaborat o serie de masuri de prevenire si combatere a poluarii aerului pe care le putem împarti în doua grupe: masuri medicale si masuri tehnico-organizatorice.

Masurile medicale. Constau, în primul rând în stabilirea de norme sanitare sau de concentratii maxime admise pentru diversi poluanti atmosferic. Acceptarea acestor concentratii are la baza diversele nivele de actiune a poluantilor. Astfel, în functie de natura lor, diversii poluanti atmosferici pot actiona diferit la diverse concentratii. În stabilirea concentratiei maxime admise se iau în considerare toate aceste nivele, alegându-se ca limita cea mai mica concentratie care produce un efect direct sau indirect asupra organismului uman. Stabilirea concentratiilor maxime admise se face atât pe baza observatiile, anchetelor si studiilor în zone poluate, cât si pe baza cercetarilor experimentale pe animale de laborator puse în conditii diferite de poluare a aerului.

  În mod obisnuit se stabilesc doua norme sau concentratii maxime admise pentru fiecare poluant atmosferic si anume: o norma maxima momentana, care nu poate fii depasita în nici un moment deoarece este direct periculoasa organismului uman.

     Masurile tehnico-organizatorice pot fii sintetizate în:

·  construirea de întreprinderi industriale în afara zonelor de locuit;

·  stabilirea, pe baza de  calcul, a unor distante între întreprinderile industriale poluante si locuinte, astfel încât poluarea sa nu depaseasca normele sanitare în zona protejata;

·  tratarea prealabila a combustibilului folosit ( de exemplu desulfurizarea ) sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiilor de poluanti produsi;

·  asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizati în industrie pentru reducerea poluantilor rezultati în cantitati de oxigen reduse;

·  înzestrarea întreprinderilor industriale cu instalatii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosferici;

·  construirea de cosuri cât mai înalte si, sau ridicarea presiunii de eliminare si a temperaturii emisiilor pentru usurarea difuzarii în atmosfera a poluantilor;

·  autocontrolul poluantilor eliminati în atmosfera la nivelul emisiilor chiar de catre întreprinderile industriale însasi;

·  asezarea industriilor poluante fata de zonele de locuit astfel încât vântul dominant ( cel mai frecvent în zona ) sa bate de la locuinte spre industrie si nu invers;

·  dotarea zonelor libere dintre întreprinderile industriale poluante si locuinte cu spatii verzi alcatuite din arbori rezistenti la actiunea poluantilor ( stejar, salcâm, plop ) ;

·  înlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior, mai putin poluant, pentru încalzirea locuintelor si mai ales generalizarea sistemelor de încalzire prin termoficare;

·  pavarea strazilor si întretinerea în bune conditii a acestora, inclusiv stropirea lor repetata în perioada de vara;

·  reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminarii poluantilor si controlul periodic al acestora la teava de esapament;

·  interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati mari de poluanti atmosferici în localitati;

·  limitarea circulatiei autovehiculelor pe anumite zone sau strazi de mare aglomerare a cladirilor de locuit sau populatiei;

·  amplasarea judicioasa a garilor si autogarilor, de preferat la marginea locuintelor, si, sau utilizarea de locomotive nepoluante.

                                  CAPITOLUL IV

MONITORIZAREA POLUĂRII ATMOSFERICE

            LA NIVELUL ORAsULUI  FIENI

4.1 Fabrica de ciment Fieni

Fabrica de ciment din Fieni a fost fondata în anul 1914. Aceasta dispune de o capacitate de productie de 1,2 milioane de tone de ciment pe an.

În octombrie 2002, a fost preluata fabrica de actionarii majoritari germani, numita pâna atunci ,, Tagrimpex Romcif Fieni", actionarii retelei de fabrici de ciment Heidelberg Cement Group, acestia redenumind fabrica CarpatCement Group Fieni. Datorita calitatii cimentului fabricii din Fieni, aceasta a deventi lideri pe piata cimentului din România.

În momentul achizitiei fabricii, una dintre principalele instalatii folosite în procesul de productie a cimentului - electrofiltrul - era în functiune din anul 1974. Instalatia a fost înlocuita cu una ultramoderna, printr-o investitie de 2 milioane de Euro.

Totodata, au fost modernizate utilajele de desprafuire folosite în procesele de productie, transport si stocare a cimentului. Astfel, s-a reusit reducerea cantitatilor de praf eliberat în atmosfera si a emisiilor de gaze de ardere. În prezent, aceste emisii sunt situate sub limitele legale.

Au fost realizate investitii de mediu în valoare totala de 8,6 milioane de Euro. Acestea constau în:

·        modernizarea utilajelor de desprafuire;

·        modernizarea managementului apei;

·        îmbunatatirea aspectului fabricii si crearea de spatii verzi.

4.2 Performata de mediu

Atât la preluarea fabricii, cât si în primii ani dupa aceasta, emisiile de praf in atmosfera s-au situat cu mult peste limita legala.

Prin investitiile facute, emisiile au scazut sub limita legala, cu peste 90 de procente. ( anexa 1, fig 1)

Emisiile de gaze de ardere s-au situat sub limitele legale în toti anii de dupa achizitia fabricii, având un trend descendent. ( anexa 1, fig. 2)

Astfel, în anul 2006  au ajuns la 40 de procente sub limita legala.

Pentru a ne încadra în limitele legale autorizate, calitatea apelor menajere este monitorizata periodic de catre:

o                       Laboratoare proprii;

o                       Directia Apelor Buzau-Ialomita - SGA Dambovita;

o                       Un laborator independent acreditat.

În luna iulie 2006, fabrica de la Fieni a obtinut autorizatia integrata de mediu din partea Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Arges.

4.3 Cum reduce Carpatcement poluarea, folosind combustibili alternativi

1.     Schimbarile climatice - problema la nivel global

Problema încalzirii globale provocata de poluare se regaseste constant pe agenda publica, în ultimii ani. Subiectul a devenit prilej de întâlniri si negocieri la nivel înalt între sefi de state si de guverne. De asemenea, efectele poluarii sunt dezbatute intens de presa si de simplii cetateni.

2.     Impactul industriei cimentului asupra poluarii

La nivel global, betonul ( obtinut din amestecul cimentului cu alte materiale) este cea mai utilizata materie, dupa apa. Din pacate, procesele specifice productiei de ciment fac din aceasta industrie una din cele mai poluante, la nivel mondial. 5% din emisiile de gaze cu efect de sera provin din fabricarea cimentului.

O etapa importanta a proceselor de productie este realizarea clincherului. Pentru obtinerea acestuia, "faina bruta" (amestec de calcar, argila si un material cu aport de fier) trebuie încalzita în cuptoare, pâna la temperaturi de 2000 de grade Celsius.

Pentru obtinerea unor astfel de temperaturi este nevoie de combustibili cu valori energetice mari: carbune, petrol, gaze naturale. Arderea acestora produce însa un volum mare de gaze cu efect de sera.

3.  Combustibilii alternativi - solutie pentru a limita poluarea

O solutie pentru a limita volumul de gaze cu efect de sera este folosirea în cuptoarele fabricilor, pe lânga combustibili traditionali, si a unora alternativi.

Acesti combustibili alternativi pot fi: deseuri menajere, anvelope uzate (anexa 2, fig. 1), deseuri plastice, lemnoase sau petroliere, solventi sau uleiuri reciclate. Valorile lor energetice sunt apropiate de cele ale combustibililor traditionali.

Un avantaj major al folosirii combustibililor alternativi este faptul ca temperaturile ridicate din cuptoare îi dezintegreaza aproape complet. Astfel, rezulta o cantitate mica de cenusa. Acest lucru este important pentru ca cenusa este una din cele mai daunatoare materii pentru mediul înconjurator.

Un alt beneficiu este ca, folosind combustibili alternativi, industria Anvelope uzate cimentului ajuta la eliminarea deseurilor produse de alte domenii de activitate (industria petroliera, auto, agricultura etc.) Nefolosite, rezidurile din aceste domenii sunt surse importante de poluare.

4.4 Carpatcement si-a modificat procesele de productie pentru a limita poluarea

CarpatCement a fost primul producator din România care a folosit combustibili alternativi în procesele de productie. Acest lucru s-a întâmplat în 2004, în fabrica de la Deva. În functie de natura combustibililor alternativi, exista o serie de procedee si de riscuri la care compania a fost nevoita sa adapteze utilaje si metodologia de lucru din fabrici. De asemenea, pentru folosirea acestui tip de combustibili a fost nevoie de construirea unor spatii speciale sau de achizitionare a unor echipamente noi.

Astfel, prin investitiile pe care CarpatCement le-a facut:

Ř           A construit zone de primire si depozitare a anvelopelor (anexa 2, fig. 2). Acestea sunt formate din platforme cu facilitati speciale pentru a descarca anvelopele si pentru a le aseza pe o banda trasportatoare;

Ř           A achizitionat "clape" duble sau triple, pozitionate la intrarea anvelopelor în cuptoare de ardere. Sunt folosite pentru stabilirea volumului de anvelope care urmeaza sa fie ars;

Ř           A achizitionat sisteme prin care deseurile plastice, cartonul si hârtia se maruntesc în fragmente de aproximativ 25 mm pentru a putea fi arse;



Ř           A achizitionat sisteme pe baza de aer comprimat cu ajutorul carora deseurile plastice, hârtia, textilele si cartonul maruntite sunt transportate în cuptorul de ardere. Datorita unor dozatoare performante si a unei retete de produs finit bine stabilite, sistemele sunt flexibile si pot fi folosite si pentru alte tipuri de combustibili alternativi (spre exemplu rumegus impregnat);

Ř           A achizitionat utilaje speciale pentru arderea deseurilor lemnoase în fabrica de la Bicaz. Valoarea investitiei a fost de 1 milion de Euro;

               Din 2006, CarpatCement a investit peste 2 milioane de Euro pentru arderea deseurilor petroliere la fabrica din Fieni, fiind pionier an acest domeniu. Experienta acumulata în acesti ani, a facut compania mai eficienta si mai responsabila.

4.5 Tipuri de combustibili alternativi folositi de CarpatCement

Ř           Anvelope uzate, provenite din activitatile aferente industriei auto;

Ř           Plastice, folii, carton si hârtie contaminata provenite din diverse activitati industriale;

Ř           Rumegus impregnat cu uleiuri (anexa 2, fig. 3), lacuri si vopseluri.

Dupa ce este colectat de la generatori, rumegusul este supus unor tratamente speciale. Doar în acest mod poate fi utilizat în fabricile CarpatCement. Din cauza riscului de poluare pe care îl reprezinta, rumegusul trebuie transportat si manipulat cu o atentie deosebita.

Ř       Uleiuri uzate si solventi. Provin din industriile auto si chimica. CarpatCement acorda o atentie speciala transportului lor, din cauza compozitiei chimice si a pericolului de explozie;

Ř           Reziduri petroliere. Provin din activitatile zilnice ale industriei petroliere. si în acest caz este nevoie de o supraveghere atenta a transportului;

Ř           Deseuri lemnoase. Provin din industria agricola, silvicultura sau din industria de procesare a lemnului.

4.6 Despre riscurile folosirii combustibililor alternativi

Pe de o parte, utilizarea combustibililor alternativi rezolva o dubla problema: reduce emisiile de gaze cu efect de sera si ajuta la reciclarea deseurilor. Pe de alta parte, folosirea lor nu este lipsita de riscuri. De aceea e important de stiut ca atunci când foloseste combustibili alternativi, Carpatcement respecta niste standarde stricte. Acestea se aplica în toate unitatile de productie ale Grupului HeidelbergCement si respecta recomandarile internationale în materie.

Astfel:

Ř           Se folosesc doar deseuri si combustibili alternativi cu origini bine cunoscute si care corespund strict criteriilor CarpatCement de acceptare;

Ř           Nu se folosesc deseuri în cuptoare daca exista alte solutii mai ecologice de eliminare a lor;

Ř           Nu se folosesc combustibili alternativi daca acestia ar putea avea un impact negativ asupra sanatatii umane, mediului înconjurator sau a comunitatii locale;

Ř           Nu se folosesc deseuri sau combustibili alternativi daca volumul emisiilor rezultat din arderea lor este mai mare decât cel emis prin arderea unei cantitati similare de combustibili traditionali;

Ř           Se co-incinereaza deseuri si combustibili alternativi respectând acordurile internationale de mediu.

Folosirea combustibililor alternativi împreuna cu alte investitii de mediu pe care compania le-a desfasurat, au adus la readucerea volumului de gaze emise de fabricile CarpatCement cu 30 % în ultimii ani. De asemenea, prin investitiile facute, CarpatCement a economisit materii prime naturale si combustibili fosili.

În plus CarpatCement a conservat resurse de energie si a valorificat deseuri, aducând astfel un beneficiu întregii comunitati. Spre exemplu, în 3 ani, de când CarpatCement a introdus combustibilii alternativi in procesele de productie, a co-incinerat:

Ř                       aroximativ 50.000 de tone de anvelope uzate;

Ř                       peste 20.000 tone de deseuri lemnoase;

Ř                       aproximativ 15.000 tone de reziduri ale industriei petroliere.

Investitiile facute, experienta acumulata în ultimii 3 ani si suportul de specialitate peimit din partea HeidelbergCement, cac compania sa creada ca volumele de combustibili alternativi folosite în fabricile ei, vor fi mult mai mari.

                                 

                              

                             

                                  Concluzii

În final tin sa precizez ca atmosfera si nunumai ea, totodata tot mediul înconjurator trebuie protejat pentru ca mediul este sursa noastra de viata.

Aici în acest orasel fabrica CarpatCement respecta mediul si natura încercând pe cât posibil sa evite poluarea si deteriorarea naturii, folosind tehnologii de ultima ora, folosind combustibili alternativi în procesele de fabricare a cimentului, montând spatii verzi. Cu toate acestea totusi polueaza ceea ce e îngrijorator pentru noi populatia orasului. Totusi este un exemplu aceasta fabrica pentru toata industria din tara noastra, toate fabricile care folosesc mijloace de industrializare care polueaza ar trebui sa foloseasca tehnologii cât mai noi si nu în ultimul rând combustibili alternativi si deseuri în procesele de fabricare a produselor.

Nici noi nu ar trebui sa fim indiferenti când vine vorba de poluare. Ar trebui ca si noi sa utilizam mijloace de transport care nu folosesc combustibile care elimina noxe, sau daca le folosim sa fie în perioade mai scurte. Folosirea transportului în comun este o solutie si nu a automobilelor personale pentru trasporturile catre locurile de munca sau catre scoli.

Poluarea atmosferica trebuie monitorizata permanent deoarece trebuie tinut sub control acest proces de auto distrugere, deoarece este de datoria noastra morala sa respectam mediul înconjurator cu toate frumusetile lui.

                             Bibliografie

1.    Dumitru Stancu: Fieni: Pagini de istorie si istoria culturii;

2.    Dumitru Stancu si colaboratorii sai: Combinatul de lianti si Azbociment - Fieni : 60 de ani de productie;

3.    Lucian Ghinea: Apararea naturii;

4.    Sergiu Manescu: Poluarea mediului si sanatatea;

5.    Corneliu Rauta si Stelian Cârstea: Poluarea si protectia mediului înconjurator;

6.    Silviu Neguta: Un singur pamânt.




 

 












Document Info


Accesari: 14914
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )