Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Muntii vrancei

Geologie












ALTE DOCUMENTE

Viata īn paleozoic
Subterane prin munti
Vulcanii noroiosi
SOLUL. CARACTERISTICI GENERALE
Muntii vrancei

AsEZARE sI LIMITE

Muntii Vrancei sīnt situati īn partea de est a Carpatilor de Curbura, la rascrucea dintre Moldova, Transilvania si Muntenia. Ei se marginesc cu Valea Oituzului, la nord, Depresiunea Brasovului, la nord-vest, Muntii Penteleu, la sud-vest, si Depresiunea subcarpatica Vrancea, la est.



GEOLOGIA

Substratul geologic al acestui teritoriu a īnceput sa se formeze īn urma cu circa 140 milioane ani pe seama formatiunilor sedimentare de vīrsta cretacica si paleogena, care alcatuiesc unitatea flisului carpatic. Cele cretacice sīnt sariate (īncaleca) peste formatiunile paleogene, iar ambele au fost supus orogenezei alpine.

Mozaicarea petrografica, diversitatea structurala si tectonica activa a depozitelor sīnt trasaturile caracteristice ale Muntilor Vrancei. Raspīndirea cea mai larga o au gresiile (īntre care se remarca gresia de Kliwa si gresia de Tarcau), īn alternanta sau intercalate cu marnocalcare, calcare cu silicifieri, mame, conglomerate, sisturi marnoase, menilite si multe alte roci dispuse īn straturi cu grosimi variabile si putemic cutate.

RELIEFUL            

Priviti īn ansamblu, Muntii Vrancei sint alcatuiti din doua flancuri, cu orientari opuse si extindere diferita, unul rasaritean, mai extins si prelung, si altul apusean, mai scurt si povīrnit Ele se īmbina pe un aliniament major, desfasurat īntre Masivul Lepsa (1 390 m), la nord, si culmea Pietrele Insirate (1 476 m), la sud.

Culmile Muntilor Vrancei, care formeaza structura caracteristica a reliefului, se dispun pe trei aliniamente principale, aproximativ paralele, cu orientare generala nord-sud. Astfel, de la vest catre est, se succed: ereasta apuseana (cu trei culmi secundare mai importante), creasta mediana (cu trei ramificatii mai Insemnate) si bordura montana. Acestei geometrizari nu i se integreaz 24124c218y a Masivul Coza (1 629 m), el fiind considerat o individualitate.

Creasta apuseana are o altitudine medie de aproape 1 500 m, masoara aproape 50 km lungime, este fragmentata de numeroase īnseuari largi si se desfasoara pe aliniamentul Lepsa (1 390 m, īn extremitatea nordica) - Musat (1 503 m) - Stogul Mare (1 527 m) - Baba (1 544 m) - Lujerul (1 517 m) - Arisoaia (1 725 m) - Lacauti (1 777 m) - Goru (1 785 m) - Giurgiu (1 721 m) - Musa Mare (1 497 m) - Musa Mica (1 434 m) - Pietrele Insirate (1 478 m) - Nehīrna Mica (1 318 m, īn extremitate sudica). Sectorul dintre Musat si Lujerul corespunde interfluviului Siret-Olt, īnscriindu-se culmii centrale a Carpatilor Orientali. Totodata, masivele Arisoaia, Lacauti, Goru si Giurgiu, concentrate īn partea centrala a crestei apusene, alcatuiesc nucleul celor mai mari altitudini din partea de rasarit a Carpatilor de Curbura, atingīnd recordul de īnaltime, 1 785 m, īn vīrful Goru.

Creasta mediana a Muntilor Vrancei se detaseaza la 5-7 km est de precedenta, unica lor legatura directa facīndu-se prin saua Poienita (1 409 m) situata īntre culmile Arisoaia si Paisele. Ea are o altitudine medie de aproximativ 1 450 m, masoara circa 40 km lungime si se individualizeaza pe aliniamentul Tisarul Mic (1 263 m) - Tisarul Mare (1 285 m) - Dealul Crucilor (1 273 m) - Condratu (1 455 m) - Zburatura (1 590 m) - culmea Paisele-Pietrosul (1 676 m) - Zboina Frumoasa (1 657 m) - culmea Laposul (de Sus, 1 455 m, si de Jos, 1 256 m). Aceasta creasta defineste cumpana apelor dintre bazinele Putna, Zabala, Tisita si Naruja.

Bordura montana īnchide la rasarit Muntii Vrancei si marcheaza transant contactul lor cu Depresiunea Vrancea. Faptul ca aceasta rama marginasa este strapunsa perpendicular de vaile Putna si Naruja permite distingerea a trei compartimente: de nord, īntre Muntele Zoina Neagra (1 359 m) si albia Putnei, jalonat de īnaltimile Ţiua Neagra, Ţiua Golasa si Fīntīna lui Bucur; central, īntre Putna si Naruja, format din culmea Muntisoarele (1 395 m); de sud, īntre Naruja si culmea Laposul de Jos (1 256 m), unde se evidentiaza Dealul Secaturii (1075 m, vīrful Ţiganasul).

APELE

Reteaua hidrografica a Muntilor Vrancei este īncrustata pe ambele flancuri montane si are o distributie radiala. Vaile dirijate catre rasarit apartin bazinului hidrografic Siret iar cele orientate spre apus sīnt colectate de Olt Exceptie face Bīsca Mare, care, desi se īnjghebeaza pe flancul transilvan, vestic, este aferenta tot Siretului.

Din cuprinsul Muntilor Vrancei, Siretul colecteaza multe cursuri de ape constituite īn cinci bazine hidrografice proprii, si anume Oituz, susita, Putna, Rīmnicul Sarat si Buzau. Dintre acestea, bazinul hidrografic al Putnei este mult mai īnsemnat īntrucīt ocupa aproape īntregul versant rasaritean al Muntilor Vrancei. La alcatuirea bazinului sau participa si Zabala unita cu Naruja.

Spre bazinul Oltului, Muntii Vrancei trimit foarte putini afluenti. Acestia sīnt colectati, rīnd pe rīnd, prin intermediul Rīului Negru, care aduna apele Ojdulei si Ghelintei. Muntii Vrancei adapostesc cīteva cuvete lacustre sau lacustro-mlastinoase. Dintre ele, remarcabile sīnt Lacul Fara Nume (de baraj natural, situat pe albia Zabalei) si Lacul Negru (ocupat de o mlastina oligotrofa, amplasat īn bazinul Narujei). De asemenea, teritoriul montan contine o abundenta de izvoare, multe dintre acestea avīnd ape puternic mineralizate.

DATE CLIMATICE

Fiind situati īn curbura externa a arcului carpatic, si avīnd altitudini medii de aproximativ 1 500 m, Muntii Vrancei prezinta aspecte climatice specifice pozitiei geografice si etajarii reliefului. Astfel, temperatura medie a aerului este de 2 -4°C īn zona īnalta, si de 6 -8°C īn zona muntilor josi. La rīndul lor, precipitatiile anuale variaza tntre 600 si 800 mm, īn zona mai joasa, crescīnd pīna la 1 200-1 400 mm la īnaltimi de peste 1 400-1 500 m. Īn schimb, īntregul teritoriu este supus, cu precadere, circulatiei maselor de aer vestice.

VEGETAŢIA

Muntii Vrancei sīnt īnvesmīntati cu paduri (de amestec si rasinoase) si pajisti montane. Padurile de amestec ocupa īndeosebi jumatatea rasariteana a teritoriului, unde foioasele prefera versantii īnsoriti, iar rasinoasele versantii umbriti. La rīndul lor, padurile de conifere sīnt preponderente īn jumatatea apuseana a spatiului muntos urcīnd, frecvent, pīna īn vecinatatea celor mai īnalte vīrfuri. Dintre speciile cu frunza cazatoare, fagul este dominant si alcatuieste pe alocuri arborete pure. De multe ori, el se asociaza cu paltin, carpen, mesteacan, frasin si mai rar cu ulm, gorun si anin.

La alcatuirea padurilor vesnic verzi, rolurile principale revin molidului si bradului, īn timp ce pinul silvestru se situeaza pe locul secund. Cu caracter insular se dezvolta molidisuri pure, bradete si pinete.

Pajistile montane ("golurile") sīnt destul de dispersate si īn buna parte ele reprezinta o consecinta a substituirii padurii. Cele spontane se īntīlnesc pe vīrfurile mai īnalte si sīnt alcatuite din asociatii de taposica, paius, trestioara, firuta, afin, merisor, iarba neagra, ienupar. Cu totul local cresc stevia, rogozul, brusturele caprei s.a.

Pe vīrful Goru (1 785 m) īsi face aparitia - de altfel unic īn Vrancea muntoasa - jneapanul.

FAUNA

Aceasta este alcatuita dintr-o mare diversitate de specii. Apele sīnt mediu propice pastravului, mrenei, boisteanului si cleanului. Īn paduri lumea pasarilor este variata. Dintre acestea amintim cocosul de munte, ierunca, cocosul de mesteacan, acvila tipatoare, corbul, buha, ciocanitoarea neagra, gaita, huhurezul mic. Tot padurile adapostesc cerbul carpatin, ursul, mistretul, rīsul, viezurele, jderul, pisica salbatica, lupul, vulpea si multe alte vietuitoare. Īn fauna Muntilor Vrancei figureaza, la loc de cinste, capra neagra, adusa din muntii Fagaras, Bucegi si Retezat.

REZERVAŢII

Muntii Vrancei tezaurizeaza multe podoabe ate naturii, ce se recomanda prin originalitate, raritate si prin interes stiintific, cīteva fiind deja puse sub protectia unor acte normative speciale. O parte din aceste comori sīnt solitare, iar altele se asociaza pe spatii cu dimensiuni variate constituindu-se īn 13 rezervatii naturale. De regula, valoarea rezervatiilor este conferita de asocierea a doua sau mai multe din urmatoarele elemente: floristice, forestiere, peisagistice, geologice, hidrologice, geomorfologice, hidrogeo-morfologice.

Teritoriul muntos vrīncean detine rezervatiile Cascada Putnei, Tisita, Lacul Negru-Cheile Najurei l, Cheile Najurei ll, Strīmtura, "Caldarile" Zabalei-Zīrna Mare, vīrful Goru, Lacauti-Izvoarele Putnei, Verdele, Raoaza -Lacul Fara Nume, Purul Mare, Monteoru-Ursoaia, Stejicul Mare si Mic, suprafata totala a lor masurīnd aproximativ 11 100 ha.

CĂI sI LOCALITĂŢI DE ACCES

Accesul spre Muntii Vrancei este permis, īn primul rīnd, de existenta unor artere principale de trafic cu distributie circumvrīnceana, alcatuita din cai rutiere de importanta nationala, dublate, pe alocuri, de linii ferate - unele magistrale. De-a lungul lor sīnt rīnduite asezaminte rurale si urbane. Din caile rutiere nationale se ramifica drumuri judetene, prelungite cu drumuri comunale si forestiere ce patrund adīnc īn interiorul spatiului muntos. La toate aceste aspecte se adauga si functia transcarpatica a drumului national Focsani-Tīrgu Secuiesc (DN 2D) lung de circa 120 km, dirijat prin valea Putnei si pasul Musat (1 157 m).

CĂILE FERATE, care īnlesnesc accesul spre Muntii Vrancei, se prezinta astfel:

·         īn est, magistrala feroviara Bucuresti-Suceava (linia 500) īntre Rīmnicu Sarat si Adjud are ca statii mai importante localitatile Focsani si Marasesti;

·         īn nord, calea ferata Adjud -Onesti (linia 501);

·         īn vest, magistrala feroviara Brasov-Sfīntu Gheorghe (linia 400) din care se ramifica liniile 401 (Sfīntu Gheorghe-Bretcu, unde statia Covasna ofera cele mai bune conditii accesului spre zona montana) si 403 (Brasov-Intorsura Buzaului);

·         īn sud. calea ferata Buiiu-Nehoiasu(linia 504).

CĂILE RUTIERE, care asigura abordarea traseelor muntoase vrīncene, sīnt reprezentate de cinci drumuri nationale (DN 2, DN 2D, DN 10, DN 11 si l DN 11 A) si mai multe drumuri judetene prelungite cu drumuri comunale si forestiere:

·         drumul national Focsani-Tīrgu Secuiesc (DN 2D), desprins din DN 2 la Focsani, īnlesneste abordarea traseelor 1,6 (Ia Tulnici), 7 (Ia Lepsa), 9 (Ia Gresu) si 14 (īn pasul Musat);

·         drumul judetean Valea Sirii-Vetresti-Herastrau (DJ 205D), ramificat din DN 2D la Valea Sarii, prin Naruja, intersecteaza traseul 6 si permite parcurgerea traseului 2. Prelungirea lui cu un drum forestier asigura abordarea traseelor 5 si 8;

·         drumul judetean Focsani-Odobesti -Nereju (DJ 205A), desprins din DN 2D la Focsani, ajunge prin valea Milcovului īn valea Zabalei, la Nereju, unde īntīlneste traseele 1 si 6; la Nereju, el se prelungeste cu DC 102, continua apoi cu un drum forestier ce īnsoteste valea superioara a Zabalei, permitīnd patrunderea pe traseele 5 si 12;

·         drumul judetean Marasesti-Soveja-Lepsa (DJ 205F), ramificat din DN 2 īn punctul "Tisita", urmeaza mai īntīi valea pīriului susita, pīna la Soveja- de unde porneste traseul 13 - iar apoi patrunde pe valea Putnei, catre Lepsa, ajungīnd īn apropierea traseului 7;

·         drumul judetean Dumbraveni -Dumitresti (DJ 204C), ramificat din DN 2 la Dumbraveni, continuat cu DJ 204H, ajunge pīnā la Vintileasca si īnlesneste abordarea traseului 12;




·         drumul judetean Tīrgu Secuiesc-Covasna (DJ 121), desprins din DN 11 la Tīrgu Secuiesc, asigura intrarea pe traseul 15.

CAZARE sI ADĂPOST

Baza materiala a turismului montan vrīncean dispune de cinci unitati amplasate īn nordul si nord-estul zonei. Dintre acestea, trei sīnt la Soveja, iar doua la Tulnici.

MOTELUL "SOVEJA" este situat īn centrul localitatii Soveja, pe DJ 205F, la o distanta de 74 km fata de Focsani, 57 km de punctul "Tisita" si 14 km de Lepsa. Are o capacitate de 60 locuri. Unitatea dispune de restaurant, bar, braserie si spatiu de parcare.

HOTELURILE "ZBOINA" si "MIORIŢA" se afla la aproape 1 km vest de centrul comunei Soveja. Impreuna cu alte cīteva vile ofera gazduire pentru aproximativ 300 de turisti.

CABANA "CASCADA PUTNEI" este situata pe DN 2D, la 11 km departare de centrul localitatii Tulnici, la 71 km de Focsani, la 3 km de satul Lepsa si la 50 km de Tīrgu Secuiesc. Ea dispune de numai sapte locuri de cazare, avīnd īn dotare braserie, loc de camping si de parcare.

CABANA "MIORIŢA" se afla pe DN 2D, la 7 km vest de satul Gresu. Poate gazdui, īn camere cu unul-doua paturi, aproximativ 15-20 persoane. Īn restul Muntilor Vrancei, se mai poate īnnopta si la cabanele forestiere si silvice. Cele cu functionare permanenta ofera conditii mai bune, īn paturi sau priciuri, unele putīnd gazdui grupuri de pīna la 25-30 persoane. Altele, īntrebuintate temporar sau abandonate de mai multi ani (de regula cabanele muncitoresti), pot fi folosite, totusi, ca adaposturi numai īn cazuri deosebite. Pe līnga acestea, manastirea Lepsa (satul Lepsa, pe DJ 205F) si schitul Valea-Neagra (satul Vetresti-Herastrau, la capatul DJ 205D) au posibilitatea cazarii pentru cel mult 20 de turisti. De asemenea, un adapost placut gasim si la Tabara scolara "Galaciuc", situata īn apropierea centrului comunei Tulnici (acces pe DN 2D continuat cu drum local, prelungit cātre nord).

Īn virtutea legilor muntelui si a unei generozitati rar īntīlnita, personalul statiei meteo Lacauti (1 777 m altitudine) ofera cu multa placere gazduire peste noapte drumetilor surprinsi de orele īnserarii pe creasta.

Este de retinut ca īn aproape toate pajistile montane vrīncene exista cel putin o stīna sau chiar saivane spatioase. Cum multe dintre ele se afla īn calea traseelor turistice, se īntelege ca astfel de adaposturi favorizeaza popasurile de peste noapte ale turistilor.

Date fiind aceste conditii reale de cazare din Muntii Vrancei rezulta ca drumetiile cu cortul ramīn, īn continuare, cele mai placute, mult cautata liniste fiind departe de zarva obositoare a cabanelor si a restaurantelor.

TRASEE TURISTICE

Oaspetilor Muntilor Vrancei le stau la dispozitie 13 trasee amplasate īn interiorul spatiului de referinta si doua trasee de legatura cu unitatile montane limitrofe. Pe parcursul lor, peisajul geografic vrīncean se īnfatiseaza īn totalitatea trasaturilor ce-i confera, deopotriva, atractivitate, prestanta si, nu mai putin, interes stiintific.

Traseele urmeaza atīt aliniamente orografice, cīt si hidrografice, principale si secundare, capabile sa satisfaca o gama foarte larga de preferinte corespunzatoare experientei īn drumetiile montane, vīrstei, marimii grupurilor, scopurilor excursiei, timpului disponibil etc.

Īn ansamblul lor, itinerarele nu prezinta grad ridicat de dificultate, īnsa unele portiuni necesita o prudenta sporita. De asemenea, toate sīnt accesibile si iarna, īnsa numai turistilor foarte experimentati si perfect echipati.

1. COMUNA TULNICI (480 m)- MUNTELE COZA (sAUA GEAMĂNA, 1486 m) -DEALUL NEGRU (1 548 m) - CULMEA PĂIsELE - PIETROSUL (1 676 m) - ZBOINA FRUMOASĂ (1 657 m) - CULMEA LAPOsUL - COMUNA NEREJU (540 m)

Marcaj: banda rosie Timp: 3-3½ zile  Timpi intermediari: 9-10 ore, Tulnici -extremitatea apuseana a Masivului Coza (punctul "Golici"); circa 10 ore, Coza (punctul "Golici")- Muntele Pietrosul; 9-10 ore, Pietrosul-Nereju Trasee de legaturi: 6, 7, 11, 8, 3, 10, 2 si 5 Caracteristici: iarna, pericole de avalansa pe versantul sudic al Cozei

Pentru turismul din spatiul Muntilor Vrancei acest traseu joaca rolul unei "coloane vertebrale", deoarece urmareste o succesiune īntreaga de culmi interfluviale pe o lungime de aproximativ 50 km, reprezentīnd astfel "traseul de creasta" al Vrancei. Totodata el se intersecteaza si cu arte trasee, īnlesnind drumetilor o multitudine de combinatii.

Itinerarul porneste din centrul comunei Tulnici, spre vest, mai īntīi pe DN 20, apoi pe drum local pīna īn satul Coza (asezat la confluenta pīrīului cu acelasi nume si Putna), pe acest tronson fiind comun cu traseul 6, marcat cu punct rosu.

Putin mai sus de complexul comercial satesc itinerarul foloseste ramificatia din dreapta drumului local, dirijīndu-se pe firul vaii Coza, īn amonte, iar dupa aproape 2 ore poposim īn locul numit, cīt se poate de sugestiv, "Strīmtura", la confluenta Cozei cu Dumbravanul (rezervatie naturala). Mai departe, urcam un povīrnis accentuat, dar scurt, intram pe un drum de carute si traversam o suita de poieni si pīlcuri de padure sub care este adīncita albia Dumbravanului (dreapta).

Parasim drumul catre stīnga si pe poteca, īn urcus usor, ajungem la o gospodarie solitara (cu izvor), dincolo de care interceptam un drum forestier. Traversam carosabilul forestier si, īnscrisi de-a lungul dealului Zmeuris, urcam prin pieptisuri si sesuri pīna īn vecinatatea stīnei "Cīrnituri", la limita superioara a vegetatiei silvestre. De aici, avem revelatia unei ample deschideri asupra īmparatiei vrīncene.

De la stīna, si pe la nord de "Turnurile Cozei", stīnga, īnaintam lejer pe poteca ce ne conduce, īn scurta vreme, īn saua Geamana (1 496 m) - cea mai īngusta curmatura de pe traseele Muntilor Vrancei - īn care coboara (dinspre dreapta) si poteca marcata cu triunghi rosu a traseului 7.

Din saua Geamana coborīm la manunchiul de izvoare din punctul "Uluce", traversam apoi un raris de molidis si, printr-o coborīre domoala, diagonal-stīnga, traversam un plai pastoral interceptīnd poteca ce strabate Golul Cozei, catre apus, la nivel altitudinal constant cu larga perspectiva spre sud. Dupa ce strabatem o padure de molid ne īntīmpina pasunea din punctul "Golici", cu stīna baciului Sacalus ridicati pe colnicul din dreapta potecii. Din acest loc porneste si traseul 11, marcat cu punct galben, ce se dirijeaza spre stīnga (sud).

In continuare, urcam prin padurea rara de sub Piscul Magarului (1 430 m), coborīm apoi īn saua Fīntīnita sau "Trecatoarea Cerbilor" (1 351 m), unde gasim si apa de izvor, dupa care, īn serpentine tot mai strīnse, urcam īn Īnseuarea dintre Muntele Tichertu, cu altitudine maxima de 1 508 m (stīnga), si Dealul Negru, care masoara 1 506 m īn vīrful Bulboace (dreapta).

Poteca marcata duce prin vīrful Bulboace catre culmea prelunga a Dealului Negru, la capatul careia, din "sesul cu brazi", coborim īn saua Tisitei (1 319 m), unde īntīlnim un drum forestier si marcajul cruce albastra al traseului 8. De aici urcam tot timpul, mentinīnd directia generala vest, mai īntīi prin marginea pasunii din "Izvoarele Narujei", apoi printr-o padure batrīna, si ajungem īn cele din urma pe versantul sudic al Piscului cu Paltini. Mai departe, depasim ultimele urcusuri ce flancheaza catre stīnga pasunea din bazinul Narujei si poposim la capatul nordic al culmii Paisele, la intersectia cu traseul 3, marcat cu triunghi albastru, īn poiana sindrilita, de unde drumetia continua pe directia generala sud (stīnga). Parcurgem distanta pīna la poala nordica a "piramidei" Muntelui Pietrosul, folosind īn buna parte terasamentul unei vechi cai ferate forestiere.

Sub vīrful Pietrosul, īn saua Fīnarii (1 480 m), intersectam traseul 10, marcat cu semnul cruce rosie, si īndrumati de serpentinele potecii ajungem īn pajistea muntelui, la cei 1 676 m altitudine cīt masoara Pietrosul. De pe vīrful lui admiram cu īncīntare despletirea vailor si muntilor ce par a se grabi spre locul de īntīlnire cu orizontul.

Coborīm de pe Pietrosul prin Vīrful cu Lespezi (1 583 m), unde lasam catre dreapta poteca traseului 10, trecem printr-o īnseuare īngusta ocupata de desisul unei plantatii de pin, urcam un gurgui scund si continuam, aproape neīntrerupt,coborirea pīna īn Golul Pietrosului (1 315 m). Aici intersectam traseul 2, marcat cu punct albastru, apoi drumul forestier ce leaga valea pīrīului Naruja (stīnga) de Zabala (dreapta).

La capatul opus al "golului" ne īnscriem pe Plaiul Casariei, ce urca relativ domol, pe liziera padurii, pīna īn poiana Casaria (1 588 m), situata la aproape ½ ora de vīrful Zboina Frumoasa. Īn poiana sint doua stīne si un izvor (dreapta). Pe creasta golasa a Zboinei Frumoase (1 657 m) īntīlnim traseul 5, marcat cu banda albastra, īmpreuna cu care coborīm versantul priporos, estic (stīnga), al muntelui. Īn cele din urma, dupa parcurgerea unei portiuni de culme foarte domoala, poposim la mlastina Lacul Rosu. Aici traseul 5 ne paraseste, orientīndu-se catre nord (stīnga). Continuam drumetia prin pajisti si raristile de molidisuri de la obīrsia pīrīului Palcau (dreapta).

De la stīnele din locul "La Spulbereni" urcam, treptat, pe culmea fragmentata de īnseuari, putin adīnci, ajungind astfel la capatul apusean al culmii Laposul de Sus (1 455 m) pe care-o urmam, coborīnd continuu si domol printr-o pajiste.

Dupa ce traversam o fīsie de padure, urcam putin pīna pe spinarea unui colnic īnsorit de unde se deschide o suita de imagini asupra culmii Laposul de Jos. Īn dreapta observam un vechi canton silvic, deteriorat de vreme, īn incinta caruia se afla un "budai" cu apa, iar spre stīnga plaiul folosit de traseul 6 (punct rosu) īmpreuna cu care, timp de aproape 3½ ore, coborīm neīntrerupt pentru a parcurge si restul itinerarului.

Mai īntīi strabatem culmea Laposul de Jos, īnscriindu-ne pe versantul sudic, depasim doua stīne, apoi traversam o ultima fīsie de padure care adaposteste o stīna (dreapta). Coborīm pe un drum de caruta, priporos, dupa care interceptam creasta golasa a dealului Poienile Sarei ce ne conduce la albia Zabalei, de fapt, la confluenta cu Vulturul, la capatul apusean al satului Nereju Mic.

Pīna īn centrul comunei mai avem de mers cei mult ½ ora.

2. SATUL VETREsTI - HERĂSTRĂU (500 m) - PĪRĪUL BĂLOSUL - GOLUL PIETROSULUI (1 315 m) -CABANELE "GIURGIU" (1 l00 m) - VALEA PĪRĪULUI ZĂBALA - MĪRDANUL (1 520 m) - VĪRFUL LĂCĂUŢI (1 777 m)

Marcaj: punct albastru  Timp: 14-16 ore Trasee de legatura: 6, 5, 7, 8, 1, 10, 4, 3, 14 si 15

Este unul dintre traseele care ajung pe "creasta apuseana" a Muntilor Vrancei pīna pe vīrful Lacauti, 1 777 m, o mīndrete de munte vrīncean ce reprezinta "placa turnanta" pentru īmpatimitii turismului montan din Carpatii Curburii. Prima parte a drumetiei se desfasoara pīna la gura de varsare a Balosului. Pentru parcurgerea ei folosim drumul forestier ce īnsoteste albia Narujei (circa 2 ore) spre amonte.

Īn vatra satului intersectam traseul 6 (punct rosu), iar īn punctul "Botul Misīnei" (ultima grupare de case) īntīlnim traseul 5 (banda albastra). Ceva mai sus, depasind rīnd pe rīnd cīteva carbunarii, patrundem brusc īn lumea adevarata a muntelui (punctul "Dulghina Bradului") prin Cheile Narujei (rezervatie naturala). La gura pirīului Balosul parasim albia Narujei si drumul forestier (urmat de traseul 7, cruce albastra) si ne īnscriem pe drumul care patrunde, serpuind viclean, pe valea Balosului printr-o serie de serpentine strīnse.

Īn locul "Trei Frasini" abandonam drumul forestier īn favoarea potecii ce se tine aproape de albia Balosului, īn amonte, dupa care, traversīnd pīrīul Verdele, se angajeaza īn urcus, tot mai accentuat pe masura īndepartarii de albie, spre dreapta (nord).

Mai sus de punctul "La Linie", unde īntīlnim un drum forestier neutilizat, la capatul apusean al unei culmi īnsorite, ajungem la poala estica a Muntelui Pietrosul, reprezentata printr-un "contrafort" foarte priporos - Dealul Mortului. Ascensiunea dealului debuteaza transant, imediat mai sus traversam un alt drum forestier neutilizat, dincolo de care serpentinele potecii devin caracteristica dominanta a traseului. Aproximativ la jumatatea anevoiosului urcus īntīlnim si unicul izvor (marginea stīnga a potecii) de pe Dealul Mortului.

Īn Golul Pietrosului (1 315 m) punem capat efortului la care ne-a supus ascensiunea. Aici īntīlnim si marcajul banda, rosie al traseului 1, ce soseste din dreapta (nord). Mai departe, coborīm prin pasune, trecem printr-o padure si ajungem īn albia Zabalei, la cabanele "Giurgiu". De la cabanele amintite (de unde porneste traseul 10, cruce rosie) ne angajam īn susul vaii Zabala, pe drum forestier, trecīnd pe la gura vaii Cabalasu), apoi pe la cea a Gorului (de unde īncepe traseul 4, cruce albastra) si Betegosului (unde se afla o cabana muncitoreasca parasita), iar de la bifurcatia ce urmeaza (gura Zabalutei) intram pe valea Mīrdanului.

Dupa aproape ½ ora, de la bifurcatie, parasim drumul forestier si traversam apele Mīrdanului, pe la baza sudica (dreapta) a masivului cu acelasi nume, urcīnd īncet serpentinele drumului de tractor ce strabate īntinsa pasune. Capatul drumului sfīrseste la intersectia cu un vechi terasament de cale ferata forestiera unde, dinspre dreapta (est), ne īntīmpina traseul 3 (triunghi albastru), care ne īnsoteste pīna finalizam itinerarul.




Mai īntīi, urmam catre stīnga (vest), pe cīteva sute de metri, terasamentul fostei cai ferate forestiere, iar apoi, pe directia jumatate-dreapta, īl parasim si urcam īn sesul larg si poienit ce racordeaza Mīrdanul de Lacauti. Ultima parte a traseului corespunde ultimului urcus - mai accentuat la īnceput - prin raristi de molidisuri care anunta apropierea de pajistea subalpina ce īnvesminteaza creasta usor arcuita a Lacautiului.

Dupa patrunderea īn "golul" montan poteca descrie un ocol catre stīnga (sud), cīstigīnd treptat ultimii metri īn altitudine. Ea sfīrseste īn fata statiei meteo Lacauti, īntr-o perspectiva coplesitoare asupra mīndrilor Carpati, de unde drumetul poate alege īntre traseele 4,14 si 15.

3. POIANA sINDRILITA (1 520 m) - VALEA PĪRĪULUI ZĂBĂLUŢA (1 300 m) - MĪRDANU- (1 520 m) - VĪRFUL LĂCĂUŢI (1 777 m)

Marcaj: triunghi albastru Timp: 3-3½ ore Trasee de legatura 1, 9, 2. 4,14 si 15

Drumetia īncepe din extremitatea nordica a culmii Paisele, pe care se īntinde poiana sindrilita, desprinzīndu-se de fapt din "traseul de creasta" (1) al Vrancei. La īnceput, coborīm prin poiana catre nord, interceptam un vechi terasament de cale ferata forestiera pe care-l urmam īn directia īnainte, timp de aproximativ 25 de minute, lasīnd pe dreapta (nord) saua Poienita sau "La Mormīnt" (1 408 m) si traseul 9, marcat cu punct rosu. Īn continuare, parasim terasamentul si coborīm pe o poteca larga, ce se orienteaza cātre stīnga, pīna la apa Zabalutei, de unde urcam versantul apusean al Mīrdanului. La capatul potecii reīntīlnim terasamentul fostei caii ferate forestiere ce ne conduce, pe directia stīnga (sud), spre īntinsa pasune a Mīrdanului, deschisa larg catre valea Zabalei si impunatoarea silueta a Muntelui Goru (1 785 m).

Mai departe, īndata ce īntīlnim traseul 2 (punct albastru), dirijat dinspre stīnga, si īmpreuna cu acesta, urmarim ambele semne de marcaj, pīna īn vīrful Lacauti (timp necesar aproape 2 ore).

4. PĪRĪUL GORU - VĪRFUL GORU (1 785 m) - VĪRFUL LĂCĂUŢI (1777 m)

Marcaj: cruce albastra  Timp: 5-6 ore  Trasee de legatura: 2, 3, 4, 14 si 15

Traseul are ca punct de plecare confluenta Zabalei cu pīrīul Goru - loc ce desemneaza si intersectia cu traseul 2 (punct albastru). In primele 15 minute mergem pe un drum forestier, lasīnd īn dreapta o cabanuta muncitoreasca, paraginita.

Cu putin īnainte de-a ajunge la o stīna, parasim pe dreapta drumul forestier si īncepem un urcus neīntrerupt, care dureaza aproximativ 3 ore, folosind poteca ce se avīnta pe versantul sudic al Gorului, de-a lungul caruia exista doar doua poienite.

Ajunsi īn pajistea subalpina (panta se atenueaza) ocolim usor catre dreapta, parasind temporar poteca principala, si urcam pe creasta si vīrful Gorului, la jcea mai mare altitudine a Carpatilor Curburii, 1 785 m. Īn acest loc se afla si unicul jnepenis din Vrancea, declarat rezervatie naturala.

Atragem atentia ca īn conditii de vizibilitate scazuta, ascensiunea pe vīrful Goru nu se recomanda din pricina orientarii defectuoase. Revenim la poteca principala si de-a lungul ei, pe directia generala vest, patrundem īntr-o padure de molid, trecern pe līnga un izvor, interceptam Plaiul Giurgiului (dirijat dinspre stīnga, sud) si iesim īn pasunea rare īmbraca larga īnseuare dintre Goru si Lacauti. Ea are orientare generala nordica si ofera cu generozitate imaginea punctului terminus al traseului, vīrful Lacauti.

Trecem pe līnga "Stīnele din Goru", apoi pe līnga ruinele unor instalatii feroviare forestiere (la cota de 1 486 m), pentru ca, dupa un pripor si un loc ses, sa urcam pe culmea Dobroslavu pīna īn vīrful Lacauti.

5. "BOTUL MIsĪNEI" (530 m) - CULMEA MIsĪNA - ZBOINA FRUMOAsĂ (1657 m) - CULMEA FRUMOASELE - "CĂLDĂRILE" ZĂBALEI (840 m)

Marcaj: banda albastra  Timp: 10-12 ore  Trasee de legatura: 2, 1 si 22 Caracteristici: drumetia se desfasoara mai mult prin paduri care sīnt populate cu efective mari de ursi

Traseul parcurge sectorul cel mai larg care separa valea Narujei, la nord, de valea Zabalei, la sud, folosind potecile si plaiurile pastorale.

Pornim la drumetie strabatīnd, mai īntīi, distanta dintre satul Vetresti-Herastrau si punctul "Botul Misīnei" (traseul 2, drum comunal prelungit cu drum forestier), situat pe dreapta vaii Naruja, īntr-o tripla intersectie de drumuri forestiere. Urcam, la īnceput, pe līnga cantonul silvic "Secatura", povīrnisul care conduce prin fīnete īn extremitatea nordica a culmii Misīna. Apoi, pe directia sud (stīnga), ne angajam īn lungul culmii amintite, suim plaiul pīna īn poiana Palanca si parcurgem succesiunea de pripoare si sesuri, prin obīrsia Pirīului Ursului, pīna sub coasta larga si povīrnita a culmii īntarcatoarea pe care o escaladam pun partea ei de rasarit (stīnga), īnterceptīnd culmea o parcurgem īn totalitatea ei, depasim doua gurguie si, dintr-o poiana nu prea larga, printr-o abatere usoara catre dreapta (vest), urcam un pripor scurt (poteca fiind aici mai putin clara) dincolo de care īntīlnim o mlastina (stīnga potecii). Mai departe, urmeaza īntīlnirea cu mlastina Lacul Rosu, apoi cu plaiul pastoral si traseul 1 (banda rosie).

Impreuna cu traseul 1, pe la adapostul padurii dese, urcam īn creasta Zboinei Frumoase (1 657 m), pe care o parcurgem spre sud (stīnga), parasind drumul pastoral de creasta, folosit de traseul 1, dar ramīnīnd īnca īn compania zarilor deschise.

De pe Zboina Frumoasa coborīm, prin padure, īn culmea Pietrele Albe (1 406 m), prelungita cu culmea Frumoasele (1 422 m), la capatul careia īncepem coborīrea finala pīnā ce interceptam drumul forestier din preajma locului denumit ,,Caldarile" Zabalei. Imediat, īn dreapta, observam doua cabane forestiere; apoi, ceva rnai amonte, si tot pe dreapta, īntr-o poiana zarim cladirea districtului silvic "Frumoasele", iar īn continuarea drumului depasim ruinele unui punct feroviar forestier, dincolo de care īntīlnim albia Zabalei. Aici gasim originalele "Caldari" ale Zabalei, niste scobituri, bine slefuite, formate īn patul de gresie al rīului, pentru care apa a trudit din greu mii de ani. Tot aici, ne īntīmpina si marcajul punct albastru al traseului 12.

6. COMUNA TULNICI (480 m) - PLATOUL PLOsTINA (750 m) - SATUL VALEA NEAGRA - SATUL VETREsTI-HERĂSTRĂU (500 m) - DEALUL SECĂTURII (1 075 rn) - CULMEA LAPOsUL DE JOS - COMUNA NEREJU (540 m)

Marcaj: punct rosu  Timp: 14-16 ore  Trasee de legatura: 1 si 2  Este singurul traseu turistic marcat de la extremitatea rasariteana a Muntilor Vrancei.

Mai īntīi, īmpreuna cu traseul 1 (banda rosie), parcurgem distanta dintre comuna Tulnici si satul Coza, dupa care urcam pe drumul local īn Dealul Morii la intersectia cu DC 84 ce coboara īn satul Paulesti. De aici, urmarim drumul spre dreapta (vest), aproape 1,5 km, pīna sub dealul Pietris (729 m). De la intersectie si pīna īn acest punct, drumul este folosit si de traseul 11.

Continuam drumetia, mergīnd pe un drum de carute ce strabate fīnete presarate cu o multime de "odai" (salase), depasim obīrsia Leadovei, platoul Plostina (de la vest de satul cu acelasi nume), izvoarele Vasuiului si Saratelului, si interceptam īnseuarea (740 m) de sub Magura Spinesti (926 m). Trecem apoi prin vatra satului Valea Neagra, traversam pīrīiasul ce-i poarta numele, intram pe drum forestier si coborīm pe līnga Satu Nou si schitul Valea Neagra, la Vetresti-Herastrau, īn albia Narujei.

Mai departe, pe versantul nordic si apoi pe culmea golasa a dealului Chiriac, urcam tot mai mult, traversam un drum forestier si marginea unei pasuni ce sfīrseste la capatul de nord al Dealului Secaturii.

Īn continuare, pe directia sud (stīnga), prin pieptisuri si locuri mai domoale, ne adīncim īn padurea batrīna de amestec si iesim, īn cele din urma, fn pajistea de pe vīrful Tiganasul (1 075 m). De aici coborīm usor catre un plai larg si pe drum de carute ajungem īntr-o frumoasa poiana, "pazita" de doua cladiri, īn locul numit "Īntre Plaiuri", de fapt la intersectia cu drumul ce coboara spre localitatea Paltin, catre stīnga (vest).

Mai departe, traseul urmeaza culmea larga, cu urcusuri si sesuri, trece pe marginea vestica a pasunii de la obīrsia Ţipaului, iar īn pajistea Laposul de Jos se racordeaza la "traseul de ereasta", coborīnd īmpreuna spre Nereju.

7. CABANA "CASCADA PUTNEI" (550 m) - VALEA TIsIŢEI - PĪRĪUL CRISTIANUL MIC - sAUA GEAMĂNA (1 496 m)

Marcaj: triunghi rosu  Timp: 10 ore  Traseu de legatura: 1 

Prima parte a traseului foloseste drumul national Focsani-Tīrgu Secuiesc (DN 20), pe 0,5 km, si aproximativ 8 km de drum forestier ce patrunde īn Cheile Tisitei. Ca atare, pornind de la cabana "Cascada Putnei", dupa 0,5 km traversam viaductul de peste rīu si ne īnscriem pe ramificatia din dreapta drumului forestier, īnaintīnd pīna la poarta rezervatiei de pe valea Tisitei.

Amonte de punctul ,,La Pīndar" si de sediul unui canton silvic ajungem la confluenta Tisitei Mari cu Tisita Mica. De aici, itinerarul continua pe drumul forestier care īnsoteste cu fidelitate albia Tisitei Mici. Dupa scurt timp, trecem prin doua vechi tuneluri ale fostei cai ferate forestiere, iar amonte de ultimul pod identificam, pe partea opusa (stīnga), intrarea īntr-un alt tunel vechi, dar mai lung fata de precedentele, care duce īn valea Tisitei Mari. Patrundem īn el folosindu-ne de lanterna si avīnd grija bolovanilor surpati din peretii. Ajunsi la albia Tisitei Mari, o traversam, reluam traseul pe fostul terasament de cale ferata, iar dupa scurt timp īl parasim abatīndu-ne pe poteca ce se cocoata pe versantul opus, ocolind astfel o saritoare a pīrīului.

Revenind īn valea Tisitei Mari, īntr-o lunca dominata de creasta semeata a Gurguiatei, o urmam catre amonte pīna la stīna ce "vegheaza" gura de varsare a navalnicului pīrīu, Cristianul Mic. Īn continuare urcam din greu pe valea Cristianului Mic pīna la cumpana sa de ape, unde se īntinde pasunea Golului Roibului, avīnd grija sa urmarim, foarte atent, marcajul aplicat pe arbori.

Din "golul" crestei continuam urcusul pīna la vīrful Cristianul (1 629 m) si, iesind din desisul molidisului, coborīm imediat spre stīnga (sud), īn saua Geamana (1 486 m) pe unde trece si traseul 1.

8. GURA PĪRĪULUI BĂLOSUL (590 m) - VALEA PĪRĪULUI NARUJA - sAUA TIsIŢEI (1 319 m)

Marcaj: cruce aibastra  Timp: 4-4 1/2 ore  Trasee de legaturi: 1 si 2  Caracteristici: valea Narujei este strabatuta, integral de un drum forestier  accesibil autoturismelor.

Pornim la drum de la confluenta Balosului cu Naruja (aici putem ajunge si pe traseul 2, din Vetresti-Herastrau, īn cel mult 2 ore). Punctul de plecare, care coincide si cu o ramificatie de drumuri forestiere, este indicat de o sageata fixata pe un stīlp de marcaj chiar līnga podul de peste apa Balosului. Farmecul drumetiei este īntregit de prezenta sectoarelor de chei ce alterneaza cu portiunile de vale larga, īntr-o īnsiruire armonioasa, de-a lungul Narujei. Traseul nu prezinta dificultati īn orientare si nu necesita eforturi suplimentare, īntrucīt se desfasoara īn īntregime pe drumul forestier care se tine aproape de albia Narujei.

La capatul din amonte al Narujei aspectul vaii se modifica transant, īndata ce patrundem īn "pīlnia" uriasa din care doua pīraie aduna puzderia firicelelor de apa, alcatuind, laolalta, ceea ce se īntelege si-l sugestiv denumit, "lzvoarele Narujei". Īn acest decor de poveste, pe prispa poienita a unui "bot" de deal, doua cabanute par a fi anume cladite pentru culcusul linistei. Sīnt cabanele "Izvoarele" (un canton silvic si o cabana forestiera abandonata).

De la cabane parasim spre dreapta (nord) drumul forestier si, pe "scurtatura" potecii, urcam īn saua Tisitei, unde īntīlnim "traseul de creasta" (1).

9. "CASA LUl NEAGU" (720 m) -VALEA RĪULUI PUTNA - PĪRĪUL BRADULUI (960 m) -sAUA POIENIŢA (1 409 m)

Marcaj: punct rosu  Timp: 6 ore  Traseu de legatura: 3



Punctul de plecare este situat pe drumul national Focsani- Tīrgu Secuiesc (DN 20), la circa 3 km amonte de satul Gresu, chiar īn locul de unde se ramifica din DN 2D un drum forestier, ce urmeaza fidel cursul superior al Putnei, cale de aproape 15 km.

Prima parte a drumetiei, cuprinsa īntre DN 2D si varsarea īn Putna a Pīrīului Bradului, este accesibil si autoturismelor. Pe parcurs depasim, rīnd pe rīnd, cīteva cabane forestiere si silvice. La gura Pīrīului Bradului parasim albia Putnei, chiar īn dreptul unei cabane vechi, urcīnd pe valea Pīrīului Bradului de-a lungul unui drum forestier, aproape 2 km. Ajunsi la capatul drumului,traversam apele Pīrīului Bradului, pe malul stīng, si ne angajam, īntr-un urcus de aproape o ora, pe poteca ce ne scoate īn saua Poienita (1 409 m). De aici putem continua drumetia spre vīrful Lacauti, daca timpul ne permite si daca sīntem echipati corespunzator, folosind marcajul triunghi albastru al traseului 3.

Inseuarea poarta si numele de "La Mormīnt", fiindca aici a fost īngropat de nefericitu-i parinte un copilandru din localitatea Negrilesti, īn anul 1946. Este unicul mormīnt din singuratatea acestor īndepartate unghere de munte, vegheat cu credinta de cetini...

10. CABANELE "GIURGIU" (1100 m) - sAUA FĪNĂRII (1480 m) - GOLUL VERDELUI (1 460 m) - VĪRFUL PIETROSUL (1 876 m) - CABANELE "GIURGIU"

Marcaj: cruce rosie Timp: 5-6 ore   Trasee de legatura: 1 si 2  Caracteristici: este un traseu de circuit, avīnd ca baza cabanele "Giurgiu"

Incepem drumetia din spatele cabanei cu etaj, urmarind poteca ce urca pe versantul apusean al Pietrosului pīna īn saua Fīntīnii. La foarte scurt timp depasim, pe dreapta, poteca pe care ne vom īntoarce la cabanele "Giurgiu". Din saua Fīntīnii, unde intersectam traseul 1, marcat cu banda rosie, coborīm la un vechi terasament de cale ferata forestiera pe care-l urmam catre dreapta si ajungem īn Golul Verdelui, aproape de o stīna construita pe culme. De aici, pe directie dreapta si putin īnapoi, continuam itinerarul pe poteca pastorala care ne scoate, prin "Treptele lui Voda" (stefan) , urcīnd sustinut, pe vīrful Pietrosul, īn continuare coborīm spre sud pīna la Vīrful cu Lespezi (1 583 m), iar de aici, cotind catre dreapta, ne īndreptam spre cabanele "Giurgiu", īnchizind circuitul.

11. sAUA GOLICI (MUNTELE COZA) - PĪRĪUL MIOARELE - PĪRĪUL ALUNUL -COMUNA BĪRSEsTI

Marcaj: punct galben, numai pe tronsonul Golici-pīrīul Mioarele Timp: 1 ora pe marcaj si īnca 6½ ore pe drum Trasee de legatura: 1 si 6

Traseul leaga Masivul Coza (extremitatea lui vestica) de Depresiunea subcarpatica a Vrancei, folosind pentru aceasta o poteca pastorala (pīna īn albia pīrīul Mioarele) prelungita, pe o distanta de aproximativ 30 km, cu un drum forestier si cu DC 84 pīna īn centrul comunei Bīrsesti, unde intersecteaza drumul national Focsani-Tīrgu Secuiesc (DN2D).

12. "CĂLDĂRILE" ZĂBALEI (840 m) - sAUA FURU (1375 m) - COMUNA VINTILEASCA (800 m)

Marcaj: punct albastru Timp: 6-8 ore Traseu de legatura: 5 

Este unicul itinerar, din extremitatea sudica a Muntilor Vrancei, care īnlesneste legatura dintre bazinele Zabala si Rīmnicul Sarat

Pornim de la podul de peste Zabala, situat la mica distanta de "Caldari", urmam drumul forestier bifurcat catre stīnga (dreapta vaii) si patrundem pe valea pīrīului Zīrna Mica, pīna sub creasta nordica a Masivului Furul. Din saua ce separa Furul Mare (1 415 m) de Furul Mic (1 406 tn) coborīm prin pajisti, apoi prin padure pīna la albia pīrīului Furu, la un drum forestier ce ne conduce, pe la cabana din punctul "Purcelul", īn centrul satului Vintileasca.

13. COMUNA SOVEJA (500 m) - "sEZĂTOAREA LUPILOR" (1 080 m) - ZBOINA NEAGRĂ (1 350 m)

Marcaj: cruce rosie  Timp: 4-5 ore

Este singurul traseu turistic marcat din extremitatea nord-estica a Muntilor Vrancei.

Itinerarul porneste din centrul localitatii Soveja, trece pe līnga Monumentul Eroilor primei conflagratii mondiale, apoi prin statiunea balneoclimaterica Soveja,de unde coboara (spre nord) īn valea Dragomirna, la drumul forestier pe care īl parcurge spre amonte (stīnga). Dupa cīteva "scurtaturi" ale potecii ajungem, īn urcus sustinut, la "sezatoarea Lupilor". De aici, poteca ocoleste spre dreapta (nord) si urcam timp de aproape ½ ora, prin padure, pīna la o cabana de vīnatoare si un canton silvic. Īn continuare, tot prin padure, dupa cel mult ½ ora, īn urcusul domol, ajungem pe vīrful Zboina Neagra.

14. VĪRFUL LĂCĂUŢI (1 777 m) - DEALUL CHIIsOARA - VALEA BĪSCA MARE (1 120m)-GOLUL COVASNEI (1 358m) -STATIUNEA COVASNA (580 m)

Marcaj: punct albastru  Timp: 4-4½ ore  Trasee de legatura: 2, 3, 4 si 15 Caracteristici: marcaj rar si degradat

Traseul permite legatura Muntilor Vrancei cu Depresiunea Brasovului si Muntii Bretcului.

Din spatele statiei meteo Lacauti coborīm pe poteca prin padure la drumul de tractor care duce pe o coasta deschisa si domoala, īn padurea "Lilieci", iar mai departe, pe culmea Golgota si apoi pe līnga "Izvorul Popii", ne scoate pe dealul Chiisoara. De aici coborīm la albia pīrīului Bīsca Mare si urcam pe versantul opus. Nu dupa mult timp ajungem la culmea Golului Covasnei de pe vīrful careia coborīm, pe drum de tractor, pīna ce īntīlnim drumul dintre Comandau (stīnga) si Covasna (dreapta).

sj ajungem īn albia Zabalei, la cabanele "Giurgiu".

15. VĪRFUL LĂCĂUŢI (1 777 m) - MANIsCA MARE (1 677 m) - CLĂBUCI (1 017 m) - PASUL DELUsOR (1 200 m)

Marcaj: banda rosie  Timp: 4-5 ore  Trasee de legatura: 2, 3, 4 si 14  Caracteristici: marcaj rar si degradat

Itinerarul este o placuta drumetie, daca dorim sa ajungem din Muntii Vrancei īn Muntii Penteleu.

Coborīm prin spatele statiei meteo Lacauti, la īnceput pe poteca si apoi pe un drum de tractor. Ajungem īntr-o poienita cu tufe de ienupar. De aici ne abatem spre stīnga (sud), pe culmea de legatura cu Manisca Mare, folosind un plai pastoral marcat cu semnul banda rosie. Din Manisca Mare īncepem o continua coborīre, mai īntīi pe la stīna Mioaca, apoi pe sub vīrful Clabuci, folosind o poteca pastorala ce se continua cu un drum de tractor printr-o zona golasa. Urmeaza o portiune īmpadurita, unde reapare marcajul, si ajungem īn pasul Delusor, la calea ferata forestiera dintre Comandau (dreapta) si Bīsca Mare (stīnga).

Din pasul Delusor pornim spre Penteleu prin Piscul Hergheliei -culmea Fagul Alb .

CABANA sI REGULILE EI

1.        Cabana este casa de pe munte a turistului, adapost si popas pentru odihna si hrana, pentru reconfortarea fizica si psihica la finele unui traseu obositor sau punctul de plecare spre noi carari si creste. Ea este postul de prim ajutor īn caz de accidentari.

2.        Cabana face parte integranta din peisajul montan si este locul tau de visare si recreare. Cinsteste-o si ocroteste-o ca pe propria ta casa!

3.        Cabana are obligatia sa primeasca, la orice ora, pe turistul sau grupurile de turisti, amatori de drumetie, nu si de chefuri.

4.        La sosire prezinta-te cabanierului si īnscrie-ti datele personale si traseul pe care vei drumeti, ca sa fii gasit usor si ajutat la nevoie.

5.        La munte bauturile obisnuite turistului sīnt ceaiurile si racoritoarele. NU ALCOOLULUI! Acolo unde sīnt permise bauturile alcoolice, consumul lor este limitat si normat.

6.        Legea de baza a convietuirii in cabana este curatenia si linistea; īntre orele 22-6, liniste totala. Mergi pe vīrfuri, vorbeste īn soapta, nu trīnti usile.

7.        Foloseste cīt mai putin si la intensitate cīt mai scazuta casetofonul, aparatul de radio, televizorul etc. si numai dupa ce te asiguri ca nu deranjeaza pe cei din jur. Sa fii īncredintat, turistule, ca cei ce au trudit sa ajunga pīna la cabana, prefera sa asculte īn tihna doar linistea binefacatoare a piscurilor si murmurul izvoarelor.

8.        Lasa curat locul unde ai dormit si mīncat, precum si īmprejurimile cabanei, sfatuind si pe altii sa faca la fel. Opune-te obiceiurilor unora de a se debarasa de gunoaie īn cabana sau īn īmprejurimi, explicīndu-le ca ne gasim īn vīrf de munte si ca nu are cine, cu ce si cum sa le evacueze spre locurile anume destinate din localitati. Este contributia ta la pastrarea si ocrotirea mediului īnconjurator.

9.        Īn caz de accidentari anunta pe cabanier, Salvamontul sau Politia, participa la actiunea de salvare, ajuta la transportul si evacuarea accidentatului. Īnvata codul de semnalizare internationala īn caz de accident pe munte.

10.     Asculta cuvīntul cabanierului; cuvīntul lui este cuvīnt de ordine. El este si gazda, dar si raspunzator īn cabana sa cu asigurarea ordinii si respectarea regulilor de functionare ale cabanei. Ajuta-l la nevoie, cu vorba, cu fapta si exemplul tau. Este o datorie civica a fiecarui turist.

11.     Daca ai respectat īntocmai toate aceste reguli, īti poti acorda singur cinstea de a te numi om civilizat si turist adevarat, dovedind respect si dragoste pentru natura.

12.     Nu uita ca marea frumusete a muntilor nostri si bucuria de a drumeti pe cararile lor, nu poate capata īntregul farmec si stralucire decīt prin tine calatorule, prin frumusetea exemplului tau, ca o dovada graitoare de adevarat patriotism.

Scanare, OCR si corectura : Rosioru Gabi rosiorug@yahoo.com

Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la http://groups.yahoo.com/

Carte obtinuta prin amabilitatea Horatiu E. Popa.












Document Info


Accesari: 5793
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )