Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






SOLUL. CARACTERISTICI GENERALE










ALTE DOCUMENTE

Viata īn paleozoic
Subterane prin munti
Vulcanii noroiosi
SOLUL. CARACTERISTICI GENERALE


Referat

          LA BIOLOGIE

 SOLUL

                                          EFECTUAT: MIHAILA ANA

                                                                  ROsCA DIANA

                                                                 LUPAsCU MARINA

                                                                 PERJU MARIANA

                             -CHIsINĂU 2004-

          SOLUL. CARACTERISTICI GENERALE

 

     O dezvoltare economica avantajoasa se bazeaza pe principii durabile īn ceea ce priveste toate componentele naturale: aerul, apa, solul, biodiversitatea, padurile si resursele subsolului. Fiecare din elementele enumerate mai sus joaca un rol foarte important īn viata contemporana. Apa, care este considerata elixirul vietii, este foarte utila atīt pentru natura cīt si pentru om. Ea influienteaza dezvoltarea vegetatiei, solurilor, mentinerea vietii animalelor, etc.Tot ea contribuie la procesele exogene si modificarea reliefului. Aerul, care se īntīlneste adīnc īn scoarta terestra, si foarte departe sus īn atmosfera este si el extrem de folositor. Datorita lui putem trai si respira. Aerul, ca si apa, sunt necesare vietii si activitatii omului, dar totusi cel mai important rol īn natura, īl joaca solul.

     Solul are foarte multe difinitii, fiecare semnificīnd ceva anume. Una din ele este urmatoarea: SOLUL este materialul fragil si afīnat care acopera īntr-un strat subtire toata suprafata scoartei terestre. Fara el, continentele ar fi lipsite de majoritatea faunei si florei. De aici deducem faptul ca solul depinde mult de forma de relief deasupra carei se afla.

     Constructia de baza a formelor de relief este creata de catre forte ce actioneaza īn interiorul Pamīntului. Aceste  procese extraordinare produc zilnic schimbari īn aceasta structura de baza, o deformeaza īn mod continuu.        

     Natura terestra, componenta lumii vegetale si animale au evolutionat de la cele mai primitive forme pīna la asociatiile biologice contemporane. De la īnceputul revolutiei industriale, adica de la mijlocul secolului al XVIII-lea activitatea umana a avut si ea un rol important īn modelarea suprafetei Pamīntului, cīteodata chiar cu efecte surprinzatoare. Continentele au ajuns la forma lor si īn pozitiile actuale īn urma miscarii placilor ce formeaza scoarta solidificata a Pamīntului, adica datorita placilor tectonice. Īn istoria de 4,6 miliarde de ani a Pamīntului s-au mai petrecut multe alte schimbari, pīna ce planeta noastra a capatat īnfatisarea de azi. Concomitent a avut loc si formarea solului - pedogeneza.

     Dar cum se formeaza solul īnsusi? Solul se formeaza la suprafata uscatului din stratul superior al rocilor pe anumite elemente de relief. Acest proces este foarte īndelungat si consta īn interactiunea mai multor factori de pedogeneza cum ar fi: roca-mama, organisme vii (animale si microorganisme), clima, vegetatie, relief, ape freatice si de suprafata, timpul geologic.

     Cel mai important factor īn formarea solului este alterarea rocilor, care este conditionata de existenta a 24424x2320y tmosferei. Rocile de la suprafata scoartei terestre, fiind supuse proceselor de dezagregare (care pot fi de trei forme: fizica, adica maruntirea; chimica: producīndu-se reactii chimice sub influienta apei de suprafata sau din roca, a bioxidului de carbon, a sulfului sau a oxigenului si dezagregarea biologica: adica efectul distructiv al diferitelor vietati; efecte majore pot fi produse si de influientele chimice ale unor organisme vegetale, cum ar fi unele alge si lichieni care produc acizi ce fac suprfetele rocilor mai poroase), se sfarīmiteaza īn particule mai mici - nisip, praf, mīl - si astfel participa la formarea structurii si compozitiei chimice si mineralogice a solului.

     Un alt factor extrem de necesar īn formarea solului este clima. Ea conditioneaza formarea diferitor tipuri de soluri. Datorita climei, formei si īnclinatiei planetei noastre Terra fata de suprafata ecliptica, pe glob se produc anotimpurile si se formeaza fisiile termice. Fisiile termice, numite si brīuri termice, la rīndul lor contribuie la formarea zonelor climaterice, biogeografice. Īn asa mod se creeaza zonalitatea naturala.

     Datorita acestor zonalitati īn fiecare regiune se formeaza anumite ecosisteme naturale, anumite biocenoze si anumite varietati de sol. De exemplu, solurile care se formeaza īn conditii medii, reprezentative sau dominante īn zona respectiva, se numesc zonale, automorfe, adica formarea lor nu este conditionata de anumiti factori specifici. Īn cazurile cīnd directia solificarii este conditionata de unele proprietati specifice ale rocilor materne (argile fine, calcare, etc.) se formeaza soluri litomorfe (conditionate de roca). Īn zonele cu un surplus mare de precipitatii atmosferice si unde apele freatice sunt prezente la adīncimi foarte mici, se īntīlnesc solurile hidromorfe (conditionate de umiditate). Prezenta sarurilor solubile īn rocile materne sau īn apele freatice conduce la formarea solurilor sanilizate, halomorfe (īnfluientate de saruri). Īn depresiuni, īn vai si īn luncile rīurilor unde procesul de sedimentare este permanent īn dinamica se formeaza solurile dinamomorfe (care se formeaza pe sedimente contemporane). Solurile care traverseaza arealele solurilor automorfe si se īmbogatesc cu parcele fine de argila si cu sescvioxizi (Fe2O3, Al2O3, etc), devin iluviale (de acumulare).

     Alt factor important sunt organismele vii (indeosebi vegetatia si microorganismele) care si ele conditioneaza formarea diferitor feluri de sol.

     Primele organisme la suprafata uscatului au fost algele monocelulare, care si astazi formeaza la suprafata solului pelicule sau pete verzi. Fiind autotrofe, adica avīnd capacitatea de a asimila energia solara si a insusi elemente minerale din mediul īnconjurator, ele produc prin fotosinteza substante organice. Aceasta materie prima se acumuleaza la suprafata rocilor, fiind partial descompusa de catre microorganisme īn elemente minerale initiale (apa, CO2, elemente nutritive, etc).

     Gratie stabilitatii conditiilor vitale pe care le asigura, solul este cel mai populat mediu de viata. Totalitatea animalelor ce traiesc īn sol constituie pedofauna acestuia. Pedofauna este si ea la rindul ei īmpartita īn trei categorii: microfauna-organisme ce nu depasesc lungimea de 0,2 mm, mezofauna- organisme ce au lungimi cuprinse īntre 0,2 si 8 mm, si macrofauna- organisme ce au lungimi de la 8 pīna la 80 mm.

     S-a constatat ca pe o suprafata de un hectar de sol se contin aproximativ 3 tone de bacterii, 3 tone de ciuperci microscopice, 1,5 tone de actinomicete, 100 kg de alge, 100 kg de protozoare, 500 kg de rīme, 50 kg de nematode, 40 kg de artropode, 30 kg de moluste, 20 kg de serpi si rozatoare, etc. īn fiecare cm cub de sol se gasesc pīna la 7-10 miliarde de microorganisme.

      Dupa pieirea organismelor vii din sol, resturile vegetale si animale sunt transformate īn humus. Acesta este o parte esentiala a materiei organice a solului, si cel mai important component al lui.

     Humusul prezinta un amestec de substante organice foarte complicate. Unii chimisti considera ca humusul este cea mai complicata substanta pe planeta. Rolul de baza al humusului īn procesul de solificare si īn natura īn genere consta īn faptul ca el reprezinta o substanta conservata, un accumulator de energie solara, fixate īn materia organica de generatiile precedente ale plantelor si animalelor. Aparitia humusului a stopat procesul de mineralizare, de descompunere totala a ramasitelor organice. Humusul a facut posibila acumularea pe viitor a energiei solare, a contribuit la formarea solurilor primitive initiale, deci la aparitia pedogenezei. Īn continuare evolutia organismelor terestre, a asociatiilor vegetale si animale s-a produs concomitent cu evolutia solurilor, contribuind astfel la evolutia ecosistemelor naturale. Humusul contine diferite elemente si substante nutritive, ce asigura fertilitatea solului.

     Prin fertilitate se īntelege proprietatea solului de a asigura plantele cu substante nutritive (compusi ai elementelor chimice cu care se hranesc plantele), apa si aer necesare dezvoltarii normale īn perioada de vegetatie. Deci, solul este format atīt din substante organice, cīt si din substante minerale.

     S-a constatat stiintific ca īn stratul de sol cu grosimea de un metru pe o suprafata de un hectar se contin īn medie 290 tone humus, 15 tone azot, 19 tone fosfor, 204 tone potasiu, precum si o cantitate importanta de microelemente: cupru, zinc, mangan, molibden, etc.

     Fertilitatea este si ea de doua tipuri: fertilitate naturala si fertilitate economica.

     Fertilitatea naturala (potentiala), a solului este un rezultat al fenomenelor naturale (fizice, chimice, biologice), neinfluientate de om. Ea se dezvolta continuu si este determinata de compozitia fizica si biochimica a solului, de conditiile de clima si relief si se manifesta prin capacitatea de reproducere spontana a vegetatiei.

     Fertilitatea economica (antropogena) a solurilor apare ca urmare a unor activitati modificatoare a omului. Ea depinde de aplicarea corecta a tehnicilor agricole corespunzatoare (lucrari agrotehnice, īngrasaminte, irigatii, desecari, etc).

     Solul contine si o anumita cantitate de apa. Apa dizolva unele substante nutritive pe care plantele le absorb īmpreuna cu ea.Solul contine si aer, care este necesarpentru respiratia radacinilor plantelor, animalelor si microorganismelor. Rezulta ca solul nu este solid. Aproximativ 2/5 din el este alcatuit din apa si aer.

     Un alt factor este timpul geologic. Solul se formeaza īntr-o perioada īndelungata de timp. S-a constatat ca solurile contemporane s-au format īn ultimile 8-10 mii de ani. De exemplu, un strat de sol cu grosimea de un cm, pe o suprafata neteda, se formeaza īntr-o perioada de la cīteva zeci de ani pīna la 100 de ani.

     Īnvelisul discontinuu al solului se numeste pedosfera, grosimea sa variind de la cītiva cm pīna la cītiva m. Stratul superior al solului este cel mai productiv si are aproximativ 25 cm ; cultivarea intensa īnsa poate diminua puternic calitatea sa.

           Cu toate ca exista posibilitatea de a cultiva plante īn rezervoare cu apa, lucru care se numeste hidroponica cea mai buna solutie este de a cultiva plante īn sol. Acesta este rolul solului īn natura, asta īl face deosebit si util, de neīnlocuit.

                                    TIPURI DE SOL

 

      Caracteristicile solului variaza de la o zona la alta īn functie de numerosi factori, cum ar fi clima si altitudinea. Īn fiecare zona climatica predomina un tip de sol. Īn zonele calde se īnzīlnesc solurile rosii (culoare rosie) si laterite (de culoare balbena), sarace īn humus si saruri minerale. Īn stepe si deserturi solurile sunt cenusii sau brune. Īn zonele temperate, predomina cernoziomurile de culoare neagra si cu fertilitate ridicata, solurile brune si podzolurile legate de portiunile forestiere. Exista circa 720 de variatii de sol, fiecare din ele avīnd ceva caracteristic.

     Solurile cenusii albice (denumirea precedenta - cenusii deschise de padure) se īntīlnesc fragmentar pe rocile luto-nisipoase, suportate de argile la adīmcimea de 150-200 cm. S-au format sub padure īn majoritate carpinete-quarcete. Orizontul superficial ocric trece evident īntr-suborizont albic (cu SiO2 amorf), slab structurat. Spre adīmc acest suborizont trece īn brun-roscat cu structura columnara sau prismatica si dura.

     Solurile cenusii molice (denumirea precedenta -cenusii īnchise de padure) s-au format īn conditiile padurilor de stejar cu īnvelis ierbos dezvoltat. Le este caracteristic un orizont A molic humnificat, cu structura grauntoasa mare, cu caracter eluvial slab pronuntat.

     Solurile cenusii vertice se formeaza sub padurile de quarcete- carpinete, pe roci argiloase grele. Formarea profilului este influientata de componenta rocii materne. Are totodata particularitati vertice (nuante verzui, fete de alunecare, abundenta de argila fina).

     Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (la adīncimea de 80-100 cm continutul de humus depaseste 1%) structurat si afīnat (molic). Regimul de umiditate - periodic percolativ si nepercolativ. Reactia solului este neutra sau slab alcalina. Cernoziomurile se formeaza sub paduri preponderant quarcete si cu īnvelis ierbos. Profilul cernoziomului are caracter molic relativ humnificat. Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri - argiloiluvial, levigat, tipic, carbonatic si vertic.

      Cernoziomurile argiloiluviale s-au format sub padurile de stejar cu īnvelis de ierburi bine dezvoltat, care contacteaza cu stepele mezofite. Orizontul de la suprafata este de tip molic, fara caractere de eluviere si doar slab pudrat cu SiO2. Orizontul B īn partea inferioara are caracter iluvial cu continut mai ridicat de argila fina, structura poliedrica, tasat.

     Cernoziomurile levigate se formeaza īn conditiile stepelor mezofite ale zonei de silvostepa, dar se īntīlnesc si sub paduri de stejar cu īnvelis ierbos. Profilul are un caracter general molic, levigat, adica lipsit totalmente de carbonati. Ca regula, prezenta carbonatilor (efervescenta) īncepe ceva mai jos de limita inferioara a orizontului B.

     Cernoziomurile tipice reprezinta subtipul modal al tipului. Se formeaza īn conditii de stepa, uneori cu pīlcuri de stejar pufos. Orizontul A este bine humificat, structurat si afīnat. Orizontul B este de tranzitie, fiind mai slab humificat, cu structura grauntoasa mare si bogat īn diferite forme de carbonati. Subtipul se divizeaza īn doua: moderat humifere si slab humifere. Primele se formeaza sub stepele mezofite si xerofite cu pīlcuri de stejar pufos, iar ultimele se formeaza sub steeple xerofite cu comunitati de negara si paius.

     Cernoziomurile carbonatice se formeaza īn conditiile stepelor xerofite si doar partial cu pīlcuri de stejar pufos. Sunt slab humificate ca cele precedente, cu strustura mai putin stabila. Contin carbonati chiar de la suprafata.

     Cernoziomurile vertice se formeaza īn conditii de stepa, pe roci argiloase cu continut ridicat de argila fina. Orizontul A este molic, structurat, īnsa tasat, dur. Orizontul B, fiind si el īn genere molic are caractere vertice - nuante verzui, structura bulgaroasa mare, fete stralucitoare. Dupa nivelul si continutul carbonatilor cernoziomurile vertice pot fi carbonatice, tipice sau levigale (caracter la nivel de gen).

     Redzinele se formeaza pe calcare si marne, atīt sub influienta asociatiilor ierboase de stepa, cīt si de padure. Procesele pedogenetice se produc doar īn stratul alterat de la supratata rocilor calcaroase. Profilul  solurilor redzinice este tipul fara orizontul de tranzitie B. Orizontul superficial are caracter molic-humificat, structurat, uneori scheletic, suportat de roca. Redzinele se divizeaza īn doua subtipuri: levigate si tipice.

     Vertisolurile se formeaza īn conditii de stepa si silvostepa, sub vegetatie ierboasa, pe roci argiloase grele (continut mare de argila fina). Procesele pedogenetice sunt conditionate de proprietatile specifice ale acestor roci, care īn stare umeda gonfleaza, iar īn stare uscata crapa. Solificarea se produce doar īn stratul de la suprafata. Astfel, solul prezinta un strat amestecat, de culoare cenusie īnchisa, uneori cu nuante verzui, avīnd o structura bulgaroasa mare, cu fete de alunecare. Vertisolurile se divizeaza īn subtipuri: molic si ocric.

     Solurile cernoziomoide se formeaza īn conditii de stepa si silvostepa, pe terenurile unde periodic sau permanent persista un surplus de umezeala. Pentru profilul acetor soluri este caracteristi orizontul A molic, bine humificat si structurat. Orizontul B are caracter hidric conditionat de pīnza capilara sau nivelul ridicat al apelor freatice. Se divizeaza īn doua subtipuri- levigate si tipice.

     Mocirlele se formeaza īn arealele cu exces de umiditate. Nivelul apei freatice se afla īn profil, ajungīnd pīna la suprafata. Solurile sunt mlastinoase, procesele pedogeneze au caracter anaerob. Mocirlele pot fi tipice, gleice si turbice.

     Solurile turboase se formeaza īn conditii permanent anaerobe, cīnd ramasitele plantelor hidrofile se descompun prea putin si se conserveaza īn sol sub forma de turba. Solurile turboase pot fi de doua feluri: tipice si gleice.

     Soloneturile se formeaza īn conditii de stepa, pe rocile argiloase care contin saruri solubile (NaCl, Na2SO4 etc.). Principalele caractere sunt conditionate de prezenta cationilor de Na care partial īnlocuiesc īn complexul absorbtiv Ca. Prezenta Na conduce la formarea humatului de Na, care, spre deosebire de humatul de Ca, este mai solubil si mai cafeniu. Structura devine bulgaroasa sau columnara. Profilul solonetului consta din orizontul A cu caracter solodizat-cenusiu deschis, lamellar, columnar. Grosimea profilului este relativ mica (50-60 cm).

     Solonceacurile se formeaza sub influienta apelor fretice mineralizate. Evaporarea apei conduce la acumularea īn profil si la suprafata solului a sarurilor solubile. Dupa nivelul apelor freatice se divizeaza īn doua - molice si hidrice.

     Solurile deluviale se formeaza la baza versantilor si īn vai pe contul parcelelor neselectate, transportate de torentii de scurgere. Profilul acestor soluri consta din straturi de material solificat ( humificat, structurat) mai mult sau mai putin transformat de procesele pedogenetice actuale locale. Aceste soluri sunt foarte profunde, humificate si bine structurate. Īn functie de caracterul materialului initial solurile deluviale pot fi molice sau ocrice.

     Solurile aluviale sunt cele mai tinere si se formeaza īn luncile rīurilor pe depunerile aluviale recente. Ele se divizeaza īn subtipuri-tipice, hidrice, vertice, si turbice.solurile aluviale pot fi salinizate, solonetizate, si gleizate.

     Solurile de padure se formeaza īn conditii de silvostepa si sub paduri de foioase īnsotite de un covor ierbos. Se caracterizeaza prin faptul ca stratul de sol are o grosime mica si contine o cantitate mica de humus. Solurile de padure se divizeaza īn doua tipuri : cenusii de padure si brune de padure.

     Solurile cenusii de padure se formeaza sub paduri de stejar, stejar cu artar, sau amestec de tei si frasin. Se evidentiaza doua subtipuri principale: cenusii tipice si cenusii-īnchise de padure. Profilul lor este bine evidentiat īn orizonturi genetice. Grosimea solului variaza de la 40 pīna la 90 cm, carbonatii apar, ca regula, la adīmcimi de 120-150 cm, au o structura glomerulara-nuciforma. Contin substante īn cantitati insuficiente, dar reactioneaza pozitiv la introducerea īngrasamintelor naturale si la cele chimice de azot.

     Solurile brune de padure se formeaza sub padurile de fagsau de stejar. Au un profil slab diferentiat īn orizonturi genetice. Culoarea lor este brun-deschisa uneori roscata, structura glomelurala, cu o compozitie mecanica usoara. Regimul hidric este suficient. Solurile nu contin carbonati si sunt favorabile pentru plantatiile de pomicole si soiurile de tutun aromat.

                                     

                        SOLURILE MOLDOVEI

 

     Īn tara noastra resursele funiciare si de sol reprezinta  33,8 mii km 2, avīnd urmatoarea structura pe categorii de folosinta: teren agricol- 75,5 %, paduri si plantatii forestiere- 12,5 %, alte categorii de terenuri- 12 %. Plantatiile perene- preponderent vii si livezi, care se supun cu regularitate lucrarilor si tratamentelor chimice, constituie 14,5 % din terenurile agricole. Astfel suprafetele supuse lucrarilor intensive ocupa aproape 2/3 din suprafata totala a tarii si 85,3 % din suprafata terenurilor agricole.

     Dupa calitatile naturale, solurile Republicii Moldova fac parte din categoria celor mai valoroase din zona temperata.

     Spatial, pe teritoriul Moldovei este pronuntata zonalitatea pe altitudine si pe latitudine. Īn nord-vestul Codrilor, la altitudinea de 300-400 m deasupra nivelului marii, īn padurile de fag si carpen s-au format solurile brune de padure. La altitudinea de 200-250 m deasupra nivelului marii, īn gorunisuri s-au format soluri cenusii de padure, iar īn locurile mai joase - cernoziomurile care parca contureaza solurile cenusii si brune de padure.

     Cele mai raspīndite soluri din Moldova sunt cernoziomurile, care ocupa 75 la suta din suprafata teritoriului tarii.

     Penrtu Codri sunt caracteristice solurile brune de padure si cele cernoziomice. Zonalitatea pe latitudine este marcata bine de caracterul raspīndirii cernoziomurilor. Īn nordul republicii predomina cernoziomurile tipice si levigate, īn partea centrala se īntīlnesc cernoziomurile podzolite si levigate, iar la sud sunt raspīndite cernoziomurile obisnuite si carbonatice. Īn luncile inundabile ale rīurilor sub vegetatia de lunca si de balta s-au format solurile intrazonale. Eroziunile au influientat la formarea solurilor cu diferit grad de eluviune. Sunt raspīndite soluri de toate profilurile, aluviale si deluviale. Dupa componenta fizico-chimica, solurile fertile constituie 80 de % din teritoriul republicii. Din ele 63 % revin solurilor cu textura lutoasa, 15 % - usoare, argiloase-grele. 17 % din total sunt soluri luto-nisipoase si usor lutoase. Cele argiloase (grele) ocupa 1 %, cele luto-nisipoase 3 % , si solurile pietroase 1,5 %.

     Īn tabelul de mai jos este reprezentata raionarea solurilor din Republica Moldova:

                 

            Tipul de sol

 

    Mii ha

% din teritoriul    R.Moldova

1.Cernoziomuri podzolite si levigate, soluri cenusii si cenusii-īnchise de padure; silvostepa Platoului Moldovei de nord

   

    281,4

    

     8,3

2.Cernoziomuri tipice si levigate, cu portiuni de cernoziomuri podzolite de soluri cenusii-īnchise; Podisul prutului

  

   117,3

   

    3,5

3.Cernoziomuri tipice si levigate;pratostepa Baltilor

   317,7

    9,4

4.Cernoziomuri obisnuite si levigate, cu portiuni de cernoziomuri podzolite, soluri cenusii  si cenusii-īnchis de padure; silvostepa podisului Soroca

    

     64,0

   

    1,9

5.Cernoziomuri levigate, tipice si podzolite, soluri cenusii si cenusii-īnchise de padure; silvostepa podisului Rezina

 

   227,7

   

    6,7

6.Cernoziomuri tipice, levigate si obisnuite cu portiuni de soluri cenusii-īnchise de padure; silvostepa din sud-vestul Podisului Podoliei

 

   136,6

   

    4,1

7.Soluri brune si cenusii de padure; padurile de fag si stejar, carpen ale īnaltimii Codrilor Centrali

 

      99,9

    9,0

8.Soluri cenusii de padure, cernoziomuri podzolite si levigate; paduri de gorun si carpen, stejar din Codri

 

   270,3

    8,0

9.Cernoziomuri levigate, tipice, obisnuite si solonetizate, cu portiuni de soloneturi si soluri cenusii; silvostepa din vestul Codrilor

    55,2

    1,6

10.Cernoziomuri levigate si tipice cu portiuni de soluri cenusii; padurile de carpen din Codri

  116,1

    3,4

11.Cernoziomuri obisnuite si levigate cu portiuni xerofite de padure, cernoziomuri compacte si solonetizate; silvostepa gīrnitelor de pe cīmpia Moldovei de Sud

  372,9

   11,1

12.Cernoziomuri levigate si xerofite de padure cu portiuni de cernoziomuri podzolite si soluri cenusii-īnchise de padure;silvostepa podisului Tigheci

    61,0

     1,8

13.Cernoziomuri obisnuite si carbonatice de stepa, cu amestec de ierburi si poacee; cīmpia Moldovei de Sud.

  

   354,2

 

    10,5

14.Cernoziomuri obisnuite, carbonatice sudice si soluri de lunca inundabila; cīmpia Nistrului inferior

   171,9

    

      5,0

Astfel, Republica Moldova a fost īmpartita īn patru provincii:

1.                              Provincia de silvostepa ce ocupa 38,8 % din teritoriul republicii. Īn aceasta provincie predomina cernoziomurile tipice si cele lavigate. Solurile cenusii de padure constituie circa 10 %. Suprafata solurilor hidromorfe, precum si a celor humice carbonate este neīnsemnata.

2.                              Provincia de paduri a Moldovei Centrale (Codrii) ocupa 16 % din teritoriul republicii. Suprafata solurilor de padure constituie 40 %, a cernoziomurilor podzolite si celor lavigate - circa 30 %.

3.                              Provincia de stepa a Dunarii ocupa 34,7 % din teritoriul republicii. Genetic, tine de vegetatia de stepa. Aici predomina cernoziomurile obisnuite si cele carbonatice,pe alocuri se īntīlnesc cernoziomuri xerofite de padure si cernoziomuri compacte.

4.                              Provincia de stepa ucraineana cu cernoziomuri sudice.

                     DEGRADĂRI ALE SOLULUI

 

     Omul , pentru a-si īntretine existenta la īnceput, la etapele colectarii, strīnsului si vīnatului a folosit numai ,,darurile naturii", adica doar ceea ce producea natura, fara a folosi si influienta solul. Ulterior īnsa, la etapa vitaritului, prin pasunat, activitatea omului a influientat de-acum īntr-o anumita masura mersul natural al pedogenezei si starea solurilor. Vitele nimicesc partial īnvelisul ierbos, modifica bilantul masei organice, care conditioneaza formarea humusului, taseaza stratul superior, ceea ce conduce permiabilitatea si productivitatea solului. Īnsa īn mod radical omul a modificat si a dereglat pedogeneza naturala odata cu trecerea la etapa agriculturii. Prelucrarea solului, chiar si cea mai primitiva, conduce la nimicirea totala a vegetatiei, a biocenozei naturale, la īnlocuirea ei cu o anumita cultura. Prima sapatura sau aratura modifica structura naturala, morfogeneza solului. Trecerea la arat a fost urmata de distrugerea componentei stratului de la suprafata, de descompunerea rapida a ramasitelor organice, de modificarea bilantului elementelor nutritive si al mersului natural al proceselor pedogenetice. S-a redus ponderea masei recent sintetizate si a cantitatii elementelor biofile acumulate. Īn acelasi timp s-a majorat viteza descompunerii masei organice si eliminarii, īmpreuna cu recolta, a anumitor cantitati de elemente  biofile. Aceste procese duc la scaderea reuervelor de humus (la dehumificare) si a elementelor nutritive.

     Īn asa mod se produce degradarea solului, adica īnrautatirea proprietatii fizice ale solului si reducerea potentialului lui de productivitate. Īn ultimile decenii aceste procese de degradare sunt īnsotite si de poluarea solului - introducerea īn sol a diferitor deseuri si substante toxice.

                              

                                   POLUAREA SOLULUI

     Īn scopul restabilirii si sporirii productivitatii, īn sol se introduc īngrasaminte minerale si organice, diferite substante numite fertilizanti. Īnsa īngrasamintele minerale, de rīnd cu elemntele nutritive, mai contin si alte elemente si substrate ( asa-numitul balast ), iar gunoiul de grajd contine tot mai multe componente neorganice. Poluarea solului cu materiale dure are loc datorita difuzarii, raspīndirii diferitelor substante toxice, deseuri, care se deosebesc de componenta chimica a solului. S-a majorat cu mult volumul de deseuri de diferita natura, care nimerescīn solurile prelucrate. Folosirea nechibzuita a īngrasamintelor minerale, precum si a pesticidelor, a pelor de scurgere, conduce la poluarea chimica a solurilor, la acumularea īn sol a substantelor toxice si modificarea componentei chimice initiale a solurilor.

     Īn anii '70-90 īn Moldova au fost folosite intens, deseori īn mod nechibzuit, pesticidele si īngrasamintele minerale, ceea ce a conditionat poluarea solurilor cu diferite substante toxice, cu reziduri  ale pesticidelor. Pe suprafete mari s-a produs poluarea solurilor cu nitranti. Īn solurile ocupate cu vii se acumuleaza cupru- metal greu toxic. De-a lungul soselelor se acumuleaza un alt metal greu toxic - plumbul. Īn īmprejurimile oraselor si satelor se acumuleaza mari cantitati de diferite deseuri.

     Cu toate ca īn ultimii ani folosirea pesticidelor si fertilizantilor s-a redus, poluarea solurilor continua.

                              EROZIUNEA SOLULUI

     Solul este este expus permanent procesului natural de eroziune ca rezultat al actiunii factorilor de mediu ( apa, aer, temperatura ). Activitatea omului a condus la intensificarea pronuntata a eroziunii naturale datorita despaduririlor masive, pasunatului excesiv monocultuilor, etc. Cantitativ, inntensitatea de eroziune se reflecta īn volumul de detritus transportat de ape, ca rezultat al spalarii stratului de sol de pe terenurile naturale. La producerea eroziunilor participa mai multi factori:vīntul, apele, lipsa vegetatiei etc.

     Vīndul spulbera de la suprafata solului particule si le transporta prin curenti de aer la mari distante, unde acestea cad din nou pe sol. Cantitatea spulberata de vīnt poate fi uneori destul de mare. De exemplu, īn urma unei furtuni de vīnt poate fi dezgolit un strat de circa 25 mm īn doar cīteva ore.

     Actiunea apei este un alt mod de producere a eroziunii. Apa actioneaza fie la suprafata (de exemplu-prin ploi torentiale), prin īndepartarea particulelor fine ale solului, fie prin patrunderea īn adīncime si dislocarea, transportul solului cu suvoaiele de apa la distante mari.

     Dar, totusi, cauza principala a eroziunii consta īn lipsa unei vegetatii care sa asigure stabilitatea solului, chiar daca aceasta s-ar limita doar la un covor de iarba īntretinut permanent īn stare vie. Īmpadurirea este cel mai eficient mijloc de obtinere a unei rezistentela eroziune. Īn solul din preajma padurilor radacinile plantelor se īntetesc, formīnd o retea protectoare. Daca acest dens covor vegetal este īndepartatpentru a se face loc monoculturilor, capacitatea de rezistenta scade foarte mult.

     Folosirea excesiva a pesticidelor poate avea de asemenea urmari grave īn ceea ce priveste eroziunea solurilor.

                                CE PUTEM FACE NOI

PENTRU A PUTEA TRĂI ĪNTR-UN MEDIU AMBIANT CURAT sI NEPOLUAT, TREBUIE SĂ RESPECTĂM NIsTE REGURI EXTREM DE IMPORTANTE:

·       SĂDIREA  A CĪTOR  MAI MULŢI POMI sI ARBUsTI

·       PĂSTRAREA CURĂŢENIEI NU NUMAI ĪN APROPIEREA LOCUINŢEI NOASTRE, DAR sI ĪN ĪMPREJURIMILE LOCALITĂŢII ĪN CARE TRĂIM

·       RESPECTAREA CANTITĂŢILOR DE ĪNGRĂsĂMINTE MINERALE SAU NATURALE, ETC

  

                                 BIOBIBLIOGRAFIE:

1.    CARTEA - PĂMĪNTUL-PRINCIPALA BOGĂŢIE NATURALĂ A MOLDOVEI

2.    CARTEA - GEOGRAFIA FIZICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

3.    COLECŢIA - ARBORELE LUMII

4.    SITE-UL - WWW.REFERAT.RO

5.    PĂRERI PROPRII

Powered by http://www.preferatele.com/

cel mai complet site cu referate

6.   


Document Info


Accesari: 34624
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )