Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































vCARACTERIZAREA PERIMETRULUI DE AMELIORARE SUB ASPECTUL DEGRADARII SI OPORTUNUTATEA INVESTITIEI

Geologie












ALTE DOCUMENTE

Grant: \"Cercetari de ecologie, etologie si biologia reproducerii speciilor straine invazive de pesti din unele ecosisteme acvatice din sudul Romaniei\"
ACTIUNEA SEISMICA
ACCIDENTE TEHNICE CU CONSECINTE POLUATOARE ASUPRA APELOR SI SOLURILOR
PANTE SI ALUNECARI DE TEREN
Imagini depoluarea cu spill sorb 2 a apelor poluate cu produse petroliere lichide
Evaluarea magnitudinii si intensitatii cutremurelor
ECOSISTEM MAREA NEAGRA - BIOTOPUL
Urmarirea geologica operativa a sondelor de cercetare geologica
PRELEVAREA PROBELOR DE SOL

CARACTERIZAREA PERIMETRULUI DE AMELIORARE SUB ASPECTUL DEGRADARII SI OPORTUNUTATEA INVESTITIEI

2.1.Procesele de degradare care se desfasoara in perimetrul de ameliorare.Natura si amploarea proceselor de degradare



 

Terenurile degradate reprezinta suprafete pe care solul si-a pierdut partial sau total propritatile productive sub actiunea distructiva a unor factori naturali sau social - economici. Ameliorarea lor consta in actiuni de combatere a eroziunii solului, de refacere si fertilizare a acestuia in etape si pe categorii de lucrari.


Ameliorarea terenurilor degradate se desfasoara in mai multe etape:

  • constituirea perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate - prin care sunt stabilite suprafetele pe care urmeaza sa se aplice masuri de prevenire si com 747i85h batere a proceselor de degradare;
  • cartarea terenurilor degradate - prin care sunt separate unitati distincte si omogene sub raportul formei si intensitatii de manifestare a proceselor de degradare si a potentialului productiv al solului;
  • restructurarea folosintelor;
  • executarea de lucrari de combatere propriu - zisa;
  • lucrari biologice - de impadurire si inierbare in scopul diminuarii pana la stingere a proceselor de degradare si de preluare a functiilor de protectie pe cuprinsul perimetrului de ameliorare.

Toate terenurile degradate sau neproductive, indiferent de proprietar, a caror punere in valoare este necesara din punct de vedere al protectiei solului, regimului apelor, imbunatatirii conditiior de mediul si a diversitatii biologice se constituie in perimetre de ameliorare.

Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face, in baza investigatiilor pe teren, de catre o comisie de specialisti formata din:

  • primarul localitatii, ca presedinte al comisiei;
  • reprezentantul directiei agricole;
  • reprezentantul directiei silvice sau al ocolului silvic;
  • reprezentantul Oficiului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol, in calitate de secretar;
  • reprezentantului Agentiei teritoriale pentru protectia mediului;
  • reprezentantul oficiului judetean de studii pedologice si agrochimice;
  • reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic si de vanatoare;
  • proprietarii terenurilor degradate care fac obictul constituirii perimetrului de ameliorare

Comisiile de specialisti au urmatoarele atributii principale:

  • inregistreaza sesizarile sau cererile de constituire a unui perimetru de ameliorare.
  • constata pe teren situatia perimetrului, identifica vecinatatile si delimiteaza prin tarusare perimetrul de ameliorare, stabilind limitele zonelor de ameliorare-aparare si de consolidare;
  • determina si delimiteaza parcelele de proprietari, din cuprinsul si din afara perimetrului, care sunt necesare pentru efectuarea lucrarilor de amenajare si de ameliorare si pentru drumurile de acces, precum si natura folosintelor agricole sau silvice existente;
  • identifica si descrie sumar formele de degradare a terenului, amploarea acestor procese si constata cauzele care le-au generat;
  • fac propuneri privind ordonatorul de credite pentru finantarea lucrarilor publice si resurselor de finantare;
  • stabilesc restrictiile care sunt necesare pentru constituirea perimetrului de ameliorare si modul de respectare a acestora pe toata durata executarii lucrarilor specifice;
  • identifica terenurile care urmeaza sa fie utilizate pentru depozite de deseuri urbane.

Concluziile comisiei, ca urmare a analizei efectuate pe teren, se concretizeaza intr-o documentatie alcatuita din: schita perimetrului, acordul proprietarilor cu procesul-verbal incheiat in acest scop si fisa perimetrului de ameliorare. Fisa aporobata constituie tema de proiectare pentru unitatea care va scoate la licitatie lucrarea si pe baza careia se va executa documentatia tehnico-economica, in conformitate cu prevederile legale.

SC FOREST DESIGN SRL este autorizata pentru efectuarea studiilor de teren si elaborarea documentatiilor tehnico-economice pentru lucrarile de imbunatatiri funciare din domeniul silvic, precum si pentru executia lucrarilor de imbunatatiri funciaredin domeniul silvic.

Grupele de lucrari pentru care realizam documentatiile tehnico - economice sunt:

  • reconstructia ecologica a terenurilor degradate din fondul forestier, proprietate de stat sau privata
  • amenajari pedoameliorative pe terenuri saraturate, acide si pe nisipuri, pe terenuri poluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatarile miniere, pe alte terenuri neproduvtive, cuprinzand si lucrarile de nivelare - modelare, de scarificare, de afanare adanca, rigole si santuri de scurgere a apei, araturile in benzi cu coame, udarile de spalare a sarurilor, aplicarea de amendamente si ingrasaminte, in scopul valorificarii pentru silvicultura sau pentru cultura speciilor forestiere;
  • perdele forestiere de preotectie a terenurilor agricole si plantatii pentru combaterea eroziunii solului
  • alte solutii tehnice si lucrari noi, rezultate din activitatea de cercetare silvica.



2.2.Determinarea predispozitiei la eroziune si stabilirea cuantumului probabil al eroziunii

Dotarea unei paduri cu o retea convenabila de drumuri este fara indoiala o lucrare de amenajare, caci numai prin aceasta devine posibila legatura absolut necesara intre adminstratia silvica (subsistemul conducator) si padure (subsistemul condus) spre a se putea cunoaste in orice moment starea reala a padurii si a se lua la timp masurile de conducere ce se impun.

Amenajarea cu drumuri insa nu constituie o sarcina de amenajament, deoarece prin ea se urmareste altceva deca transformarea structural-functionala a arboretelor si padurilor in conformitate cu obiectivele economice ori sociale ale gospodariei silvice. Fiind o lucrare cu caracter tehnic menita sa asigure in padure conditii proprii pentru aplicarea masurilor preconizate privind conducerea arboretelor si padurii, ea este incredintata, de regula, unor comisii de specialisti in materie.

Drumurile forestiere vin, in primul rand, in sprijinul exploatarii lemnului, dar si in sprijinul celorlalte activitati silvice: al culturii padurilor, al protectiei si pazei padurilor, al vanatorilor si amenajarii padurilor etc. Toate acestea sunt deci indreptatite sa pretinda ca la proiectarea drumurilor si nevoile acestui demers sa fie luate in considerare.

Astfel, pentru ca o retea de drumuri sa corespunda din toate punctele de vedere nevoilor gospodaresti, proiectarea acesteia trebuie sa se sprijine pe o larga si corecta documantare cu privire la raportul dintre drumuri si diferite lucrari silvice.

In aceasta privinta nu incape indoiala ca pretentiile cele mai mari fata de reteaua de drumuri le are amenajarea padurilor, pentru care drumurile constituie unul din mijloacele indispensabile realizarii planurilor sale.

Tocmai pentru acest motiv, in problema drumurilor se fac referiri si propuneri in orice amenajament, indicandu-se drumurile a caror constructie este strict necesata pentru ca planurile de cultura si exploatare intocmite sa poata fi aplicate. Incontestabil ca prin aceasta amenajamentele formuleaza sarcini si pentru sectorul de drumuri, sarcini care pentru a fi realizate trebuie preluate de acest sector.

O intelegere este absolut necesara, iar ea nu se poate realiza cu certitudine, decat daca cele doua sectoare de proiectare isi desfasoara lucrarile in colaborare. Astfel, in dotarea padurilor cu drumuri este implicata si amenajarea padurilor.

2.3.Necesitatea si oportunitatea investitiei

In interiorul parcelelor si subparcelelor pot aparea portiuni de padure de mica intindere, care nu pot constitui subparcele, dar a caror mentionare pe harta si in descrieri pare utila, fie pentru orientare, fie pentru ca necesita anumite masuri tehnice speciale, diferite de cele ce se aplica pe restul suprafetei. Aceste portiuni s-au numit suprafete auxiliare.

Suprafetele auxiliare se pot separa, cand apar deosebiri importante fie in ceea ce priveste volumul, varsta sau cresterea arborilor respectiv compozitia sau consistenta arboretelui, care impun, pe suprafetele respective masuri tehnice deosebite de cele ce se aplica in restul arboretelui, fara ca prin aceasta sa se ajunga la exploatarea lor separata. De asemenea, se separa ca suprafete auxiliare anumite suprafete de padure cu aspect caracteristic care pot servi la orientare.

2.4.Lucrari de ameliorare executate in trecut

Totusi din motive de ordin practic, unitatile de productie au fost pastrate ca unitati teritoriale amenajistice de baza, fiecare constituind initial, obiectul unui amenajament. Cautandu-se insa sa se faca loc si in amenajamentul romanesc noilor orientari in ceea ce priveste fundamentarea naturalistica a masurilor propuse, s-a ajuns la o seama de idei noi si originale. S-a conturat mai intai ideea ca in anumite situatii, in locul unitatilor de productie compacte din punct de vedere teritorial si eterogene sub aspect ecologic, sa se constituie in cadrul ocolului silvic serii96 de gospodarire, omogene din punct de vedere floristic si formate din parti de padure similare sub aspect stational si structural.

In ceea ce priveste seria de gospodarire (care se poate numi fara nici un risc pur si simplu serie), convenim sa adoptam aceste denumiri mai mult sau mai putin arbitrar, dar generalizat in practica, desi denumirea de serie de gospodarire avea o justificare mai concreta. Aceasta denumire avea, in cadrul sistemului economic padure, acelasi sens ca si sectia de productie intr-o interpretare economica.

In al doilea rand, s-a convenit ca partile de padure deosebite in ce priveste conditiile stationale, structura si destinatia lor, sa fie constituite in subunitati de productie, daca suprafata lor este de minimum 400 ha (in cazul in care padurea respectiva urmeaza sa fie tratata in codru regulat), 300 ha, cand ea urmeaza sa se trateze in codru gradinarit si 100 ha, cand se trateaza in crang, urmand sa li se aplice, in spiritul noilor idei, masuri organizatorice si de conducere adecvata.

Potrivit actualelor norme tehnice pentru amenajarea padurilor, daca in cadrul unei unitati de productie suprafata unor astfel de portiuni de padure nu indeplineste conditiile de mai sus, se pot constitui subunitati de productie prin completarea lor cu suprafete de padure similare din alte unitati de productie. In acest caz, ansamblul acestor suprafete constituie o serie (de gospodarire). Astfel, amenajarea padurilor pe unitati de productie a devenit mai flexibila, subunitatile de productie putand constitui adevarate serii de gospodarire in cadrul unei singure unitati de productie, unitara in privinta constituirii obiectului unui amenajament in cadrul ocolului. In fond, fie ca se constituie subunitati in cadrul unitatilor de productie, fie ca se constituie serii din portiuni de padure luate din mai multe unitati de productie sau chiar tot ocolul, dat fiind ca ele se formeaza dupa aceleasi criterii, amenajamentul va prescrie pentru situatii similare aceleasi masuri, indiferent daca este vorba de o subunitate de productie sau de o serie. Una dintre notiuni devine de prisos.

CAP. 3. CERCETAREA SI CARTAREA TERENURILOR DEGRADATE SI PROBLEMELE CARE SE CER REZOLVATE

3.1.Metoda de cartare adoptata

 

 

Cercetarea generala a terenurilor secetoase, vizate pentru impadurirea sau irigare,se refera pe de o parte la cadrul geografic, iar pe de alta parte la procesul de seceta, urmarind sa stabilizeasca caracteristicile geografice de baza ale terenurilor in cauza si sa motiveze necesitatea si oportunitatea lucrarilor respective.De fiecare data, cercetarea atenta a climatului local, a covoruluide soluri si a cenozelor existente trebeuie sa stabileasca daca o anumita suprafata sa afla situata in stepa uscata cu gramiee, caracterizata printr-un indice anual de ariditate mai mic de 20, in stepa moderata cu erburi inalte, definita printr-un indice de ariditate de 20-25,in silvosteapa caracerizata printr-un indice de ariditate de 25-30,sau situeaza intr-un sector cu clima sub-umed cu perioade de seceta,macar printr-un indice anual de ariditate mai mare de 30.




Dupa stabilirea coordonatei de baza, la care ne-am referit,precum si a altor caracteristici geografice de ordin geologic,geomorfologic,climatic,hidrografic,hidrologic,pedologiic,geobotanic si economic-social se trece la cartatea suprafetelor de interes,adica la rasinoarea ameliorativa a suprafetelor respective.In acest sens,se procedeaza la identificarea,departajarea si caracterizarea unitatilor de teren.

 

 

3.2.Separarea unitatilor stationale din perimetru, descrierea si caracterizarea acestora

Padurile Romaniei ocupa dupa datele statistice 6,7 mil. ha ceea ce reprezinta 26,3 % din teritoriul tarii. Dupa acest procent Romania se situeaza pe locul 12 printre tarile din Europa si este sub procentul mediu de 31 % cat reprezinta padurile din suprafata totala a Europei. Deci, majoritatea tarilor Europei au un procent mult mai mare de padure decat Romania. Dintre acestea mentionam: Bulgaria cu 30 %, Cehia cu 33 %, Slovacia cu 38 %, fosta Iugoslavie cu 39,9 %, Polonia cu 38 % si altele. Romania cu 0,28 ha padure pe cap de locuitor se situeaza sub media de 0,32 ha a tarilor din Europa. In ultimii 75 de ani suprafata padurilor noastre s-a redus de la 35 - 40 % in 1921 la 26,7 % in 1990, adica cu aproximativ 10 - 15 %. Prin defrisarea a circa 200 000 ha padure si rarirea arboretelor prin delicte silvice pe alte sute de mii de hectare, suprafata padurilor a scazut simtitor in ultimii cinci ani. In ceea ce priveste starea de degradare a padurilor ne situam printre ultimele tari din Europa. Dealtfel in suprafata de 6,7 mil. ha padure se includ si terenurile degradate ori cu paduri total degradate.

Trecerea de la economia centralizata la economia de piata a determinat incepand cu anul 1990 multe modificari in regimul de proprietate si de gospodarire a padurilor. Peste 400 000 ha de padure au fost restituite fostilor proprietari sau urmasilor acestora, numarul lor poate sa ajunga la 1 milion, inregistrandu-se o mare faramitare a padurilor in cauza. Se impune cu atat mai mult ca prin amenajament sa se gaseasca solutii pentru gestionarea lor durabila.

"Caci prin functiile ei multiple - ecologice, sociale si economice - padurea a avut, detine si va avea o importanta existentiala pentru viata poporului roman"83.

Pentru apararea, conservarea si dezvoltarea fondului forestier, introducerea unui regim normal de taiere si regenerare a padurilor care sa asigure o eficienta maxima a exploatarii acestora, ameliorarea functiilor de protectie ale padurilor si sporirea volumului lemnului pentru utilizari industriale a existat un program de abordare intr-o conceptie unitara a masurilor ce se impun84.

Programul pornea de la situatia fondului forestier, care fata de inceputul secolului cand padurile ocupau 8,5 - 9 milioane ha, respectiv 35 - 40 % din teritoriu.

Suprafata lor s-a redus treptat ca urmare a unor exploatari nerationale, ajungand la 6,3 mil. ha la sfarsitul anului 1975.

Reducerea suprafetei padurilor constituie un pericol pentru echilibrul hidrologic, pentru protectia solului si a mediului inconjurator precum si pentru baza de protectie forestiera.

Pentru cunoasterea resurselor forestiere, in perioada 1948 - 1965 s-au elaborat amenajamente silvice pentru toate padurile, tara noastra fiind prima din lume care a amenajat in totalitate fondul forestier.

Materializand conceptul din Programul National, Legea nr. 2 din 1997 s-au stabilit normele pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier, pentru apararea si imbunatatirea mediului inconjurator, mentinerea echilibrului ecologic, protejarea localitatilor si a obiectivelor industriale, terenurilor agricole, cailor de comunicatie, a cursurilor de apa, lucrarilor hidrotehnice, lucrarilor de acumulare si ameliorarea factorilor climatici.

3.3.Stabilirea si caracterizarea tipurilor stationale din perimetrul de ameliorare

A stabiliza un teren inseamna a-l fixa pe loc, inlaturandu-l caracterul instabil sau mobil determinat de o anumita cauza. Ca forma de amenajare, stabilizarea, vizeaza pe de-o parte terenurile fugitive a caror instabilitate este determinata de actiunea fortei gravitationale si a apelor infiltarete, iar pe alta parte terenurile nisipoate al caror caracter mobil este determinat de actiunea eroziva a vantului.

3.4.Problemele care trebuie rezolvate in cadrul perimetrului de ameliorare

Canalele de coasta sunt lucrarile de consolidare indirecta a rapilor si ele au rorul sa capteze si sa conduca dirijat intr-un debuseu natural,situat in apropiere,apele de scurgere rezultate din ploisi topirea zapedilor,Acestea sunt, de fapt canele de grada cu sectiunea trapezoidala inerbata sau pereata si ele se dispin la circa 10 m amonte de spranceana rapii de consolidat,in lungul curbei de nivel.

De regula, canalele in cauzele au adancimea de 0,50 - 1,00m latimea la baza de 0,30 - 0,50 si taluzele inclinate la 45 grade, iar panta lor longitudinala este 1-3%. In unele situati este suficienta unsingur canal de coasta, iar daca aportul de apa este mare se executa doua asemenea canale.

CAP 4. COMPLEXUL AMELIORATIV ADOPTAT PENTRU STINGEREA PROCESELOR DE DEGRADARE SI REDAREA IN CIRCUITUL PRODUCTIV A TERENURILOR DEGRADATE DIN PERIMETRUL DE AMELIORARE

4.1.Lucrari de pregatire si amenajare a terenului

 

In actiunea de amleliorare silvica a terenurilor degradate, principalul ameliorarii integrale, radicale si durabile a terenurilor respectiv impunere adoptarea de la inceputul a unui ansamblu de masuri si lucrari ameliorative. Acest ansamblu de masuri si lucrari poarta denumirea de complex ameliorativ, iar componentele lui concrete difera, de la caz la caz, in functie de problemele care se cer rezolvate si care decurg din natura si starea terenurilor in cauza si din natura si numarul factorilor ce se cer anulati sau limitati.

4.1.1.Adunat pietre, resturi vegetale si deseuri

 

In mod schematic,complexul ameliorativ de principiu,care se adopta intr-un caz oarecare cuprinde urmatoarele verigi cu caracter general:



-masuri organizatoare

-lucrari de amenajare a terenurilor astfel incat aceasta sa devina functonare

-lucrari de pregatire (prelucare) a solului

-lucrari de ameliorare a solului

-lucrari de inierbare in scop de ameliorare, consolidare si estetizare sau de productie

-lucrari de impadurire

-lucrari de protejare a lucrarilor intreprinse.

Evident, de fiecare data, verigile componente aratate mai sus se concretizeaza in mod corespunzator.

4.1.2.Lucrari de consolidare a terenului

Masurile ameliorative au caracter organizator si ele se refera atat la perimetrele de ameliorare cat si la terenurile din preajma acestora, care prin pozitia si starea lor influenteaza procesele de dregradare.Acestea cuprind interditi si reguli de folosire si de exploatare a terenurilor, masuri de asigurare a linistii s.a, urmarit sa impiedice extinderea, intensificarea sau reactivarea procesului de degradare

 

4.2.Lucrari de pregatire si ameliorare a solului

 

Lucrarile ameliorative au caracter tehnic si se refera exclusiv la perimetrele de ameliorare.Acestea cuprind interventii tehnice specifice si ele urmaresc pe de o parte stoparea procesului de degradare, iar pe de alta parte ameliorarea globala si punerea in valoare a tarenurilor incluse in perimetrele, respectiv atingerea obiectivului urmarir prin actiunea de ameliorare.

4.2.1.Lucrari de pregatire a solului

 

Veriga sau componenta de baza a complexului ameliorativ este repezentat prin lucrarile fitoameliorative de impadurire.Prin specificul lor biologic, aceste lucrari pot sa asigure realizarea interventilor urmarite, deoarece ele sunt capabile sa stopeze procesul de degradare, sa amelioreze conditiile de sol si sa consolideze, sa protejeze si sa valorifice terenurile.

4.2.2.Lucrari de fertilizare a solului

Culturile forestiere care se creeaza prin lucarile de impadurire reprezinta mijloc si scop in actiunea de ameliorare a terenurilor, lucrarile respective avand un rol decisiv in reusita acestei actiuni.

4.3.Detalii tehnice si tehologice privind lucrarile de impaduriri

In legatura cu cele de mai sus,mentionate totusi ca, lucrarile de impadurire nu-si pot indeplini de la inceput rolul de veriga fundamentala.Astfel, dupa o prima etapa, cu o durata medie de 5-6 ani, in care rolul principal este indeplinit mai ales de lucrarile de amenajare, in etapa urmatoare care succede realizari starii de masiv, rolul principal este preluat si apoi exercitat in exclusivitate de padurea realizata.

4.3.1.Rolul culturilor forestiere

Toate celelalte masuri si lucrari ameliorative,sunt foarte importante,au totusi un rol secundar (auxiliar) acestea fiind menite sa sprijine, sa completeze (inregistasca) sau sa suplimenasca temporar lucrarilor de impadurire.

4.3.1.Rolul culturilor forestiere

 

4.3.2.Specii, formule, scheme si tehnici de impadurire

 

4.3.3.Completarea, intretinerea si combaterea daunatorilor

 

4.3.4.Detalierea solutiei tehnice din complexul ameliorativ

 

4.3.5.Lucrari de asigurare a linistii in perimetrul de ameliorare

 

4.3.6.Localizarea si volumul lucrarilor ameliorative propuse

 

4.5. Localizarea si volumul lucrarilor ameliorative

 

 

 

CAP 5. EVALUAREA, ORGANIZAREA SI EFICIENTA LUCRARILOR DE AMELIORARE

5.1.Calcule referitoare la lucrarile de impadurire

5.2.Evaluarea lucrarilor de ameliorare (Antemasuratoarea) si esalonarea lucrarilor

CAP 6.COSTUL LUCRARILOR SI PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO- ECONOMICI

6.1.Devizul lucrarilor proiectate














Document Info


Accesari: 3925
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )