Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ALBA

Turism












ALTE DOCUMENTE

Preturi si tarife- Hotel Regal
TRASEE TURISTICE SPRE CRUCEA EROILOR
TRASEE TURISTICE SPRE VARFUL OMUL
TRASEE TURISTICE DINSPRE SUD - BUCEGI
Elemente / reguli specifice turismului montan
Dezvoltarea durabila a turismului regional si local
TERMINOLOGIA DIN DOMENIUL TURISM INTERNATIONAL AGREATA DE OMT
EXCURSIE POIANA BRASOV
ITINERARIU
TIMIS

ALBA

RESURSE NATURALE



MUNŢI

1.  MUNTELE MARE (Alba)

Masiv muntos situat în partea de E a Muntilor Apuseni. Este alcatuit predominant din sisturi cristaline, care au generat un relief cu forme greoaie, masive, cu interfluvii largi, separate de vai înguste si adânci. Altitudinea maxima: 1826 m (vf. Muntele Mare).

2.  MUNŢII BIHOR (Alba)

Masiv muntos situat în V României, constituind nucleul Muntilor Apuseni (Carpatii Occidentali) si totodata treapta montana cea mai înalta a acestora. Altitudinea maxima: 1849 m (vf. Curcubata Mare). Sunt alcatuiti din roci cristaline, eruptive si sedimentare.

3.  MUNŢII METALIFERI (Alba)

Masiv muntos situat în partea de S a Muntilor Apuseni. Altitudinea maxima: 1170 m (vf. Fericeli). Cu toate ca rocile calcaroase sunt dispersate, în arealul lor, relieful carstic este bine reprezentat (creste, abrupturi, chei spectaculoase, pesteri, podul natural de la Grohot s.a.).

4.  MUNŢII TRASCĂU (Alba)

Masiv muntos situat în partea de SV a Muntilor Apuseni. Prezinta un relief variat, concretizat prin numeroase forme carstice (Cheile Turzii, Cheile Râmetului, Pestera Huda lui Papara s.a.), creste calcaroase de un remarcabil pitoresc (culmile Bedeleu si Ciumerna, coltii Trascaului).

 

LACURI

LACUL DE ACUMULARE OAsA (Alba»sugag)


Lac de acumulare. S-a format la confluenta V. Frumoasei cu V. Salanelor. Are o suprafata de 400 ha si un baraj de beton armat înalt de 91 m, latimea de baza de 250m si un coronament carosabil cu o latime de 10 m iar lungimea de 300 m. Lac populat cu peste.

RÂURI

1.  ARIEs (Alba)

Râu, afluent al Muresului pe teritoriul comunei Lunca Muresului (judetul Alba). Are o lungine 166 km si o suprafata a bazinului de 3005 kmp. Izvoraste din N Masivului Bihor, de sub vf. Curcubata Mare, de la 1195 m altitudine.

2.  MUREs (Alba)

Cel mai mare afluent al Tisei si al doilea râu al României, ca lungime, dupa Dunare. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafata bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care 27.890 kmp pe teritoriul României.

3.  TÂRNAVA (Alba)

Râu, afluent al Muresului pe teritoriul comunei Mihalt (judetul Alba). Are o lungime de 249 km si o suprafata a bazinului de 6157 kmp. Râul Târnava se formeaza din confluenta, la Blaj, a râului Târnava Mare cu râul Târnava Mica.

PEsTERI

1.  BAZINUL HIDROGRAFIC AL ORDĂNCUsII (Alba»Gârda de Sus)

Fenomene carstice. Se dezvolta în zona Vaii Ordancusa, remarcându-se: - Platforma din cursul superior al Vaii Ordancusa cu mici pesteri si avene. - Cheile Ordancusii - foarte înguste si lungi de 4 km. În peretii cheilor se gasesc 40 pesteri de mici dimensiuni.

2.  BAZINUL HIDROGRAFIC AL VĂII GÂRDA SEACĂ (Alba»Gârda de Sus)

Fenomene carstice. Pe valea Gârda Seaca se întâlnesc: Cheile de la Dealul Jilip, Moara lui Filea, Cheile Tauzului, Izbucul Tauzului, Pesterile Coiba Mare si Coiba Mica, Izbucul de la Coliba Ghiobului, Izbucul Gura Apei. Cea mai importanta este Pestera Ghetarul de la Vârtop la 1200m altitudine.

3.  CHEILE AMPOIŢEI - REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Metes)

Rezervatie naturala - fenomene carstice. Chei pitoresti lungi de cca 9 km sapate de V. Ampoitei în calcare. Pe versantul stâng se afla Pestera liliecilor - de mici dimensiuni. Valea este bogata în pastravi.

4.  COMPLEXUL PLATOUL CARSTIC SCĂRIsOARA (Alba»Gârda de Sus)

Rezervatie naturala (speologica, peisagistica). Se afla la alt. 1100-1300 m, între Vaile Gârda si Ordâncusa. Are o suprafata de 8 km2. Complexul cuprinde: - Pestera Ghetarul Scarisoara la alt. 1165 m. Intrarea în pestera se face printr-un aven. Gheata este prezenta si în fundul avenului. 

5.  PEsTERA GHEŢARUL DE LA SCĂRIsOARA (Alba»Gârda de Sus)

Pestera Ghetarul de la Scarisoara este situata în partea de E-NE a Muntilor Bihor (Muntii Apuseni), la 1165 m altitudine, pe cumpana de ape dintre bazinele vailor Gârda Seaca si Valea Ocoale.

6.  PEsTERA VÂRTOP (Alba»Arieseni)

Pestera Vârtop, cunoscuta si sub numele de Pestera Ghetarul de la Vârtop, este situata în partea de Sud a Muntilor Bihor, la 1200 m altitudine, pe malul stâng al Vaii Gârda Seaca, la o diferenta de nivel de 170 m fata de firul vaii.

MONUMENTE ALE NATURII

1.  CHEILE RÂMEŢILOR (Alba»Aiud/Râmet)

Monument al naturii (Rezervatie morfologica). În lungime de 3 km, sunt sapate de apele râului Stremt în versantul Muntilor Trascau, au mai multe sectoare: - Cheile Manastirii - 400 m lungime. La intrarea în chei se afla manastirea; - Cheile Râmetilor - Au aproximativ 3 km lungime.

2.  IEZERUL sUREANU (Alba»Cugir)

Monument al naturii. Iezerul se afla într-o caldare glaciara la alt. de 1790 m. Are o lungime de 60 m, latime de 50m si o adâncime de 7,30 m. În jurul lacului se întâlnesc buiernisuri de munte si o mica turbarie care adaposteate specii rare în Carpati.

3.  RÂPA ROsIE - REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Sebes)

Monument al naturii (geologic). Fenomen unic în tara. Se evidentiaza ca un perete înalt de 125 m si lung de 800 m în care apar variate alternante de roci (pietrisuri, nisipuri cuartoase, gresii) asupra carora au actionat apele de siroire provenite din ploi sau zapezi.

4.  REZERVAŢIA SCĂRIsOARA BELIOARA (Alba»Posaga)

Monument al naturii (Rezervatie botanica). Masivul Scarisoara - Belioara - alt. 1353 m este ramasita unui platou carstic al Muntilor Gilau. Rezervatia cuprinde: raritati floristice si unele plante endemice precum si o padurice de conifere.



FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE

1.  AVENUL DIN PIATRA CEŢII (Alba»Întregalde)

Fenomene carstice. Avenul se afla pe vârful Piatra Cetii. Este înconjurat de poieni cu narcise.

2.  BAZINUL HIDROGRAFIC AL ORDĂNCUsII (Alba»Gârda de Sus)

Fenomene carstice. Se dezvolta în zona Vaii Ordancusa, remarcându-se: - Platforma din cursul superior al Vaii Ordancusa cu mici pesteri si avene. - Cheile Ordancusii - foarte înguste si lungi de 4 km. În peretii cheilor se gasesc 40 pesteri de mici dimensiuni.

3.  BAZINUL HIDROGRAFIC AL VĂII GÂRDA SEACĂ (Alba»Gârda de Sus)

Fenomene carstice. Pe valea Gârda Seaca se întâlnesc: Cheile de la Dealul Jilip, Moara lui Filea, Cheile Tauzului, Izbucul Tauzului, Pesterile Coiba Mare si Coiba Mica, Izbucul de la Coliba Ghiobului, Izbucul Gura Apei. Cea mai importanta este Pestera Ghetarul de la Vârtop la 1200m altitudine.

4.  CHEILE ALBACULUI sI ALE MÂNDRUŢULUI (Alba»Albac)

Rezervatie naturala - fenomene carstice. Cheile Albacului sunt sapate în calcare dolomite si cuartite de apele Ariesului Mare (4 km lungime în amonte de satul Albac). Sunt foarte pitoresti, în versanti fiind sapate o serie de pesteri. Cheile Mândrutului.

5.  CHEILE AMPOIŢEI - REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Metes)

Rezervatie naturala - fenomene carstice. Chei pitoresti lungi de cca 9 km sapate de V. Ampoitei în calcare. Pe versantul stâng se afla Pestera liliecilor - de mici dimensiuni. Valea este bogata în pastravi.

6.  CHEILE ÎNTREGALDE sI REZERVAŢIA NATURALĂ ÎNTREGALDE (Alba»Întregalde)

Fenomene carstice si rezervatie naturala. Lungimea cheilor - 3 km, mai putin strâmte, dar maiestuoase. Versantul stâng cu numeroase scobituri si mici pesteri iar cel drept acoperit cu paduri de fag si brad. Zona de aparitie a florii de colt este cuprinsa într-o rezervatie naturala în suprafata de 403 ha.

7.  DETUNATELE - REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Bucium)

Rezervatie naturala (geologica si peisagista). Detunatele sunt formate din doua stânci masive: - Detunata Flocoasa - acoperita cu paduri de conifere; - Detunata goala - lipsita partial de vegetatie, prezentând o spectaculoasa formatiune vulcanica cu coloane asezate în rânduri strânse.

8.  MUNTELE VULCAN (Alba»Ciuruleasa)

Rezervatie naturala (geologica). Este situat pe cumpana de ape dintre reteaua hidrografica a muntilor Metaliferi si bazinul hidrografic a Masivului Alb, reprezinta o klippa de calcare jurasice ce se ridica în mijlocul formatiunilor de flis cretonic, realizând un contrast puternic între abrupturile sale si culmile mai domoale din jur.

9.  RÂPA ROsIE - REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Sebes)

Monument al naturii (geologic). Fenomen unic în tara. Se evidentiaza ca un perete înalt de 125 m si lung de 800 m în care apar variate alternante de roci (pietrisuri, nisipuri cuartoase, gresii) asupra carora au actionat apele de siroire provenite din ploi sau zapezi, dând nastere unor frumoase forme piramidale de culoare rosie.

REZERVAŢII  NATURALE

1.  CHEILE ALBACULUI sI ALE MÂNDRUŢULUI (Alba»Albac)

Rezervatie naturala - fenomene carstice. Cheile Albacului sunt sapate în calcare dolomite si cuartite de apele Ariesului Mare (4 km lungime în amonte de satul Albac). Sunt foarte pitoresti, în versanti fiind sapate o serie de pesteri. Cheile Mândrutului - amonte de cheile Albacului, sunt mai scurte  dar pitoresti.

2.  CHEILE AMPOIŢEI - REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Metes)

Rezervatie naturala - fenomene carstice. Chei pitoresti lungi de cca 9 km sapate de V. Ampoitei în calcare. Pe versantul stâng se afla Pestera liliecilor - de mici dimensiuni. Valea este bogata în pastravi.

3.  CHEILE ÎNTREGALDE sI REZERVAŢIA NATURALĂ ÎNTREGALDE (Alba»Întregalde)

Fenomene carstice si rezervatie naturala. Lungimea cheilor - 3 km, mai putin strâmte, dar maiestuoase. Versantul stâng cu numeroase scobituri si mici pesteri iar cel drept acoperit cu paduri de fag si brad.

4.  CHEILE RÂMEŢILOR (Alba»Aiud/Râmet)

Monument al naturii (Rezervatie morfologica). În lungime de 3 km, sunt sapate de apele râului Stremt în versantul Muntilor Trascau, au mai multe sectoare: - Cheile Manastirii - 400 m lungime. La intrarea în chei se afla manastirea; - Cheile Râmetilor - Au aproximativ 3 km lungime.

5.  COMPLEXUL PLATOUL CARSTIC SCĂRIsOARA (Alba»Gârda de Sus)

Rezervatie naturala (speologica, peisagistica). Se afla la alt. 1100-1300 m, între Vaile Gârda si Ordâncusa. Are o suprafata de 8 km2. Complexul cuprinde: - Pestera Ghetarul Scarisoara la alt. 1165 m. Intrarea în pestera se face printr-un aven. Gheata este prezenta si în fundul avenului.

6.  DETUNATELE - REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Bucium)

Rezervatie naturala (geologica si peisagista). Detunatele sunt formate din doua stânci masive: - Detunata Flocoasa - acoperita cu paduri de conifere; - Detunata goala - lipsita partial de vegetatie, prezentând o spectaculoasa formatiune vulcanica cu coloane asezate în rânduri strânse.

7.  GRĂDINA BOTANICĂ (din BLAJ) (Alba»Blaj)

Prima gradina botanica scolara din Europa. A fost amenajata în 1881-1883 si îmbunatatita ulterior delimitându-se partea didactica. Sistematizarea gradinii a fost facuta de academicianul Al. Borza. Printre speciile deosebite se remarca: arborele trâmbita, macul negru, chiparosi etc.

8.  IEZERUL sUREANU (Alba»Cugir)

Monument al naturii. Iezerul se afla într-o caldare glaciara la alt. de 1790 m. Are o lungime de 60 m, latime de 50m si o adâncime de 7,30 m. În jurul lacului se întâlnesc buiernisuri de munte si o mica turbarie care adaposteate specii rare în Carpati.

9.  MUNTELE VULCAN (Alba»Ciuruleasa)

Rezervatie naturala (geologica). Este situat pe cumpana de ape dintre reteaua hidrografica a muntilor Metaliferi si bazinul hidrografic a Masivului Alb, reprezinta o klippa de calcare jurasice ce se ridica în mijlocul formatiunilor de flis cretonic, realizând un contrast puternic între abrupturile si culmile mai domoale din jur.




10.          PUNCTUL FOSILIFER DEALUL CU MELCI (Alba»Vidra)

Rezervatie naturala. Recif senonian (cretacic superior), renumit pentru marea densitate a organismelor (cochilii) pastrate într-un pachet de 8-10 m grosime. Forma dominanta este melcul. Rezervatia are aproximativ 5 ha.

11.          REZERVAŢIA IGHIEL (Alba»Ighiu)

Rezervatie naturala complexa. Cuprinde iezerul Ighiel si zona înconjuratoare. Este un lac de baraj natural. Nu are scurgere de suprafata ci se dreneaza subteran. Are o suprafata de 5 ha si o adâncime de 9 m. Adaposteste alge verzi si albastre si o bogata fauna de interes stiintific.

12.          REZERVAŢIA SCĂRIsOARA BELIOARA (Alba»Posaga)

Monument al naturii (Rezervatie botanica). Masivul Scarisoara - Belioara - alt. 1353 m este ramasita unui platou carstic al Muntilor Gilau. Rezervatia cuprinde: raritati floristice si unele plante endemice precum si o padurice de conifere.

RESURSE ANTROPICE 

MONUMENTE ISTORICE

1.  BUSTURILE LUI HOREA (Alba»Horea)

Monumente de arta comemorativa: - Bustul lui Horea, turnat în bronz, pe dealul Ferice; - Bustul lui Horea realizat de Romulus Ladea în 1967 - închinat taranului de Cremene - în fata casei memoriale.

2.  CETATEA FEUDALĂ COLŢEsTI (Alba»Coltesti)

Monument istoric. A apartinut familiilor nobililor de Trascau. În 1470 cetatea a fost confiscata de regele Matei Corvin si data voievodului Transilvaniei. În 1510 a revenit nobililor de Trascau. În 1514 a fost devastata de taranii condusi de Gh. Doja, iar în 1713 a fost darâmata de trupele austriece .

3.  CETATEA GREAVILOR (GROFILOR) (Alba»Gârbova)

Monument istoric si de arhitectura laica. Una din cele mai bine întretinute cetati din Transilvania. A fost construita de un nobil sas în 1241. În sec. XV a fost vânduta comunei. În centrul cetatii se afla un donjon, transformat în sec. XV în turn-clopotnita.

MONUMENTE DE ARHITECTURĂ

1.  CETATEA CÂLNICULUI (Alba»Câlnic)

Monument de arhitectura laica. Cetatea, construita în jurul anului 1200 si mentionata documentar în 1267 ca apartinând contilor Kelling, cuprinde o incinta de plan oval, dominata de un puternic donjon (Turnul Siegfried) central, compus din parter si trei etaje pentru locuinte, o capela si doua turnuri.

2.  CETATEA GREAVILOR (GROFILOR) (Alba»Gârbova)

Monument istoric si de arhitectura laica. Una din cele mai bine întretinute cetati din Transilvania. A fost construita de un nobil sas în 1241. În sec. XV a fost vânduta comunei. În centrul cetatii se afla un donjon, transformat în sec. XV în turn-clopotnita.

3.  CETĂŢILE DE PE PIATRA CRAIVII (Alba»Cricau)

Monument de arhitectura laica. Pe înaltimea Piatra Craivii (alt. 1083 m) s-au descoperit urmele unei cetati dacice si ale uneia feudale. Vestigiile cetatii dacice indica prezenta unei fortificatii masive, lucrata în tehnica de constructie murus dacicus.

VESTIGII ARHEOLOGICE

1.  CETATEA DACICĂ (din CĂPÂLNA) (Alba»Sasciori)

Rezervatie arheologica. În satul Capâlna au fost descoperite (1939, 1942, 1954) vestigiile unei puternice cetati dacice (sfârsitul secolului II î. Hr -anul 106 d. Hr.) care era menita sa supravegheze principalele treceri peste munti.

2.  CETATEA FEUDALĂ COLŢEsTI (Alba»Coltesti)

Monument istoric. A apartinut familiilor nobililor de Trascau. În 1470 cetatea a fost confiscata de regele Matei Corvin si data voievodului Transilvaniei. În 1510 a revenit nobililor de Trascau. În 1514 a fost devastata de taranii condusi de Gh. Doja, iar în 1713 a fost darâmata de trupele austriece.

3.  CETĂŢILE DE PE PIATRA CRAIVII (Alba»Cricau)

Monument de arhitectura laica. Pe înaltimea Piatra Craivii (alt. 1083 m) s-au descoperit urmele unei cetati dacice si ale uneia feudale. Vestigiile cetatii dacice indica prezenta unei fortificatii masive, lucrata în tehnica de constructie murus dacicus.

BISERICI, CATEDRALE sI MĂNĂSTIRI

11.          COMPLEXUL MĂNĂSTIRII RÂMEŢ (Alba»Aiud/Râmet)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie a calugarului Ghenadie si Romulus zidita de calugari si pustnici din ordinul eremitilor. Biserica manastirii cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost distrusa sau transformata în mai multe rânduri, revenind din nou manastire în 1982.

MUZEE

1.  MUZEU ETNOGRAFIC (în LUPsA) (Alba»Lupsa)

Muzeu comunal. Profil - Etnografic; Colectie etnografica ilustrând ocupatiile si îndeletnicirile localnicilor. Elemente din viata motilor (tulnice, fluiere, pluguri, grape). Colectie de icoane pe sticla si lemn din sec. XVIII-XIX.

2.  MUZEU MEMORIAL AVRAM IANCU (Alba»Avram Iancu)

Muzeu comunal. Profil: - Comemorativ - fotografii, documente de familie, obiecte personale ale lui Avram Iancu - Istoric - tunul si sabiile lui A. Iancu, arme, drapele, documente referitoare la pregatirea si desfasurarea revolutiei din Transilvania - Etnografic - port, vase specifice zonei.

3.  MUZEUL MINERITULUI (din ROsIA MONTANĂ) (Alba»Rosia Montana)

Muzeu satesc. Profil: - Etnografic: port popular, obiecte legate de ocupatiile locuitorilor; - stiinta si tehnica, mineralogie: - galeria romana, subterana si amenajata pentru vizitare.

PODGORII sI CRAME

CRAMA COMBINATULUI VITICOL (din JIDVEI) (Alba»Jidvei)



Punct de degustare. Crama amenajata în cadrul Podgoriei Jidvei (Feteasca regala). Are o sala de degustari de 20 locuri amenajata în stil popular.

CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri,canale, pasaje, tunele, constructii hidrotehnice etc.)

 

LACUL DE ACUMULARE OAsA (Alba»sugag)

Lac de acumulare. S-a format la confluenta V. Frumoasei cu V. Salanelor. Are o suprafata de 400 ha si un baraj de beton armat înalt de 91 m, latimea de baza de 250m si un coronament carosabil cu o latime de 10 m iar lungimea de 300 m. Lac populat cu peste.

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

1.  CENTRU ETNOGRAFIC (în sUGAG) (Alba»sugag)

Arhitectura si arta populara: - Arhitectura populara: gospodarii taranesti traditionale specifice zonelor montane - Arta populara: port popular, mobilier taranesc, obiecte de lemn decorate artistic prin încrustare .

2.  CENTRU FOLCLORIC (în AVRAM IANCU) (Alba»Avram Iancu)

Manifestari traditionale: Târgul de fete de pe muntele Gaina (în iulie), Cântecele Iancului (în iunie). Creatie populara: Formatie de tulnicarese; rapsozi populari.

3.  CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA DE JOS) (Alba»Jidvei)

Creatie populara: - Dansuri populare românesti: Învârtita de pe Târnave, Purtata fetelor de pe Capâlna, Haidaul, Purtata de Haidau; - Celebrul ansamblu popular de dansuri Fetele de la Capâlna.

4.  CENTRU FOLCLORIC (în LUPsA) (Alba»Lupsa)

Creatie populara Manifestari traditionale. Creatie populara: formatie de dansuri, grup de fluierasi. Manifestari traditionale: - Cununa de la Lupsa (obicei traditional familial/de nunta) - Obiceiuri traditionale calendaristice (de iarna); - Târg anual.

5.  CENTRU FOLCLORIC (în sUGAG) (Alba»sugag)

Creatie populara, Manifestari traditionale. Rapsozi populari, dansuri populare, formatie de fluierasi, serbarea folclorica pastoreasca "Zi Bade cu fluiera (luna mai), obiceiuri traditionale calendaristice (Urcatul oilor la munte, Chemarea la porunci) .

6.  MUZEU MEMORIAL AVRAM IANCU (Alba»Avram Iancu)

Muzeu comunal. Profil: - Comemorativ - fotografii, documente de familie, obiecte personale ale lui Avram Iancu - Istoric - tunul si sabiile lui A. Iancu, arme, drapele, documente referitoare la pregatirea si desfasurarea revolutiei din Transilvania - Etnografic - port, vase specifice zonei.

7.  MUZEUL MINERITULUI (din ROsIA MONTANĂ) (Alba»Rosia Montana)

Muzeu satesc. Profil: - Etnografic: port popular, obiecte legate de ocupatiile locuitorilor; - stiinta si tehnica, mineralogie: - galeria romana, subterana si amenajata pentru vizitare.

8.  OCOALE (Alba»Gârda de Sus)

Arhitectura populara si arta populara: - Arhitectura populara: structura traditionala a satelor din Ţara Motilor; Case din lemn cu arhitectura traditionala (acoperis tuguiat si foarte înalt din sindrila, cerdac în fata casei. - Arta populara: mobilier (masa, scaune, lavita, pat).

ARHITECTURA sI TEHNICA POPULARĂ

1.  CASE DE LEMN (în ABRUD) (Alba»Abrud)

Monumente de arhitectura populara laica. Case de lemn din sec. XVIII-XIX, aflate pe strazi înguste specifice secolelor trecute .

2.  CENTRU ETNOGRAFIC (în POIANA VADULUI) (Alba»Poiana Vadului)

Arta populara: - Sculptura artistica în lemn (încrustare, pirogravura) - Prelucrare artistica a lemnului (donite, tulnice) .

3.  CENTRU ETNOGRAFIC (în sUGAG) (Alba»sugag)

Arhitectura si arta populara: - Arhitectura populara: gospodarii taranesti traditionale specifice zonelor montane - Arta populara: port popular, mobilier taranesc, obiecte de lemn decorate artistic prin încrustare .

4.  CENTRUL ETNOGRAFIC (în CÂMPENI) (Alba»Câmpeni)

Arta populara: Sculptura artistica în lemn (artizanat) .

5.  OCOALE (Alba»Gârda de Sus)

Arhitectura populara si arta populara: - Arhitectura populara: structura traditionala a satelor din Ţara Motilor; Case din lemn cu arhitectura traditionala (acoperis tuguiat si foarte înalt din sindrila, cerdac în fata casei. - Arta populara: mobilier (masa, scaune, lavita, pat).

6.  SAT  TURISTIC ALBAC (Alba»Albac)

Arta populara: - Prelucrarea artistica a lemnului (obiecte de uz casnic, mobilier). - Ţesaturi si cusaturi (fete de masa, stergare). Localitate cu larga circulatie artistica.

ALTE RESURSE ANTROPICE

DOMENIU SCHIABIL (în ARIEsENI) (Alba»Arieseni)


Domeniu schiabil situat la 830 m alt. Zona schiabila: Curcubita, Vârtop, Ţapu, Berbesti (vf. Cornul Berbecului, Împrejurimile Ariesului.

LOCALITĂŢI TURISTICE 

SATE TURISTICE 

OCOALE (Alba»Gârda de Sus)

Arhitectura populara si arta populara: - Arhitectura populara: structura traditionala a satelor din Ţara Motilor; Case din lemn cu arhitectura traditionala (acoperis tuguiat si foarte înalt din sindrila, cerdac în fata casei. - Arta populara: mobilier (masa, scaune, lavita, pat).












Document Info


Accesari: 3791
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )